Sunteți pe pagina 1din 39

PneotSilviu Pop

Predici la cununiegiinmormflntare'
Tiplrittr cu binecuvantarealnalt PreaSfingituluiBartolomeu,
Mitropolit al Clujului, Albei, Criganeigi Maramuregului

j'

.1 . .' ,

Eccleda, Nicula
?,006

Arr' it , , lf l r r t t lr '
l{ trs

l o, , 1 ut ln. , lnl

rr irl)ilnrl cu sprijinul domnului Ioan


rL' rrrlt'rnt:
itl Romaniei

Cuprins
pag.
Prefald,deP.S. IrineuBistrileanul
( luvAntinainte

..........7
..............9

I'urteaintdi: Predici la cununie

|)escrlrrur ('ll' u llibliotccii Nafionale


llcrlir'i lirculrunit:
- Cluj:Ecclesia,2006
;i inrnormiintare.
fslf N ( lo) ()7.]-lf7
l9.l-3-x; ISBN(13)978-973-87193-3-0
252:2111.95

ISBN ( 10)973-87t93-3-X:.
rsBN( | 3) 978-973-87
t93-3-0

pentrucdsAtorie
. ... ... ...14
l. PregAtirea
17
..................
e
..........................
2. Desprlogodn
e
20
l a,,tai ni ".........................
3.Nunta,
dela,,iubi r e"
23
cisitor i ei..............
..........................
4. Unitatea
..................27
...........
5.Desprfamilie
e
6. Cununia.FericireaconstEin increderereciprocd....:.29
.....................32
7. Sfantatainea cununiei
..-.....................35
8. Scopulcdsetoriei
..........39
dragoste
sauiubire
9. Despre
.............42
10.NuntadinCanaGalilei
qi divo4
............45
11.Desprecdsdtorie
.............50
Tainanunlii
12.Cdsdtoria.
.............53
toatele invinge
13.Iubirea
mir il or..........................................55
14.Dar ur ile
15.Dugmaniivie{ii de familie.Despreavortgi
...............................58
divo4..............
.......62
cisitori ei...............
16.Pacea
pe
ziua
a
frcut-o
care
17. Ceasulcesitoriei
............................65
Domnul...........
pecapetell or
18.Pus- ai
e c ununi...........................68
..............71
19.Rolulfamilieicregtine
..........74
20.Tainacununiei
.....................
Parteaa doua:Predici la inmormAntiri
e
te...........
l. DesDrmoar

..............79

2 . D e s p rJeu d e ca ......
t5 .....................................83
3 . D e s p riea d...............
...............87
4 . D e s p rrea i ................
...............90
5. Predicdla inmormAntareaunuia care a suferit
mult in viald(Despresuferinld)..............................
93
6. Despreraporturileintre pdrin{igi copii ..............96
7. Despreinviereamorlilor qi nemurireasufletului. .....99
8. Troparele
morlilor(scurtd
explicalie)
.................
102
9. Ectenia
pentrumo4i(scurtd
explicalie)
....... .......106
1 0 .R u g d c i u n ipl e n tru
ce imo rfi........................109
11.Despre
veqnicia
chinurilor
iadului...................113
1 2 .D e s p rm
e amA............
...........116
1 3 .D e s p rced l d to rivi
a e {i i. . . ......... ....... ..............I 19
14.Despremoartegi inviere(Apostolulde la
inmormdntare)
......122
15.Despremoartegi inviere(Evanghelia
de la
inmormintare)
.......lZ5
16.Cuvdntla inmormAntarea
unuipreot...............127
17.Cuv6ntla inmormdntarea
unuiom in vArstd..........l3l
18.Cuvdntla inmormAntarea
unuicopil................134
19.CuvAntla inmormAntarea
unui cAntlre{bisericesc..l3T
20.Cuv0ntla inmormAntarea
unuisinucigag
........... 140
2 l. Cuv6ntla inmormAntarea
unuiinvd{dtor............143
22. Cuvdntla inmormAntarea
uneifemeivdduve.......145
23.Cuvdntla inmormAntarea
unuimedic...............149
24.CuvAntla inmormdntarea
unuimagistrat...
.. . . . . . .. 152
25.Cuvantla inmormdntarea
unuiom bdtrAn.......... 156
26. Cuvdntla inmormAntarea
unui funcJionar
public ..159
27.Cuvdntla lnmormdntarea
unuiorb .........-........162
28.Cuvdntla inmormAntarea
unuiasasinat
...... ...... 165
29.CuvAntla inmormdntarea
unuimuncitor............168
30.Cuvdntla inmormdntarea
unui p[stor ..............172

PREFATA
Existi un misionarismortodoxpe caleascrisului,a
cdruivechimeurcApan6la vArstaapostolic5qi patristicd,
ddnd nagtereunei literaturi teologiceinconfundabilegi
de permanentdactualitate.Aceastdliteraturdsacrddospeqrcpeineacea spre fiinli a viefii cre$tinede toate
zilele gi estedestinatdsufletelordornicede mAntuire,nu
bibliotecilorsavante.
O astfel de literaturdde autentichar misionarne
of'erl Prea CucerniculPlrinte Silviu Pop, un pfstor
sufletescinzestratcu ravneapostotce,cu darul vorbirii
frumoase$i cu tact pastoral.Ostenindu-se
,,cu cuvantul
o
gi cu inv{6tura" (l Timotei5, 17),SfintiaSasdvArpeqte
slujirepreofeascl9i predicatorialipilduitoare,din carea
rodit $i acestvolum intitulatPredicila cununieqi inmormdntare.

Aceste predici ne ajuta s[ inlelegem insemnitatea


Tainei Cununiei, instituitd de Dumnezeu, prin care
hirrhatul gi femeia dcvin o unitate in dualitate,o familie
siru - dup[ cxprcsiit Sfintului Ioan Gur[ de Aur domcstica".
,,ccclcsia
Dc ascmenea,cuvintele de faid ne ajutd sd privim
moarteaca o poartd spre veqnicie,spre o destinalieunde
ne afteaptd o experientdvoioasd:int6lnirea cu Tatil ceresc,in ,,casavegnici din ceruri" (II Corinteni5,l).
Atdt in subiecteletratatein prezentulvolum, cAt gi in
predicile rostite in fafa credinciogilor, Pirintele Silviu
Pop line cont, in mod deosebit,de realitd{ile existenlei

omenegti,a$acum se prezinH ele in viala de zi cu zi. Din


cele scrise aici rezulti c[, rezemAndu-nepe adevdrul
revelat, poverile se pot purta, problemelese pot rezolva,
iar nidejdea ne insuflefegte,,sAcdutdmsfinlenia, fira de
care nimeni nu va vedeape Dumnezeu',(cf. Evrei 12,
t4).
Citind cu inima aceasti frumoasd carte de oredici.
simli cum se desprindedin ea adevdrulsimplu'9i ele_
mentar cA profunzimea gdndirii teologice este luminati
gi in{eleasi numai de profunzimea trdirii religioase
ortodoxe, de viefuirea in Hristos (cf . Galateni 1. 20:
Filipeni l. 2 t). Esle. desigur,merirul auroruluide a fi
realizat, la modul popular, un echilibru aproapeperfect
intre gAndireateologicd ortodoxd gi triirea ei religioasa,
mantuitoare.
imi exprim speranfacd acestecuvantdri vor fi bine
primite de cititori gi ci vor contribui la zidirea vielii celei
nor a acestora.In acelaqitimp, sunt convins ci ele vor
contribui la cunoagtereaadevdrurilor sfintei noastrecre_
dinfe desprefamilie - celula societifii, qi despre moarte
- mutareala viafa cea nemuritoare.,,Fericifi sunt cei ce
ascultdcuvAntullui Dumnezeugi-l pdzesc!,,(Luca ll,
28).

Cluj-Napoca
I noiembrie,2006

f IrineuBistrifeanul
Episcop-vicar

CuvAnt inainte
in viala de pastorafie, de multe ori noi, preolii,
suntempugi in situalia de a rosti un cuvdnt de invd{iturd
potrivit momentului din viala enoriagilor, a comunitiilii
qi nu numai. $i de atAteaori ne confruntim cu dilema:
oare desprece si vorbesc?Iati de ce m-am gdndit si dau
la tipar, dupd modestele mele posibilitili, o parte din
predicile pe care le-am rostit cu diferite prilejuri in cei
peste 20 de ani de preofie: atunci cAnd au venit in fala
sfdntului altar mirele gi mireasa pentru a primii. din
partea lui Dumnezeu harul gi ajutorul in vederea intenreierii unei familii, sau cu ocaziatrecerii la cele vesnice
a unuia sau altuia dintre credinciogii no$tri. De$i nu prea
sunt de acord sA {in lec}ii tinerilor ce vin la Cununie,
oonstat cd ele sunt totu$i necesare.Nu sunt de acord,
pcntru cA fiecare igi croie$te viala aga cum gi-a dorit-o
saugi-avisat-o.
Nu de puline ori ni se Sopte$tela ureche: pirinte,
vctlcli dacd se poatc sI scurtati slujba, deoarecesuntem
ttcptali la restaurantqi trebuiesd ne incadrim in timp.
Nirnic rnai grcgitdcclt aceastdcerere,deoareceacum ar
trtrbui str sc lacd mai multd rugdciune$i sa se invoce
ajutorul lui Dumnezeupentru cei doi tineri; de momentul
acestaatarnaviitorul lor gi iatii cd ei cer contrariul.
Prima parte a cdrlii cuprinde cuvinte de invdtdturi la
Cununie,in numdr de doudzeci:despreLogodnd, despre
pregetirea pentru Cisitorie, despre scopul Cdsitoriei,

l0

Preot Silviu Pop

desprefamilie,despreTainanunlii, despredugmaniivietii de familieetc.


Parteaa doua cuprindepredici la inmormdntarein
numArde treizeci. Ele sunt structurateasfel: primele
cincisprezece
reprezintdpredici potrivite la inmormAngeneral,
in
tare
iar ultimile se referdla diferite categorii
socialeli indeletniciri pe care le-au avut cre;tinii pe
acestpimant, sau la intampliri nefericitein care qi-au
pierdutviala.
M-agbucurafoartemult si gtiuci prin acestecuvinte
de invifiturd am contribuit ti eu cu ceva la zidirea
sufleteascia enoria$ilornoqtripe care-ipistorim.Iar dacAcinevadintrecei carevor aveardbdaregi bunivoinfi
sAle citeascdimi vor faceobservafii,am sdtin seamade
ele gi vd mulfumesc.
Mulfumiri aducpe aceastdcaleinalt PreaSfinfitului
P[rinte Arhiepiscopgi Mitropolit Bartolomeucarene-a
dat binecuvAntarea
de a fipdri aceasti carte Fi Prea
Sfinlitului Pirinte EpiscopIrineu Bistriteanulcaresemneaz[Prefalaacestuimodestvolumde predici.
De asemenea
mulfumescsofiei,invd{dtoarea
Autilia,
pentru
celor
trei
copii:
Daniela,
Emanuela
Ioan
$i
$i
ribdareacareau avut-ocu minepe tot parcursulviefii de
pAndacum.
C5geiu,judefulCluj
La sdrbdtoarea
SfdntuluiMareMucenicDimitrie,
izvordtorulde Mir - 26 oct.2OO6
Autorul

Partea intAi:

Predici la cununie

1. hegitirea pntru oisltorie

rrl

Iubiti miri!
Mogii gi strlmoqii nogtri aveau o vorbd lnfeleapti
caresepotivegte $i la acestmomentdin viafa voastrtr,la
care Bunul Dumnezeu v-a tnvrednicit sd ajungefi.
Aceasttrvorbi spune aga: ,,atunci cdnd clltrtorepti pe
mare$espui o rugiciune, cind mergi la rizboi strrostegti
doutr rugtrciuni, iar cdnd mergi s[ te lnsori, tnei rugiciuni."
Din acestecuvinte lnfelegem cet de important este
ace$tmomentdin viafa omului: ,,ceasulcisdtoriei."
Daci pentru orice lucnr trebuie o pregdtire ln prealabil, cu atiit mai mult estenecesar[pregitirea dinaintea
clsltoriei. Ca gi cilugiria ctrstrtoriaeste un leg[mAnt
sfint, pe viafi, de care depinde mAntuireasau osinda
celor ce fac acestpas.Tinerii nu trebuieltrsafi singuri str
hotirasci cu cine sd se cisitoreascn" deSi se spunepe
drept cuvtnt ,,c[ la ctrlugtrrie9i la clsltorie s[ nu fortezi
pe nimeni", adictr fiecare s[-gi decidl viitorul singur.
DumnezeuinsuSirespectitlibertateade voinfi a fiectrnri
omdepe pimant.
Cei dintiii care trebuie sd preg[Fasci tinerii penftu
cdstrtoriesunt ptrrinfii carei-au nlscut 9i i-au crescut.Ei
cunosccel mai bine daci au sau nu copiii lor tnclinafii
spreviafa de familie, daci sunt capabili si creascl copii

t4

preot Silviu pop

in. frica de Dumnezeugi cu- rugine fald de oameni,


dacd
iubesc casa lui Dumnezeugi munca cinstiti. pste
Ce
mare folos ca pirin{ii si_i poarte pe copii
la gcoald
pentru a invdfa o meserie.depe urma careia
sa_gicAgtige
cele...necesaretraiului gi pentru a putea inireline
o
familie.
Pe,l6ngdpdrinfii trupegti,la formarea tinerilor pentru
. .
vrafa de familie, un rol important il au pirintii
sufletegti
- nagii, care sunt sfdtuitorii lor, le cunosc calitiile
gi

dea-i cElduzi
9iauobligalia
pecalea.."Jin1.t.
!1lect9tg

Aldturi de nagi, un rol hotirdtor il are preotul paroh;


el
cunoa$tefiecare familie gi fiecare membru din
familie.
Dacd intr-o familie va vedea cd existi un t6ndr
ciruia ii
place si meargdla bisericd,estesmerit, retras,
iubitor de
linigte gi rugiciune, il va indruma ca duhovnic
spre
teologie gi sprevia(a monahald.

Cei care vor sd se cdsdtoreascdunul cu altul,


sd
trdiascd in des[vArgitd feciorie gi infrAnare p0ni
dupa
cdstrtoriareligioasd,binegtiind ci dacd sdvdrgesc
inainte
pacate trupe0ti, le merge rdu in cisnicie qi
nu vor avea
paceduhovniceascdin familie. Tinerii se se
cesitoreasca
din cea mai curatti gi sincerd iubire, iar nu din plicere
trupeascAsau interesep6m6ntegti.Sd nu urmtrreascdprin
Clsitorie scopuri materiale (adunarede averi) ruu
nian_
dria gi alte lucruri, care indepirteazi darul lui bu*"r"u
de la ei.
Tinerii sd nu fie rude de sAngeprin alian{i sau
rude
spiritu.ale-Sd duc6 viali curari, in leciorie gi inf.an*",
pdni dupi cisdtoria religioasd.

I'rt'rlicila cununiesi ?nmormAntare

l)

So[ii sd nu se ingeleunul pe altul prin desfrAnare,


rriti sd se certe,nici sAcadein betie, nici sd divor{eze
rrnuldealtulpdn6la moarte.
tinerii fird consimtdmintulambiDaci secAsdtoresc
bine in clsnicie Ei nu se vor
ptrrinfi,
nu
le
va
merge
krl
prrtcaimpdrtdgicu SfinteleTaine,pdni nu vor fi iertati
tlc ptrrinfi.
Daci tinerii seiubescsincerin Hristosgi dorescshse
unul cu altul, chiar daci mireasaa pAcAtuit
r:llsltoreascd
crr altcineva,sA se ms.rturiseasciamendoi la acelaqi
duhovnicAi si se roage mai mult, ca Dumnezeus[-i
pentrutoat6viafa.Apoi mirelesd ierte greqeala
uneasca
miresei.La fel sd facd 9i mireasa,dacdgtiec[ mirele.ei
ar fi gregitcu altefemei.
Daci mirele nu acceptacesAtoriain aceastisituafie
sa nu se casltoreascdunul cu altul, c6ci o astfel de
cdsltorie flrd iubire qi iertare nu poatefi de durati. Iar
dacd amAndoimirii au c6zut in pdcatetrupeqtiqi vor
unul cu altul, sdfie dezlegafide
sincersI secisdtoreasce
preotullor gi sd secununela bisericd,implinind canonul
cc li seva da decdtreduhovnic.
Daci doi tineri se iubescqi se impaci bine unul cu
altul, decdt sA fac6 alte pecatemai bine sA se c6setoreascade tineri. De multe ori tinerii triiesc impreuna
inaintede a facenuntdgi apoi se plictisescunul de altul
qi nu semai cisdtoresc.
pentru,,CeasulCdsdtoriei"se facecu post
Pregdtirea
gi rugiciune, pentru cA f[ri Dumnezeunu putem face
nimic (Ioan 15, 5). Daci ne rugim Lui, El va rAndui
pentrufiecarepartenerulde viafdcu caresd poati trdi in

16

Preot Silviu Pop

bund inlelegere. Sd zicem:


,,Doamne, fie voia Ta in
toate.Amin."
2. Despre logodni
Iubili miri !
Inainte de sdvArgireatainei cdsdtoriei se sdvArgegte
slujbalogodnei.
Ce este logodna? Este o fdgdduintd pe care o face
mirele fald de mireasd$i mireasafafi de mire. Momentul
principal al acestei slujbe este punerea inelelor in
degetelemirilor. Aga cum inelul nu are nici inceput nici
sfArgit,agaqi legitura dragosteigi a unirii intre cei doi nu
trebuiesdaibdsfdrgit.
Dupi punereainelelor, preotul rostette o rugiciune
?n care se aminte$tede sluga patriarhului Avraam ce a
cdldtorit in Mesopotamia sd-i logodeasci femeie stdpdnului sdu IsaacAi a gdsit-ope Rebeca.
Prin inel i s-a dat lui Iosif stipAnireain Egipt $i tot
prin inel s-a ar6tat adevirul Tamarei; prin inel Pbrintele
cel CerescS-a indurat spre fiul risipitor, cAnda zis: ,,da!i
inel in dreaptalui 9i, junghiind vifelul cel gros, mAncdnd
si ne veselim [...]". Vedem, agadar,ci inelul este un
semn al fbgdduin{ei pe care o face cineva in fa{a cuiva.
DacE intre logodnd gi cdsdtorie trece un anumit timp gi
cei doi se hotirdsc a se despdrti,logodna este un impediment pentru a se Cdsdtori a doua oar[, deoareces-a
ficut un legimAnt.
De multe ori ln via{d facem promisiuni inaintea lui
Dumnezeu gi nu le implinim. ,,Doamne, dacd imi vei
ajuta si reuqescla examenul cutare voi face in fiecare
sdpt6mAnisauin fiecare zi ParaclisulMaicii Domnului",

18

Preor SilviuPop

sau ,dacd-mi vei ajuta sd md fac bine din boala de care


sufdr voi imbrica un copil orfan" etc. $i a<leseoriuitdm
de figdduinla pe care am ficut-o intr-un moment de
necazprin care am ftecut in viat5, iar atunci cAndne vom
ruga iar lui Dumnezeu qi vom mai promite ceva,
Dumnezeu nu ne va mai asculta, pentru cd nu ne-am
implinit fdgiduinla.
Logodna este o pregitire pentru Cununie. pentru a
intiri legdtura dintre cei doi tineri gi pentru a o sfinli,
Biserica lui Dumnezeuestechematdca martor al acestui
contract,iar Dumnezeuinsugi dd binecuventareaSa cdnd
oameniiil binecuvanteazd:
..Cel ce binecuvintezipe cei
ce Te binecuvinteazd".Prin binecuvAntarealui Dumnezeu, Logodna devine ,,leg6m6nt" sfAnt, incheiat in
Hristos, care-i arvunegtepe cei doi impireliei lui Dumnezeugi vielii vegnice.
Spuneam^cdmomentul central al logodnei estepunerea inelelor. in Vechiul Testament,ineiul era qi semnul
pllterii (Facerea 41,42), al slavei (Daniel6, l7), sau al
adevirului Tamara(Facerea 38, 25).
In imperiul roman, inelul f6cea parte dintre darurile
ce se ofereau la Cdsitorie. Pliniu cel Tdnir ne d6
mdrturia cd inelul pe careJ d[ logodnicul logodnicei
sale,dup[ un vechi obicei, estede fier. Dupd m[xturia lui
Tertulian, inelul era de aur. Este posibil ca pliniu, care
locuia la Roma, si ateste o tradi(ie conform cdreia
romanii pistrau din antichitateinelul de fier, cu valoare
simbolici, ln timp ce in Africa se trecusela un inel de
aur.
Aceastd tradifie, pe care o gisim gi in obiceiurile
populareale tdrilor din Orient, a fost preluatdde cregtini.

l'rcrlici la cununiegi inmormAntare

19

I'rrnorcainelelor avea loc ini{ial in cadrul unui prAnz


Irrrnilial; dupd schimbul fdgdduinlelor,logodnicul inminir un inel de fier tinerei fete, care-l purta pe al patrulea
tlegct de la mAna sthngd gi cateva cadouri' ca mirturie
l)(:ntruviitoarea unire a lor.
CAndva,inelele erau a$ezatepe SfantaMasi' ceeace
tlirdeaun sensprofund eshatologicLogodnei. In Bisericifc greacI gi rusd qi astdzi se pdstreazdin Molitfelnic
riinduiala punerii inelelor pe Sfanta Masd 9i arezarca
mirilor pe solee in fap sfintelor u$i, pentru a fi binecuvAnta{i, dupi care sunt dugi in naos pentru oficierea
slujbei.
Astfel, logodnasAvar$itlsolemnin Bisericdestemai
mult decatun simplu ,,angajament"sau o ,,afacereprivatd", de familie; impreund cu Cununia, constituie ',o
liturghie completS."

I'rr'rlicila cununie$i inmormAntare

3. Nunta, de la ,,iubire" la ..taini',


Iubili miri !
In sf6nta Taind a Nunjii legitura dintre mire qr
mireasi este transfiguratd, intrAnd intr_o stare hancd,
menitf,
poarte pe treptele desdvdrgirii,p6nd ce vor
-si-i
ajungela unirea lor cu Hrisos.
Mantuitorul Hristos a intdrit legAtura cdsdtoriei
dintre bdrbat gi femeie, indlfdnd_odin irdinea naturii
tn
cea a harului, prin participarea Sa la nunta din Cana
Galileii,
a sivdrqit prima Sa minune prefdcAndapa
.unde
in vin prin putereaharului.
Domnul nostru Iisus Hristos a petrecutcea mai mare
parte din viala Sa plmdnteasci in familie. prezenla
Sa la
nunta din Cana Galileii, are o profundl semnificalie
teologicS, evidenliat[ clar in slujba ortodoxd a Tainei
Cununiei: ,,Care, pentru negrditul Tdu dar gi pentru
multd bunitate, ai venit in Cana Galileii gi nunta .-.
acolo ai binecuvAntat-o,ca sd ardli cd din voia Ta se face
".u
insotirea cea dupd lege gi naqterede prunci dintr_insa,,
(din prima rugdciune de dupd ecteria mare din
slujba
Cununiei). Fericitul Augustin spuneacd
,,Dumnezei o
intdrit in Cana Galileii ceeace a instituit in Rai".
ln Epistola cdtre Efeseni (5) g6sim noul sens al
cdsdtorieicregtine:ea nu este contract _ asa cum era
la
popoareleantice,la greci qi romani _ ci responsabi
litatea
fieclruia dintre cei doi miri de a transfiguia via{a lor
in
realitateaimpdrdliei.

2l

in acestsens,fiecare mire si fie conqtientcd vine in


lrla Sfdntului Altar pentru a o primi din mdnalui Hristos
Mirele nenuntit - pe mireasa pe care trebuie sd o
t)ilstrezeca pe o ,,biserici sldvitil', ,,sfdntd 9i fdrd de
lrrihand" (Efeseni 5, 27). Aceeagiconqtiinld trebuie sd o
libb gi mireasa.
Cdsdtoria este sfan6 dacd cei doi se supun lui
l)umnezeu.,,O cdsdtoriefericitd nu trebuiejudecatf,nici
dupd bog6{ie, nici dupi frumuse{e, ci dupi virtute"
(ClementAlexandrinul, Stromatele).Botezul 9i pocdinfa'
care o preced,impreund cu Euharistia- in cadrul cdreia
sc sivdrgegte Taina Nunlii - rdscumpdri gi sfin{eqte
Cdsdtoria.
Numind Cdsdtoria ,,tain5", Sfantul Apostol Pavel
afirmd ci aceasta igi are locul in Impdrdfia ve$nicd.
Barbatul devine o singurd fiinf6, un singur trqp cu
femeia sa. SfAntaEvangheliecomparl at6t de des Imp6rd{ia lui Dumnezeucu cina nuniii, in cate se rcalizeazL
nunta dintre Dumnezeu qi Israel, poporul ales, din
viziuneaprofetilor Vechiului Testament'
O adevlrati Cdsitorie Cr^egtin5nu poate fi decAt
unicd pentru ca esteo Taind a Impdr[,tiei lui Dumnezeu,
care-l introducea pe om in bucuria 9i in dragostea
vegnici a lui Dumnezeu gi pentru ci Hristos imparte
viala Sa cu Biserica, iar Cdsitoria devine TainS' Atunci
cdnd saducheii gi fariseii l-au intrebat pe Mdntuitorul
Hristos despre cei gapte fra{i, dintre care cel dintAi
luindu-gi femeie, a murit fdrd copii, qi al doilea a luat-o
qi al treilea, 9i tot aga,n-au lf,sat copii 9i au murit, iar Ia
urmi a murit gi femeia, sofia cdruia dintre ei va fi la

22

preot Silviu pop

inviere femeia cici tofi $apteau avut_ode sotie, Iisus le_


a zis: ,,Fii veaculuiacestuiaseinsoardgi se mdritd,dar la
inviere nu se insoarl, nici nu se mdriti, ci sunt ca inserii
Iui Dumnezeudin cer" (Luca 20,29_36.
Sf6ntul Ioan Gurd de Aur se intreba: ,,Dar de ce
aceasti taina este mare? pentru cd Fericitul Moise sau,
mai bine zis insugi Dumnezeua fdcut aluzie la ea, ca de
ceva mare gi miraculos: ,,Acum, zice, eu vorbesc de
Hristos, cdci gi el, ldsAnd pe Tatdl, S_a pogordt pe
pimAnt gi a venit la mireasa Sa, gi a devenit Ju
ea un
duh", dupi cum zice: ,,Cel ce se lipeqte de Domnul, un
duh estecu DAnsul"(I Corinteni6.17it.
Nu este de ajuns sd existe dragosteintre mire gi
.
mireasi gi acordul lor comun, este necesar ca toate
acesteasd fie sfinfite gi transfiguratein Hristos. Numai
in Hristos realitatea pdmdnteascda Cdsdtoriei se trans_
formd lntr-o realitate cereasci. Numai iubirea pecetluite
de taina Cisdtoriei este pldcutd inaintea lui Dumnezeu:
,,taina aceasta mare este iar eu zic in Hristos qi in
Bisericd" (Efeseni 5, 32). Unirea celor doi miri o face
Iisus-Hristos prin Cdsitorie gi dacd o face Dumnezeu,
omul n-are voie s-o desfaci (Matei 19,6\.
Dorindu-vd iubire multf, qi dragosteunuia catre altul
lntru legitura picii vd spunem:La mulli qi ferici{i ani
in
Hristos Domnul. Amin.

'Sfdntul Ioan GurLde A:r.r,Explicarea Epistolei cdtre Efeseni.

4. Unitatea clsdtoriei
Iubili miril
Pe timpul cAnd poporul evreu era condus de judecirtori, a fost o foamete mare peste {ara Canaanului.lar
un om din Betleemul Iudeii s-a dus sd locuiascdin
Cimpia Moabului, el qi femeia lui gi cei doi fii ai lor.
Numele bdrbatului era Elimelec, numele femeii sale era
Noemina, iar numele celor doi feciori ai lor erau:
Mahlon 9i Chilion. Dupd ce s-a mutat in linutul
Moabului, Elimelec a murit, iar ea a rdmas cu cei doi fii
ai sdi. Acegtia gi-au luat femei moabitence: pe una o
chema Orfa, iar numele celeilalte era Rut. $i au locuit
acolo vreo zece ani. Mahlon qi Chilion au murit
amindoi, agacd femeia a rimas 9i fird bdrbatul ei 9i fira
cei doi fii. Atunci Noemina a zis celor doui nurori ale ei:
,,Duceti-vd gi vd intoarceli fiecare la casapdrinteascA$i
sd facd Domnul mild cu voi, agacum 9i voi ali fdcut cu
cei morti qi cu mine; sd vd dea Domnul sd aveli odihnd'
fiecare in casa birbatului ei. $i le-a sirutat. Iar ele
indlf6ndu-giglasul au pldns. $i i-au zis: Nu! Cu tine ne
vom intoarce la poporul t6tr (Rut 1, 8-10). Atunci
Noemina le-a zis: Chiar dacd v-a$ spune cA inci sunt la
vdrsta miritigului gi cd aq na$tefii, ve{i a$teptavoi oare
pAn[ ce ei vor creqtemari? VA ve! plstra oare pentru ei'
ca sA nu vd miritafi dupd alt bdrbat? Atunci Orfa qi-a
sirutat soacra$i s-a intors la poprul ei, iar Rut a mers cu
aceasta.
A zis Noemina c6tre Rut: ,,Iatd cumnatata s-a intors
la poporul ei gi la dumnezeii s6i, intoarce-te dar 9i tu

24

Preot Silviu Pop

dupd cumnata ta. Dar Rut i-a zis: Departe de mine


gdndul de a te pirdsi saude a md intoarcede lAngdtine:
,,Undevei mergetu, voi mergeqi eu;
unde te vei agezatu mi voi agezagi eu;
poporul tdu va fi gi poprul meu,
iar Dumnezeultdu va fi gi Dumnezeulmeu;
gi undevei muri tu, voi muri gi eu,
$i acolo mi voi ingropa.
Aqa sd-mi facd mie Domnul.
gi chiar mai mult; cd numai moartea mA va
despdrfide tine" (Rut t,16-17).
in continuareni se relateazdcd Rut s-a dus cu soacra
ei Noemina in Betleemul ludeii. Rut a mers sd culeaga
spice de pe holda unui om cu numele Booz, rudenie cu
socrul ei Elimelec. Acesta s-a cdsAtoritcu Rut, au avur
un fiu cu numeleObed, tatdl lui lesei, tatdl lui David, din
care la plinirea vremii S-a niscut Iisus Hristos
MAntuitorul lumii, numit gi fiul lui David.
Dragi miri,
Cred cd acestecuvinte pe ciue Rut le_a rostit cltre
soacraei Noemina se potrivescAi in cazul de fati: mirele
poate sA spuni miresei aceleagicuvinte gi invers mireasa
mirelui: ,,casamirelui va fi casa miresei, tatil gi mama
mirelui va fi tata gi mama miresei, rudeniile mirelui vor
fi 9i ale miresei, poporul lui va fi gi poporul ei, unde va
merge el va merge gi ea, unde se va ingropa el se va
ingropa gi ea, numai moarteaii va despargipe unul de
celilalt. De altfel, in rAnduiala tainei iununiei. atunci

l'rtr lrer la cununiegi inmormdntare

lrn(t l)rcotul ia cununile de pe capetelemirilor, ei pun


rrlinilcpe SfAntaEvanghelieqi pe sfAntacruce, asculcuvinte:
Iltrr(l urmdtoarele
prin punerea mAinilor pe
duhovniceqti,
,,latd fiilor
Sliurta Evanghelie qi pe SfAnta Cruce, ati savargit
;ruilnrintul inaintea sfdntului altar cd veJi pdzi legAtura
tlragosteigi a unirii intre voi pAnSla mormant' curatA'
nt'intrerupta,dreaptdgi cinstite $i cd nu vd veli abatede
l:r tlatoriile voastre niciunul nici altul, urmand ce este
plilcut lui Dumnezeugi oamenilor".
Vorbind despre unitatea Cdsdtoriei,Sfdntul Apostol
l'avel spune:,,gi vor fi amandoiun trup" (Efeseni5'31)'
A$a cum intr-un trup dacdun midular estebolnav, toate
nrtrdularelefi tot trupul suferd,aSa9i in viald, dacd unul
dintre soti suferd aceeagisuferin(d o are 9i o simte Si
ccltrlalt sol; aceastainseamni cuvintele Sfintului Pavel
,,purtati-vdsarcinile unul altuia qi agaveti implinii legea
lui Hristos"(Galateni6,2).

'

Dragi miri!
in cadrul tainei CisAtoriei existd rinduiala ca cei doi
miri si dea mAnaunul cu celdlalt $i preotul zice rugiciunea:
,,... Si acum Stdpane,intinde mdna Ta din Sf6ntul
Tdu locag Si une$tepe robul TAu N) cu roaba Ta (N)'
pentru cA de citre Tine se insote$tebdrbatul cu femeia'
Uneqte-i pe dAngii intr-un gand; incununeaza-iintr-un
trup, diruieitele lor roadd p6ntecelui' dobdndire de
prunci buni [...]". Rodul dragostei9i al unirii intre cei

Preot SilviuPop

doi este copilul, iar izvorul unititlii dintre cei doi este
SfAntaTreime.
Ceea ce noi am f?lcut ast?izi in sfAnta biserici,
pecetluind legdtura dragostei gi a uniri dintre voi, si
durezepAndla moarte.Amin.

5. Desprefamilie

chiar numit praznical familiei.


O familie gtim cd este alcituitl din pnrinti gi copii;
pirinfii sunt lauda copiilor, iar copiii sunt bucuria vielii
pnrinfilor. Spunea cineva ci daci a rlmas ceva pe
t. p6m6nt din nostalgia paradisului pierdut aceasta se
l+ reflecti ,ln parfumul florilor, ln cidpitul pdsdrilor gi ln
zambetulnevinovatal copilului.

f]
i:

Dragi tineri !
Cu emofe in suflet am pngit in fata sf0ntului altar
pentru a cere lui Dumnezeu ajutorul gi harul asupra
familiei voasfe, a cdrui temelieafi pus-oln aceasttrseartr
cu at6fiamartori de fati.

,r

iltrl'i

r.

lr
ll

Preot SilviuPoo

SfAntul Ioan Gur6 de Aur numegtefamilia biserica


micd sau biserica in miniaturi. Modelul de viefuire in
familie esteSfAntaTreime.in familie,roduliubiriidintre
cei doi estecopilul,desprecarenu sepoatespunecii este
numai al tatillui saunumaial mamei,ci al amAndurora.
De ce a statornicitDumnezeufamilia? pentru a ne
scoatedin egoism.Creierulfamiliei estebErbatuliar ini_
ma estefemeia.
. in via{a cuplului sd nu fie niciodatii discufii refe_
ritoare la avere.Ceamai mareaverepenfu sot esteso{ia,
iar pentrusofieestesoful.
Motivele pentru careBisericaadmitetotu$i despn{i_
rea celor doi sunt:
a) moarteatrupeasctra unuiadintre so!i; sau
b) moarteasufletesciiprin pdcatuldesiranArii.
in nldejdea ctr cei doi, mirele gi mireasa,vor gti cum
_
sd-giconduci pe valurile acesteilumi corabiafamiliei, le
dorim multi strniitate,fericire 9i ,,La mu{i ani,,.

rrjll

'il

6. Cununia.
Fericirea consti in incredere reciprocl
Moto: ,,$i a zis Domnul
Dumnezeu:...nu estebine s[ fie omul
singurpe pimAnt" (Facerea2, 18)

Dupi ce a ficut Dumnezeulumea nev[zut?igi cea


v[zuti ln gasezile - ne spuneSf0ntaScripturi - in ziua a
taseal-a fdcut gi pe om. Dacd pentru celelaltelucruri gi
fiin{e Dumnezeua zis gi s-au f6cut toate, cAnd a fost
vorba despre crearea omului, Dumnezeu l-a ficut
special,a luat pimAnt 9i l-a alcituit pe om gi a suflat
asupralui suflarede viafi gi s-a fEcut omul fiin{i vie. A
v[zut Domnul Dumnezeucii nu este bine sI fie omul
singur pe ptrmAntgi a zis: ,,si-i facem ajutor asemenea
lui". De aici vedem c5 ltigatura dintre btrrbat 9i femeia
este opera lui Dumnezeu qi c[ a fost intemeiati de
Dumnezeuin Rai.
Aceia care se leagi prin cdsdtorie trebuie sd fie
devota{i o via{tr lntreag[, mai cu seaml ln a se sprijini
unul pe altul ln atingereadesivArgiriicreqtine.
Cd16toriape care trebuie s6 o incepefi astilzi trebuie
doar la mormdntfi nu altundeva.Oricdte
sAsesfaryeasce
necazuri ar veni asupravoastrS,peste toate veli. trece
atAtatimp c6t vd veli infelegegi vefi avealncredereunul
ln celilalt; 9i veti invinge toate greutitile ivite in calea
voastri.

30

preot Silviupoo

la cununiesi inmormantare

Ateta timp cdt familia va fi la ln6llimea 9i chemarea


;i va exista lncrederetntre so{i, ln aceacaseva fi cu
fericire gi raiul pe pAmant.
Cinstifi-vi deci iubifi miri, imprumuta{i-vi dragostea
;Itul altuia,ruga{i-vdunul pentrualtul in vremede necaiuri qi geut{i gi Domnul vd va da binecuvAntareaSa,
gi purureagi ln vecii vecilor.Amin.

rli
I

lr
Lri

ill

Cildtori sunteli pe acest pimant gi trebuie si


garcurgefio cale greape carenu o puteti lntrerupepAni
la mormdnt.
Dacdpe parcursulacestuidrum v6 veti ajutareciproc
gi vefi avealncrederein Dumnezeu,cdldtoriavoastr6pe
calea viefii va fi plicutii gi greutiitile le vefi simfi mai
putln.
Mogii gi str[mogii nogtri aveauo vorb6 care spunea:
,,la viafa noastrdn-am cunoscutdecAtnumai un Dumne_
zeu gi o sofie". Ce bine ar fi dacdam puteaspunegi noi
la fel astiizi.
Din picate, tinerii se cunoscpe treptelediscotecilor
gi nu ale bisericii, iar cuplurile se despartrepede,pentru
cd nu se roagd lui Dumnezeus6 le uneascdinimile ln
legitura nelntreruptd.
S-a constatatdintr-o statisticdficuti ln ultimii ani c[
sunt mai multe divo4uri decAtcisdtorii lncheiate; dramele societifii de astizi sepetrecsub ochii noqtri gi aici
un rol important, daci nu cel mai important, il au
pdrinfii. Mu{i copii au ptrrinlii plecafi ln strlinitare 9i
educafialor este lisati pe seamabunicilor, a frafilor, a
surorilor sau vecinilor. Este adevllrat c6 gi banii sunt
importanfi, dar nu banul e totul; importantEesteeducafia
$i crettereacopiilor - aceastaifi dAcafitateade pdrintegi
nu simplul fapt de a-i aducepe lume.
Aga cum generatiide-arAnduls-aunilscut,au crescut
qi gi-aufdcut un rost pe acestptrment,cred cd Dumnezeu
aregriji de toati fdptura.El poatesdfaci sdcrescdpe un
spic de grAu atllteaboabecAt s6 ajungtrpentru hrdnirea
tuturor, deoareceestegenerosgi d6,,hrani la tot trupul,'
(Psalmul103,28).

3l

i
t

.-.-

l'r,,lrr'ila cununie$i inmormantare

7. Sf6nta taini a cununiei


Viala pe pAmantse nagtedin dragostesau iubire gi
prima sirbdtoarela careomul participdcongtientestecea
a Nunfii sau a Cdsitoriei.Este cel mai frumos ceasdin
viata omului, dar gi cel mai greu,tocmaidin cauzaaces_
tei frumuse{i.
Ne nagtemfdri sd vrem, murim fdr6 sd gtim, dar la
acest moment omul participd congtientgi prin el se
schimbdcu totul viata sa ulterioard.
Un poet contemporan- Ioan Alexandru_ asemdna
viala omului pe pdmdnt cu o frumoasi zi de vari, dacd
zorile corespundcu nagtereanoasfA pe acest pAmant,
apusul soarelui cu trecarea in cealaltd lume, ceasul
Cdsdtoriei corespundecu momentul amiezii - este cel
mai frumosmomental zilei.
Dacd Sfintele Taine au fost intemeiatede MAnuitorul
Iisus Hristos, legitura dintre birbat gi femeie a fost
binecuvAntatdde Dumnezeu in rai, atunci cAnd a zis
primei perechi de oameni: ,,Fifi rodnici gi vd inmul{i{i
9i
umpleli pdmAntul ;i-l stdpAniJi(Facerea 1, 2g)
9i ,,de
aceeava l6sa omul pe tatdl sdu qi pe mama sa gi se va
lipi de femeia sa gi vor fi amdndoi un trup" (Facerea 2,
24). Cuvintele acestease vor infdptui in taina unirii lor
in Hristos gi in Bisericd: ,,Taina aceastamare este,iar eu
zic in Hristosgi in Bisericd"(Efeseni5,32).
Legitura dintre bdrbat gi femeie n-a fost privitd
intotdeauna de-a lungul secolelor a$a cum e privita
astdzi.

33

la
l,ir popoareleanticc' atuncicAndun tdndrajungea
qi incheia
,r,.t,rcdsAtoriei,mergeala tat6l viitoarei solii
'
un contract.TatSldeclaraprin contractcd este
' ;tecsta
era
rh ircord s[ dea fata in cdsdtorie'Nu intotdeauna
de
r.,rbu de dragoste,de comuniuneintre partenerii
A trebuit sa treacd mulfi ani pAnd,la.venirea
vr:r{r'r.
la nunta
N'lrntuitoruluiHristoscare' prin participareaSa
unirii birb:rrlirrCana Galileii a dat o altd insemnAtate
trrluicu femeia.
Dragi miri:
clipe frumoasedin viala voasra trebuiesd
in a"ceste
v-au
vi amintili 9i de parin{ii voqtri care v-au nascut$l
( rcscut, purtandu-viide grii6 pdn6 in acest moment
preot in
lericit al cdsdtoriei.intr-o rugdciunerostitd de
eltlrul slujbei Cununici afi auzit zicAndu-sec5: "rug5ciunile pdrinlilor intdresccaselecopiilor' iar blestemul
poimAine
u,ameiie destrami pAndla temelie"' Mdine'
jertfe 9i
fi si voi pdrinii ii o sd vedeli cu cdte
".ii
sucrificiise cresccopii, cu cAterenun{dri'
Aldturi de pdrintii voqtri trupe$ti,de astdziinainte
care vruve{igi pdrinfi iufletcati,care sunt nagiivoEtri;i
furndndrileca qi nigte deschizdtoriai drumului
,,u-1inu,^
doi' Ddnqiisuntcu mai multi
1r""ur"-t incepetiastdziin
i'xperienld de viald 9i ori de cdte ori necazurile 9i
la
srrpdrbrilese vor a6atepestefamilia voastr6'alerga{i
sfdtuili-vd cu ei 9i vA vor ajuta sd ieqili din
diingii 9i
'Cin.ti1i-i,
sfatuili-vaimpreund 9i ajutali-vdunii
i,rrfur.
pc al1ii.

in^viat6veli lntdlni nu numaibucurii,ci gi


necazuri,
,
dar atita timp cAt voi doi v6 veti lnfetege
pestetoatevefi trecegi le vefi lnvinge.
""lrf "" "filf,
In aceastilzi frumoasi a viefii voastrepermiteti_mi
si-l citezpe poetulGeorgeCogbuc,.*.
,pu'*]n-ilr"r,
7-anfirei:
,,C6tmace prin livezi
AtA[ia ani la miri urez
gi-un prinf la anulblflndpi mic
Si creascimaregi voinic
Iar noi si maijucdm un pic
gi la Botez."
Amin.

8. Scopulctrstrtoriei
in Taina Cununiei, berbatul gi femeia (mirele 9i
mireasa),uniti ln Hristos$i in Bisericd,.,inff-un singur
trup", incep cildtoria eshatologicespre Impirifia cerurilor, unde-ia$teapta
,,cununaceaneve$tEitia mtrririi"'
epreunireadesivar'$it6cu Dumnezeu,in nuntacereascd.
Dac6 ln antichitateagreacd qi romani cisitoria
r6mAneao realitate pdmAnteasci,iar in Vechiul TestaperspectivamAntuirii'
ment aceasti realitate dobAndegte
ln Noul Testament,Cis[toria este ridicati la rangul fe
Tain6- Taina nunlii - pentrua sedesdvargiln Impirdfia
lui Dumnezeu,la ,,CinaNun{ii Mielului": ,,Fericiticei
chematila cinanun{ii Mielului" (Apocalipsa19,9).
Taina nuntii descoperi Taina Iubirii lui Dumnezeu'
De aceea scopul Cisdtoriei constii in desivirqirea
omului, bdrbat qi femeie, uniti in Taina Nuntii 9i in
lor cu Dumnezeu.
comuniunea
DobAndirealmpdrIfiei lui Dumnezeutrece inaintea
Clsitoriei, astfel incAt fecioria devine,pe lAng6viala
conjugala,o starespecific creqtini a celor ce s-au facut
,,ei ingigi fameni de dragul lmpdrifiei lui Dumnezeu"
(Matei 14, t2).
Dac6 lnceputul omenirii se face prin binecuvAntarea
familiei ln Rai, inceputul r6scumpiirdriise face la nunta
din Cana, iar desdvdrgireaei are loc in Implrifia
Cerurilor,la CinaNuntii Mirelui.
Istoria omului incepe cu familia - creareaprimilor
oameni, Adam 9i Eva, binecuvAntarealor ln Eden

36

Preot Silviu I,t ,t,

(l_:ocereu
l, 28)- gi seincheiecu nuntacereascd
dinrrl
Hristos- Mirele ncnunrit gi Biserica_
Mi;;;.;' ,,...
nuntrtd(Apocalipsalg, Z3:.19,7_9:22,17l.
iniepntut
rcstaurdriilumii esrclegatde nuntadin
CanaGahtcii

trrtnl 21,unde Hristosoferd ,,vinul cel bun,,_


S6ngck.
Sdu. impdrd{ia lui Dunrnczeueste
anuntatd printr_o
nuntd,la care mirelc esteHristos,inconjurat
A. iu.n,.i.
prieteniiSdi Sfintii.insotitde prietenul
Vi.etri _ Sfan,u,
roan Botezdtorul(l,,an 3, 29) gi de
cele cinci fecioarc
care.s-auimpodobit cu,,intreagainfelepciune,,
(curalra
inimii).
nunlii se zidegtepe temeliacreatieicare
esre
,lunlrea.
,.Tuinl
rar ruhirea este rdspunsuldumnezeiesc
in fafa
urii, precumiubireaesterlspunsul lui
Dumnezeuin fata
mor{ii. ,,Adevdrataiubire',biruie moartea
$i dd.;;;;;;

d-"l.fi9:.:
in vegnicaf*;i;
Iinrpdrdtiei 9i o perspecriva

lui Dumnczeu.
Gdndireaiudaicira Vechiului Testamentplasa
sem_

e,senriatd
si scoputcdsdroriei
in pio"r"ar. ti
:lll:li:
ascuttare
de poruncil

lui Dumnezeu...De aceeate voi


binecuvAnta
cu binecuvdntarca
Mea fi voi inmulti ltarte
ncamultdu,ca si fie ca stelelcceruluigi
ca nisipulde pe
fdrmul mdrii $i va \tipenii neamultdu cetdtiledusnra_
n ()r sar. St se vor hinecuvdnta
prin neamulta, io.,.
popoarelepdmdntuluipentrucd ai
ascultatglasul Meu,,
(Facerea22, 17-18).Aceasti promisiune
,nl""rnnafa.u,,
Itri Avraam explicd de ce o familie
fdrd copii ;.;;;;,_
deratdo familie uitati de Dumnezeu.
Nuntanu poatefi limitati la o afacerede
familie sau
.
la un contractsocial,ca in antichitatea
romandsauelina.

l'r,,lrri lircununic$i inmormantare

31

rrr,r l;r consevarea$i procreareaneamului,pentru a-$i


rr'.tliIr'aoarecum ncmurirea prin urmagi, ca la evrei.
(,i\arloriadevincNuntd,Taind,fapt pe care SfdntulA1',rstolPavelil subliniazdin mod expres:,,Tainaaceasta
lff,rlccste"(Efeseni5,32).
Motivul sau scopul pentru care Dumnezeua interrrt'iatCdsltorieesteintreit:
a) perpetuareasau inmultirea neamului omenesc;
..trcqteli 9i vd inmulfili qi pdmAntul sd-l stdpdnifi"
I ltttcerea 1, 28).
b) intraiutorareasotilor; spune Sfanta ScripturacA
r'slc mai bine sI fie doi decdtunul singur,de va cddea
rrrrul,il ridicd celdlalt,dar dacdesteunul singur qi cadc,
cinc-l mai ridicdl
c) depdsireaegoismului- iubireaestereciprocd,iar
irccstdiubire intre cei doi se rdsfrdngein al treielea,in
copil. Bbrbatuliubegtefemeiagi amdndoicopilul - rodul
tlragosteilor.
Iubiti miri !
Nu cred cd estepe pimdnt o bucuriemai mare decdt
sii vezi sub ochii Ei pulsdndviafa, sd vezi cI nu ai triit
dcgeabape pimAnt, cd ai cine sd-!i continue 9i sd
ccca ce ai adunatintr-o via{d de om, cd i{i
nrogteneascd
poartAcinevanumele.
Ajutafi-vd unul pc altul $i iubifi-vh gi rugali-vd lui
l)umnezeu.Acolo unde este rugdciune,acolo esteinielcgere,iar unde-iintclcgere,acolo este9i iubire, unde-i
rtrbireacoloestegi Dumnezeu,pentrucd Dumnezeuprtn
dolinitieeste iubire(l loan 4,8).

Nu-uitatiin rugdciunilevoastre
de pirintii vostricare
v-au.nascut
gi v_aucrescut,oferindu_ne
il;;;;;,,
prilej de veselie.Amintiti-ve
;;j-,i,":::'1.
"i;

_''.ui'
iit""ii
lifiH,'dt?il $:r'"Hlll,
r' :Hff
,,.:;
'r.rurFcu e,i.ingrice probremdp"
o

Gi;;;;.''
v a ooresc multd sAnlitate,
"*
lnfelegere gi bt ce in_
seamni ,,fericire,'.Casi de prahi!
La multi anil

9. Despre dragostesau iubire


.lt

d.

Cu emotiein suflet am pI$it in aceastiiseardin fafa


tl
$ ff0ntulul altar pentru a cere din partea lui Dumnezeu
i harul9i ajutorulasupraacestordoi tineri.
Ce,eace v-a determinat sA purcedeli impreund pe
,
i rcest drum cred cd a fost dragosteacare stiipdnegteiniI mib voastreqi caretrebuiesi ddinuiepind la morm6nt.
In limba greacd,cuvintul dragosteesteexprimatprin
I
I doi termeni,,,eros"9i ,,agapi",primul lnsemnAnddra" gostesenzuald"trupeascl qi iare-este trecitoare, iar iea
de-a doua, ,,agapi", este dragosteadesivargitii, care se
af16 deasupra tuturor lucrurilor gi plEcerilor lumii
gi carene va lnsofi 9i ln lumeade dincolo,,,[...]
acesteia
9i acum rlmin acesteaftei: credinfa nidejdea qi dragostea.Iar mai mare dinhe acesieaeste dragostea"(I
Corinteni13, 13).
Cel mai important imn lnchinat dragostei care s-a
scris vreodati pe acest p6maft este cel al Sfdntului
Apostol Pavel gi se g6sette in Epistola intbia cdtre
Corinteni(13, l-8). Printre multe alte calitifi ale dragosteisunt amintiteaici qi acestea:dragosteaindelung
rabdl, dragostease d[ruie, nu invidiazd, nu se trufegte,
nu se poartii cu necuviinp, nu caute ale sale, nu se
intlrAti, nu fine minterdul, nu sebucuri de nedreptate
ci
de adeviir, toate le suferd, toate le crede, toate le
nndljduiegte,toatele rabdi, dragosteaniciodattrnu piere
(l Corinteni13,4-8).

40

Preot SilviuP,'1,

Cugetdndla accst imn al dragostei,


marele scnitor
Marin Preda igi incheie unul din
romanele sale cu
um.dtoarelecuvinte: ,,dacAdragoste
nu e nimic nu e..
(Cel ntai iubit dintre pdmdnreni).
Dumnezeudin iubire fafd de omul
cAzutin pdcat a
trimis pe Fiul Siu in lume ca sd_lriscump".".
du_n._
zeu esteiubire prin definifie,iar cel
ce nu iubegte,acela
nu L-a cunoscutpe Dumnezeu.
Dragosteaeste intreitd: fald de Dumne
zeu, fald dc
aproapelegi fa{d de noi inqrne.
D..-..^ iubim pe Dumnezeu?Deoarece
EI ne-a
,ruDrr
,.1)
Jl
mal lntAtpe noi, incd pe c6nderamnoi pdcdtogi.
$i

Ur,"J"l.roarepeacesr
pdmanr.nar ,,nupu-t"'_.a
9li
zrcemcd Il iubim pe

Dumnezeu,pe Carenu_l vedem,gi


pe fratele nostrx pe care-l vedemil
urdm de _ou.r". Ci*
iubegte pe Dumnezeu sd iubeascdgi pe
fratJ s-au-,,
1f
Ioan 4,20).
b) Pe aproapeleil iubim deoareceinsdgi
.
mdntuirea
vine prin aproapele; in mdsura in
care if iuUi_ ^.
semenulnostru,ne va iubi qi Dumnezeupa
noi.--.---'' "'
c) Pe noi ingine trebuiesd ne iubim pentru
ci ,,cine
-.i_f
gi-a urdt trupul sAu: fiecare giil
frran"st..
^vreodatd
rncarze$te
ca $i HrisrosBiserica(Efescni5.29;.
Ceamai
mare dovadd de iubire fald de noi
inqine
o."ucupareapenlrumentuireapropriuluinostru "rr.
suflet.
uar lubfea tali de noi ingine sd nu
degenerezein
egoism: numai eu sd am, numai eu
sd iiu, nu ma
inlereseazA
de semenu
I meu.
Despreiubire in sensde ,,agapi,,vorbe$te
Sfdntul
Ioan Gurd de Aur. latd ce tuu'nt" ageazd 9i
gura
in
unui
mire care areasainimii ,ui,

I'r,rlit i la cununieEiinnormintere

4I

,.Nute-amales$i nu am venit sAte chem cu mine in


r rirli-rla intdmplare $i nici pentru bog6!ie, ci pentru
\ rrtutcasufletuluitdu, pc care o iubescmai presusdecat
,rrrrrrl,
deoareceo fatd tandrd,pricepuE qi liber6,care se
lIltri.ic$tede evlavie,pretuie$tetot atat de mult cat toatd
hrnrca.
Pentruaceastam-am indrdgostit de tine $i te iubesc
ruri presusde sufletulmeu.
Eu dintre toate am ales dragosteata gi nimic nu-i afa
rlt' greu gi de supdrdciosdecat sA mA cert vreodat5cu
tir r c.
Chiar dacd ar trebui sd pierd totul, chiar dacd ag
irltrngecel mai sdracdintre oameni,chiar dacdag suferi
r'clcmai greleprimejdii, chiar dacda9 pdtimi orice, mie
Iolte imi vor fi cu putinld de suferit gi u$oareatatatimp
eiit ne vom inlelege unul cu altul" (Sfantul loan Gurd de
Aur,SJaturicdtre miri).
Din acest text se vede cd dragosteaeste mai tare
tlccdt moartea, ea nu are margini gi trece dincolo de
Iumeaaceasta.
Sfatul meu pdrintescesteacesta:iubili-vd mult gi pe
toatele veli birui qi Dumnezeuva fi cu voi in toatezilele
vic{ii voastre.
Amin.

l'r,rlrcillrcununiegi inmormantarc

43

rr,,rrrrMdntuitorul Iisus Hristos Ei cu privire la viata


, rrlrlrrlui,
invdldturicare sunt cuprinsein SfdntaScrip10.Nunta din Cana Galileii
Cel mai frumos ceas din via{a omului este Ceasur
Cdsdtorieisau al Nunfii, cdndcei doi, mirele gi mireasa.
pdgesccu emotiein sufletin fata Sfintului altar oentrua
primii din partcalui Dumnezeuajutorulgi binecuvdn.
tareaSa.
La acestfericit ceasali ajunsgi voi dragi miri astdzr,
inconjura{ide pdrinfii vogtri trupegti,de cei suflete5ti
naqii.de frali gi suror.i
de rudeniigi priereni.
Cd intr-adevdrnunta e voiti de Dumnezcuvedem
din SfdntaScripturacdnd la un momentdat s-a ff,cut o
nuntdin CanaGalileii gi a fost chematla aceastanuntd
fl
Iisus, impreuni cu mama Sa Maria qi cu ucenicii.
Sfdrgindu-sevinul, mama lui Iisus a ziJ cdtre El: ..Nu
mai au vin." $i Iisusi-a zis: ..Cene privegtepe Mine gr
pe tine, femeie?Ceasulmeu incd n-a venit" (loan2, l4).
Agadar, Ia aceeanuntd de oameni sirmani a fost
chematgi Iisus, mama sa qi Ucenicii. De obicei, intr_o
asemeneasituatie se vorbegte,se judecd, se barfeste:
iat6, ne-a chematla nuntd gi nu arc cu ce ne ospdta.La
rugdminteade a-i ajuta,adresatdMdntuitoruluidi mama
Sa,Domnul spune:,.Ceasulmeu n-a venit incd". ceeace
se traduce:,,nu estcincd momentulsd ardt lumii cd sunr
Fiul lui Dumnezcu". $i totugi, la rugdmintcaMaicii
Domnului,aici sdvdrgegte
lisusprimaSa minune.Ndscdtoareade Dumnezcua fost in staresd schimbeplanul lur
Dumnczeu.Iatdce Ic spuneMamaSa slujitorilor:,,Orice
vd va spuneEI, laccti" (loan 2,5). $i cAtene-a spus

l rt.

l,a un momentdat,,,auvenitla El fariseii,ispitindu| ;i zicdnd: Se cuvine oare otnului sd-gi lase fenleia
Itr-() pricinAoarecare?
'lr
a zis: N-ati citit cd AcelaCarc
lirr El, rdspunzAdu-lc
r ,r lircut de la inceput,birbat qi ferneiei-a fdcut? $i a
rrs:I)cntruacceava llsa olnul pc tatll sdu9i pe mamasa
.1rso va lipi de femeia str gi cci doi vor fi un trup' aga
rrcirtrtu mai sunt doi. ci un singur trup. Deci ceeacc a
llfu)r'cunatDumnezeu,ornul sd nu despaflA"(Matei 19'
I 6) .
Cu privire la cei doi, Mdntuitorulne spuneci vor fi
,,un trup". Cum trebuie si in{elegem acest cuvent'l
Ascmdndndu-lcu un trup omenescin care existd: doi
othi gi o singurdprivire, doud urechi 9i un singur auz'
tkrud rndini pi o singurd lucrare, doud picioare 9i un
singurmers,aqa$i cei doi - solul $i solia - vor fi una in
grindire,in sim{ire, in crcdinfd,in nddejde9i dragoste
( irtreDumnezeugi aProaPele.
MAntuitorulne spunecd in afari de vina desfrdndrii,
adulter;
oricine-giva ldsafemeiaEi va lua alta,sAvarqe$te
(Mutei
|i cel ce a luat-ope cea llsatd' adultersdvArqegte

r e, 9) .

Aici se arat6 motivul pentru care se poate despdrfi


so{ulde solie, din cauzacdlcdriifidelitdfi fald de parterrcrulde viafd.
intorcdndu-nela evenimentulde la Cana Galileii'
tlupd ce Maica Domnului le spune slujitorilor sA faca
(cca ce le va cere Iisus, afl6m,,cA erau acolo $asevase

Preot SilviuP,'1,

din piatrd puse pentru curdlireaiudeilor, care luau


cerc
doud sau trei vedre.
Le-a zis Iisus sd umple vasele cu apd pdnd sus, qr
apoi: Scoateliacum gi duceli nunului, iar ei-i_au
dus, gr
dupi.ce nunul a gustatapa care se ficuse vin _ gi
el nu
$tia de unde este,- a vdzut cA este mai bun decAicel pc
care-lbduse"(loan 2,6-10). Vinul pe care_loferea
Iisus
a fost mai gustos, deoarece tot ceea ce vine
de Ia
Dumnezeueste mai bun decAtceeace face omul. pentru
cd tot darul cel desdvdrgitqi toati dareacea bund de
sus
este,pogorAndu-sede la Tine pdrintele \tminilor (lacob

r, r7).

Aga cum slujileau ascultatde cuvAntulDomnului,


aga gi voi dragi miri si ascultati de cuvAntul lur
Dumnezeu,pentru cd fdrd Dumnezeunu putem face
nimic- Sd-L punempe El cfumuitorulvielii noastregi
atuncivom fi fericili gi aici qi dincolo.Amin.

I 1. Despre cisitorie 9i divor!


Nunta este cea mai veche Taini a Bisericii, intemeiltil de Dumnezeu in Rai. Ea st[ la temelia familiei, a
Iumii intregi.
Scopul principal al nuntii cre$tine este, potrivit
porunciilui Dumnezeu(Facerea1,28;2, 18-14)9idupA
tnvaptura Bisericii Ortodoxe, unirea prin iubire a celor
doi soli in numele Domnului, pentru na$terede copii,
spre lnmultirea neamului omenesc. Apoi, ajutorarea
sofilor intre ei, pentru u$urareavie{ii, pentru infrAnarea
trupeasce;i evitarea desfrAului, a imoralit6{ii in lume.
l)ar toate aceste scopuri sunt, in cele din urm6, spre
preamArirealui Dumnezeu.
Dupd invdJdturadatAnou6 de Dumnezeu,Cdsdtoria
csteuna singurApentru toata viala: ,,Ceeace Dumnezeu
a unit omul s5 nu despartd" (Matei 19, 6). Adevdrata
legitimitate a nuntii consti numai in Cdsdtoria intAi.
Numai moarteaii mai despartepe cei doi so{i. Totugi,
sunt cdteva exceplii ingdduite de Bisericd, care duc la
despfiirea sofilor intre ei. Insd Biserica nu poate da vreo
binecuvAntarepentru divor!. De aceea nici nu existd o
slujbd la divorJ.
Cu toate acestea,Biseirca,incd din vremeaApostolilor, a ingiduit femeii viduve si se recdsitoreascd.Deci
intre cele doud alternative,cea superioard,a vdduviei, in
deplini stdpdnire de sine (Luca 2, 36-37) 9i cea a
dcsfrAului prea pacdtos, s-a ingdduit calea de rnijloc a

46

Preot Silviu Po1'

cdsAtorieicelei de-a rJota(l Corinteni 7, g-9: I Timotei 5.

3,6, r4)".

MotivelecanonicepentrudivorJsunt:
I. Adulterul (preacurvia), adicd violarea credintei
conjugalede cdtreso( sausotie.Acest motiv de divort se
bazeazS,pe Sfdnta Evanghelie, adicd pe dreptul divin
(Matei 19,9\.
Soful poate divorfa, de asemenea,
cAnd sotia sa se
face vinovatdde avort intenlionatgi prin acestaimpiedi_
ci scopulCdsatoriei.
Divor,tul mai poate fi cerut cdnd femeia sau bdrbatul
participi fdrd voia ccluilalt la ospefesau petrecerinecu_
viincioase.
II. Al doilea moriv de divor!, dupd adulter, este
cddereaunuia din so[i din dreaptacredin{d,apostazia,
necredinla(I Corintcni 7, l5).
III. Despirtirea celor doi este ingdduitd, de aseme_
nea, cAndunul din soti sau amAndoiintrd in monahism
(Sinodul5 Ecumenic,canoanelel2
9i 1g).
ce-gi lasd (prin divor! neingdduit)sofia sa
. .t.U,,ce1
legitimd gi ia alta, trebuie sd fie canoniiit ca un prea_
curvar,dupd poruncaDomnului lMatei 19,9t, adica sa
fie oprit pdnd la 15 ani de la Sfdntaimpdrtdganie,porrivir
SfAntuluiVasile cel Mare.
Spuneammai inainte cd unul din scopurileCisitoriei
este nattera de copii. Sfinta Scripturdca gi SfAntaTradi_
fie aratdci pruncii sunt un dar al lui Dumnezeu(Facerea

Itrctlicila cununieSiinmormantare

47

Jr),l7-18; 25, 21; 29, 33; 30, 6, 17, 22; 33,5; 48, 8-9;
de copii esteo binecuvantare
Lutu |,1)., iar nagterea
Si o
rai:
rtlxluiall dumnezeiascdhotdratAincd din
,,cregtejigi
vn inmulfili gi umpleli pdmantul" (Facerea l, 28).
A;ldar, nagtereade copii este cea mai mare datorie a
cclor doi soli care se unesc prin Cisbtorie. Nagtereade
sopii formeazdcea mai mare bucurie $i adevAratatemecisnicia.
lic a familiei; ea consolideazdgi desdvdrqeqte
l;llrd implinirea acestei datorii, Taina nunlii se desfiinlctrzd.
Dupi izgonirea lui Adam din rai, nagtereade copii
tlcvine pe ldngi o binecuvanhre gi canon de ispdgire a
pilcatelor pirinlilor. Nagterea de copii ajutl mult .la
nrintuirea pdrin,tilor cum spune SfAntul Apostol Pavel,
cii femeia ,,seva mdntui prin nagterede fii" (I Timotei 2,
l5) .
in Vechiul Testament cei ce nu aveau copii erau
rlrcoti{i lepddali de la fata lui Dumnezeu. De aceease
rugau ziua gi noapteasi le diruiascd Domnul copii. La
l'cl glisuiesc qi Sfinlii Pirinfi. Ei se rugau pentru cei ce
nu aveau copii sd le dea Dumnezeu copii buni gi
silndtogi,iar pe cei bolnavi ii vindecau prin rugdciunile
krr. Pe cei ce nu voiau sd aibd copii ii sfituiau, cum
spune gi Sfdntul Apostol Pavel, cd mai bine sa nu se
cils[toreascdsau sd trdiascd in infrAnare (curdtie), cu
invoireaambilorso{i,decatsd-qiucidi copiii.
Mdntuitorul ii aseamdndpe cei ce se cisdtoresc
numai pentru p6cat, sau pentru avere, cu smochinul
hlcstematcare nu voia sd aduci roadd.Pentrucd nagterea
tlc copii nu estenumai o datoriesocialf,,ci estemai intii
ce contribuiemult la mAntuirea
o poruncddumnezeiascS,

Preot Silviu Pop

pdrinfilor. Sotii care nu vor sA nascd copii, care ii


avorteazl sau practicd pdcatul pazei, sunt certati de
Dumnezeucu boli de tot felul, cu necazuriin viald, cu
grea mustrarede congtiintE,iar dincolo, cu os6nda
vegnicd.
Pentruca sotii sd aibdcopii buni, trebuieca ei ingigi
sdfie buni,credincioqi,ascultdtoride Biserici gi cu fricd
de Dumnezeu.Copiii fac ceeace vid gi audin casd,de la
pdrinli. Educafiacopiilor incepechiar din ziua nun{ii,
adici in clipa zimislirii. Pentrua aveacopii in{elepti,
pdrinlii trebuie sd se roage mult, sA posteasci, sA
frecventezeSfAntaBiserici, sd se spovedeasci,sd facd
milostenie,si seinfrdnezein posturi.
Cei mai mulli copii ajung r6u in via{d datoritii
pdcatelorpe carele-audeprinsde h pArinliilor incd din
copildrie.Exemplulpersonaldat de tatagi de mamasunt
cele mai sigure cii 9i mijloace de educaregi cre$tere
cregtineasci
a copiilor.
Primadatoriea pdrintilorfaf[ de copii esteaceeade
a-i iubi, apoi de a se ruga pentruei, iar copii au datoria
de ai ascultape pirin{ii lor: ,,Copiii ascultdtoriveselesc
inimaplrin{ilor" (PiMe10, l, 15,2O;23,15,24-25;27,
11 etc.); copii ascultitori vor fi binecuvdntafi(IeSirea
20,12;Deuteronom5, 16; Ioan 35, 18-19:'Pilde 3, 1:
Efeseni6,l-2 etc).
SfantaScripturdvorbegtede amenintdri,anatemegi
pedepsedatede Dumnezeucopiilor caredisprefuiesc
pe
p[rin{ii lor (Pilde30,l7).
Ag dori ca Dumnezeusd binecuvAnteze
cesetoria
voastr6cu copii care reprezintdprimivara vie{ii pirintilor. Iar la anul pe timpul acesta,mireasasi find in

Prcdicila cununie$i inrcmfot*

hrafe,in locul buchetuluide busuioc,un boboccare se


v[ aducibelguggi noroc.
CasI de Piatr[ 9i La mu[i ani!

Plt'dici la cununie gi inmormintare

12.Cisitoria. Taina nunfii


Iubiti miri!
Viafa pe pdmantincepegi se sfArgegte
in familie in
mod firesc. Pentru a intemeia o familie, este necesar
legdmdntulliber pe care-lfacebdrbatulgi femeiain fafa
oamenilor,a autoritatilorde stat,prin carecei doi se an_
gajeaz\sdducdo viatdin comungi sd seajutereciproc.
Aqadar, cdsdtoria are doud momente importante:
unul extern - juridic, stabilind raporturiledintre cele
doud persoaneqi astfel,in fafa ofi{crului de starecivild,
se na$teo noui familie; iar altul, liuntric - religios,prin
care DumnezeuAtotputerniculunegtecele dou6 inimi
prin tainaCununiei.
inv[fitura creftinAa ridicat consimtdmdntul
celor doi
sofi de a mergein viafd bra! la braf gi inimd lAngdinimd
la rangul de Taind, fdcAnddin iubirea celor doi un izvor
nesecatde bucurie gi fericire.
Daci prin taina hirotoniri se nasc noi membrii in
clerul bisericesc,prin taina nun{ii se nasc noi membri ar
trupuluitainic al lui Hristos,careesteBiserica.
In veacurile trecuteCununia avea loc duminica dupd
Sfdnta Liturghie, ca gi o continuare fireascd a acesteia,
pentru cA ceea ce se inva{d la Sfdnta Liturghie se
desivdrgegtein familie. Mirii participau la Liturghie gi se
impf,rtdgeauprimii, apoi avea loc in mod firesc primirea
harului prin taina Cdsitoriei. Cei doi erau congtienti cd

fl

lnccp o viajl noud in care se incredinleazdunul altuia 9i


nnlnndoilui Dumnezeu.
LegAturadintre birbat 9i femeie a fost binecuvAntatd
dc Dumnezeu inci din Vechiul Testament' Iatd ce ii
ipune Dumnezeu patriarhului Avraam: ,'De aceea pcntru credinla 9i ascultareata - te voi binecuvdntacu
Mea gi voi inmulti foarte neamul tiu, ca
binecuvAntarea
sll fie ca stelelecerului 9i ca nisipul de pe {drmul m[rii"
(l;acerea22, l7-19), de aici observdmcA lipsa de copii
ln familie era considerati ca un blestem,iar pentru femei
cra o ocarA.
La evrei mai exista cdsdtoriade levirat (Facerea 38'
tt): daci soful murea, atunci fratele siu trebuia si o ia in
ctrsltorie pe viduva acestuia, iar primul lor fiu purta
numelecelui mort $i-l mo$tenea(levir = cumnat); de aici
lic vede caracterulmaterialist pe care il avea casAtoriain
rcel timp. Totugi, in Cdntarea Chntdrilor citim despre
dragosteaadev[rati, imagine a iubirii lui Dumnezeufati
dc poprul Sdu.
Dar scopul principal al Cisdtoriei qi al familiei i;i
ll'ld deplindtateain Legeacea nou6 ,,a harului"' adusi de
Mdntuitorul lisus Hristos: ,,credin!d, dragoste 9i sfinfonie" (I Timotei 2, l5) intre blrbat 9i femeie.
Cdsdtoria este o taind a Bisericii in care lucreazd
harul lui Dumnezeu. in familie gi prin familie, omul
p()ateurca treptelespre impardlia lui Dumnezeu$i poate
l'i biruitor asupra rdului din interior 9i din exterior prin
eonlucrarecu harul divin.
Cdsdtoria trebuie sA fie una 9i nedespdrliti. In
crcqtinism,familia este socotitacel dintAi cadru social in
cure oamenii se pot mantui. Familia are un rol social de

52

Preot Silviu Pt1'

mare insemnatate.Ceeace este apa


pentru pe$te,vAzdu
pasdre, pidurea pentru animalul
n*t-^
sdlbatrc.
lul
aceea
estefamilia pentru fiinfa omeneascd.
Un rol deosebit
,euine familiei este acela al
.
"" aceasta
educdrii copiilor. pentru
se cuvine ca pirinfii sit

invdfdrurd,
in primul.r"0,-ptfO"
3ferg..drepr
Familiatrebuiesi fie unmodelo" rnorurilti ;#'i"..
,:;il;..
in miniatura"
cumo numea
SfintulIoanC;;;;';;;.'
.

Logodna,perioadapremergitoare
incheierii cisEtori-

ei,rebuiesi constiruie
unt"i";1"; pentru.pirinfi
.".1-i:-:-';"::"dea-l
pregdtipetinericu ,"",u ,.oi:-Lllej
nontatea in vedereaviefii dc

familie-

dod. cu prilejulceluimai important


momental
_.,^.Y,
vreprvoastre,,CeasulCdsatoriei,,
mulia sanatate,
inlele_
geregi tot ce se infelegeprin cuvdntul
,,fericlre,,,
,,1_a
mulfiani" qi ,.Casidepiatri.,.emin.

13.Iubirea toate le invinge


,,RdmAneliintru dragosteaMea"
(Ioan 15,9)
Iubifi miri !
Cinsti[i nagi!
Iubifi credincioqiI
Timpul mult a$teptatde voi, dar 9i de pdrinfii vogtri,
a sosit. Bucurie simlim 9i noi pentru cd se mai
intemeiazdo familie crettini in care mAine poimdine se
va na$teo noud via(d. Acum MAntuitorul vi indeamni
,,RdmAnetiintru dragosteaMea." Acesta sd fie scopul
vielii voastre,si pdstrali aceeaiubire care vd stdpdnegte
inimile acum gi care trebuie sd find gi sI dureze pAndIa
mormant. Scopul vie{ii voastre sd fie deci rimAnereain
aceasti iubire prin implinirea poruncilor dumnezeieqtiqi
prin implinirea datoriilor voastre fa!6 de Dumnezeu gi
fafi de semeniivogtri.
In casa voastrA sA intre odatd cu voi gi iubirea,
aceasti iubire vd va face zilele senine,vd va face via{a
frumoasdgi in zilele mai triste.
Zice Domnul: ,,RdmAne{i intru dragostea Mea".
Dacd iubirea lui Hristos faJdde voi gi a voastrd fatd de
Hristos v-adiinui, atunci legitura dintre voi va fi tot mai
strAnsd.In inima bdrbatului care-gi iubegte femeia s-a
silaguit dragostealui Hristos (Efeseni5,25).
Femeia dacd Il iubegte pe Hristos, igi iubegte gi
b[rbatul dupd cum 9i Biserica iubegte pe Hristos gi se
pleacdLui; in aceastdiubire veti purtagi voi sarcinaunul

54

Preot Silviu Polt

dJria (Galateni 6, 2). in aceastdiubire vd veli cre$tc


copiii. In aceastAiubire vd vefi invSla unul pe altul a I'i
blAnzi 9i rdbditori, condiJiile cele mai insemnatepentru
o cdsitorie fericitd. Si dacd din cdnd in cdnd intre voi sar ivi neintelegeri,acesteavor dispdreaca negurain fafa
soarelui, dacd veli rimdne in dragostealui Hristos, la
flacira cdruia vd puteli aprinde din nou cildura dragostei.
Dragostealui Hristos si fie scopulvielii qi piatrade
temelie a familiei voastre;sd fie totodati gi lumina minlii
voastre.
Soarelefericirii nu strdlucegtein fiecare zi; sunt in
viala de familie gi zile intunecate,zile de suferinti. Iar
inima zbuciumatd are nevoie de mingdiere, alinare gi
lumind. Rdmdnefi in dragostealui Hristos neclintiti gi
aceastava fi mAngaiereagi lumina sufletelor voastre.
Daci acesti lumind iEi trimite razelein calea voastrd,vd
vefi bucura cu bucurie sfdnti gi chiar suferinta se va
indulci. Daci veti pune la inimd gi veli implini cuvintele
pe care le-a spus Apostolilor sdi: ,,Cine vrea sd vin[
dupi Mine, sd se lepedede sine, sd-giia cruceain fiecare
zi qi si-Mi urmezeMine" (Luca 9,23) atuncisuferinlaqi
crucea de care veli avea parte in aceastdlume vor fi
usoare.
Rimdneli in dragostea lui Hristos. Atunci va fi
pldcutd viala gi fericirea v[ va inso]i pe drumurile vie{ii.
Pentru aceea,inci odati vi grdiegteDomnul: ,,RdmAneli
intru dragosteaMea intotdeauna,in zile bune gi rele,
pdnl la moarte9i pdni la sfar$itulveacurilor". Amin.

14.Darurile mirilor
Iubi{i miril
Dragi naEiI
I
lubi{i credincioEi
dc
Cel mai maredar pe carel-am primit noi oamenii
sufletul
lu Dumnezeupe accst pdmAnteste viafa Dacd
trupul il
ilccaruia este creat de Dumnezeuin parte'
sunte|
plimim de la pdrinlii no$tri.IatA,de astdziinainte
pdrinli'
lu1 qi solie gi Dumnezeuvd va ajuta sd deveni{i
pe lume prunci.Copiii sunt pentrupdrinli cel
str'atluce{i
nrai mare dar de Pe P5mant'
in
Multe dintreiuplurile care fac legdmdntdc iubire
timp' Insd
la[a Sfdntuluialtar' se despartnu dupd-mult
impreuna
nldijduiesc din toatdinima cd voi veli rdmdne
de greutdlile care pot .sA
ir"nt. totd.uuna, indiferent
mai maredar
ilrari in viala voastrd.in celedin urmd' cel
mirele'
i,'.n* tir.'".,e mireasa.iar pentrumireasd-este
de la
primim
i>rci Uogatiu9i bunurile materiatele
olmeni, sotulsausoliaesteun dar de la Dumnezeu'
de multeori nu linemcontde darurilecu care
Din DAcate,
copii'
n" tin.Juuan,"uzdpe fiecaredintre noi Dumnezeu:
tot
vrem
inlelepciune'pricepereetc ' ci
sotiesausof,sdndtaG,
nraimulte.
zile.i de.
Un"o.i so{ii fac daruri unul altuia cu ocazia
nlmlcurl
na$teresau onomasticalor, acesteatoate sunt

o soliecrediniG i. o*r pecare!i l-adatDumnezeu'


cinstitd, harnic6' Sfdnta Scripturi ne
.i,ru.a,
"uluuioas6,
lucru de
spune: ,,Cel ce g5sesteo femeie bund' afld un
pi"t- eilde 18,22): satt,,Femeileinielepte zidesc
"1"t"

Preot Silviu Pop

casa,iar cele nebuneo deramdcu manabr" (Pilde 14,


l). $i, de asemenea,
,,Cine poategdsi o femeie virtuoasi?Prefulei lntrecemirgeanul"(Pilde3l,l0).
datoriade sotie
Invers,femeiacarenu-giindeplinegte
gi mam[ estepricinamultor necazuri:,,Mdini leneqegi
genunchisldbdnogiestefemeiarea care nu-qi fericeqte
birbatul slu. De la femeie estelnceputulpdcatuluigi
prin eato{i murim" (IsusSirah25,26-29).
AtuncicAnddoi tineri dorescsi intemeiezeo familie,
mirele ii face dar miresei inelul care este legitura
dragosteigi a unirii dintreei. Agacum acestanu arenici
inceputnici sfdrqit,aganici dragostea
dintreei nu trebuie
sd aibi sf6rgit.Apoi ii cumptubrochiade mireasi albd,
ceace inseamni:cur[!ie, feciorie,puritate.De multeori
ins6uitdmde curitia ceadinduntrugi ne preocupdm
doar
de ceadin afar6,carese vede;ori, inaintealui Dumnezeu,ceadintdiestemai de valoare.
inaintagiinoqtri aveauo vorbd cu privire la cisdtorie: ,,curitie p6ni la altar, credinli pAndla mormAnt".
Dar astdziaceastimentalitates6n6toasd
s-a pervertitgi
normaluldevineanormal,iar anormaluldevinefiresc.
Prin TainaCununieisolii igi asumdviafain doi ca pe
o starede jerfn, din iubire, diruindu-seunul celuilalt
(Efeseni5,22-29). Cisitoria incheiatddoar din interese
materialesaubazatddoar pe atracfa fizicd estedin start
compromisi,in vremece o dlruire gi o asumarea vie$i
ca osteneal[gijertfi neindreapticitre Dumnezeu.

';
?*giryLTT:."1-::
fltTfi;
llliniil#
atul
bunatate'
91
dllruire, in
de morm6nt'
dlncolo
-"'
partede mulli ani fericili impreund'
Sa
-"f

Pttdicila cununiegi inmormAntare

15.Dugmaniiviefii de familie.
Despreavort $i divo(
Despreavort
Cea mai importantf,institulie creat[ de Dumnezeupc
acestpdmAntestefamilia. Asta nu inseamndc6 ea nu arc
dugmanicare pAndescsi dezechilibrezevia\a cuplului.
De unele pdcatesunt vinovali partenerii de via!5, iar dc
alteleduqmaninevdzuligi nedori!i.
Unul dintre motivele care duc la foarte multe discutii
in familie gi chiar la despirfirea sotului de sofie estelipsa
copiilor. Copilul cimenteazdrelaliile dintre cei doi qi
intiregte dragosteadintre ei. O familie ff,rd copii esteca
gi o casi fbrd soare,fdrd lumind, ca un pom fdrd rod, ca o
grddind fird flori.
Unul din scopurile pentru care Dumnezeua intemeiat familia esteperpetuareavielii pe pdmAntprin procrea{ie. Porunca dintru inceput dati de Dumnezeuparcd o
auzim gi astdzi ,,Cregteli $i vd inmulfi{i 9i stdpAnili
pdmAntul" (Facerea l, 28). Pdcatuluciderii pruncilor, al
propriilor prunci, estecum nu se poate mai grav inaintea
lui Dumnezeu;cu mult mai grav decet pAcatul lui Irod,
care nu qi-a ucis totugi propriul copil !
A avorta un copil este ca Si cum l-ai omori la 20 de
ani, deoarececopilul estesuflet din momentul zdmislirii.
De aceeain ultimii ani, o dati cu liberalizarea avorturilor, in casele ,,cregtinilor" sunt mai multe sicrie decAt
leasdne.

59

Mul{ipArinlivor sb aibi doarun singurcopil; fi apoi ce


lcscdin acel copil? un egoist,un individualist,un om
Itricat. Cand ai un singur copil, Dumnezeuili trimite
cu el catpentrucinci.
nccazuri
Agadar,iubili miri, cunoscdndcat de grav estepag0tulavortului,cere{iajutorullui Dumnezeupentrua nu
mdsurdqi
cldeain acestp6cat,careil privegtein aceeaqi
pc mire. Nu este alffi cale decdtpostul 9i rugdciunea,
fuptelebunelucritoaregi iubirea,pentrucAacolounde-i
rugdciuneeste gi pace,unde-i pace este fi intelegere,
unde-iintelegereeste$i credinp gi unde-icredin!6este9i
lui Dumnezeu,caresAfie cu voi in toate
binecuvantarea
zilele.Amin.
Despredivorl
MarelepsihologLarrouse,{indndsdconfirmevechimeadivo4ului, spuneci acestaapareaproapela aceiagi
divorcontemporanA
dati cu cdsdtoria.Dar in societatea
qi
ful a devenitun fapt aproapebanal, din cauzascdderii
influenteiBisericii qi a religiei, fapt care a favorizato
maimarepermisivitatein ceeacepriveqtedivorful.
Printremotivelecareii determindpe unii sAajunga
la divo{ se numdrd: lipsa fidelitljii intre parteneri,
plictiseala,dorinfa de a experimentaceva nou, gdsirea
urmArilordivorunui partenermai bogat,necunoa$terea
fului 9i, nu in ultimul r6nd, lipsa unei inlelegericlare a
Inv46turii SfinteiScripturidespredivorf.

Preot Silviu I't,1,

PentrupsihiatrulcregtinPaul D. Meier existi ,,nrr


mai trei opfiuni pentru orice persoani implicatd intr-r,
cisnicie nefericit6:
a) sd obtini divor(ul - cea mai mare lagitategi alegt'
rea cea mai lipsitii de maturitate;
b) si-gi pAstrezecdsnicia fdrd a se stridui s-o imbu
ndtAreascd
- o altd decizie lipsitd de maturitate,degi nrr
la fel de iresponsabild
ca divor{ul;
c) sd se confrunte in mod matur cu problemele salc
personalegi sd facd alegereaintr-adevdr maturd pe care
ar puteasi o facd.
Divorful este imoral datoritd dezordinii pe care ()
introduce in familie gi in societate.Aceastti dezordine
aducedup[ sine prejudicii grave pentru celdlalt so{, care
se vede p[rtrsit; pentru copii, traumatizafide despdrfirea
pirintilor gi adeseahdrfuiti din ambelepi(i.
Divorful este o ofensd grav6 adusd legii morale gi
pentru ca rupe contractul liber consfin{it al sotilor de a
trii unul cu altul pdnl la moarte.Faptul de a contactao
noui unire, chiar recunoscutiide legeacivild, mai adaugd
ceva la gravitatearupturii: soful recisdtorit se afli atunci
in situaliade adulterpublic ai perrnanent.
Sfdntul Apostol Pavel ingiduie cu mari rezervedoar
celor viduvi a doua cdsdtorie,pentru a evita cddereain
desfrAnare:,,DacI insd nu pot s6 se infrAneze, sd se
c6sitoreasc[, fiindcd mai bine este sA se cisdtoreascd
decat s[ ardA" (I Corinteni 7, 8-9). Decdt o vdduvie fdra
evlavie, este mai buni - gi dup6 porunca Sfantului Ioan
Gurd de Aur - o a doua cisitorie ,,dup6rAnduiali", din

Itrcdicila cununie$i inmormantare

r)t

{urc pot sd izvorascd,,multe bucurii" qi mai ales alungatcu din cuget a trAnddviei.
SfAntulIoan Gurd de Aur indeamni totu$i pe vaduvi
gi pe vdduve, dacd este posibil, sd nu recurgAla a doua
clsdtorie: ,,v[ sfdtuiesc, deci, si vd stdpdniti $i sd vA
nrul{umi1inumai cu prima cisdtorie, atat sotii cet $i
rotiile, ca s[ nu vA tulburali tihna vie!ii."

Itr'tlici la cununiesi innrormlntare

16.paceacisitoriei
Dupd inviereaSa din morli MdntuitorulHristos
sc
"u..r,"
adreseazd
Sfinlilor Sdi Ucenici9i Apostoli .u
cuvinte:,.Pace
voudl.'Cuaceste
cuvintevd intdmpinam
9i noi.astizi cdndali pdgitin fa{a Sfdntului
pnmii harul 9i ajutorul lui Dumnezeu "l* ;;;;" "
in taina'; ;;rer
bazd,ali pus-oastdzi,a Cdsdtoriei.Nu cred
cA estemar
maredar pe careil putemcerede la Dumnezeu
in aceste
momentesolemnedin viata voastrd decat pacea
lui
Dumnezeu
sd se sdldguiascd
in inimileuouroJgi ,a n"
cu voi in toatdviafavoasrd.
Po[i sdai toatecomorileacesteiviefi, dacdnu
pace
gi linigte in familie, toate sunt zadarntce. ai
Unul c;re
gAse$te
paceain familie seintoarcebucurosa. fu
gtiind cd acasdgise$teo sofiecareit intampina ,un.a,
cu zam_
buzegi-i.vorbegte
O.
frumo.
*
.Jrp"ru
ti
.j"i_
Pllt cu
luzar
e.l.ln schimb,cdndgtiecd acasdil intdmpind
o
sotiecare,il
a
ajuns
prea
tArziu
de
la
seiviciu,
:d
ca.nu a adus:ea{A
banicAriii trebuieei, cAndil ceartdpentru
orice,parcdnici nu-i mai vine sAmeargd
opre$tela bufet gi igi omoardamarulintr_un
"at."-.J*,'r"
pJ". a"
pentru
ca mdcarpe momentsi uite de asemenea
fuici,
necazuri.
in predicade pe munteMantuitorulHristos
ii feri_
ce$teprintre allii pe ,,facatoriide pace,ca
aceiafiii lur
Dumnezeu
sevor chema,'(Matei5,9).

63

Nu poate fi pace intr-o familie de unde lipsegte


lhrnrnezeu,de undc lipscgterugdciunea,postul, milosblAnde{ea.
tcrril, rdbdarea,
Atunci cdnd unul dintre so{i nu lasd dupd celdlalt,
vrirndsd-qi impund punctul sdu de vedere,sd aibd el
ultirnulcuvAnt,sd-l dcterminepe celllalt si facd ce zice
cl, cste gata scandalul.Unul dintre ei trebuie sd cedeze
rllcd nu acolotot timpul va fi ceartdqi neinlelegere.
Ceartaintr-o familie pleacdintotdeaunade la neajunsurigi lipsuri.Haideli sd ne gdndimpufin, oarecu aceastt putem sd rezolvdrllceva,oare cu ea putem sd imbrdctrrnun copil gol, putem sd hrdnim pe unul flImdnd? $i
dacl nu, atuncice estcde f5cut?
in primul rAndsd ne rugdmlui Dumnezeu$i sAavem
rdbdare,cA Dumnezcu pe toate le rAnduiegtecelor ce-L
iubescpe El; de la El ,,vine toatddareacea bund gi tot
darul cel desdvArEit"(lacob l , 11).
PsalmistulDavid ne spunein unul din psalmii s5i:
,,Cei ce iubescpaceaTa, de multd pace se vor bucura
..." (PsaImuI118, I 65) qi tot din SfAntaScripturdgtim
cd ,,cei fdrddelegen-au pace" (lsaia 57, 2l).
Paceatrebuie canalizatdpe trei directii:
a) spreDumnezeu;
b) spreaproapelegi
c) sprenoi ingine.
Avem pacecu Dumnezeuatunci cAndimplinim poruncile Lui. SfAntul Marcu Ascetul spuneacd Dumnezeu se ascundein poruncile Sale gi pe mdsurd ce le
implinim, il cunoagtcmpe El gi paceaLui se revarsdin
inimile noastre.

Preot Silviu Polt

Avem pacecu semenulnostruatuncicand heim irl


relafii bunecu el, il ajutim, nerugim pentruel.
Cu noi inqine, atunci cAndtrupul se supuneintnr
totul sufletului, c6nd existi aceastiisimbiozd,arcuire
i:q" ":b dou6entitdli.gi trupulgi sufletul,d."'parir"r.
{!ra Oe prihan6,inrru venirea bomnului nortrr Iiru,
Hris^tos"
(I Tesaloniceni
5,23).
.. In noapteanagteriiMantuitoruluiIisus Hristos,ingerii au cAntatun imn: ,,Slavi intru cei de suslui Dumne_
p" pdmdntpace,intre oamenibundvoire" (Luca2,
1: t
14).FArdde pacenu existdprogres,nu existdcivilizalie,
nu existi inlelegereintre popoare,intre membrii uner
familii, intre so{i.
M6ntuitorulc6ndii trimite pe Apostoli la propovd_
duire, le spune:in orice casdueli inia sa ziceji:
_pace
caseiacesteiagi dacdcasaaceastaestevrednicE.pacea
voastrdsi vind pesteea, dar de nu estevrednicA,pac"o
voastr6intoarcisela voi" (Matei70,12_13).
in ganAirea
biblicS,paceaesteun dar concretcarepoatefi oierit sau
retrasin func(ie de vredniciasau neviedniciabenefici_
arului.
in Noul Testamenttermenulde ,,pace,,estefolosit
mai alesprivind linigteasufleteascd.
Ctuinlelesulde ra_
porturi intre oamenise vorbe;tede ,,pace,;ca despre
o
vilute,
o
infelegere
cordialtr:
in
pace
,,Trli(i
11.!e.11_re
unrrcu af
fii" (Marcu9, 5O;Fapte7,26\.
. De voi depindetrdireain pacegi linigte.
Fifi adevirafiso{icregtinigi aruncipu""i lui Hristosva
fi
partea voasftd pe pdmdnt gi fericirea desdvArgitiin
ce_
ntn.
Amin.

17.Ceasul Clsntoriei - ziua pe care a ficut'o


Domnul....
lubi(i miri !
Cinstili nagi!
lubili credinciogi!
Dacd ar fi sd exprimdm in cuvinte momentul din
viala acestordoi tineri pe care-l trdiesc acum alSturi de
ptlrinfi qi nagii lor, am putea spune gi noi cu psalmistul
l)avid: ,,Aceastaeste ziua pe care a fdcut-o Domnul, si
nc bucurdm gi si ne veselim intr-insa" (Psalmul 117,

24).
V-aJiprezentatin fala sfAntuluialtarastizi insofili de
rugdciunilepdrin(ilorvogtricarev-aunascut9i v-aucrescut gi ali fdgdduitcredin{dqi fidelitateunul altuiapdndla
mormdnt.
Fiind stdpAnilide atdtabucuriegi fericire in aceste
faJdde Dumnemomente,trebuiesdfim cu recunogtinla
zeupentrucd Lui se datoreazdvenireanoastrain aceastd
lume,la fel gi momentulla careati ajunsvoi acum'dar 9i
trecereanoastri din aceastaviata.De aceeaacumputem
spuneqi noi la fel ca in momentulcentral al Sfintei
Liturghii, care este prefacereadarurilor in Trupul 9i
Domnului:,,PeTine Te lduddm,pe Tine bineTe
SAngele
cuvdntdm,
fie-li mullumim[...]".
gi
Moqii strimoEiinogtriaveauo vorbi carespunea:
,,Totdeaunalucrul tdu / 56-l incepi cu Dumnezeu/
Unde-iEl cu harul Sdu/ Nici un lucru nu e greu." De
aceeav-ati prezentatgi voi astizi in sfAntaBisericd

Preot Silviu Pon

ti
l

tl

pentru a lncepevia{a de familie cu Dumnezeu,deoarece


ftrtr El nu putemface nimic (Ioan 15,5).
Se mai pdstreazdobiceiul - ln general la lari - ca
lnainte de primirea Tainei Cununiei, cu o zi sau dou6,
mirii s[ meargi la sfAntaBiserici s[ se spovedeasc6
9i si
se impirtiSeasci cu Trupul qi Sdngele MAnhritorului
Iisus Hristos,asistandtotodati qi la SfAntaLiturghie care
se face special pentru ei. Acest obicei ar trebui generalizat peste tot, deoarecelmpErt!6irea cu Hristos este
izvorul dragosteicelei adevtrrate,de careau at6tanevoie
cei doi c6ndpornescpe acelagidrum ln viaftr.
Spuneamln versetulpe carel-am luat dintr-un psalm
prorocului
al
David, ,,si ne bucurim $i si ne veselim".
Bucuria este pe dineuntruln sufletul nostnr, iar veselia
este pe dinafare. ,,Bucurafi-vd gi vi veselifi, clci plata
voastrtr multl este ln ceruri", ne indeamn! 9i Hristos
Domnul (Matei 5, 12). Aici MAntuitorul ii fericegtepe
cei care urc[ pe treptele desivArgirii, care duc spre
lmpdrdfialui Dumnezeu.
De multe ori noi ciutilm veselia, ln detrimentul
bucuriei, dar nu trebuie si fie aga;importantlnaintealui
Dumnezeuestebucuria duhovniceascil- osptrfulcredinfei, dar nu esteopriti nici veseliacare trebuie fdcutii cu
cumpiltareqi ln limitele bunului simf.
Dragi miri, ag dori ca toatf viata voastrd de aici
lnainte sd fie agade frumoasii ca gi ziua de azi, si nu
cunoatteli niciodati necazul,supdrareaci numai bucuria
gi succesulin toatezilele viefii voastre,ftrgiduind cd ve{i
umblaln cdileDomnuluiqi cd v[ veti ajutaunul pe altul
gi la riu gi la necaz gi cii pruncii pe care vi-i va da

la cununie$i inmormantare

rul li vefi creqtein frica de Dumnezeu9i atr:mci


lui Dumnezeuva fi cu voi ln toatezilele' Amin'

l'rr.rlicila cununiegi inrnormintare

18.Pus-aipe capetelelor cununi ,..


Iubi!i miri!
Momentulprincipalal acesteiSfinteTainea Cununr
.
el este punereacoroanelorpe capul celor doi
miri gr
invocareaharuluilui Dumnezeuasupralor. De ce pun
se
coroanepe capul mirilor?pentruca a$acum odinioara
un domnitor era investit ?n func{ie i se punea pe
cap o
coroandde cdtre un ierarh, agagi mirilor ii ." pun"
uriari
o
pe
_coroand cap, deoarecemirele este stipdn peste
mireasA
gi mireasapeslemire.
Se face amintire la aceastITaind gi de bucuria pe
care a avut-o SfdntaElenaimpdrdteasa
cAnda aflat cin_
stita Cruce pe care a fost rdstignit Domnul,
iar la
otpustul (incheierea) slujbei se face amintire de
Sfintii
Impirafi intocmai cu Apostolii Constantinqi rnurnu
S;
Elena. Oare de ce se face acum amintire de
acegtr
impdra{i? Aga cum ei au purtat crucea pe care
a fost
rdstignitMAntuitorulHristos,cum vedemin icoane
care
ii reprezintdpe ace;ti impdrafi,agaqi cei doi, rnirele
qr
mireasa,trebuiesd-giducd cruceagi jugul cdsniciei
care
nu este deloc ugor, dar atata timp cdt intre ei va
exista
dragostegi in(elegere,pestetoate obstacolelevor trece gi
vor iegii invingdtori. Mdntuitorul ne adreseazd
o che_
mare: ,,Cinevoiegtesd vind dupf,Mine, sd se lepede
de
sine,sd-giia cruceasa gi sd-Mi urmezeMie,, (Marcu g,
34).

69

l)ar sdnu credeticd viata aceastaestenumai necaz$i


',rrlcrin[d,boli qi neputinld;ea are gi frumuse{ile,bur rrriilcei, gi cred cd cea mai marebucuriepentrupdrinti
r.\tcna$terea
de copii: sd vezi cum sub ochii tdi se pligi cregteviafa. Atunci in{elegi cd nu ai trecut
rruidcgte
r:rtlurnicprin aceastitvia!6 gi ci nu ai finut in zadar
pdmAntului.
rrrrrhrd
,,Pus-aipe capetelelor cununi de pietre scumpe
1...1".Iat6,azi Bisericav-a incoronat$i a$acum cunurrilcde pe capetelevoastren-au nici inceputnici sfArgit,
rrqagi dragosteadintre voi nu trebuie sd se sfdrgeasci
rriciodatd,
ea fiind simboluliubirii adevdrate.
Cdnd necazurileEi greutdlile vor veni asupravoastrd
giindi!i-vdla cuvinteleMdntuitoruluipe carele-a-adresat
ApostolilorSdi cAndi-a trimis la propovdduire:,,In lume
rrocazurive{i avea, dar indrdznili, Eu am biruit lumea"
lltnn 16,33).
CAt de fericitd esteziua in care un sportiv prime$teo
rncdaliegi ii estepusi pe cap o coroandca semnal birupana
inJei,dar prin cdtegreutdfia trecutla antrenamente,
a ajuns la acest moment; dar de toate a uitat in acest
nromentsublim al vie{ii sale. Tot aga $i noi trebuie,
l)entru a lua cununa cea nevegtejitda impdrd{iei cerurilor, cdt timp suntenrpe acestpamant,sd luptdm aldturi,
solul gi so{ia,a$acurn am jurat in fa{a SfAntuluialtar.
Acum, in acestmomentimportantal vielii
^voastre,
cdnd ali fost incununali intocmai ca Sfinlii Impdra{i
ConstantinEi Elena qi ca alti domnitori, cand toatd lumea
vd adreseazdcuvinte de laudd gi viafd indelungatdimpreunf, gi cu sanatate,pcrmite{i-mi sf, vd insofesc gi eu cu
liturgicd: ,,Harul Domnului nostru Iisus
binecuvAntarea

Preot Silviu Pop

Hristos,dragostealui DumnezeuTatll gi impdrtigirea


SfAntuluiDuh sd fie cu voi ln toatezilele vielii voastre,
acumgi purureagi-n vecii vecilor.Amin.

19. Rolul farniliei cre$tine

Pentru ce familia crestini este cea mai importanti


lnstitulie creatdde Dumnezeu9i Biserica i-a acordato
lrnportantl majori cbsitoriei 9i familiei crettine, de ea
depindenu numaiviitorul unui cupluci 9i al comunititii
ln general, al unui neam 9i, in cele din urmE, al
hparagei lui Dumnezeu.Rodul cis6toriei este familia'
Ctrsdtoriaesteo harismd(ll Corinteni 7, 7) sauun dar, al
trtririi in reciprocitate.
hin Cisdtorieseelimini egoismul9i egocentrismul'
Unul din scopurilecisitoriei estena;tereade prunci, dar
ea nu se limiteazl numai la aceasta,ci ea mai inseamni
lntrajutorareasofilor 9i respectulreciproc' MAntuitorul
Iisus Hristos a triit cit a fost pe pdmAntin SfAnta
Familiea DreptuluiIosif qi a FecioareiMaria 9i le era
supus.Mai mult, prima minune pe care a sivArqit-o pe
pemant,a f[cut-o la rugdminteamameiSalela nuntadin
bana Galileii, cAnda pref6cutapain vin. in iconografia
bisericeasci, Maica Domnului este reprezentati cu
PrunculIisus in brate,arit6nd cu mAnadreapttrspreFiul
Siu, spunindu-neparcd9i noui ca gi slugilorde la nunta
din Cana Galileii: ,,si facefi ceeace vil va spuneEl"
(Ioan2,5).
Atunci cAndo femeiedin poporauzindcuvinteleLui
a exclamat:,,Fericit este pAntecelecare te-a purtat 9i
sAniila care ai supt", Mantuitorulnu a contestatacest
lucru,dar a zis: ,,Da,a$aeste,dar mai ferici{i suntcei ce
asculti cuvAntullui Dumnezeuqi-l implinesc pe el"

Preot Silviu Ptry

(Laca 11,27);a pusinrudireaspirituahmai presusdeciir


ceatrupeasce.
Familiaa avuto influenp majori asupracomunitAlii
cregtinein primele veacuridin viata Bisericii. primele
lntiilniri gi rugiciuni s-au sivdrgit in familie (Fapte 10.
24-48;I Cortnteni 16, l9). Apostolul pavel a avut, dc
asemenea,
ln familia lui Acvila gi a hiscilei un ajutor
misionarde prim ordin.in EpistoiacdtreRomani,ipostolul PavelscrieacestecuvintedespreAcvila gi prisiila:
,,imbrdfgati pe Acvila gi priscila, iovarngii ."i d" lo"*
ln Hristos,care qi-auriscat capul ca si-mi salvezemie
viafa, gi ctrroranu numai eu le mulfumesc,ci gi toate
bisericiledintreneamuri.imbraligali9i Bisericad-in
"uru
lot'' (Romani16,3-5).
Familia estemediul cel mai prielnic pentru transmi_
tereacredinfeiprin viu grai. Credin{acreqtini seinvaftrgi
se practicl in cadrul familiei cregtine. ln familie se
pregdtescnoi genera{iide membrii ai Bisericii cregtine.
De multe ori se face aluzie la cei gasesau qapteani
de acas6,deoareceatunci se dezvolti 6O-jO%din inteli_
genfaunui tdnir. Educafiacregtini in cadrul familiei este
decisivE-pentru copii gi pentru tineri. SfAntul policarp
scria: ,,Sdlnvdfim gi pe femeilenoastresi trdiasci ln
credintadattrlor in dragostegi in curifie, fiind devotate
blrbafilor lor ln toardsinceritateagi sd iubeascipe tofi
deopotrivi cu desilvArgitilnfrAnaregi s6 educepJcopiii
Ior in frica de Dumnezeu.(CdtreFitipeni,IV, 2). Aceas_
ti educafieseface fie prin cuvinte,dar gi prin experienfa
postului, a rugtrciunilorcomune,prin pregdtireacopiilor
penhu Cumineciturd, prin participare la marile eveni_
mente familiale, dar mai ales prin relafiile personale

la cununiegi in mormdntare

plrin$ 9i copii. Exemplul plrin{ilor este de- o


lnti cruciali. Prin ei sefaceimbisericireacopiilor
i tinerilor gi tot prin ei acegtiasunt trimi$i in lume ca
cnici ai lui Hristos.Este o prelungirea Bisericii ln
e qi o aducerea lumii in Bisericb'
Sfentul toan Gurf, de Aur numegtefamila ,,biserica
miniatur6", sau biserica mic6, iar Sfinfii Plrin{i
familia creqtind imagine a Sfintei Treimi. Faestechemat[ si fie qi poate deveni un mic rai in
lumii.
Ceremajutorul lui Dumnezeuasupracelor doi tineri
indu-L si reverseasupralor mila Sa cea bogati 9i
sAfie cu ei, ajut6ndu-isAsporeasciin lucrul

bun.Amin.

l'rr'rlrcii:r cununie $i inrllormintare

20. Taina cununiei


Cea mai vecheinstitutiede clreptdivin estesocotitil
Cisdtoria. Ea a luat fiinld odatd cu creareaprimilor
o a m c n i .T e xtu l cl a si c re l 'cri l o rIa Cununieil edsimir r
prima cartea Sfintci Scripturi:,,De aceeaua lisa
orr,,,,
pe tatdlsdugi pe mantasa gi se va uni cu femeiasa gi vor
fi anrAndoiun trup" (Facerea2, 24).
Sfdntul Maxim Mdrturisitorulspunecd oamenii nrr
eraudestinatisI seinmulteasca..prin
na$tere.,,
ci pe alta
cale.Din acestpunct de vedere,Cdsdtoriaestenaiuralir.
dar se potrivegtenunlai unei Iaze trecdtoarea ftrli (Fih>
calia,vol III, p. 471).
In BisericaOrtodoxi Cununiaesteuna singuri. Fap
tul ci in Bisericanoastrdse slvCrgeqte
gi a douagi a treia
cdsdtorie,
nu inseamnlci se celebreazide mai multe orr
TainaCununiei;a douagi a trciaoardestcdoaro rugdciunc
cu caracter
de pocdinlri,un fel de pogolanrintp.."ri-l fu".
Biscricapentruca cei doi sI nu tr.diasci
in desfrinare.
Sunr
admisea douaqi a trcia cisdtor.ie
din cauzasldbiciuniifrrtr

omeneStl.

Dcspdr{ireacelor.doi cslc admisatde Biserici clin


doudmotive:
a) cdlcareafidelitifii latd dc partenerulde viatd:
b) moarteafizicd a unuiadiirtresoti;
La noi, inainte cle cdsitoria religioasd,se oficiaza
CdsitoriacivilS.in Grecianu existdinsircisdtoriacivili.
Cei ce se cdsdtorcscprimescactc de C5s5toriede la Bisenca,a$acum a fost gi la noi in vechirne.Dac6 cineva
de alti conl'esiunein Grccia impdrtdlsc$te
altd credintir

75

nu estesilit sd se cununela Bisericd'


'l { irl ccaortodoxA.
acte
la ofiteruldc starecivili 9i prime$te
apeleazd
Atrrnci
statuluicd cstecAsatorlt.
t
'l l)irrtea
Nu la fel esteinleleasiTainaCununicila tofi cregii considerdci uu harul Sfdntului
trrrii.Romano-catolic
l)Ill care pogoarapcste cci doi ii uncgtepe accqtia,ci
lor, preotul fiind doar un martor al
r orrsim{imdntul
,h'crzici
r:chrrdoi dc lr traii nlPreund.
in Biserica Rontano-Catolicicxistil doar o singurd
irr
('isirtorie.Divorlul saurecasatoria
ntl sullt acccptate
t lrtolicisnr.Atunci cc sc intimpld cu trn cuplu cincl
dar dcspirtitiirr I'lpt.
Ei rdmdntot cilsdtoriti'
rlivorteazi'/
nLtlri
('ind cinevasehotdriiSte
ori sc dcclltri-t
sd divortezc.
ori se intentcazittn proccstlc ltnttlltt irsittrriaincheiatd,
Bisericao declariinulai;i cci cloi
cxistente.
rc a cdsdtoriei
ci ahia
sc pot cisdtoriliberi cu oricine.considerindu-sc
;rcurnvor fi cununalipentruprinia dat,l.Protestan{iirnerg tnai departe,sunt radicali 5i spun
cii pastorulnu face decat sa confirrlc ccca ce de fapt
cxistl, iubircadintrccei doi tincri.Ccrcmottiarcligioasd
credincstc<Je{'apto integrarca tinclilorin conrullitatea
ciogilor.De aici in{clegemde cc occidentaliitriiesc in
aceastaun
concubinajdin adolcscenlI,ei neconsidcrAnd
pdcatlDin cele relatatepdndaici se vedecAtdc mult s-a
denaturatTainaCEsirtoriei.
Solii cre$tini tr-cbuiesd aibd intotdcaunaln I'atd
dintrcHristosgi BiscricaSa,aqacum El qi-adat
legdtura
singcleqi via{apentruBiscricd,aEa9i so{ultrebuiesd fie
r Arhid. Prof.dr. loan N Floca, DrePl (utotti( ortotkn. I-tgislalie si
vol II, Bucuregti'1990'p I08'
udntinistrulieBisericeoscti,

76

Preot Silviu Pop

gata sA se jertfeascf, pentru sotie gi invers, daci va fi


cazul. Astfel familia devine o cetatenebiruitd.
Dar exemple de fidelitate desdvdrgitdavem chiar gi
Ia oameni care nu l-au cunoscut pe Hristos. Sd ne
gdndim la Penelopa,solia lui Ulise. Trecuserddouizeci
de ani de cdnd soful ei plecasede acasi, luase parte la
rf,zboiul troian gi apoi rdtAcise vreme indelungat[ pe
mare. In lipsa lui, o mulfime de pe{itori, ii cer m0na
Penelopei.Pentru a scipa de insistenfelepeftorilor, le-a
promis c[ se va mbrita cu unul dintre ei de indati ce va
isprivi de fesut o pdnzi pe care tot ea o destrdma,de
fiecare dat6, noaptea. Dupd doudzeci de ani, pe nea;teptate sose$tevestea cI Ulise se intoarce acasi. El se
prezintd lnaintea sofiei, ea insi nu-l recunoagtedecdt
dupi ce Ulise ii mdrturise$teun secret,pe care in afari
de soful ei nimeni nu-l gtia. Atunci Penelopaizbucne$te
in pldns,iqi imbrd{igeazibirbatul gi sdrutdndu-lii spune:
,,Nu te supdradragd Ulise, cd la prima vedere nu te-am
recunoscut,fiindcd inima mea, totdeaunaa fost plini de
fric6, gdndindu-md cd ar putea veni cineva care prin
cuvant, sd mi ademeneasc[.Crede-m6,cf, foarte multi
umbld cu viclequguri". Este minunati aceasti femeie
Penelopa;ea reprezintd personificareafidelitdtii conjugale. Atunci cu atat va trebui si fie mai trainicd fidelitatea cuplurilor care au fdcut legdmdnt inaintea lui
Dumnezeucd vor rimAne pentru totdeaunalmpreund.
Sd mullumim lui Dumnezeu cd am ajuns sd trdim
bucuria acesteizile. Amin.

Partea a doua'.

Predici la inmormAntare

Aceasttrcarte a aptrrut cu sprijinul domnului Ioan


Rus- fost ministru de interneal Rominiei

",rn"*
Prefald,&,P.S. IrineuBistrifeanul
Cuvtntlnainte

pag.
..........7
..............9

Partealntii: Predici la cununie


pentrucilsdtorie
l. Pregitirea
.....,....14
2. Despre
logodnd
........................
l?
3. Nuntadela,jubire"la,,taind'.........................
20
4. Unitatea
cisetor i ei
........................................
23
5, Desprefamilie
.............................-27
6. Cununia-Fericireaconsttrln tncrederereciproctr,.....29
7. Sftlntatainda cununiei
.....................32
8. Scopulcdsltoriei
...............
.........35
9. Despredragoste
sauiubire
..........39
10.Nuntadin CanaGalilei
. ... ...... ...42
I l. Desprectrsitorie9i divorJ
............45
12.Ctrsitoria.
Tainanuntii
.............50
13.Iubireatoatele lnvinge
.............53
mirilor
14.Danrrile
......................55
15.Dugmaniivietii de familie. Despreavort qi
divorf..............
...............................58
16.Pacea
cisitori ei.................
.........................
62
17. Ceasul c6strtoriei - ziua pe care a ficut-o

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationate

Predicila cununiegi lnmonntntarc.- Cluj: Ecclesia2006


ISBN(10)973-87193-3-X:
ISBN(13)978-973-87193-34
252:281.95

Domnu1...........

............................65

pecapetele
18.Pus-ai
lor cununi...........................68
19.Rolulfamilieicregtine
..............71
20.Tainacununiei...............
.-.---'.'...'...74

tsBN ( 10)973-87193-3-Xl'
rsBN( 13)978-973-87
193-3-0

Parteaa doua:hedici la inmorm6ntlri


l. Desprmoar
e
te
.........................79
I
l