Sunteți pe pagina 1din 51

rrt

EF

.'rt
l+r
.) s
i-36*
s

Fl

E9>
Fl

,*

f.
s

........83
2 . D e s p rJeu d e ca ...............
te
3 .D e s p riea d
..........87
4 . D e s p rrea i . ...............
...............90
5. Predici la inmormAntareaunuia care a suferit
mult in viatd (Despresuferintd)..............................
93
6. Despreraporturileintre pdrinli 9i copii ..............96
7. Despreinviereamo(ilor Einemurireasufletului......99
morfilor(scurtiexplicalie)......... .. ....-102
8. Troparele
.............. 106
9. Ecteniapentrumorti(scurtiexplicafie)
ce imo 4 i.........................
109
1 0 .R u g d c i u nipl e n tru
I l. Desprevegniciachinuriloriadului. . . . . . . . . . . . . . . . . .. 113
...........116
1 2 .D e s p rm
e a md............
13.Despre
c dtoriavielii
.............119
14.Despremoarteqi lnviere(Apostolulde la
inmormAntare)
......122
15.Despremoarteqi inviere(Evanghelia
de la
lnmormdntare)
....... 125
16.Cuv6ntla inmormAntarea
unuipreot...............127
17.CuvAntla inmormdntarea
unuiom in v6rst?l
..........131
18.CuvAnt
la lnmormAntarea
unuicopil................134
19.Cuvdntla lnmormhntarea
unui c6ntdretbisericesc..137
...........14O
20.Cuvdntla inmormAntarea
unuisinucigag
... .........| 43
2 1.Cuv6ntla inmorm6ntarea
unuiinvAtAtor
22. CuvAntla lnmorm6ntarea
uneifemeivdduve.......145
23.Cuvdntla inmorm6ntarea
unuimedic...............149
unuimagistrat............
I 52
24.CuvAntla lnmormintarea
25. Cuvdntla inmormAntarea
unui om bdtrdn.. . . .. . ... 156
26. Cuvdntla inmormAntarea
unui funclionarpublic ..159
27.Cuvdntla inmormantarea
unuiorb ..................162
28.CuvAntla lnmormAntarea
unuiasasinat
............ 165
unui muncitor.. . . . . . . ....168
29. CuvAntla lnmorm6ntarea
unui pestor..............
172
30.Cuvdntla inmormentarea

l. Despremoarte
Flagelulce a cuprinsintreagaomenireestemoartea.
De ea nu poatescdpanici impdratul,nici ostaqul,nici
dreptulnici pdcdtosul.Dar ca si lntelegemmoartea,trebuiemai intAi si in{elegemviafa.De felul cum ne trdim
viafa aici pe p[mAnt depindestareanoastrddincolo de
mormant.
Ce estemoartea?Moarteanu estealtcevadecAtdesplrtirea sufletului de trup, trupul urmAnda seintoarcein
ptrmdntuldin carea fost luat, iar sufletulla Dumnezeu,
carel-a dat (Eclesiastul12,7). Sufletultreceintr-un alt
mod de existenti,superiorvie,tiipetrecuteimpreuni cu
trupul pe p6mdnt,aceastaeste moartea.Ceea ce-i dd
importanli trupului estesufletul.Trupul fdri suflet este
mort.
De cdtefeluri estemoartea?
Ea estede trei feluri:
a) moartefizicd, trupeasci,adicd despdrlireasufletului de trup;
prin picat. Despreea se vorb) moarteasufleteascd,
begteadeseoriin SfdntaScripturd:Atunci cdndDumnezoua alezatprima perechede oameniin gridina raiului,
le-a dat poruncdsd mdndncedin toli pomii, numai din
pomuldin mijlocul raiului si nu mdnAnce,
cdciin ziuain
gi
care vor mAnca,vor muri. Au m6ncat totugi nu au
murit trupeqte,dar au fost morJi sufletegte,pentru ca
Dumnezeunu arelegdturdcu omul pdcitosgi $i-a intors
l'a{ade la ei.

81

Preot Silviu I\y'

Atunci cAnd fiul risipitor s-a intors la casa pdrrn


teasc6,tatel a fdcur ospdl miue, a junghiat vilelul ccl
gras, i-a dat inelul in deget, haina cea noui, incdl[ir
mintea cea mai buni. De ce? pentru c6 fiul meu _ a zrs
tatdl -,,mort a fost qi a inviat, pierdut a fost gi s_aaflat.'.
Nu era mort trupe$te,dar era mort suflete$te.
c) Moarteavegnicd.Atunci cAndFiul Omului va veni
pe norii cerului cu slav6 gi cu puteremulti, inconiurat dc
sfintii ingeri, toti cei morfi vor invia. unii spie viala
vegnici, allii spre osdnddvegnic6,dupi faptele bune sau
rele pe care le-au sdvArgitfiecare aicipe pim6nt. Atunci
Dreptul Judecitor va sta pe scaunul de Judecatdgi va
despdrfi pe cei drep{i de cei pdcirogi gi le va zice celor
de-a dreapta Sa: ,,veni1i binecuvAntaliTatiilui Meu de
mogtenifi impirifia cerurilor gdtitii voud de la inteme_
ierea lumii, cdci fldmdnd am fost qi Mi-afi dat s6 mdndnc
t...1" li toatecelelalte,iar celor de-a stdnga:,duceti_vd
de la mine blestemafilorin focul cel vegnic,cdci fldmAnd
am fost gi nu mi-ali dat se mananc [...]-. Aceastd
trimitere a celor picdtogi in gheenaiadului este moartea
vegnici unde se vor chinui in vecii vecilor.
Schimbareastirii sufletelor dupd despirfirea de trup
pdnd la cea de-a doua venire a Domnului se poate face
de cAtre cei vii prin rugiciune cdtre Dumnezeu pentru
cei mo4i, iar cea mai puternicdrugdciunea Bisericii
pentrucei adormifi in Domnul esteSfAntaLiturghie.
In iconografia bisericeascdmoarteaesteinfdligati cu
un scheletcare nu are ochi sd vadd, urechi si uuid. ,uu
inimd si simtii durereape care o lasdin urmd atunci cAnd
unul sau altul dintre cregtini pleacd din lumea aceasta.

C[ intr-adevbrtoti trebuiesAtrecemprin moarte,ne-o


rpune Sfantul Apostol Pavel. Rdnduit este omului sd
moar[,iar dupdaceeaurmeazdjudecata(Evrei9, 27)' iu
poetulG. Cogbucne spune:
..Din zeii de-amfi coboratori
C-o moartetoli suntemdatori"
(Moartealui Fulger)
Nu esteimportantcat am trdit aici pe p6mdnt'ci cdte
faptebune am ficut inaintealui Dumnezeu.Un lucru
esteimportantsdtinemminte,anumec6 in ceeace ne va
gAsimoarteain aceeane va judecaDumnezeu.De vom
fi gisili pregdtifi pentru cel din urmd ceas, Dreptul
ne va pofti in impirdtia Sa,iar de vom fi gdsi(i
Judecdtor
nepregdtiti,soarta noastrAva fi pecetluitdin gheena
foculuicel vegnic.
Moarteavine ca un fur noaptea,de aceeatot timpul
trebuiesI fim pregitili. SfantaScripturi ne indeamn5:
,,Adu-ti amintede moarte$i nu vei plcdtui niciodat6",
iar Sfentul Vasile cel Mare ne spune:,,Cdndte culci
searasi nu te gdndeqticd vei ajungedimineata,iar cind
te vei trezi diminealase nu rc gAndeqticd vei ajunge
seara";agadar,in orice momenttrebuiesd fim pregEtifi.
,,Fiti gataci in ceasulin carenu vd ganditiFiul Omului
vaveni"(Luca12,40).
Cinevaspunea:,,mie nu mi-e fricd de moarte,ci de
ceace urmeazidupdmoarte",adici dejudecatS.
Si ne rugim BunuluiDumnezeuagacum o facemde
fiecaredati la slujbelebisericegtigi sd cerem ,,sfArgit

Preot Silviu I',

'1t

cre$tinesc
viefii noastregi rAspunsbun la infricogata.ju
decatia lui Hristos,'.
Amin.

2. DespreJudecati
Dupi inv{ltura Bisericii noastreexistd doudjudel) Judecataparticulard,care se face sufletului imediat
lui de trup,prin moarteaacestuia;qi
despdrfirea
Iudecata obgteascdsau universali, care se va face la

rf8rgitulveacurilortuturor oamenilor,celor vii qi celor


mo4i deopotriva.
Despreprima judecati ne vorbeqteSf6ntul Apostol
Pavelin Epistolacdtre Evrei (9,27) ,,rdnduitesteodatd
oamenilorsAmoarA,iar dup6aceeaurmeaz[judecata".
Numaici aceastijudecati sausentinJicarese dd sufletului nu estedefinitivi ci provizorie,noi cei rdmagiin
viati putAndintervenipe ldngeDumnezeuca sdschimbe
stareain caresegise$tesufletul celui adormit.El insi nu
mai poatefacenimic. La acestlucru sereferi MAntuitorul cind zice: ,,lucra[ipan6esteziui la propria voastri
mantuire,cdci vine noapteacdnd nimeni nu mai poate
facenimic" noapteanu estealtcevadecdtmoartea.
Dupd o traditie pioasl se spune ci sufletul dupd
despirfirea de trup gi lnainte de a se inftfiga la Dreptul
Judecitortreceprin aganumitelevimi ale vdzduhului,
unde sufletul este cAntiirit gi i se cere socoteali despre
toate cele ficute impreuni cu trupul pe pdmant. La
fiecarevami esteprezentatlngerulbun gi demonii,avAndu-sein vederecele bune ficute de om in apirarea sa,
precumgi celerele,pentruacuzare.

Preot ,SilviuI','1

Trei fachri vor ilvcaun rol deosebitdc inrnortanr


.,
v(tr dccidL'in cc prrrlc va inclina clmpana
iutlccrir,,
noastre:
a) con$tiinla
noastrA:
b) ingerulbun gi
c) ingerulreu.
a) Constiinta,c:trc nu estealtcevadcciit glasullur
I ) u m n c z e ui n o n t 1 i (.a rci l i sp u n ctot tir r r lr r lsu laer
binelcAi sI eviti riul. Congtiin{a
nu poatcl.i curnpiratri.
nrituitasau ingclatir.Iia arc un intreit rol: inaintedc sal
vdr;ireaunei fapte,cstc sfituitor gi ne spuncsi.isdvir;;urr
fapta care estc ?n conlbrrnitatccu voia lui Dumnezeu.
sau sa nu o sdvirgirn,dacd nu estc pc placul lui
Dumnezeu.In timpul f aptei nc inso{egte,ieci are rol gi
de martor,iar dupdcc am sivirqit-o, are rol de iudecdtor
gi dacd a fost confi)rmvoii lui Dumnezcu,ne aducc
Iinigte,iar dacd nu, nc mustri permanentgi nu ne di
odihnd.
CAndpdrdsirnviata accasta,congtiinfava l.i prezcntd
gi ne va ajuta si nc amintirndc toate faptcle cele bune
sau rele pe care le-urnsavargitaici pe panrint,in trup.
Atunci se va derula prin fa(a ochilor ca 5i un film tor
trecutulvie(ii noastrc.
b) Inqerul ccl bun va aducein fafa congtiinteitoate
faptelebunepe carelc-am sdvdrgitpc pdmantgi va cluta
sa scapesufletuldin ghearelemortii.
c) Ingerul cel riru va aducein fata sufletului toate
faptele rele sivariitc. care au repercursiuni pentru
$i
urmagiinogtri. Dacil faptelecele rele vor ll mai nrulte
decit cclebune.atultr.iva fi vai noulr.

l'rcrlicila cununie Ei illnlornlintarc

di nc ol os a v edentr ai ul c Ni sc va da posilr i l i tutea


pizitor
t(|rtc l'runusclile lui. apoi irnpreundcu ingerul
din cl'
vr)rnvizi{a iadul qi vom veclcatoatesuferintclc
Pavel spunc
l)t'sprcl'rumuse{ilcraiului Sl'intul Apostol
a vdzut
, * n f.r., ridicat cu trtlpul pandla al treileacer 9i
n-a auzit'nici ia
.,cclcce ochiuln-a I'lzut, nici urechen
Dumnczcu
rnimaonului nu s-a suit, accsteale-a gdtit
."i ce-L iubescpe Dansul"(l Corinteni2' 9)'
,,r.rnt.u
vL-acurii()r;
Judecatauniversaldse va l'rce la sfirqitul
cci riri 5i vrt
tl."ptut Ju,i."et.t, * clesparlipe cei buni de
rostisentintaEi asupraunoraqi asupraaltora'
tlcsprc
Siinlii Apostoli L.-auintrcbatpe Mantuitortrl.
ccrrsul
dc zitrrr.Ei
iai Domnulle rdspunde:
ilcea.stA;i,
"iar
cr
l'lul'
I
nimeni nu ;tic, nici ingerii din cer' nle
rucela.
numaiTatdl" (Matei 24,36)'
acestet-zlle'
Ca sd ne d5m totu$iscamade apropierea
va l'i in lumc
MAntuitorulne-a ldsirtni$te semne:cAnd
clecltcrc<linfd'mai rrulti uri decAt
rnaimulta nccreclin{ir
unitate' va fi pretttit
iunir",,rtui multd dt-zbinare<Jecdt
decAt cerul'
truoul mai mult dccit suflctul, pdmAntul
toate se
odcatcledecit virtutile Observdmca acestc
in lumcade astlzi' deci sfirEitulesteaproapc'
oetrcc
pentru.ca'
' L" ,pun" acestcijudccdfi
'infricolitoare"
nu-i vor trehaide{i si rccunoa;tcm,cdruia dintre noi
'
dcschideqi
,r-rurng"nun.ttii atunci cincl cd(ile se vor
laptcle se vor da in vileag' cclc facutein 1-::il:.-:..""'
inltrntea
9i cu toli ne vom infdti$a
stiigadc pe acoperigtrri
DrentuluiJudecdtor'

Preot Silviu Ptnt

SfAntul-Ciprianspunea:,,CAndesteomul
mai tarc1
^^
in
fata
preotutui,
descopc:3: _:".
1]1:ee1unghe.11
nnou-$l
toate
fblurile de slabiciuni,cAtot ce descooerrnr
in fafa preotului nu ni le va descoperin"_""r*
fI f"f.
intregiilumi!"
PdnI la incheierea viefii noastre pe acest pamAnr
avem posibilitateade a ne curelade
iicate p.in tuino
Pociintei pe care Sfinfii parinfi o n,i_"."
,:;'l;i",
Botez"Se spuneci Iisus Hristosunsprezece
ceasuridin zi
sti pe scaunulMilostivirii qi un singur
p, J'0.
J:dg:ilo. Si-L rugim ca atunci
""u,
,oR"ti-roUutui
s:u (N) se va lnfdfiga inainteaDreptului
"aiA JuOecator,
sa_f
gdseascdpe scaunul Milostivirii, judecAndu_l
rn"fta
ingAduinfe.
""
ne hoteramgi noi si punemin gAndca de
astizi
^ .Si

facemfaptele
11ilf
,rtnepregdtifi. cetebune". i nu ;; 6;;,
srar$rrut
Amin.

ri

T.

3. Despreiad
La prima vederese parecd oamenilorcaresestr5dusi implineasci voia lui Dumnezeule merg toatepe
gi adesorisuferi multe necazurigi incerciri in aceasviati. Iar celorcarenu preamergla biserici, neglijeazI postulgi rugiciunea,parc6le mergetotul bine.Dar sd
nu ne ingelim, deoareceodatZicu moartea,situatialor se
va schimba,la fel ca in pilda bogatuluinemilostiv9i a
strraculuiLazAr.
, Cei care nesocotescporuncile lui Dumnezeuvor
mergela chinurile iadului, undeva fi pldngereaqi scrdgnireadinfilor, iar cei drepfi la fericireaveqnic6.
Ce esteiadul?Dacdraiul esteimpnrfiia lui Dumnezeu atunci iadul esteimpirilia diavolului, locul unde se
vor chinuitofi picdtoqii.
in ce vo. iosta chinurile iadului? in mustrdrilede
congtiinfi pentrubinele pe caretrebuiesd-l facempe pdm6nt gi pe carenu l-am ficut. Scriitorul rus Dostoievsky
spuneaci iadul nu estealtcevadec0t:,,lipsaiubirii".
. Dintru lnceput a fost creatraiul, iar iadul a fost creat
de om, careqi-a folosit rlu libertateade voin16primitd
de la Dumnezeu.$i ca si vedemci estea$a,sd urmirim
pufin cuvinteleM6ntuitorului pe carele va rosti la sf6r9itul veacurilor celor de-a dreaptaSa: ,,veni[i binecuvAntafi Tatllui Meu de moqtenitifupnr{ia cerurilor gititll
voui de la intemeierealumii", iar celor de-astinga le va
zice: ,duceti-vi de la Mine cei blestematiin focul cel
vegnic,cici flnmAndam fost [...]." De aici observbmci

88

Preot SilviuPt,1'

iadul nu a fost creatde la inceputullumii ci omul prrl


pdcatelelui l-a creat.
Contele Orloff, vorbind cu un general rus, igi bdtcl
joc de toate lucrurile sfinte, chiar qi de iad. Apoi s-au
infelesca primul careva muri sd vind sd spunl celuilalt.
ce e dincolo. Pulin dupd aceea,izbucni rdzboiul cu
Napoleon I. Generalulplecd la rdzboi. pe cAmpul de
bdtdlie,intr-o dimineatd,conteleOrloff vdzu pe general
palid gi tremurdnd,zic6ndu-i: ,,Exisrd iad gi eu sunt
acolo", Orloff, ingrozit duse aceastdveste contelur
Rostopelimcare a scris aceastdintAmplare.
Cd intr-adevdrunele plcate pe care le-am I'Icut pot fi
iertate gi in viala de dincolo, se vede gi din cuvdntul
Mdntuitorului:,,Adevirat zic voud orice picat gi orice
huld se va ierta oamenilor, dar pdcatele impotriva
Duhului SfAntnu se vor ierta nici in veaculacestanici in
veacufviitor" (Matci 12,32). Deci unele pdcatese vor
ierta gi in veacul viitor pentru rugdciunilecelor de pe
pdmint.
Poatese va intreba cineva de ce sd suferi in iad o
vegnicie, pentru o viatd atat de scurtd petrecutApe
pdment.Unui asemenea
om ii vom rdspundec6, aqacum
pentru o crimd care dureazddoar cdteva minute, criminalul suferdinchisoarepe viafd, aqagi omul pdcdtosva
suferi vegnicpentru pdcatelesale.
Dar si ne amintim cd cerul gi iadul sunt in mAinile
noastre,de noi depindestareade dincolo de mormdnt.
Dincolo, in viala de dupi moarte, nu mai putem face
nimic. Ne-o spunegi o rugdcunea Bisericii: ,,de acum
nu-mi voi mai aduceamintede Dumnezeu.pentrucd in
iad nu este nici o aducereamintede Domnul. ci voi

I'rcdicila cununie$i inmormantare

89

rilcca acoperitin chip cumplit de intuneric, a$teptand


Irrvierea,cAndvoi fi aruncatin foc de Judecdtorultuturor
pllmdntenilor"(Slujba la iegireacu greu a sufletuluirlintareaa 9-a).
Chinurileiadului nu vor fi foc material'ci mustrdrile
tlc congtiin!5pentrubinele pe care trebuiesd-l facem 9i
rrul-am fdcutpe pdmant.
Avem certitudincacd adormitulin Domnul cdt a tr6it
sdvArEitmulte faptc bune gi pentru acest lucru credem
eirDumnezeuil va fcri de chinurileiadului.Sd ne rugdm
pcntruddnsulzicAnd:
,,Celce egtidin f ire bun 9i rnilostiv,voitor dc mild 9i
addnculindurdrii,pc cel care l-ai mutat din locul acesta
tl riutdlii gi din umbra morfii' Mintuitorulc ageazir-l
luminaTa"' Amin.
undestrdluceste

llctlici la cununiegi intlormintare

.1.Desprerai
De la inccput Durnnezeul-a inzestratpe om cu ul
mare dar: libertateclc voinld. PutAndalege intre dor,,,
alternative:bine gi riru,viatd qi moarte,virtute saupdcur.
omul devine rdspunzdtorpentru faptelc sale. Virtulilt.
sau faptele bune prcsupuno anuntitdjertfi din parlcrr
noastrd,anumitesacrificii, renunldri.Aga de pildd, a tt
ruga lui Dumnezeu,l posti,a renuntala anumitepllccli.
reprezintdo jertfd din parteanoastrd,un anumitefort.
Dar ce esteraiul? Estc locul de fcricire veqnicduntlt
vor mergesufletelecele curatecare s-au strAduitaici pc
pdmi-ntsdimplineascdporuncilelui Dumnezeu.
,,lmpdrdJialui Dumnezeuse ia cu stdruintdgi cei ce
stdruie,aceiapun mdna pe ea" ne spuneSfAntaScrip
turd.
Ajungdnd Hanibal cu armata sa deasupraAlpilor.
solda{iisdi frAnli de oboseald,refuzausd-l urmeze.Dar.
el, aritAndu-lcfrumoaselecAmpiiale Italiei acoperitecu
verdea{dgi tot felul clegrddini $i ora$einfloritoare,le-u
zis: ,,Acestebogdlii vor fi ale voastre dacf, doriti sii
luptali qi sd invingeti." Soldafii prinserdcuraj gi invin
seri. Dob6ndirearaiului trebuiesi ne intdreascisi nouil
curajul.
Dar nu a raiului pdmAntesc,
intrucAt,agacum se $tie.
pldcerilede la Capuai-au stricatpe cartaginezi.Oragul
acela a fost mormdntul gloriei lor, deoareceplicerile
lumii il sldbesc
pe om.
Desprefrumusetileraiului ne vorbegteSfAntulApostol Pavel care a fost rdpit panAla al treilea cer unde a

9l

vtlzut:.,celece ochiul n-a vdzut,urecheanu le-a auzit $l


lu inima omului nu s-au suit, pe acesteale-a gdsit
celorce-L iubescpe El" (l Corinteni2' 9)'
l)urnnezeu
intre cetitenii raiului nu vor mai exista dcosebirile
tlc pe pdmdnt:unul tdndr,altul bdtrdn,unul stdpAnaltul
slugi, unul shnAtosaltul bolnav; tofi vor fi una, va fi
vugniczi fdrd noaptc, iar hrana sutletului va fi vederea
Iui Dumnezeufa![ cirtrefa]d,aceeava fi fericireatotald'
Se spune desprc un sfint apusean'Francisc de
Assisi,cd fiind bolnav, sufera aqa de ingrozitor incdt
crcdeacd nu va mai puteasuporta.Atunci auzi un glas
din cer. care i-a zis: ,,Francisc,dachsupraf'alapdmintului ar fi de aur, marcade balsam,muntii 9i dcalurilcdc
pietrescumpe,n-ai suportaorice sul'crin!d,nunlai sit lc
ciigtigi?"Sfdntul Franciscraspunse:,,Doamnc.nu sunt
vrednic<JeaEabog5lie",sd qtii zice iardqiglasul,cA viata
vcgnicde o comoard9i mai mare.Ea va fi a ta.
Suferinlelece le induri suntarvunavie(ii vegnice!
Din acel moment,Sfdntula suportattoatedurerilecu
fericirearaiului'
ccamai marerdbdarc,a$teptand
in om existdun dor de a li fericit' Acestdor l-a zidit
l)umnezeuin om. Dar pe pdmdntacestdor nu se poate
irnplini, cdci aici nu estefericire adcvdratd'nu este loc
undesd nu lie gi necazuri.Dacd pe pimant nu se poate
tiunge la fericireaadcvdratd,atuncitrebuiesd fie alt loc
in via{ade dincolo.
Rdsplatacelordrepli esteraiul (numit $i impdrdlialui
l)umnezeu,impdrdlia cerurilor' cer, sinul lui Avraam,
casaTatllui cerescAi altele),punereala addpostde orice
rdu qi dobdndireaa tot binelui. Cei drepli vor vedeape
I)umnezeu,,fa!dcitre fa{d,iar nu ca acum prin oglindd'

Preot SilviuPop

ln_-ghiciturl" (l Corinteni 13, l2), ne incredinfeazd


Sf6ntulApostolpavel.
Raiul va fi, potrivit lnvdfiturilor Sfinflor ptrrinfi.
o
^
r+tgarcere la paradisulleres,tru
din care.u fortiffiili
primii oameni, deci o restaurarea stirii ln
inainte de pdcat.
"*1*_
Acum cAndadormitul lnhu Domnul pleaci dintre
cei
vii, strne rugiim lui Dumnezeupentruel Licand:
,,Hristos
s6 te odihneascitn laturac9l9i vii ugile ,uiuiJ,i_1i
9i

agsghjda
gimoqtean
impdrnfiei
sae sat" arate;il;"*"

sa-FdAruiascide celece ai gregitin viagi, iubiiorule


de
Hristos."Amin.
DumnezeusdJ odihneasciin pace!
I
i
l

it

llll

ift
l.l
I

;5. Predictrla inmormintarea unuia carea suferit


multin viatl
(Despresuferinfi)
Ne-am adunatastiizi la acea$ecasl pentru a petrece
ultimul drum pe cel care a fost robul lui Dumnezeu
care dupi o lung6 gi grea suferinf6se odihnegtein
sicriu pe care pestecAtevamomenteil vom ageza

mormenfulrece.
Sfenh Scripturd a Vechiului Testamentne spune:
ntrscutdin femeie are putine zile de triit, dar sg
de necazuri"(Iov 14, l).
Aga cum pomul plin de roadelgi apleacl crengilefui
gi ln el arunci lumea cu pie&e, iar pe cel fliri de
nul ia nimeni in seamtr,a$acum comandantulln
traseazdcele mai nobile qi grele misiuni soldatiiscusifi, agacum doctorul pentrua vindecaun pacient
medicamentelecele mai amare, aga gi
pe omul care-l iube$te ll lastr o vreme str
Nu omul bolnav esteuitat de Dumnezeuci omul
Pe cel bolnav Dumnezeull iubegte gi-l wea
in lmplritia Sacereascil.
Ne spune Sfenta Scripturl ci ,,ni se cade ca prin
necazuri gi suferinfe s[ intrdm ln tmp[r{ia
cerurilor." MAntuitorul Hristos cind ti trimite pe sfinfii
Apostoli la propovlduire le spune: ,,In lume necazuri
vegiavea,dar indrezniti, Eu am biruit lumea" (Ioan 16,
33), adici si nu agteptafidin partea oamenilor laude,

94

PreotSih'iul',,1'

osanale,ci dacAvrei sA sluje$ticu adevAratlui Dumnr.


zeu pregategte-fi
suflctulde ispite.
Mdntuitorul Hristos trecAnd impreund cu Sfintrl
Apostoli prin cetateaIerusalimuluiau vdzut cd un zicl ;r
cdzut pestecdliva evrei $i i-a omorat. Atunci Apostolrr
L-au intrebat pe Domnul dac6 acegtioameni au grc;ir
inaintealui Dumnezeude s-aintdmplata$aceva.Mentrl
itorul le-a spus:Dunrnezeua ingdduits[ moarl pufini crr
sd ia amintecei multi. CdndTatdl cerescne trimite cala
mitAti naturale- inundafii,cutremure- cdnd se rAzbunit
stihiile naturii,Dumnezeuingdduietoateacesteaca sAnc
trezim la realitategi sd nu mai pdcAtuim.
In scrierileregretatuluimitropolitAntoniepldmddea
ld se relateazldespreun chlugdrde la munteleAthos cl
a suferitla pat 38 dc ani. $i s-a rugatintr-o zi Ia Dumnc
zeu zicdnd: Doamne daci este cu putintd scapd-mdclc
aceastA
dureregi Dunnezeu l-a trimis pe un inger al Siu
sd-i propunddoud lucruri: sau si suferetrei ceasuriin
iad, sau sd rabde pdnd la sfArgitulvietii sale chinurile
care-l incercau.A stat cdlugdrulgi s-a gAnditpi in cele
din urmi i-a rdspunsingerului:gata m-am hotdr6t,du-re
gi spune-ilui Dumnezeucd am alessd stautrei ceasuriin
iad. S-a dus ingerul i-a spuslui Dumnezeu,apoi a venir
gi a luat pe cdluglr dc mdnd9i l-a dus in iad. A statacolo
trei ceasurigi treizeci gi trei sute qi frei mii cle ceasurr
dupdsocotealalui, iar ingerultot n-a mai venit.Atunci l:r
o rd.scrucede veqnicie, cd acolo nu existd notiuneu
timpului, gi-a ridicat cdlugdrulochii gi l-a zdrit pe ingi.r
gi i-a zis: nu credeanrcd gi ingerii lui Dumnezeumint, lrr
careingerul lui Dumrrezeui-a zis: Pdi cum?Ai zis cI nr:r
lagi aici doar trei ceasurigi au trecutatateamii. inserul ij

llcdici la cununiegi irtlnortnlntare

95

sl)une:n-a trecut dccit un ceas, mai ai doud de stat'


(iillugdrut i-a zis attrnci ingerului du-te 9i spune-i lui
l)umnezeusd md scoatdde aici 9i sd md lasepe pdmant
ru pAndla slhrgitulvielii rneleci pind la sf?rqitullumii,
rlcoarecechinurile dc pe pamlint sunt mult mai ugoare
tlccdtceledin iad.
Asadarve<ietiiubili credincioqice inseamndsuferinvrea
lcle din iad comparatecu cele de aici. De acelea
vreo
trimite
l)umnezeusd ne fercascdatunci cAnd ne
hoald sau vreun nccaz. invierea nu ar fi existat fdrd
VinereaPatimilor.Nu putemsd ajungemla biruinld flri
suferinld.Numai ccl ce a bdut din paharulnefericiriigtie
cc inseamndo bucuricatuncicAndDumnezeuti-o tril itc
pc pdmdn{.
in calitatede cre;tini, nu trebuiesd cirtim irnpotrtva
lui Dumnezeucdnd :rvemnecazurici sd ne rugim ca sa
nc trimitd mai multc, pentruca sd ne apropiemde El qi
rnaimult.
Adormitul intru Domnul (N) aqacum $tim' a suferit
nrult in via15,dar nu a cartit niciodatdinaintealui Dumnezeu,ci qi-a asumatsuferinla9i a pldtit aici pe pdmAnt
pcntrupAcatelepe carele-a fdcut,de aceeai-am cantatla
slujbaprohodului:,,Acumm-am odihnit 9i am aflat uguriue multd, cd m-am mutat din stricdciunela viala [" ']"
pruncilor).
(Svetilnade la inmormdntarea
Si-L rugdm pe Bunul Dumnezeusd dezlegesufletul
lobului sdu(N) de toatdlegdtura,de tot blestemul,9i se-l
odihneascdin locaqurilecele ve$nice,impreundcu toli
sl'infii, prin Unul nlscut Fiul Siu cu care bine este
cuvintai, cu Preasfdntul9i Bunul 9i de via!5 FacAtorul
Slu Duh, acumgi purureagi-n vecii vecilor.Amin'

Ittrlici la cununiegi inmormAntare

6. Despre raporturile intre pirinfi


9i copii
Doui sunt cuvintele cu cea mai largd
circula{ie irr
lume: mama 9i tata. tn familie nu
discutatadecAt cea desprecopii. Cea
"rirta"probi"rnJrn,,,
dintdi datone ;r
tatd de copii este cre$teragi educarea
lor irr
lTntl,ol
frica de Dumnezeugi ruqine fald de oameni.
Fiecare pdrinte se strdduiegtedupd posibilitdli
.
s;i
asigure-un viitor copiilor,- sd urmeze o qcoald
bunb gr
apoi si incheie o cdsitorie fericiti, dar'oare
,otrt ,.
reducela acestelucruri firegti, pdmAntegti?
Desieur ci
nu! Adeseori uitdm cuvintele Mantuitoruiui
._. !oun",

,,Ce-iva folosiomuluisi cAgtige


fu^"u int
qii_.
pierdesufletul,saucear puteadaomulin ,"HirU
"ufa p"lntu

suttetufsdu?" (Mart.ug. 37t.


Se spue, !i pe drept cuvAntcd ,,omul in viatd
este
a9a:um l-au fdcutpdrinfii lui'..Cum am puteapretinde
unur
.copil sd fie virtuos,dacdin familie exist?ineinle_
legeri,pdrinfii nu se roagd,nu mergla bisericd.pirintii
trebulesa insuflecopiilor dragosteade Dumnezeu
9i ile
aproapele.
lor, copii au fald de pArinlio seriede obli_
..!u^.?ldul
gatii. SfAntul Isaac Sirul spunea:
,,Adu_!i aminte cd
plrinlii 1i-audat viafd,
ti_audat tot;L ce'u"i Ju iu in
scnlmbpentruceeace au fdcutei pentrutine?.,
esteaceeade a le arEtarecunogtinfigi cinstiiep"nt
u tot
ce au ficut pentrunoi, pentrutoateceleqtiuteq,
negtiute,
cunoscute
numaide ei gi dusecu ei in mormdni.

9'7

Una din cele 10 porunci date de Dumnezeului Moise


rrc rnunteleSinai se referd qi la cinstirea pdrin!ilor:
mult
i,t'iu*t.$t. pe tatal tdu 9i pe mamata, ca s6 trdieqti
hinepe pdmdnt"(leqirea20, 8 poruncaa V-a)'
1i
'
Chiar pe cruce,Mdntuitorul a avut grija de mama Sa'
rll1nd-oin grija ucenicului Ioan.
Pe parinli nu trebuie sd-i judecSm oricdt de .impdttnrili ar fi, ci si ne rugim lui Dumezeu pentru e1penmr
cil cine gtie cum vom ajunge qi noi in viala aceasta9i
ntuncicAndne vor judeca copii noqtri cum ne vom simli?
Atunci cAnd nu mai sunt printre cei vii, si le ingrijim
nrormintelesddind cdte o floare, aprinzdndc6te o lumAnare.ca semn al dragosteiqi recunoqtinleifald de ei' Un
scriitor cregtin spunea: ,,mormintele pdrintilor sunt
gcolileunde niciodati nu se terminl lecfiile"; 9i pe drept
cuvdnt, ori de cAte ori ne gf,sim in fa{a mormintelor
p[rinfiior, ne amintim de sfaturile 9i poveJelepe care ni
le dldeau.
Apoi nimeni din aceastdlume nu ne poate lena ca $r
parinfi. Oricdte ndzbAtiiai face, pdrintele te iarti, pentru
.A igi ,ia", esteos din oaselemele' carnedin carneamea
qi #nge din sAngele meu' iar romAnul are o vorb6:
sdngeleaPdnu se face niciodati.
i-am inleles pe
li noi cei mai in vArst6 poate nu
pirinlii noqtri, insi odatd cu trecereaanilor ne-am dat
seamaci au avut dreptatein tot ceeace ne-auspus'
Cei tineri sd nu uite cA nu se vor putea lipsi de
sfaturile pirinlilor niciodatbin viaf6 qi cd pdrinlii nu pot
fi inlocuili nici de prieteni, nici de rude, nici chiar de so!
sau sofie.

Adormitain Domnul (N)


avem certitudineaci si n
tacut.datoria-fafide copii gi.azi
din rumcrr
aceast4parc6ar vreasdspuna candpreacd
celordragi:
.Pdlpdindm_amstinsdin lume
Ca luminaunui sfesnic
Instrsufletulmeubun
Tot cu voi riimdneveqnic,,
Str ne rugim pentru ea lui
Dumnezeu,,si asezt,
sufletul ei acolo und" ou ;;".;,;'T:"1_:Y
4"
durere' nici intristare, ci.
viap fera de siirer;:;;#":t'"
I

irl

tr
fl

Despreinvierea mor{ilor gi nemurirea sufletului


Agacum mdrturisimin Simbolul de credinfi, MantuIisus Hristos,,alnviat a treia 21".Acestadevir ne
nou6 doud lucruri gi anumeinvierea morfilor

sufletului.
nemurirea
-l.a

lnvlerea mo4llor

Dactr invierile din morfi relatate de Sfintele Evanii - a ficei lui lair, a t6ndruluividuvei din Nain, gi a
Laznr din Betania- au fost sivir$ite de M6ntuitorul
Hristos,ceamai mareminunea fost invierea Sadin
fiind gi chezdgiainvierii noastre.
CE lntr-adevfu Hristos Domnul a inviat o dovedesc
Sale dupi Inviere. ,,Iar dacd se propoviduiegte

Hristos a inviat din morfi, atunci cum zic unii dintre


ci nu existtr inviere a morfilor?" intreabi SfAntul
Pavelgi adaug6:,, dacdlkistos n-ainviat, atunci
estepropov[duireanoastra,zadarnicd-igi credinfavoastri" (l Corinteni15,12-14).
Dar cum vor fi trupurile celor invia{i din mo4i? Vor
trupului MAntuitoruluide dupi inviere, cAnd
fi asemenea
a intrat cu el prin ugile lncuiate la Sfintii Sii Ucenici qi
Apostoli, c0nd putea sI fie de fa{5 9i dinh-o dati si
dispard(la Cinadin Emauscu Lucagi Cleopa).
SfAntul Grigorie Teologul spune ci prin plcatul
shImo$esc,trupul a deveni opac, greu, iar dupi inviere
el va devenitransparentli u$or.

,il,

100

Preot Silviu| ',,t,

Sfdntul Apostol pavel ne vorbegtedespre


tru;rrrt
duhovnicesc (nvonipo,rrrc6g),transfigurat p.in
inui",.,
asemAndtor
cu trupul inviat al lui Iisus Hriitos, elibcr,,r
nu doar de stricdciune,ci gi de labilitateapsihologicrr
capabilsd participela slavalui Dumnezcu.Mai
intAi'cr,,
trupul firesc, apoi trupul duhovniccsc(I Corinteni
15.
46). Omul cel dintAicstepdmantesc,
cel de_aldoileacsrt,
dln cer (v. 48). ..[...] se seamdnd
trupulintru stricdciurrr.,
invie intru nestricdciune;
se seamdndintru necinsteinvl(.
lnrru putere;se seantdnitrup firesc, invie
trup duhov
nrcesc"(I Corinteni | 5, 42_44).
Iar dacl trupurilcinviazd,atuncinu ne esteindiferenr
cum hAim viata aici pe pdment,pentru cd
de felul currr
am trAitaici depindevia{ade dincolode mormdnt.
Cum va fi posibild invierea trupurilor zdrobite
_
ale
celor care au murit in accidentesiu pe cdmpurile
dc
lupt5, ori cei care au fost mdnca{ide iiarele jlUuii..,
Aga ca gi in vedenialui Iezechil,deoarece
,,ceeace esrc
cu neputin{dla oamcniestecu putintdla Dumnezeu,,.
Aubrul vielii estcDumnezeu,deci numaiDumnezeu
ne.poate lua viafa atunci cdnd El crede de
cuviinld
orice atentarela pr.opriaviafd este plcat inaintea ;;r
lur
Dumnezeu.
Auzim astdzicd f'emeilefac avorturi pentru
cd sunt
s,tae_an:
p: corpul lor; rispundemcA atunci ar fi
stdpdne
dacaele gi lc-ar fi crcat.dar dacdaltcinevale_a
crealgi
nu ele, nu suntsfipancpe trup.
2. Nemurireasullctului.SfintaScripturdne vorhcgre
in mai multe locuri clesprencmurtrce suflclului.
Minttr_

l'rctlicila cununie$i inmormantare

l0l

zicdnd:',Nu vd teme{ide
llorul Hristos ne atentioneazA
r r'i cc ucid trupul, dar sufletul nu pot sd-l ucidd; ci mai
rlt'grabdtemeli-vddc acela care poate ca 9i sufletul 9t
piarddin gheend(Matei 10'28).
lrrrpul
-in sd le
vreme ce l-au scos afard pe arhidiaconul$tefan
(lin cetate gi-l lovenu cu pietre. el se ruga 9i zicea:
lisuse,prinregteduhul meu" (Fapte7 , 59)'
,,1)oamne
in Epistota ilx1i cdtre Tesalonicenicitim: ,,lnsuqi
l)umnezeulpdcii sd vd sfinleascdpe voi in chip desivirpizeascd-sefdrd
;it gi intregul vostru duh qi suflet 9i trup
prihandintru venireaDomnului nostruIisus Hristos"( 5'
if;, iur psalmistul scrie: ,,insetat-asufletul meu de
l)umnezeulcel viu, candvoi veni 9i md voi arita felii lui
l)umnezeu"(.Psalmii4l ,2; lI4' 7 -8).
Credintain nemurireasufletului o intdlnim la toate
popoareledin toatetimpurile qi locurile.Credinfain-rai
ruu ioO,in infern sauin cdmpiileElisee,in Valhalazeilor
sauin sanullui Mahomed;toatereligiile fi toatepopoarcle au crezut in nemurireasufletului 9i intr-o via!f,
viitoare.Credinlain nemurireesteatestatd9i de difcritelc obiecte sau moncde care s-au gdsit in mormlnte'
aldturide cei adormili,credinJdpotrivit cdreiatrebuiesd
pl6tim pe lumea cealalt[ pentru faptelesdvarqiteaici pe
pimdnt.
Marele scriitor Victor Hugo spunea in Camera
lrancezdlal5 ianuarie1850:,,Esteo altd viald in carese
l'acedreptate.Eu crcd profundin aceastdlume nrai bunh
gi dcclaraici,ea estcsiguranlasupremda raliunii melc"'
Acum cAndadorntitulintru Domnul (N) se desparte
clc noi, sd-l rugdm pc Bunul Dumnezeus5-i ierte pdcatcle gi sd-lprimeascdin lmpdrdtiaSa.Amin!

-,

Itrctlicila cununieEiinrnormintare

g. .f roparele
morfilor
(Scurtdexplicatie)
Toatd slu.jba inmormdntdrii (prohodul)
cuprinrl,.
rrnplorarea
milci Iui Dumnezeupentrucel
adormitirrlrrr
Domnut ca el sd fic agezatin
?mpirririalui;;;;;"r..,,
La.incepurulBisericii cregrine,
..: ;;i;;;
."#"nr,,,,,
,.slin(i",pentruca nrcnireacre$tinilor
.a
,,i"*a',i..l,
";;;;il;
vir;;irca. Mintuitorul Iisus
ilristos"."
,,
"; unr,.u."i
,,Fifi desdvirqifiprecum gi Tardl
:l:*r.oj
u,,,
ccruri desdvarg
it estc,'(Mutei 5, 4g).
In cuvdntul dc azi

tropareror
ce,".o,,.Jn1,i,""::U::l;rff,jlll]fi
:'"'
Mai int6i sd ve<lcrnce esteun
'-'" " """,

t.opur"
O cAntare mai scurtd ,", rnri'
iunga in carc sc
cuprindesuct.intvirlu unui sf6nt
,ou in..'ntnaiu,.,,'.,n,,,
praznicsau sdrbdtoarc.in
cazul nnr,.u ,.oforril"rni"ru
nrilaiui Dunrne_zeu
irsupra
celuiadornriri" b;;r;;., '
..Lu_dununle
tlrc_Pfilor,
celor ce s_ausdvArgit,
odih_
ncAte Mdntuitorulc, sufletul
adormitului robului Tau.
pizindu-l pe dAnsulintru viafa
.., f".i.iia, .oie'este ta
Tine, Iubitorulede oameni,,,
lui Dumnezeu sd agezesufletul
. fe. rySam aga<Jar
robului Sdu cu duhurile dreplilor,
jrfr"
iilrn .a
".1
sunt.in?mpdrdiiu
""i
lui ounn.."r,';;;.

:il"^9::tl"l
.Oi'nrfr"l
:l^uuut.o viald plini de sfinfeniepe pamani
SfAnta lucrat prin ci chiar dupA
trecerea
aceasta;rugEciunilelor sunt ascultate b.;i; ffi;"
a" nurnr.r"r.

Evanghelist i s_a*r,"i *
.t^T:::t:l
_roan
.r"
rngercareaveao cddelnifd
"Ja""T"
de aur;gi i s-adat
l";i#l;.

r03

pentrucd impreundcu rugaciuniletuturorsfinfilor


rrrrrltd,
rll o ducdpe altarulde aur cel de dinainteatronului [...];
lurnultAmeieis-a suit impreundcu rugiciunile sfinlilor
frfirintealui Dumnczcu" (Apocalipsa8, 3-4). Agadar,
rlinlii mijlocesccdtrc DumnezeupentrumAntuireanoaslril.

,,Intru odihna Ta Doamne,unde toti sfintii Tdi se


rxlihnesc,odihnegteqi sufletulrobului Tdu, cd Tu singur
csti fdrdde moarte."
. In acesttropar sc continudideeadin primul, odihna
tlc carese vorbe$teaici esteliniqteain carese va sdldglui
sufletuldupi despdrlirealui de trup, a$acum se odihnesc
sl'in{ii lui Dumnezcu.In Sfdnta Scripturi se spune cd
tlupd ce Dumnezeu a fdcut lumea nevdzutdgi cea
virzutd,S-a odihnit in ziua a gapteade lucrareaSa. in
aoeastdodihna ne rugAm ca Dumnezeu sd ageze qi
sufletul robului Sdu cluodtrecereadin aceastdviatii.
,,Tu egti DumnezcuCareleTe-ai pogordtin iad qi ar
dezlegatdurerilecelor ferecati;Insuti gi sufletul robului
Tiu odihneEte-1."
Cind a fost cu Trupul ristignit pe cruce,MAntuitorul
lisus HristosS-a pogordtcu sufletul Ia iad qi de acolo a
ridicattoatesufletelecelor careau murit inaintede venirca Sa gi careau crczutin El, dar nu au apucatsi-L vadd
in trup gi i-a dus intru ImpdrdliaTatdluiSdupe to1i.
Intr-o rugdciunepe care o roste$tepreotul la Sfdnta
Liturghiein taind,sc spuneaga:,,in mormantcu trupul,
in iad cu suflctul,in rai cu tdlharulgi pe scaunimpreund

104

Preot Silviu l\t1t

cu Tat?llgi cu Duhul ai fost Hristoase,toateumplandu_lc


Cel ce egtinecuprins".
Aga cum a dezlegatlegIturile celor finufi in iad, agl
ne rugim ca gi pe robul lui Dumnezeucel adormitsd-l
dezlegede leg6turace a fost asupralui, cu careEl insu5i
saualtcineval-a legat.

ii

,,Unacurati gi PreanevinovatiFecioartrcareai nds_


cut pe Durnnezeumai presusde fire, roagiiJ s6 mantu_
iasci gi sufletuladormituluirobuluiTiu."
Intre toti sfinfii caremijlocesclnaintealui Dumnezeu
pentru mAntuireanoasfte, cea mai puternici rugdciune
estea FecioarpiMaria, ceeace este,,maicinstitii decit
heruvimii 9i mai miritii f6rn de asemlinaredecdt Sera_
Rmii." Ea a nescutpe Dumnezeu,,mai presusde fre"
cum spune Sfantul Evanghelist Ioan in prologul
evanghelieiSale: ,,Cel ce nu din sAnge,nici din voie
trupeasce,nici din poftd birbiteasci, ci de la Dumnezeu
S-andscut"(loan l,l3). Aceastitna$terea fost din Tatd
fnri de mami la inceputul veacurilor, iar la ,,plinirea
vremii" a fost din mamdf6r6de Tatli.
CAntdrilebisericegtivorbescdespreacestmomentca
despre,,tainacea din veac ascunsi gi de ingeri ne$tiutii"
(troparulNilscitoarei de DumnezeuglasIV).
O ruglm pe Niscitoarea de Dumnezeu str mijloceascl pe IAngI Fiul Sdu, ,,c6ci mult poate rugilciunea
maicii sprelmblinzirea S0tpAnului."
, -fn acestepatru tropare, ca de altfel gi in intreaga
slujbi
a prohodului, vedem rugtrciunea st?iruitoarea
Bisericii pentru odihna celor adormiti ln Domnul. 56
zicem,agadar:

la cununie$i inmormantare

105

Mdntuitorul nostru,cu drepfii pe robul


..Odihneste
"li-I-

in :*Jil" 1"h; p-lTlT


raiawi"ttepedansul
un bun greealelelui cele de voie ei
;;;J;;

;;
ff,rl de voie $i toatecele cu qtiin!6fi cu ne$trrnF
de oameni." Amin'

la cununiesi in mormAntare

9, Ecteniapentru morfi
(scurti explicafie)
Una dintre virtufile plIcute inaintealui Dumnezcrr
este milostenia. Aga cum spune MAntuitorul ,,Milrt
voiesciar nu jertfi" (Matei 9, l3), estemai impoitanlt
mila decAtjertfa. Jertfase aducepentrulmpicareaomu
lui cu Dumnezeu,iar prin intermediulmilei creltinc,
- pe semenul
ajut6nduJ
nostru ii slujim lui Dumnezeu,
slujindu-icelui fldmdnd,insetatgi gol. Criteriilejudecdli
de apoi vor fi chiar faptele milei sdvirgiteia{6 dc
semenulnostru.
Ecteniaesteo rugiciunest.liruitoare
pe I6ngADumne_
zeu,agacumne rugdmpentrucel adormit.
,,Miluieqte-neDumnezeuledupd mare mila Ta, ru_
gdmu-neJie, auzi-negi ne miluiegte.',
Acum ne rugempentrucel adormitdeoareceel nu se
mai poateruga; ne rugdmpentru el impreuni cu familia
gi cu rudelealdturide Biserici.
in continuarese arat?iconcret pentru ce ne rugdm:
^
,,inci ne rugim pentru odihna sufletului adormiiului
robului lui Dumnezeu(N) gi pentruca sd i se ierte lui
toatiigregeala
ceade voie gi ceafird de voie.
Ca Domnul Dumnezeusil agezesufletul lui unde
drep{iise odihnesc.Mila lui Dumnezeu,impIrdtia ceru_
rilor gi iertareapdcatelorlui, de la Hristos,impdratulcel
fird de moartegi Dumnezeulnostrus6cerem."
Ne rugim pentruodihnasufletuluicelui adormit.in
afari de odihni, ne ruglm lui Dumnezeusil fereasci oe

.r li

107

adormitde chinul cel veqnic.lar pentrua nu ajunge


trebuieca el si fie iertat de toategregelilepe care
s6vdrqitca om pe acestpdmant,cu voie qi firi de
, Suniunelepdcatepe carele po{i sivArgi9i firi de
saunu
, e$ticonstransde imprejur6risi le sdvdrqeqti
loogti"nt ci sivArqegiipdcat.intr-o rugdciunea Bi-

zicem: ,,ferici{i cei cirora nu li se sococotesc


: gi fdr[delegile". Aceqtia sunt cei iresponsabili,

fdcut'
lolnavipsihic,cenu-Eidauseamadepdcatul
, Ne rugim in continuareca ,,DomnulDumnezeus6
tufi"tul adormitului unde drepfii se odihnesc"'
locul acestase mai numegtein SfantaScriptur6"rai"'
Avraam" (vqzi
,JmplriJia cerurilor" sau ,,sdnul lui
sAnul
,,pilia Uogatuluinemilostiv9i a sdraculuiLazlr");
crt" fn at"ptut inimii, ceeace ne ducecu gdndulla iubireadesavartita.
Din nou ceremde la Dumnezeu,jmplraJia cerurilor
are trei in{eti iertareapdcatelor."imparefa cerurilor
iesuri:intern,externqi eshatologic'
a) intem. MAntuitorulIisus Hristosa spusfariseilor
gi clrtu-rarilor,,impdrnlialui Dumnezeuestein sufletul
vostru"(Luca17,21);
b) extern.De multe ori Mentuitorul nostruaseamlne
mperaga cerorilor cu un griunte de mugtar(Matei 13'
3lj din carea crescutun copaccu multe ramuriln care
pdslrile cerului, ceeace inseamntrinmulse addposteau
in Bisericacregtinl de-alungul vea6reac^redincioqilor
curilorpdni la sfdrqitullumii; $i
c; eshatoloeic'La sfar$itulveacurilor,noi nlddjduim
si intrim impreuna cu mirele Hristos in impirdtia
cerurilor. SfAntaScripturd ne invap cum putem aJunge

108

Preot Silviu t',,1,

acolo unde ,,ochiuln_avlzut, urechean_a


auzit sr l;l
inimaomuluinu s-aurcat"(I Corinteni2, gl.
"
Dupdaceastd
ectenieunneazio rugiciunemai lungrt
,,Du1n:z^eu
duhurilor$i a tot trupul [...],,. Dumnezcrr
esteStipanulnostru,al vielii trupegti,dar mai
"u-r"un,.
dupi ce'sufleiui," a"rpurt"
O"i.,,1,
:1,:"1"1
1:O*"gti,
pnn moarte,
sau,cunrar spuneSfAntulApostolpavel,gi
daci triim gi dacdmurimai Domnuluisuntem! - - rueam si agezesufletul adormitului
. f.{g
,,in loc dc
lumini, de verdeafi,de odihni", in acestefo.u.i
no
durere,nici intristare,ci viali
"r,.
a" ,fargit. i" ud*gi
-frri gi
apoi ci ,,nu esteom care sd fie
viu si nu *ro"ur"a
numaiDumnezeusingurestefdrdde picat, Ar.p'*lu1"i
estein veacgi cuvAntulS6uadevdrul.;,
SingurIisus Hristoss-a ndscutpe pdmAntgi
a fosl
firi de ptrcat,deoarecea fost Dumn"zeu
uA"u_" Oi"
Dumnezeuadevfuat,Fiul lui Dumnezeu.
Ecteniaintreite se incheie,cum e gi firesc,
cu un
ecfonis:,,Ci tu egtiinviereagi viafagi oOif,r,*i_
Si ui.i,
atenfie,muUi zic ,,sufletuluiadormitului
t...1.,; totuf
gregit,in cartese spune:,,adormituluirobului
ti" <Nl ,,
Sufletulnu moare.
Iatddeci,dintr-orugdciunescurtiicatelucruri
folosi_
,
tore pentru viala aceastagi pentru cea viitoare
putem
lnv6{a.
S[-L rugdmin continuarepe Bunul Dumnezeu
si- tie
cu mil6 sprerobul siu qi s[_l agezein impirl{ia
Su.
Vegnicisi-i fie pomenirea.
Amin.

10.Rugiciunile Pentru cei mor{i


SfdntulApostolPavelspunein Epistolacdtre Evret:
aceeaur,,rtnduit este oamenilorsi moar6,iar dupi judecatd
meazijudecatalui Dumnezeu"(9,27)' Aceastd
judecata
corer" fuc" fiecdrui suflet in parte se nume$te
particulard,
spredeosebirede judecataceade obgte'sau
universala,de la sfdrEitullumii de dup[ lnviereatrupurilor.
La judecataparticulari se are in vedereviala petrecut6ai;i pe pamAnt.Daci aceastdstareesteaflatdbun6'
sufletuleite dusde ingeriln locul de fericireve$nica,iar
dacdesterea,atunciil iau duhurilecelenecurate;i-l duc
la chinuri.
Locul de fericirevegniclse mai nume$te9i sAnullui
Avraam(Luca 16,22)sau,,rai"(Luca 13,43),iar chinurile la caresuntsupu$ipdc[toqiipoartdnumelede ,,iad"
(Luca
16,23).
'
Ctr intr-adevir trimiterea sufletelor in rai sau la iad
areloc imediatdupdmoarte,vedemdin cuvinteleMAntuitorului adresatetAlharuluide pe Cruce:,,astdzivei fi
cu Mine in Pru" (Luca23,43).
Tertulian,un scriitor apuseancreqtinzice: ,,Sufletul
(dupdmoarte)mai intdi trebuiesi incercejudecatalui
Dumnezeu,dar el trebuiesAaqtepte9i trupul s6uca sa
primeasclrlsplata gi pentruceeace a f6cut cu ajutorul
'trupului,
daci s-a supusporuncilorlui Dumnezeu["']'
Dacdcinevava fi gdsitla judecati vrednicde chinuri 9i
de pedeapslgi dacaunul ca acesteaestecre$tinqi fiu al

ll0

Preot Silviu Polt

lui Hristos,mai areo portitade scipare- orin miilocirea


celorvii - din chinurilela carea fost pedepsitde Dumne_
zett."

l,
I

Rugdciunilefdcutepentrualfii suntprimite de Dum_


nezeu;vedemacestlucru din SfdntaScriptur[.De pildi,
vindecareafiicei femeii cananeence,
care era stapanitl
de un demon;mamaei intervinegi stiruie pe lAngdMAn_
tuitorul,careii rdspunde:,,O femeie,mareestecredinfa
ta, fie lie duptrcum voiegti" 9i s-a tdmdduitfiica ei in
ceasulacela.De asemenea
inviereafiicei lui Iair etc.
SfantulApostol Pavelne indeamndzicAnd:,,facefi,
cereri, rugdciuni, mijlociri, mulfumiri pentru tofi oamenii" (I Timotei2, 1) iar SfAntulApostolIacobspune:
,,MArturisifi-vdunul altuia picatele gi vi rugali unii
pentrual,tii [. . .] ci mult poaterugiciuneastaruitoarea
,,dreptului"(lacob5, 16).
In VechiulTestamentsespunecAo partedintreevrei
av cdzntin idolatriegi au murit, iar cei careau rimas in
viati s-aurugat gi au adusjertfi pentruei gi iati ce se
spune:,,Dreptaceea,sfdntgi cucernicgAnda fost ci au
fdcutrugdciunipentrucei mor{i,ca sd se slobozeascd
de
pdcat'(ll Macabei12,42-46\.
Iar sfantulprorocBaruh spune:,,Doamne,Atotfiito_
rule Dumnezeullui Israel,auzi rugdciuneacelor ce au
murit ai lui Israel t...1 Nu-lr aduceamintede nedrepti_
file pdrin,tilornogtti" (Baruh 3, 4-5).
Ceamai puternic6rugdciunepentrucei adormilieste
insi SfAntaLiturghie.
Iati ce spuneSfdntulIoan Gurdde Aur intr-o omilie
a sa:,,Nudegeabaau r6nduitApostolii sd sefacdasupra
Taineiceleilnfricogitoarepomenireacelor plecali.$tim

Predicila cununiegi inmormintare

lll

cEmult le folosegte,multdbinefacereaducecelor morfi.


Cind sti poporul,plinitateapreoteascicu mainileintinse 9i in fa{d stii jertfa cea infricoqatii' cum nu vor
lnduplecape Dumnezeupentrucei adormi[i?Iar aceasta,
numaipentrucei pleca{icu credinJi"(Omilia a III-a Ia
Filipeni).
Dumnezeu are putere sA scoatd sufletele din iad'
dupi cum citim in Sfanh ScripturA:,,Domnulpogoarela
iad gi ridic6" (l Regi 2,6). ,,NumaiEl poatestr scoatii
sufleteledin iad" (Psalmul48, 16; Apocalipsal, l8)'
lnsugiMdntuitorulne asiguri cd oriceii vom cerene va
lmplini: ,,ToatecAtecerefi,rugAndu-vi,si credefic[ le
veti primi qi le ve{i avea"(Marcu 11,24). Agadar'rugiciuneapentrumo4i estenu numaiun semn9i o lntirire a
iubirii, ci gi o probi a credin{einoastre.Caci tot MAntuitorul a zis: ,,Depoli crede,toatesuntcu putinfi celui ce
crede"(Marcu9, 23).
Pentru cei care au f[cut pdcate grele, de moarte,
SfAntaScripturl ne sfdtuiegtesd nu ne rugdm: ,,Este9i
picat de moarte;nu zic si se roagepentru agapicat" (I
Ioan 5,6), dar pentrucelelaltesufleteavemdatoriade a
neruga.
Ctr intr-adevir unele pdcate se iarti 9i in lumea
cealaltAne spuneMantuitorul:,,oricepdcat9i oricehuld
seva iertaomului,dar plcateleimpotrivaDuhului Sfdnt
nu sevor iertanici in veaculacesta,nici ln veaculviitor"
(Matei 12,31).
Bunitateanemdrginitia lui Dumnezeu9i rugdciunile
Bisericiigi JertfaEuharisticisuntde ajunspentrumantuirea celor ce $i-aufdcut in viata aceastacanonulpocdinfei gi au murit in dreaptacredinli.

1 t2

PreotSilviuI\4,

A$a cum am fdcut-o la slujba prohodului rugdndu-nc


pentru odihna sufletului adormitului (N)
sd iacem ;;i
acum zicdnd: ,,Cu sfinJii odihneqte Hristoase
sufletul
robului Tf,u, acolo unde nu este durere, nici
intristart..
nici suspinci viafd fdrd de sfArgit.',
Amin.

I l. Despre vegnicia chinurilor iadului


Din SfAnta Scripturd qtim cd muncile sau chinurile
iadului vor fi vegnice,a$acum citim in Evanghelia dupd
Matei: ,,Afiinci (la judecata de apoi) va zice (ImpAratul)
celor de-a stAngaSa: duceli-vd de la Mine, blestemafilor,
in focul cel vegnic, care este gdtit diavolului qi ingerilor
lui. [...] $i vor merge acegtiala osdndaveqnic[, iar
dreplii la viata vegnicd"(25,41 gi aO.
Locul de ve$nicd os6ndi in SfAnta Scripturd poarti
mai multe denumiri: ,,gheena,focul cel nestins, unde
viermelenu doarmegi focul nu se stinge" (Marcu 9, 43 48).
Marele proroc Isaia spunea,referindu-sela chinurile
vegnice:,,$i cAndvor ieqi, vor vedeatrupurile moarteale
celor ce s-au rdzvrdtit impotriva mea, cdci viermele lor
nu va muri Si focul lor nu se va stinge. $i ei vor fi pentru
toatdfdptura priveligti de groaz6"(I saia 64, 24).
Iar Daniil proorocul arat6: ,,$i mulli din cei ce dorm
in {drAnapdmantuluise vor scula,numai la viatd vegnici,
iar allii spre ocard9i osandi ve$nici" (12,2).
Judecatade apoi se face pentru patru lucruri:
1) si se aratedreptatealui Dumnezeu;
2) sd se aratenedreptAlileoamenilor;
3) sd fie rdsplitite faptcle cele bune qi cele drepte; qi
4) sd fie pedepsi{icu chinuri vegnicepdcatelecelor rdi
(Romani 2, 5: Iov 34, ll; Psalmul 61,71;95,13:'Pilde
24, 12:Matei25,46:Isaia13, II etc).

Predicila cununiegi inmormdntare

lili

lil
li
lt

ti

Mdntuitorul ne lnva(i cii sufletul omului estemai de


pref decattoatii lumea(Marcu 8, 36), gi c6 estenemuitor (Matei 22,31), cd iadul esteun loc de chin veqnic
(Matei 18, 8; 23, 35; Marcu 9,, 45; Luca 16, 23-28:
Apocalipsa14,10-ll;20, l0).
Dumnezeiasca
Scripturdne arati c6 in iad suferi gi
trupul gi sufletul chinuri vegnice(Deuteronom21,21:
Matei 18, 9; Marcu 9, 43; Romani2, 9) qi cl exist?io
(Matei25,461,
osAndivegnicd
Marcu3,29;Matei5,22).
putea
S-ar
pune totugi lntrebarea:dac6 Dumnezeu
esteAtotbun, Atotmilostiv, iertitor fa{i de fiii Lui, de ce
ingtrduie chinurile iadului? Oare de ce pentru ni$te
pdcatepe care le-ai fdcut intr-o viatd de 70-80 de ani
petrecutil pe pimant si suferi chinuri veqnicedincolo?
Dar ceeace ne osAndegte
estechiar picatul pe carenoi
am alessil il sdvfugimgi careva fi dat pe fafd in vdzul
tuturor; ln lumina lui Hristos, nimic nu mai poate fi
tiiinuit. Piicatul neispiqit aici prin pocEinp rimine
vegnicneg0ers
lnaintealui Dumnezeu,iar remugcarea
de
a-l li sdvArgitreprezintdchinul firi sfdrgit.
In viafa de fiecare zi vedem ci adeseoripentru un
pdcat f6cut in cAtevaminute, unul suferI ani mul$ de
temnitd, uneori pAnd la moarte. Nu durata in care s-a
sivArgit plcatul estehotirAtoarein stabilireapedepseici
gravitatea lui 9i intenfia cu care a fost sevar$it. De
exempluunul secerdcu o armii automatiisutede oameni
intr-un minut, dar daci a fdcut atliteaucideri nedreptein
acesttimp, pentru fapta sa nu va fi pedepsitnumai un
minut.
Cel ce moare in picate grele moare indepilrtat de
Dumnezeu, iar in viafa de dincolo nu se mai poate

l t5

(Ioan 9,4); acolo picatele lui rimdn vegnicegi

de aceeagi chinul lui urmeazds[ fie veqnic.


Acum cdnd sufletul robului lui Dumnezeu (N) se
despartede trup, si ne rug6m lui Dumnezeupentru el
zictnd:
,,Celce egtidin fire bun qi milostiv,voitor de mil6 $i
addnculinduririi, pe cel ce l-ai mutat din locul acestaal
rlutiifii qi din umbra morfii, MAntuitorule,aqeaztr-lunde
str[lucegteluminaTa." Acolo undenu estedurere,nici
ci via{6fnr6de sf6rqit.Amin.
suspinare

la cununiegi inmormAntare

12.Despremami
Petreceam
astizi pe ultimul drumal viefii pAmantelti
o vrednici mami cregtindcare s-ajertfit pentru familia
ei atAtatimp cat a tr6it pe pimAnt. Intre vorbelelntelepte
ale poporuluiromdnestegi aceastac6: ,,nu-inimic mat
trist sub soare,ca gi mama,atunci cdnd moare" gi lntradevir atunci cAndpetrecemla mormAnto mam6 bund
parcdserupecevadin fiinta noasftA,parcAcoboardodatd
cu ea in mormAnt multe taine numai de ea gtiute in
legiturd cu cre$tereagi educareacopiilor sii.
Eram qi eu copil cAnd mama m-a lnvdlat printre
primele goaptede rugiciune gi semnulsfintei cruci, cele
zece porunci. Una dintre ele se referd gi la cinstirea
p[rin{ilor: ,,Cinstegtepe tatill tiiu gi pe mama ta ca sa
trdieqti mult gi bine pe p6mAnt" (porunca a-V-a). Este
singuraporunci in care ni se qi promite ceva, anumeca
Dumnezeune va prelungi viafa aici pe pdmAntqi apoi o
va continuadincolo in impnrnfiacerurilor daciili cinstim
pe pdrin{i.
Pe mamd am putea-o numi: dragoste,jertf6, grij6,
bunitate, rlbdare gi iertare. Am putea-o numi dragoste,
doareceea gi atunci c6nd zimislegte copilul, o face din
dragoste,din iubire fafd de el il poarti ln pdntecenoui
luni, ii estedrag 9i ii simte pulsul inimii inc6 inainte de
aJ nagte.Apoi mama igi iubegtede cAnd il aduce pe
lume, in fiecareceas,insotinduJ cu dragosteaei in toate.
Iati de ce mamaar puteafi numitii dragoste.

tt7

Jenfd, aga mai poate fi numitl o mamd care se


fegtepe altarul familiei, de diminea{apAndsearaca si
cele de trebuinli copilului ei. Ea esteultima
care se ageazila mas69i daci a mai rimas ceva din
mancare,menanc[ 9i ea, daci nu flimAnzeqte' numal
copiii s6-i fie hr6nili. Se spunedespreo mamdci avea
doi copii gi nu aveaudecdto bucatdde piine pe masa;a
frAnt-ogi a dat-o copiilor, iar ei au intrebat-o:dar {ie ce
fla rimas mam6?$i ea a rdspuns:,,Voi, dragii mamei"'
Mu.u n" indeplinegteorice dorin{6' iar daci viata o
cere,lgi d6 9i sufletul pentrucopiii ei.
Grijd. Marnaesteultima care se culci searaqi prima
care se scoali diminea{a,pentru a pregiti toate cele.de
hebuinti sprea mergela 9coal6saula serviciu. Oriunde
am fi pe plmflnt mamaare grijd de noi. Rominul are o
vorb6:,,De s-arducecopilu/ De la un capdtla altul / A
globului pimlntesc / Ochii mamei-l urmdresc"9i continu6:,, Ochii ei gi inima/ Merg cu el aldturea".
Bundtate.Avem copiii duqi departede noi, vin 9i nu
prea vin pe la noi, i{i aduc qi nu{i aduc ceva-cdnd vin,
mamainsil, cdnd mergepe la copiii ei plecafi la oraq,nu
merge cu mina goal6, ea ifi aducechiar dacd rym1i o
bucit[ de pAine,iar copilul o mdnencdcu drag qtiind cd
esteflcuta cu sudoareafruntii mameisale.
Rdbdare.Mama poatefi numiti ,,r6bdare"pentru ca
daci n-o asculli ea nu te ceartl pentru ctr nu vrea sa te
fac6de rugine,o lovegticu vorbe'eatace'apoite sirute'
Iertare. OricAtenecazurii-am face' ea ne iartii' aqa
cum te iarti mamanimeni nu te iarti pe acestpimant'
Astizi cAndpetrecemla mormdntpe aceastemama
venerabilaputem spunegi noi cu psalmistul:,,Fericitll

ll8

Preot Silviu Pop

este caleain care mergi astAzisuflet bun gi blAnd


de
mame,,cA li s-a gdrir {ie loc de odihnd in impirdtia
cerurilor" de care te invredniceascd
Bunul nu.*.r!u
acumqi purureain vecii vecilor.Amin.

rllr

13.Desprecllitoria viefii
PsalmistulDavid spuneintr-un psalmal sdu:,,Cdlitor gi oaspetesunt pe acestpimanq ca gi pirinlii mei
Doamne."De cAndne na$tempe acestpdmint incepe
cAldtorianoastricarese termini la mormAnt.Cu fiecare
zi caretrecedin viali ne apropriemmai mult de groap6.
De aceeaSfAntulApostolPavelne atenlioneazizicdnd:
,,FraJilor,rtrscumpiralivremeaclci zilele rele sunt."Nu
timpul de afari, ci zilele petrecutein pdcatdepartede
Dumnezeugi de implinireaporuncilorSale,la acestea
se
referA Sfentul Apostol Pavel. in cilitoria noastr[
intAlnim multe peripelii, multe obstacole,dar noi nu
trebuie sI pierdem din vederetinta la care vrem sd
ajungem- mdntuireasufletului.Pentruaceastas-a coborAtFiul lui Dumnezeupe pAmant,,pentrunoi $i pentru
a noastrdmantuire"(art.3 din Simbolulcredintei).
Se spunecAun cergetorin celdtorialui a ajunsintr-o
searAaproapede un palatimpdritescAi a intratin el firi
si-l vad[ cineva.La un momentdat a venit prinpl, l-a
g[sit in palatgi l-a intrebat:Ce cauJiin palatulmeu,cum
ai indrdznitsi intri aici? Aunci cerqetorula zis cd-i va
spunedaci va rtrspundeprinful mai intAi la o intrebare:
Cinea locuitin acestpalatinainteadumneavoastrd?
Cine
altcinevadacdnu tatdlmeu,iar inaintealui buniculmeu,
gi cergetorula mai intrebat: dar inaintea bunicului?
Stribunicula zis prin{ul,atuncicer$etoruli-a zis: vede}i
cA durureavoastre
nu suntelistipan al palatuluici doar
oaspetegi c6lAtoraici pe pimAnt.Afunci prinful a inteles

la cununiegi lnmormtntare

lntrebareacergetorului9i i-a zis s6 r6mAn[ pestenoapte


ln palat.
SfAntulApostol Pavela flicut trei cd[torii misionare.
prilej cu care a hirotonit preofi, a intemeiat Biserici qi a
rAnduit episcopi pentru buna rdnduiald ln Biserici. A
propovtrduitcuvAntullui Dumnezeucu timp 9i f6rn timp.
Iar la sfArgitul alergirii sale ii spune ucenicului siu
Timotei: ,,Lupta cea buntr m-am luptat, c6l6toria am
sfdrqit" (II Tbnotei4, 7). Sfar$itulclltrtoriei nu inseamna
altcevadecit lncununareaostenelilorprin atingerafintei
pe c^aregi-apropus-oqi carei-a fost lncredinfatii.
Infelepfli spun ce aceasttrcilitorie a noastre pe
pdmAntse aseamini cu un fluviu imens care izvorigte
din vegnicieqi sevarsl tot ln vegnicie.in aceasticurgere
neincehte a timpului care se desfdqoartrcu regularitate
dupi aceleagilegi neschimbateale lui Dumnezeu.se
inscrie gi viafa fieciruia dinfte noi. Anii, anotimpurile,
ca gi zilele 9i nopfilese aseamintrqi se succedln acelagi
mod. Numai confinutul pe carc il dii omul fiectrrei zile
din viafa saestedeosebitde la un om la altul.
Anii vin gi trec, zilele 9i noptile se succed.Ele ne
lnvali ci suntemtecetori ctrldtoripe acestpimAnt.
PoetulGeorgeTopfuceanuspuneintr-o poeziea sa:
,,Sescurgevremeaca o ap6
Nest?iviliti-n lunga-i cale;
$i fiecareceaslngroaptr
Comoaratinerefii tale"
Dactr viata aceastaeste atet de scurti ln raport cu
vegnicia de gaptezeci,optzeci de ani, atunci feLuie sa

t2l

cum sepeftecemtimpul in cillltoria noastri pe acest


ca si dobdndimdincolo fericirea vepnic6.
Timpul ciltrtoriei noastre pe pnmAnt este unic li
nu esteimportantcAttrdim pe acestpamant,ci
bine am fbcut lnaintea lui Dumnezeu gi fap de

no$tri,sApunemordineln viafanoastrapentru
ziua sfArgitului,a trecerii noasheln vegniciesi nu pe
nepregititi. Daci vom face aga,la sfArgitulvievom putea spunegi noi ca gi Sfdntul Apostol Pavel:
cea buni am luptat, cdlinria mi-am implinit-o,
am ptrzit-o.De acummi s-a gitit cununadreppe care ln ziua aceeami-o va da Domnul, Dreptul
; $i nu numai mie, ci gi tuturor celor ce I-am
(IITimotei 4,7). Amin!
arAtarea"

la cununieqi lnmormAntare

14.Despremoarte gi inviere
(Apostolul de la lnmormAntare)
Aqa cum am auzit gi astizi, ca de aldel de fiecare
datl c6ndparticipemla prohodul unuia sau altuia dintre
frafii nogtri se citegte o pericopd din Epistola cdte
Tesalonicenia Sfintului Apostol Pavel gi un fragment
din Evangheliadupd Sfdntul loan. AstJrziag wea s6 ne
oprim pufin asupratextului din Apostolul de Ia inmormintare:
,,Frafilor, desprecei ce au adormit, nu voiam sd fiti
in negtiinfi, ca str nu vd lntristafi ca ceilalfi caie nu air
nddejde"(lTesaloniceni4, l3). Apadar,Sf6nnrlApostol
Pavel se adreseazicregtinilor din Tesalonic cu aceste
cuvinte,incuraj6ndu-isi nu-gipiardi ntrdejdea
intristAndu-sepestemIsurd pentrucei ce au adormit ln Domnul.
Trebuie si gti$ cn cei din Tesaloniccredeautn cea de-a
doua venire a Domnului pe piment gi mai credeaucd
aceastaeste foarte aproape,ci ei trebuie sd se preg6teascapentru acest moment cum se cuvine: au incetat
orice lucru, s-au lmbricat ln vegmintealbe gi aqteptau
venirea Domnului. Ori Sfend Apostol Pavel li mustri
pentru aceastiipurtare a lor zicdndule: ,,Cel ce nu vrea
sd munceascd,nici si nu minAnce" (lI Tesaloniceni3,
l0) gi explicAndu-lecii despreceasulgi ziua aceeanu gtie
nimeni, nici Fiul, decAtnumaiTattrl.
Erau unii dintre tesaloniceni care nu credeau in
invierea morfilor, agacd Sfdntul Apostol Pavelle spune:
,,Pentruci de credemctr Iisus a murit gi a lnviat, tot a;a

t23

ci Dumnezeu,pe cei adormiti lntru Iisus, li va


lmpreunii cu El" (I Tesaloniceni4, l4). Garanfia
celor adormiti esteIisus lkistos cel care a murit
a lnviat.
Mai departe Apostolul ne relateazl ce se va mai
,,C[ci aceasta vA spunem, dupl cuvdntul
c6 noi cei vii, care vom fi rdmas pAni la
Domnului, nu vom lua lnaintea celor adormiii,
ci insugi Domnul, lntru porunctr, la glasul
arhanghelului gi lnru trambila lui Dumnezeu Se va
din cer, gi cei morfi lntru Hristos vor invia lntii"
Tesaloniceni4, 15-16). Aici Apostolul Pavel vrea sii

ctr noi cei care vom fi aflati ln viat[ la venirea a


pe pimant a Domnului nu ne vom lnfifiga lnaintea
morfi la judecatE,ci prima datl la glasul trambifei
fuhanghelului Mihail vor lnvia tofi morfii 9i apoi va
avealoc judecatade obgtela carevor fi prezenfigi cei
au fost g6sifi vii atunci. Cu tofii vor lnvia, lnstr unii
fericirea ve$nice,iar altii pentru osandit.De aceea
se va unii sufletul cu trupul lnviat la sfaryitul lumii,
pentru cd impreund au ficut plcate sau fapte bune pe
gi lmpreuni vor suferi sausevor bucura.
SfantaScripturane spune9i locul undeva fi judecata
apoi ,,ln valealuii Iosafat (Ioil 4,2). Icltnce ne spune
desprecei vii: ,,Dupi aceeanoi cei vii, care
fi remas,vom fi rdpifi lmpreundcu ei ln nori, ca str
pe Domnul ln vizduh, gi aga pururea cu
vom fi" (l Tesaloniceni4, l7).
Sftntul Grigorie Teologul ne spune cA ,,odatd cu
omului ln ptrcattrupul a devenitopac $i greu iar
cea de-a doua venire a Domnului trupul omului va

124

Preot Silviu Polt

deveni transparent$i utor", aqase explici faptul c6 cer


ce vor fi ln viafi la venireaa douaa Fiului Omului il vor
lntAmpinain vizduh qi vor fi agapururicu Domnul.
Si-L rugdm pe Domnul ca atunci cdnd va veni a
doua oarii pe pimAnt cu putere $i cu slave multi sd_L
invrednicesci qi pe adormitul in Domnul qi pe noi si-L
lnt6mpinim cu candela faptelor bune gi a credinlei
aprins[ gi sd auzimcuvintelebinecuvdntate:
,,binesluga
buniigi credincioasiintrdintru bucuriaDomnuluiTiu.i
Amin.

15.Despre moarte qi inviere


(Evangheliade la lnmormAntare)
indurerat[ familie!
Iubi$ credinciogi!
Petrecemasgzi cu lacrimi gi chntiiri pe ultimul drum
pe cel care a fost tati, bunic, al acestorcopii. Moartea
esteatat de nemiloasi gi ea esteinfrfiqatil in iconografia
bisericeasciiprintr-un schelet,care nu are ochi sd vadi,
nici urechi sd aud[ sauinimtr si simtd durereape care o
lasdln urmaei.
De fiecare dati cind participdm la trecerea din
aceastliviaF a unuia saualtuia dinne semeniinogtri auzim citindu-se Evanghelia de la loan (5, 24-30)' latdt
cum lncepecuvdntulaceasta:,,Zis-aDomnul c6treiudeii
care venisera b Dhnsul: Adev5rat, adeveratzic vou6:
Cel ce ascultd cuvAntulMeu gi crede ln Cel care M-a
trimis pe Mine are viati vegnici 9i la judecatd nu va
veni, ci s-a mutat din moarte la viatd" (Ioan 5,, 24).
Evanghelistulloan ca 9i de altfel toti proorocii gi autorii
scrierilor sfinte au certitudineaci ei nu vorbesc de la
sine, ci Dumnezeuvorbelte prin ei. De aceeavom gesi
ln scrierile lor cuvinte precum acestea:,,Aga grdieqte
Domnul", ,,fost-acuvAntulDomnului c[tre mine", ,,gura
Domnului griiegte" sau,,Zis-aDomnul".
Adeseori MAntuitorul le cerea credinti celor ce
veneaula El si-i vindecede anumiteboli: ,,Crezic[ pot
sdfac eu asta?";,,Fielie dup[ credinfata".

126

Preot SilviuPop

Nu este de ajuns numai sI asculti cuvintul lui


Dumnezeu,dar trebuie si qi crezi ln Dumnezeu,Cel ce
L-a trimis pe Fiul S[u in lume ca sd o riscumpere din
robia picatului gi a morfii. Unul ca acestanici nu mai are
parte de judecatalui Dumnezeu,ci se muti din moartea
picatelor la viafa cea ve9nic6,unde lmpreund este cu
Dumnezeu.
Domnul face aici pre*izareac[ unii se vor sculaspre
lnvierea viefii, cei care au ftcut faptele cele bune gi au
implinit poruncile lui Dumnezeu,iar alfii spre lnvierea
osindirii, adic6 cei care au nesocotit poruncile lui
Dumnezeugi s-au ldsatrobi ai patimilor gi ai viciilor de
tot felul. ,,$i vor merge acegtia- pictrtogii - la os6nda
vegnicn- iar drepfii la viata vegnic6"(Matei 25,46).
In ultimul verset al pericopei M8ntuitorul ne spune:
,,Eu nu pot face nimic de la Mine, precum aud, judec;
dar judecata Mea este dreapt6,pentru cA nu caut voia
Mea, ci voia Tatillui Meu, CareM-a rimis (Ioan 5,30).
Criteriile dupil care se va face judecata de apoi sunt
faptele milei trupe$i gi sufletegtiartrtatede MAntuitorul
In Evangheliade la Matei (25,3545).,,Mila va lnfrece
judecatalui Dumnezeu",adice daci noi am aritat mili
semenilornoghi, il vom obliga pe Dreptul Judeclitorsi
fie cu mil6 fattr de noi.
linAnd cont de toateacestelnviftrturi, strne strdduim
ca sfdrginrl sd nu ne giseascil nepregltifi gi atunci ne
vom numira gi noi printre alegii gi plicufii lui Dumnezeu
ln tmptrrlfia Sa.Amin.

16.Cuvant h inmormantarea unui preot


indurerati familie !
I
Iubifi credinciogi
Dintre toate misiunulepe careDumnezeule-a lncredintat omului pe ace$tpimant, cred ci ceamai frumoasl
estepreolia. SfdntulIoan Guri de Aur spuneain scrierile
sale: ,,Daci mi-ar fi dat ln c6l6toriamea si int.tilnescun
lnger 9i un preot, prima dati l-aq salutape preot, 9i apoi
pe lnger, pentru ci nu lngerilor ci Apostolilor gi urmagilor lor Episcopi 9i preofi le-a zis MAntuitorul: oricdte
veli lega qi ve{i dezlegape acestplmAnq vor fi legate9i'
dezlegategi in ce/' (Sfantul Ioan Gurit de Aur - Tratatul
desprepreolie). $i tot SfantulIoan mai spuneac6: 'peea
ce face preotul jos confirml Dumnezeusus in cer". Ce
mare dar ne:o dat noud Dumnezeu s[ leglm 9i sd
dezlegim pdcatele oamenilor, s6-i ugurim de povara
patimilor ca si fie pregitifi pentruintempinareaDreptuiui ludecitor in lumea cealalti cu sufletul qi conqtiinfa
curata,
SfAntul Ciprian al Cartaginei spunea ca "ceea ce
spunempreotului ln taina Mirturisirii aceia nu va mai
descoperi Iisus Hristos la Judecata de Apoi in fafa
lntregii lumi." Ori cel carene d[ dezlegarede picate este
Dumnezeuprin intermediul umilului slujitor al altarului
careestepreotul.
inainte de indltarea Sa la cer, MAntuitorul Hristos ii
trimite pe Sfin[ii Sei ucenici 9i Apostoli la propovtrduire
lnvbtafitoateneamurile,botezdnzic6ndu-le:,,MergAnd

r28

preot Silviu pop

du-le in. numeleTatiilui 9i al Fiului al Sf6ntului Duh,


9i
mvalanqu-rsa pazeascatoate cele ce v_amporuncit
Eu
voud gi iattr Eu sunt cu voi panii la sfArgitutveacurilor,,
(Matei28, t9-20).
Din acest verset observAmcA misiunea preofeasci
areun inteit rol:
a) de a propovitduicuvdntullui Dumnezeu:
b) de a sfinfii viafacredinciogilorprin sfinteleTainegi
. 9)_dea conducepe credinciogispre limanul lmpdrdfiei
lui Dumnezeu.
Prima misiunea preotului esteaceeade a propovidui
cuvAntul lui Dumnezeu. Sfand loan Gura de
aur
spuneacE,Jn-afarnde pilda prin fapte,preofii n_audecat
un singur mijloc, o singurI cale de vindecare(a celor pe
:arl pEstore$te,n.n.) lnviptura prin cuvint, predidr,
iar SfAntulApostol pavel adaug6-:
,,preotii
bine dregtrtorias6 se lnvredniceascaae o inOoitl"inrt",
"ul"_Sr-t"
mai alescei ce se ostenesccu cuvAntulgi cu lnvn16tura,,
(l Timotei5, l7).
A douamenire a preonrlui esteaceeade a sfinti via_
fa credinciogilorprin SfinteleTaine.S_arputeaoLiecta
aici.gapreotul este-un om pAcitos atunci cum poaie
9i
ef
sImFviafacredinciogilor?
Vom rispundeaici ca Sfintele
Taine.sunt sivargite de cAhe inneaga .ornuoitute.-prin
rugiciunea tuturor credinciogilor,dar aceastase exprimi
prin voceaunuia,adicii a preonrlui.Dactrsluibelepe
car.e
Ie sdvhrgimln Sf6nta Bisericl ar depindeie vrednicia
sau nevredniciapreotului, atunci nu gtiu c6te ar mai fi
' De-sprepreolie, trad. rom. pr. Dumitru Fecioru,Edit. Institutuilui
Biblic ai de Misiuneal B.O.R.,Bucuregti,f e9g, 106.
i.

Predicila cununiegi inmormAntare

r29

primite de c6tre Dumnezeu.Harul lucreazddincolo de


vredniciasaunevrednicianoastr6.
in sfdrgit, a treia misiune a preotului consti fu a-i
conducepe credincioqila mAntuire.Adeseaforma bisericilor noastreeste de corabie care ne duce la limanul
lmpdrdfiei cerurilor daci rimAnem in ea. La prora corabiei, pe bolta altarului, este Maica Domnului impreund
cu Fiul S[u, careconduccorabiape valurile acestelumi.
Un scriitor francez,Lamartine,ne di o imagineplini
de duiogie a preotului spunandurmltoarele: ,,In fiecare
parohieesteun om care apartinetuturor, pentru cA este
pirintele sufletescal tuturor; este chematca martor, ca
sfdtuitor, ori ca reprezentantin toateactelemai solemne.
ale viefii; acestail preia pe om de la sAnulmamei salegi
nu il lasl nici la mormant. El binecuvAnteazi ori
sfinfegteleagdnul,nunta,patulmortii gi sicriul;un om pe
care copilagiise obignuiescal iubi, a-l veneragi a se
il numesc
teme,fire$te,de el; pe carechiarnecunoscufii
pirinte, la picioarelecdruia cregtinii merg a depune
mfuturisirile lor cele mai intime [...] mdngAietorul
tuturor,al cirui cuvAntcadecu autoritateaunei misiuni
Acestom e preotul."'
dumnezeieyti.
Marea neneorocirea credincio$ilor de astiizi este
aceeac6 ei confundi institutia Bisericii cu viafa imoralil
a vreunui preot. Dar Biserica nu se lntineazd printr-un
preot cu anumitevicii, ea rimAne ,,sfAntii'.Totugi, se
spunepe drept cuvint cd ,,viatapreotului esteEvanghelia poporului", adicd tot ce spune preotul din fata
4 Citat duptrPr. PetreVintilescu, Preotul tn

fala chzmdrii sale


de pdstor al suflereJor,Bucuregti,f.a. p., p. 65{6.

credinciogiiraporteazela viata familia sa.


*tarulyi
9i
rreour nu trebuie se fie duplicitar, in fafa
oamenilor
lnh-un fel, ln viafa particuhri in alt fel U tiumnezeu
nu
mergecujumItifi de mtrsuri.
Avem certitudinea ci adormitul ln Domnul
fratele
nostru,preotul (N) gi-a fdcut pe deplin datoria preor
de

.1":, rugimpeBunulDumurezei,
,a_ffrrr"o"i"J"r"a
lil

si-i slujeasciLui gi in lumeade dincolo.Amin.

li,

17.CuvAntla inmormintarea unui om ln virstl


,"Lupta cea bund am luptat, ctrl[toria mi-am
implinit-o, crcdinta am pezit-o. De acum mi s-a
gtrtit cununadreptltii, pe careln ziua aceeami-o
va da Domnul, Dreptul Judecitor, gi nu numai
mie, ci gi tuturor celor ce i-au iubit arltarea"
(IlTinotei 4,7-B).

indurerati familie !
!
Iubi{i credinciogi
Petrecemazi pe ultimul drum pe cel mai ln vArst?i.
dinhe credinciogiiparohiei,am puteaspunepe patriarhul
satului nostru la venerabila vdrstii de 90 de ani.
PsalmistulDavid spuneci ,,viafaomului pe piment es0e
de 70 de ani, careesteln putere80 de ani, iar ce estemai
mult dec6taceastaostenealigi durereeste",(Psalmul89,
l0-l l). intr-adevdr,bltrflnefelenu vin niciodati singure,
ci cu boli gi necazurigi adormitulin Domnul a avut parte
de ele, iar prin aceastagi-a curdfit sufletul de pdcatelepe
carele-a f6cut ca om pe acestpAmant.
Viafa omului pe pimAnt este o continui lupti cu
ptrcatul,cu plicerile, cu greutlfile acesteiviefi. Pe drept
cuvAntpoetul GeorgeCogbucspunealntr-o poezie:
,,O lupte-i viafa, deci te lupta
Cu dragostede eacu dor,
$i-oricare-arfi sfAryitulluptei
Sdstai luptAndcd egtidator"
(G. Cogbuc-,,Lupta vielil)

r32

1l

Preot Silviu Poo

Poatefi asemdnatA
viafa pe p[mant cu o cildtorie, iar
ln aceastllcllitorie trebuiesi linem cont de credinfacea
dreapti in Dumnezeu.Nu orice credinfi estemantuitoare
ci numai dreapta credinfii (ortodox6). Dar credin{a
trebuie sI fie lucrtrtoareprin faptelebune ale iubirii fafA
de Dumnezeu gi fa!6 de aproapele nostru. SfAntul
Apostol Iacob ne spune in Epistola sa urmitoarele:
,,credin{afhrn fapt[ este moarte agaprecum trupul f6rd
suflet este mort" (lacob 2, 26), iar Mdntuitorul ne
atenfioneazi: ,,Nu cel ce-Mi zice Doamne.Doamneva
intra ln impnrtrfia cerurilor, ci cel ce face voia Tatilui
Met' (Matei7,2l).
Dacdne-amluptat lupta ceabun6,dac6ne-amlmplinit cildtoria qi am pnzit credinfa,vom primi rIspalata gi
nu una trecitoare, efemerS,ci cununadreptnfii pe careo
va da ln ziua aceea- la Judecatade Apoi - Dreptul Judecdtor gi tuturor celor ce au lmplinit voia Lui aici pe
pimint.
De ce i se spuneJudecdfiide Apoi - ,,DreaptaJudecat["? PentrucI lisus Hristosva veni pe norii cerului
inconjurat de slavtrmultil ca s[ faci dreptatealeqilorstri;
abia atunci se va cunoattecine a fost drept qi cine a fost
pAc6tos.Aici ln lumeaaceastaesteamestecat
binelecu
riul, dreptateacu nedreptatea,virtutea cu picatul, iar
atunci se va descoperitotul. Cele pe care le-am ficut la
intuneric se vor striga de-pe acoperiguri.La Dreapta
Judecatiii se mai spunegi lnfricogataJudecati pentmcd
toli ne vom lnfricogaatuncicAndcirfile se vor deschide
qi faptelesevor da pe faf6.
Se spunedespreun pirinte din Pareric cd,p, patul de
moarteera foarte trist gi l-a lntrebat ucenicul de ce este

Predicila cununiegi inmormintare

133

agade trist cd doar a fdcut bine cat a tr6it qi s-a rugat lui
Atunci pdrintelei-a spusucenicului:nu ttiu
Dumnezeu?
daci binele pe carc l-am fdcut eu a fost bine 9i inaintea
lui Dumnezeu,de aceeasunt trist. Si luim aminte. Sau
cum ar fi zis cineva:,,Binelenu-i bine daci nu e bine
fbcut".
Adormitul intru Domnul 9i-a incheiat viafa aici pe
pimfrnt, rimdn ln urma lui faptele cele bunepe care le-a
iauarqitdemnede urmatpentrucei carevin dup[ ddnsul'
Avem credinlac[ numeleslu va fi scrisde Dumnezeuin
cartea viefii gi pentru toate ostenelile de aici de pe
pdmint ii va rispliti cu cununa cea nevegtejit[ a
imp6rdfiei sale.
Sfdntul Evanghelist Ioan in cartea Apocalipsei ne
spune: ,,Fii credincios pAn6 la moarte 9i-$ voi da fie
cununa"(Apocalipsa2, lO)'
S[ ne rugdmpentruadormitulln Domnul ca Bunul
Dumnezeusd-i ierte toate gregelilecele de voie 9i cele
fdri de voie gi lmpreunitcu drepfii siJ numere.
Amin.

Predicila cununiesi inmormintare

18.CuvAntla inmormAntareaunui copil


,,Ldsafiprunciisi vini la mine,
cacta unoracaacestora
esteimpArdlia
cerul.rl.
r"
Mult indurerathfamilie !
Iubi[i credinciogi!
Cu inima zdrobitd de durere conducem astdzi pe
drumul spre cimitir pe acest nevinovat prunc care nu a
cunoscut ce-i rbutateapdcatului. intrebarea fireascd pe
care ne-o punem azi cu tofii estede ce Dumnezeua luat
viala acestuicopil agadevreme?Este o intrebare la care
nu putem sd rdspundem,a fost o taind gi cu acestcopil,
cu nagtereasa 9i cu plecarea sa timpurie din aceastd
via{6.
Din SfAnta Scripturi $tim cI Dumnezeu trimite
necazuripesteoameni pentru a le incerca credinla sau ca
o pedeapsdpentru pAcatele cu care L-au supdrat pe
Dumnezeu,dar acestcopil cu ce a gregit de l-a luat aga
repede din viatd? CAte speranfe,c6te planuri nu
;i-au
fdcut pirinJii cu acestmndr Si iatd cA toate acesteaastdzi
s-au spulberat. Este a$a de nesiguri viala omului pe
pdmdnt.
Mai existd o raliune ascunsda 1ui Dumnezeu,ca prin
_
el sd se arate lucrurile Tatdlui ceresc, adic6 faptui ca
Dumnezeupoate lua oricAndviata cuiva, fie el tdndr sau
chiar copil, nu numai a bitranilor. poate cA Dumnezeua
voit sd-l invredniceascdmai repede de bucuria i-pa.a_
fiei Sale.

135

in Sfintele Evanghelii ni se relateazddespreinvierea


t6nirului vdduvei din Nain, acel tAnir care s-a mutat de
timpuriu din aceastdlume gi pe care mama lui il plAngea
gi igi frdngea inima de durere pentru pierderealui. Mdntuitorului i s-a ficut mil6 de ea qi i-a zis: Nu mai pl6nge,
gi adresAndu-se
tdnirului din sicriu, apucdndu-lde mdnd,
li spune:,,tie iJi zic, scoald-te!",iar mortul a inviat.
Unii comentatori ai acesteiminuni spun c[ Mdntuttorul l-a inviat pe acesttandr deoareceel n-a apucatsA-Si
ispiqeascdtoatepicatele cet a fiiit pe pdmAnt.
in copii Mdntuitorul a vdzut intotdeaunanevinovSfia,
puritatea, curdfenia,de aceeaa spus: ,,Ldsa(i pruncii sd
uina h Mine, cdci a unora ca acestora este impdrdJia'
cerurilor".
Cdntdrile de la inmormdntareapruncilor ne indeamnd ,,sI nu pldngempe prunci, ci mai vdrtos pe noi ingine,
care greqim totdeauna,sd ne tdnguim ca sd ne izbdvim
de gheend" (CAntareaa IV-a). Iar pruncul adresdndu-se
parcd noud spune: ,,Nu md pldngeJi pe mine cd n-am
fdcut nimic vrednic de plAns[...]; ci mai degrabdplAngeli-vd pe voi tofi rudelor gi prietenilor, cei ce pdcdtui{i,
ca si nu aveJiparte de osdndbla chinuri" (Cdntareaa Va).
T6nguirea pdrintelui pentru pierderea copilului este
descrisdin urmitoarea cdntare:,,Nimic nu estemai jalnic
pentru o maici, nimic mai intristdtor penhu un tat5,
decdt atunci cAnd igi petrece pruncii de aici la groapd:
cdci liuntrul lor se tulburd qi mare jale au inimile lor,
pentruprunci,mai alesdacdau ajunssI vorbcasciibinc,
cf,ciigi aducamintede cuvintelclor [...]." (lcosul).

136

Preot Silviu Pop

Prorocul Ieremia in cartea Pldngerilor sale descrie


tdnguirea Maicii Domnului lAngd crucea Fiului s6u qi
acestecuvinte se poffivesc gi in cazul de fa!i: ,,O voi toli
care treceli pe cale venili qi vede{i de este durere mai
mare ca qi durereamea(Pldngerile lui leremia 1,72).
Intr-o colind[ de la NagtereaDomnului se spuneatat
de expresiv despreacest moment din viala Maicii Domnului:
,,Caremdiculd n-ar plAnge
CAndiqi vede Fiu-n sdnge,
Pe care maicd n-o doare
CAndvede ci fiu-i moare"
Dar ce este moartea pentru prunci? Ne spune tot o
cAntare de la inmormAntare pruncilor: ,,Moartea este
usurarepentru prunci, pentru cd s-au aratatneimpfutd$iti
de relele lumeqti gi la odihnd gi bucurie cereasci au
ajuns; in sdnurile lui Avraam se bucuri qi cu cetele cele
duhovnicegtiale sfin{ilor prunci acum se veselescai cu
credintd ddnfuiesc,cdci s-au mutat curati de stricdciunea
cea iubitoare de picat.
Sd ne rugim deci lui Dumnezeupentu nevinovatul
prunc qi sd zicem: ,,Doamne, Cel ce pdzegti pruncii in
via{a de acum, iar in cea viitoare, pentru neriutatea gi
nevinovf,{iaminlii lor, umpli cu ei sdnurile lui Avraam
gi-i sildguieqtiin locuri luminoase,unde petrec sufletelc
dreptilor, prime$te in pace gi sufletul robului Tiu (N);
cAci Tu ai zis: a unora ca acestoraeste impird{ia cerurilor".
Amin.

19.CuvAntla inmormantareaunui centiret


bisericesc
,,Cintati in inimile voastrelui
Dumnezeu,mulfumindu-iin psalmi
(Coloseni
$i in cantiriduhovnicegti"
3, 16)

indureratdfamilie !
Iubifi credincio$i!
Dac[ pdnd mai ieri conduceacu cAntdride laudd lui
Dumnezeupe unul sau altul dintre credinciogiiparohiei'
noastre, iati cd de data aceastaalfi cdntdreli au fost
chemali sd il conduci pe ultimul drum pe c-elcare a fost
dascdlul sau cdntireful bisericii noastre. Impreund cu
dAnsul am adus cu to{ii in sfdnta Biserici rugdciuni de
Iaudd, de cerere$i mulfumiri lui Dumnezeupentru toate
cate ne-a daruit. ii vom simfi mult timp lipsa de la strand
pentru cA a fost inzestrat de Dumnezeucu voce pldcutd
gi greu vom gisi pe cineva sd-l poati inlocui. De cdte ori
la slujba prohodului am cdntat impreunS: ,,Cu sfintii
odihneqteHristoaseDumnezeulesufletulrobului Tdu.. "
sau ,,Cu adevdratdegerticiune sunt toate", iar astirzi ii
cAntdmlui acesteimne.
CAntdrilece se rostescin Biserica noaslri'rrlrt srtttl
altcevadecAtrugAciunipusepe o melodic.Vttrlttir'rrl,1,'
1,
pomenirepatriarhulIustinianspuncatlt'sptt',,Itttttto,t.',
(
ttltttlrlitlttr' t lt rrr,rl
cd ele consti(trie
cAntdribisericegti
('vl:lvi('t
rodnicemijloacede intirirc il
ir ;r || |'il||||||''I

138

Preot Silviu Pop

credincioqilor cu Biserica lor" (Revista Biserica OrtodoxdRomdnS,m.6-811952,p433).


Iudeii aveaula sinagogi psalmii puqi pe note care se
intrebuinlau la cultul divin. Nici psalmii nu sunt altceva
decdtrugdciuni canhte.
DespreMAntuitorul Iisus Hristos se spunecA mergea
cu Apostolii in Gridina Ghetimani gi rosteaucAntdriduhovnicegti.
Prin intermediul muzicii se urmiregte propagarea
dreptei credinfe,cultivarea gi pisrarea ei. Cdntareabisericeascdredi qi exprimd prin voce sentimentelede laud6,
de preamirire gi de mulfumire adresateAtotputernicului
Dumnezeu.
Dar cantirelul era $i invilator, impdrtiqind celor din
jur din gtiinfa sa, iatd de ce in unele pdr{i ale ldrii
cintirefului i se spunegi,,dascil". Mulli dintre c6ntdrefii
stranelornoastrelisau insemniri pe diferite cdrfi despre
evenimentelecare s-aupetrecutin satul respectivetc.
Astizi la orag aproape in toate bisericile existi un
grup coral care dA rdspunsurilela SfAntaLiturghie, iar la
fard se lncearci introducerea cAntdrii omofone. La
aceastaparticipi lntreaga comunitate parohiald: b6rbali
gi femei, tineri gi copii, dau rispunsurile liturgice in
duminici qi sirbitori, sub indrumareacAntdretuluigi sub
supraveghereapreotului. Aceasta a fost o practicd obiqnuitd a Bisericii de veacuri. iar in zilele noastre. in
parohiile unde ea existd 9i functioneazd,viala liturgic[ e
mai vie, avAnd un rol esen{ialin consolidareacomuniunii ortodoxe.

Predicila cununiegi inmormdntare

139

Adormitul in Domnul s-a dedicatcu totul Bisericii,


fiind ajutatgi de familia lui. Cu totii ne-ambucuratde
vocealui frumoasi qi melodioasdgii vom simti mult
timp lipsade la strand.Cu tolii avemobligaliamorali de
aJ pomeniin rugdciunilenoastrerugandu-Lpe DumnezeusA-iierte gregelilepe carele va fi fdcut cat a trdit
pe pamant.
Astdzicdndpetrecempe cdntirefulnostrula locul de
veqnici odihn6, si-L rugdm pe Bunul Dumnezeusi-l
invredniceascd
sd-icdntegi la liturghiacereascia$acum
a cantatde fiecaredatb la toate liturghiile sdvar$itein
Bisericanoastrdgi in afaraei.
Vegnicds6-i fie pomenireagi memoriabinecuvdn-.
tat5. Amin.

Predicila cununie$i inmormanhre

20. CuvAnt la moartea unui sinucigag


indureratl familie!
Iubili credincioqi!
Deqi dupi tipicul bisericesc,in asemeneaimprejurdri
nu se line nici o cuvdntare,totu$i pentru consolareafamiliei trebuie si spunem cAtevacuvinte, mai ales cd in
asemeneaimprejurdri se aduni lume multd, ca la o minune.
Cel mai mare dar pe care ni l-a dat noud oamenilor
Dumnezeueste viala qi tot El are putereasd ne ia via{a
cAnd considerd El de cuviin!6. Orice atentat la propria
viald este pdcat mare inaintea lui Dumnezeu gi dupi
rAnduiala bisericeascdpentru sinuciga$ nu se trag nici
clopotele, ritualul de inmormintare este foarte redus,
doar o ectenie la casa mortului, apoi se ia trupul gi se
duce la cimitir, se face pe marginea gropii o rugdciune
de dezlegaregi se ingroapd, aceastaesterAnduialaingrop[rii sinucigaqilor.
In Vechiul TestamentDumnezeuvorbegteprin intermediul lui Moise poporului evreu: ,,iatd azi am pus inaintea ta viafa sau moartea,binele gi r5ul, binecuvAntarea
qi blestemul; alege deci viafa ca sA trdie$ti tu gi urmagii
td1"(Levitic 11,44\.
Viafa omului pe pdmdnt este unicd gi irepetabild de
aceeaea trebuie trditi ca atare.Mhntuitorul Iisus Hristos
ne spuneca El a venit in lume ca lumea ,,via{dsi aibd 9i
din belqugsd aibd" (loan 10, l0). $i nu a venit pentru cei
sdndtogi,ci pentru cei bolnavi a venit, la fel cum nici

t4r

doctorul nu se duce la cei sdndtoqici la cei bolnavi,


deoareceei au nevoiede sindtate.
La mine in sat a fost un caz deosebit,cdnd s-au sinucis doi soli care aveaudoi copii. El era pddurar qi ea era
casnica,aveau tot ce le trebuia, nu duceau lipsd de nimic, dar esteo vorbAromaneascicare spunec6,,la cdine
cdndii estemai bine turbeazS."intr-o zi a intrat satanain
aceeafemeie, s-a urcat in podul de la qurd, a legat de o
grindi o funie gi s-a spAnzurat.La cAtva timp solul ei
care, aga cum spuneam, era pddurar, s-a impugcat in
casi. Gdndi{i-vd catd durere gi ce rugine a fost pentru
acei copii $i pentru aceeafamilie.
Degi Biserica ne sfdtuiegtesA nu ne rugAm pentru.
sinucigagi, eu cred cA ace$tia au nevoie de mai multii
rugAciune din parte noastrA.De aceea eu cred cd nu
facem un mare pAcatdacd ne rugdm pentru ei, poate cd
Dumnezeuin mareaSa milostivire se va indura gi de ei,
iar rugdciuneanoastrava fi o consolaregi pentru familie.
Una din cele zece porunci, a VI-a spune: ,,Sd nu
lcizi" (IeSirea 20, 30) deci interzice luarea vielii aproapelui, precum gi luarea propriei vieli adici sinuciderea.
Sinucidereaeste dezertarede la misiuneape care Dumnezeune-alncredin{at-ofiecdruia.
Cauzele pentru care unii iqi iau viala sunt multiple:
bolnavi de nervi, desfrdnafi,alcolici, necumpf,talietc.
in Vechiul Testamentse spute despredreptul Iov cd
a ajuns in mare sirdcire dar nu s-a sinucis, la fel Lazd;r
din parabold.
Oricdte necazuri,supdrdri,incerciri am aveain via!6
sinucidereanu esteo solufie. Viala trebuie si o trdim aga
cum esteea, dupi cum spunepoetul:

142

Preot Silviu Pop

,,gi oricit de amdr6fisdfim


Nu-i binesEne dezlipim
De Cel ce vie{ilene-adat
O fi viatachinrdbdat
Dar unagtim:c6 ni s-adat
Ca s-otrdim"
(G. Coqbuc,,,Moartealui Fulger")
in Sfinta Scripturdavemun caz de sinucigag,Iuda,
cel care l-a vdndut pe Mintuitorul iudeilor pe 30 de
arginfi.Dacdel seintorceaprin pocdinfi la MAntuitorul,
eraiertatgi primit din nouprintreceilaltiApostoli.
in acestemomentegrele pentrufamilia riposatului,
rugim pe Bunul Dumnezeusi consolezeaceastd
familie,
iar pe adormitulin Domnul il ?ncredin{imJudecAtiilui
Dumnezeu.Amin.

21. CuvAntla inmormintarea unui invititor


(profesor)
indureratdfamiliel
!
Iubifi credinciogi
Cu flori in mAni gi cu lacrimiin ochi am venit as6zi
in numir agade mareca seaducemprinosde recunogtintd celui ce a luminatsutede minti ale elevilor carel-au
avutca dascdl.
ceamai frumoasd
Credci dup6misiuneapreo{easc5,
esteceade dascil. DacAsuntemastdziceeace suntem,.
apoi s[ gti{i cd aceastase datoreazein mare mdsuri gi
dascililor nogtri.Cine nu-qiamitegtecu emo{iede prima
lui invdtdtoarecarei-a puspentruprima dati creionulin
mAn6,inv6{6ndu-ltainelescrisuluigi apoi cele ale cititului? Cine nu-giamintegtede profesorulde romdni, de
matematicI,de istorie,saude geografie?
MantuitorulHristosa fost numitii El ^Invifdtor: ,,Voi
MA numili pe mine invi{dtor gi Domn gi bine ziceli,
fiindcd sunt,dar dacdEu, Domnul gi invititorul v-am
spdlatvoul picioarele,gi voi suntetidatori sd vd spilali
picioarele unii altora" (Ioan 13, 13-14). Prin aceste
cuvinte Mantuitorul S-a dat pe Sine exemplu:Cel ce
vrea si fie mai mare sd fie slugi futuror, aceastaeste
legeade aur a celor careii invati pe altii. Abia atunci
cind te-ai aplecatcu dragostela trebuin{eleelevului,
abiaatuncie$tiun dascdladevdrat.
In parohiaCtr5eiu- unde-midesfdgoractivitateaera un profesorde limba romAnd,Iosif B0tiu din Dej.

144
_

preot Silviu pop


-

carea fost dedicatcariereisalede dascdltrup gi sufletgi


carea scriso monografiea Cigeiului1in 2000paginide
manuscris).
A funclionatla gcoalidoarcinci ani, Jar toli
elevii careau invilat cu dAnsull-au indrigit. Vedeli ce
inseamnd,ddruire,perseverenle,
muceniciJin carierade
dascdl?Cdti influen{[ poate avea un profesor asupra
elevilor sli. Un dascdlesteapreciatnu doarOupamuili_
mea cuno$tinlelorpe care le are, ci gi dup6 ci"a
a
reugitsi faci din elevii lui.
"e
Ca dascil trebuietot timpul si studiezi,sd te pregd_
tefti pe ru lecfii, nu te pofi prezentain fata elevilor"cu
lecftaneinvAtatA.
Adormitul intru Domnul face parte dintr_ofamilie
ldrdneasci,modestd,unde a invilai cultul cinstei gi al
onestit6fii,al muncii qi pasiuneapenrrucAr,ti.Geneialii
de elevi il vor pomenigi ii vor fi ricunoscdtoripentruci
a contribuitla formarealor profesionali,dar gi ia forma_
reacaracterului
lor.
cand
petrecem
pe ultimul drumpe cel carea fost
Iti
-luminitor
de con$tiinfepentrut6nira generalie,ne ple_
cAmin fa{alui gi in semnde recunogtintiii zicem:
Cu lacrimi gi fiori
Mormdntu-fisalutdm
CAnt[riln loc de flori
Acumifi aducem.

Azi cdndne despirfim


Ifi facemlegdmdnt
In inimi te-ompurta
CAtfi-vom pe pdmdnt.

Dumnezeu si-l odihneascdin pace qi sd_ifie jirdna


ugoar6gi memoria binecuv0ntat6.Amin.

22. CuvAntla inmormAntareaunei femei viduve


indureratdfamilie!
Iubi{i credincioqi
!
De cind am intrat in aceastiicurteam v6zutpe fala
tuturor,tineri,bitrAni, copii sauadulti,numailacrimi de
intristare.$i, intr-adevir,mareestedurereapentrupierdereaacesteimameca-rea fost devotat?itrup qi suflet
familiei gi copiilorei, carede astizi inainterlmdn orfani.
intr-o cartede religie din claseleprimaream gdsito
istorioar[ foartefrumoasd,carese potrivegtegi in cazul
de fa{6.Se spunecd intr-o zi Dumnezeuil trimite pe un
inger s5ia sufletulunei mamecdreiaii murisesofulqi ea
aveatrei copii. A mersingerul,s-auitat pe fereastrdcum
mamaigi dezmierdacopilagii,cum ace$tiaadormeauin
atmosferapovegtilorpe care le spuneagi ingerului i-a
fost mil[ si ia sufletulacesteimamegi s-aintorsdin nou
la Dumnezeu.Dupi un timp Dumnezeuil intreabdpe
inger daci gi-a implinit misiunea,dar ingerul i-a zis:
Doamnenu m-aminduratsAiau sufletulaceleimamede
lAngdcopilagiiei. Atunci Dumnezeuil ducepe inger pe
margineaunei ape qi ii aratdpiatra de pe fundul apei,
cerAndu-isEo scoatdgi s-o crapein dou6.Acolo era un
vierme,gi Dumnezeuil intreabi pe inger cine a purtat
grij6 de acestviermede triiegte,iar ingerulii rdspunde:
cine altcinevadecdtTu, Doamne.Atunci Dumnezeuii
zice:du-tede-fiimplinegtemisiunea.S-adusingerulgi a
luat sufletulaceleimameiar la copii Dumnezeua trimis
un om bogatcarei-a invitat o meseriede pe urmaciirci:r
gi-aucAgtigat
pAineaceade toatezilele.

Predicila cununiegi inmormintare

Agadarvedeficum Dumnezeupoarti de grijl la toatd


flptura. De aceea,in tot ce seint6mpl[ cu noi in aceastd
viafi trebuies[ vedemm6nalui Dumnezeu,pentrucAEl
toatele lucreazisprebinelecelorce-L iubesc,numaicd
noi nu intelegem intotdeaunaplanurile pe care le are
Dumnezeucu noi in aceastiivia{6.
Estegreujugul vdduvieiqi al singuriti{ii. Un ucenic
a intrebat pe un mare duhovnic: pdrinte, cAnd va fi
aproapesf6rgitullumii? $i pdrintelei-a zis: atunciva fi
aproapesfar$itullumii c6nd pe aleeadintre chilii vor
cregteburuieni.De aici invitim ci atunci cAndnu va
mai fi comuniuneintre oameni,atunci va fi aproape
sfdqitul.
Faptul cd suntemin numir a$a de mare la acest
prohodarati cd noi in{elegemspiritul comuniuniigi al
solidaritd{ii.Atunci cAndla un necazparticipi lume mai
multi parc6durereasediminueazd,
iar cAndla o bucurie
participi mai mulfi parci bucuriaia amploare.Mintuitorul Hristosne spune:,,undesuntdoi sautrei adunaliin
numeleMeu suntgi Eu in mijlocul lor."
Atunci cAndpierdemo fiintn dragdplAngemgi ne
tdnguimdar nu trebuiesddeznidijduim. La o mamdi-a
murit unicafiici gi a venit la minegi mi-a zis: pdrinteeu
nu mai cred in Dumnezeu,pentru cA Dumnezeumi-a
luat tot ce aveammai scumpin aceastdviafd - unicul
copil - in caremi-ampusatAteasperan,te.
Credeamci ea
va fi sprijinul bdtrdnelilormele. Atunci i-am spus:la
dumneataeste mai mare durerea decAt credinJain
Dumnezeu.GAndegte+e
dac6ea ajungeamaregi intra in
anturajevicioasegi igi pierdeanu numaicuritia trupului
dar gi pe ceaa sufletului.Acum ea estefericitdln lumea

147

de dincolo gi se va ruga Ei pentru dumneata.Aqa femeia


a inceput sA se lini$teascd putin. In toate trebuie sa

vedemproniasaupurtareade grij6 a lui Dumnezeufa{[


de noi gi de lume.
Adormita intru Domnul ,,n-a mancat de la nimeni
paineain dar,ci lucrAndcu ostenealA
9i trudi noaptea$i
ziua" (II Tesaloniceni3, 8), bucuria9i laudaei au fost
ace$ticopii careacumo plAngti o vor pldngemult timp
de acumlnainte.
R6masi de mult viduv6, ea gi-a pus nidejdea in
Dumnezeu,aSacum spuneaSfdntul Apostol Pavel lui
Timotei ,,Ceacu adevfuatv[duvtr 9i r[masdsingurd;i-a
pus nddejdea-nDumnezeu qi stiiruieqte-ncereri 9i.
rugiciuni noapteaqi ziua, iar cea care h6iegtein desfhtiri, degitriiesteestemoartii"(lTimotei 5,5-6).
Acum la despirfire, mama le spune copilagilor:
dragii mamei, iatii mAnacare vE mdngiia 9i brafelecare
vd legilnau zac rcci ln acestsicriu, dar inainte de a ne
desplrti vd las voui un testament:sAvd iubili unul pe
altul gi atunci eu voi fi fericitii ln viala pe care o incep
astiizi.
Dupd o traditie pioas6,se spunecn pdrinJii9i dupd
despdrfireade copii prin moarte, vegheazdde acolo din
lumeaumbrelorasuprapurtirii copiilor.
$i le mai spunemamala desptrrtireodraslelor:ori de
cAteori pagii vogtri se vor plimba prin cimitirul acestei
parohii,undegi eu voi agteptalnviereade apoi,vArog sd
veni{i pe la mormAntulmamei, si s[dili o floare, s5
puneli o lumdnare, qi sA inilfa{i c6tre Dumnezeu o
rug6ciunepentru sufletul meu; toate acesteavor fi mdrturii c[ iubirea noastridtrinuiede-apururi.

148

Preot SilviuPop

Ori de cate ori ve{i vrea se vi intehif cu mine ln


.
Iumea aceasta,nu o vefi putea face, dar ne vom intAlni
pe calearugiiciuniic6treDumnezeuimplorAndmila Lui,
si-mi ierte gregealelepe carele-am tcut gi eu ca om pe
acestp6mant.$i acuminaintedeplecarev6 zic:
,,Copilagiimameidragi
Eu mi duc gi-aicivii las
Mamaazi v6 pAxese$te
Merge-npAmant,putreze$te
Ca pirinte iubitor
De Dumnezeurugitor
Eu de astilzilnainte
Merg la al vostru $i al meupdrinte
Rugafi-v6gi pentrumine
Ca qi BunulDumnezeu
l-a$""" sufletulmeu
In locul cel mai senin
Ferit de-aliaduluichin.Amin.

23. Cuvint la inmormdntareaunui medic


indureratdfamiliel
Iubifi credincioqi
!
Petrecempe ultimul drum astiizipe unul dintre cei
mai buni doctori. care de multe ori a adus balsamul
potrivit tuturoraceloracarei-au solicitatajqtorul.
In Vechiul TestamentprooroculIsaia Il prezinti pe
MdntuitorulHristoscareseva na$tela plinireavremii ca
gi doctoral trupurilor:,,Acesta(estevorbade Iisus) neputinlele noastrele-a luat gi bolile noastrele-a purtat"
(Isaia 53,4). Un scriitorcre$tinspuneaat6tde expresiv,
referindu-sela jertfa Mdntuitorului Iisus Hristos de pe
cruceaGolgotei:,,Doctorulse urci pe masade operatie
gi sevindeci pacientul".Estecevaextraordinar,
Domnul
se face ln locul nostrublestem,ia asupraSa pdcatele
noastre$i prin rinile Lui noi tofi ne-am vindecat(Isaia

s3,7).

Ori de cAteori MAntuitorulHristosa fost criticat cii


intrtr ln casaoamenilorpicitogi gi stii la masacu ei, le
spuneafariseilor,ctrrturarilor,gi saducheilor:,,Doctorul
nu seducela cei s[nitogi, ci la cei bolnavi"(Matei9, 12)
gi ,,Fiul Omului a venit sI cautefi sd mAntuiascipe cel
pierdut"(Luca 19,l0).
Atunci cAnd SfAntul Ioan Boteztrtorulera lnchis in
temnifi pentrucI l-a mustratpe Irod caretriia cu Irodiada, femeia fratelui .sdu Filip, SfAntulProroc Ioan ii
trimite pe uceniciisii la Iisus s[-L intrebe:,,Tu egtiCel
ce trebuia sd vin6, sau sA aqteptdmpe altul? Iisus le
rispunde:,,Merge{iqi spunetilui Ioan cele ce auziti gi

150

preot Silviu pop

vedeli:orbii v6d gi gchiopiiumbli, leprogiisecuritescqi


surziiaud,mor(ii sescoaldgi sdracilorli sebinevesteqte,,
(Mateill,4-il.
Sfintul Ioan nu a trimis pe uceniciisii la MAntuito_
rul pentrucd nu credeain El, ci pentruca uceniciilui sa
se incredin{ezecA El esteMesiaprezisde prorocii Ve_
chiuluiTestament,
dovadi fiind minunilepe carele face,
ori vindeclrile de tot felul, pe carenu lJ puteaface un
om de rAnd,ci doarun om careerain acelagitimp Dum_
nezeu$i Doctoral sufletelorgi al trupurilor.
in rugtrciunea
pe carepreotulo face pentrucei bolnavi, se zice aga:,,Doctorulsufletelorgi ai trupurilor,cu
umilinti 9i cu zdrobirede inim6 cidem cdtri Tine gi,
su.spinind,
strigemfie: vindecddurere,temlduiegtepati_
mile sufletuluiqi ale trupului robului Tiu 1g
9i, ca un
bun, iartd-i lui toati gregealacea de voie gi
mra O"
voie gi degrabridicA-Ldin patul durerii, ne ""a
rug6mfie,
auzi-negi ne miluiegte".s
Orice medic congtientde misiuneasa spune:,,eu
operez,iar Dumnezeuvindec6."Se spune,gi pe drept
cuvdnt,ci in anticamerasilii de operalienu existi atei;
oricinezice,inaintede a intra acolo,un ,,Doamneajuti_
md."
Dupi revolufiadin 1989s-a luat hotiirAreade clttre
SfantulSinodal BisericiiOrtodoxesi existegi in spitale
asistenldreligioastr,deoarecealtfel mergela operalieun
oll cares-a spovedit9i s-almpdrtigit cu Trupul gi SAn_
gele MAntuitoruluiIisus Hristos$i a participalh SfAnta
Taini a Masluluisaui s-acitit o rugiciuneie clitrepre_
5 Linrghier,

Edit. Institutului Bibilic si de Misiuneal B.O.R.


Bucuregti
1987,p. 387).

Predicila cununiegi inmormAntare

l 5l

ot, decatatuncicAndmergenepregitit.Ce zicebolnavul:


suntin manalui Dumnezeu,faci Dumnezeuce va vrea
cu mine. Estecunoscutcd gi femeiainsdrcinatiinainte
de a mergela spital pentrua na$te,se spovede$te
li se
impirtagegte.
SfAntaScripturdne spunesi nerugim lui Dumnezeu
candsuntembolnavi,dar sd apelim gi la doctor,cd gi pe
(lsusSirah38, l2).
el l-a l6satDumnezeu
in calendarulBisericii noastre,avem sfinli care au
fost gi doctorifiri de argin{i:Cosmagi Damian,Chir 9i
Ioan,Pantelimongi Ermolae,Samson9i Diomid,Mochie
gi Anichit, Talaleugi Trifon etc. Ace$tiagi mul{i alfii au
redatsinitatea trupeascisemenilorlor fdrd sd pretindd
cevain schimb;de aceeale spune,doctori firi de aiginfi."
Astizi conducemla recelemormdntun medic.Iatd
cd nici medicul care cunoagteatetearemedii pentru a
salva vieti din fa{a bolii nemiloase,nu poate sa-$i
prelungeascd
viata; ce nu ar fi fdcut familia pentruprelungireavielii adormitului,dar hotirdrealui Dumnezeua
fost alta.Atdtai-a fost dati de Dumnezeusdtriiascd.
Ne vom ruga lui Dumnezeupentru adormitul in
Domnul,cici mult bine a ficut semenilorsdi gi ii dorim
si audi cuvinteleMAntuitorului:,,ori de cdteori ai fdcut
un bine celor mai mici ai Mei, Mie mi-ai fecut. Acum
intrdintru bucuriaDomnuluit6u".
Amin.

-.
Predici la cununie gi inmormantare

24. Cuvint la inmormAntarea unui magistrat


indureratdfamilie!
Iubifi credinciogi
!
Conducemastdzila groapi pe un om deosebit,care
in via{da cdutatsd irnparlddreptateain func{iape carea
avut-o,de magistrat.
Din istoriapoporuluievreu afldm cd dupd impdratul
David, la conducerea
poporuluialcs a urrnatfiul sau,
Solomon,cdruiai s-a ar5tatDomnul in vis gi i-a zis sd
ceardce vrea de la El gi-i va da, iar Solomonn-a cerut
nici frumuse{e,nici bogdlie,nici via{d lungd, ci a ccrut
infelepciune.Lui Dumnezeui-a pldcut aceasta,ba lnai
mult, i-a dat bogd{iegi slavd.Atunci au venit la Solornon
doudfemei desfrAnate
$i au statinaintealui. Si a zis una
dintre femei: Rogu-md,Domnul meu, noi tr6im intr-o
casd,;l eu am ndscutin casaaceea.A treiazi dupdce am
nAscuteu, a ndscutqi aceastifemeie,gi eram impreund,
gl nu era nimeni strdin cu noi in casd, afard de noi
amAndoud.
insd noaptea,a murit fiul acesteifemei, cdci
a adormitpesteel. gi s-a sculatpc la miezul nop{ii gi mi_
a luat fiul de l6ngdrlrine,cdnd eu, roabata, dormeamEi
l-a pus la pieptul ei, iar pe fiul ei cel mort l-a pus la
pieptulmeu.
Dimineatacdnd m-am sculat ca sd-mi aldptezfiul,
ratd, el era mort; iar cAnd m-am uitat la el mai bine
dimineata,am viizut cA acestanu era fiul meu oe care-l
ndscusern.

153

Iar cealaltdfemeiea zis: ,,Ba nu, fiul meu e viu, iar


fiul tdu e mort". $i se certauele againaintearegelui.
Atunci regelea zis: ,,Da!i-mio sabie" qi i s-a adus
regeluio sabie.$i a zis regele:,,Tiia{i copilul cel viu in
doud 9i daJio jumdtatedin el uneia $i o jumdtatedin el
celeilalte!"
$i a rdspunsfemeia al cdrui fiu era viu regelui - cdci
i se tulburaserhtoatemdruntaieleei de mild pentru fiul
ei: ,,Rogu-md,domnul meu, da{i-i ei acestprunc viu 9i
nu-l omord{i!"Iar cealaltda zis: ,,Casd nu fie nici al meu
nici al ei, tdiati-ll"
$i regele a zis: ,,Da!i-i celei dintdi copilul, cdci ea
estemamalui !"
$i a auzit tot Israelulde judecataaceastape care a
fdcut-o regele.$i au inceput sd se teamdde rege, cdct
vedeaucd injelepciunealui Dumlezeu este in el 9i ca
facejudecatdcu dreptale(Regi3-4).
intre pildele spusede Mantuitorul este fi aceeaa
judecdtorului nedrept gi vdduva stAruitoare. $i spune
MAntuitorul: ,,intr-o cetate era un judecdtor care de
Dumnezeunu se temea gi de om nu se rugina. $i in
cetateaaceeaera $i o vdduvbce veneala el zicdnd:F5mi dreptateasuprapotrivniculuimeu! $i pentruo vreme
n-a vrut, dar dupd aceea qi-a zis in sine: Degi de
Dumnezeunu md tem gi de oameninu mI mginez,totugi
fiindcd vdduvaaceastanu-mi dd pace,ii voi face drepla nesfdrgit.$i a zis
tate,ca sd nu vind sd md necdjeascd
Domnul: Auzili voi ce spunejudecdtorulcel nedrept?
Dar oare Dumnezeu nu le va face dreptate aleqilor Sdi
care strigi spre El ziua Ei noaptea, El, Care rabdd

t54

indelung pentru ei? VE spun Eu voui cd degrab le va


facedreptate"(Luca 18,2-8).
V-am amintit acestedoud relatiri desprejudecat[,
una din Vechiul gi alta din Noul Testament,pentrua ve
da seamacd Bunul Dumnezeua ldsatordine nu numaiin
Univers dar gi pe pdmAnt,in relaliile dintre oameni.Ce
s-arintAmpladaci nu ar existalegi qi oamenicaresi le
aplice?Ar fi haosqi dezordineaici pe pdm6nt.
Degi existi gi la noi, ca pretutindeniin lume,judecdtori nedrepfigi care se lasi mituili, ei vor da socoteali
inaintealui Dumnezeu5i apoiln fata proprieicon$tiinte.
Oricesepoatecumpdrape bani,insdcongtiinlanu poate
fi mituitii gi cumpdrati.
M6ntuitorul in predica de pe munte, ln una dintre
fericiri ne spune:,,Fericifi cei prigonili pentrudreptab ce
a lor esteimpdrntiacerurilor"(Matei5,10). Nu sespune
ci impdrdfia cerurilor va fi a lor, ci ci ,,este"incb din
viala aceasta.Cei ce nu igi gisesc dreptateainaintea
judecitorilor lumegti, se invrednicesc,iati, de grija tmplratului cerescincd din lumeaaceasta.
SfAntul Apostol Pavel ii sfdtuiegtepe creqtinii din
Roma urmitoarele:,,Dati-letuturor cele datorate:celui
cu darea,darea,celui cu teama,teama;celui cu cinstea,
cinstea.Nimdnui cu nimic si nu-i fi{i datori, decAtcu
iubireaunuiafa{6de altul; fiindci cel ce iubegtepe altul
a implinit lrgea (Romani13,7-8).
Agadar,dacdvrem sd tr[im in pacegi linigte,sdrespectiim legile qi buna rAnduialS.Sfdntul Apostol Pavel
spunela un momentdat: doui lucruri m6 strdduiescsd
lmplinesccAttrdiescpe pimdnt; si am conqtiintacuratd
inaintealui Dumnezeuqi inainteaoamenilor.Mare lucru

Predici la cununiegi inmormAntare

155

esteacesta:daci vom {ine seamade el, vom fi fericili 9i


aici gi ln viatade veci.
Adormitul intru Domnul a aplicat ln practicl principiul dreptitii ;i al echitiilii, de aceeacredemcA atunci
iand s" va infi{iga inaintea Dreptului Judecitor, va fi
rdsplitit pentru felul cum a lucrat pe pimdnt. Noi s6-L
rugim pe Judecitorul nemitamics6 aqezesufletul sducu
dreptii qi cu sfrntii, in impirdfia Sacereascd.Amin.

Predicila cununiesi inmormdntare

2-5.Cuv6nt la inmormdntarea unui bltrAn


indureratdfarnilie!
Iubiticrcdinciogi
!
Nc gdsim la inntormAntarea
unui om in vdrstd.arrr
puteaspuneun patriarhal satuluinostru,la cei peste90
de ani ai viclii salela carel-a invrcdnicitBunul Dumnezeu sdajungd.
Un provcrblianccz spunea:,,Seduc bdtraniinogtrigi
tinerii nu mai vin." BdtrAniise duc Ia cele ve$nicc,iar
tinerii nu mai vor sd dea nagtcrela prunci, uitand ca
dintru inccput Duntnezeu a zis primei perechi de
oameni:,,Cre
gtctigi vd inmultiti gi unrpletipdrnAntul
gi-l
stdpAni{i"(l:uterea l, 28). Tinerii dc astdzi nu vor sa
ascultede cuvantullui Dumnezeu,ci fac dupd voia lor,
nu vor sd aducdvldstarenoi in locul celorcareoleacd.
Din experien{anoastrl dc preoti. vedemla fiecare
sfdrgit dc an ci mortalitateaeste in cregterein detrimentulnatalitAlii.Dintr-o statisticdce s-a fdcutin ultimii
anl, s-a constatatcd numdrulcopiilor avortatiin ultimii
17 ani este mai mare decit nunrdrulostagilorromAnr
morti pe cdmpurilede lupti in toaterdzboaielepe care
le-ampurtalde-alungulislorieinoastrc.
Astdzi,in parlamentulfirii s-avotato legecriminald;
deputaliigi apoi senatoriiau legalizatavortul,uitAndde
ceea ce ne spune Mdntuitorul Hristos in Evanghelie:
,,Vai de cei prin carc vine sminteala,mai bine gi-ar lega
o piatr5 dc moard Ei s-al.aruncain mare decdt sd sminteascipe cineva"(Matei 18,7).

157

Bdtrinii se duc la cele ve;nice, iar tinerii pleacdin


ldri strdine.Ei se gindcsc la binele lor personalgi prea
pu{in se gandescla hineleneamuluisau al patrieiin care
s-au ndscutqi au crescut,al familiei din care fac parte,
lirsdndaici pdrinfi indurerajicare mor cu glndul la ei gi
de dorul lor.
Sc duc bdtraniigi odatdcu ei qi cevadin fiinla noastrd; cate comori nu se pogoardin rnormAntodatA cu
moarteapdrin{ilorno;tri. Se duc bAtraniigi, odatdcu er,
cinstcagi omenia.Inainte,o inlelegcreintrc doi oameni
era ca o lilerd de Evangheliegi se respecta;astdzifacem
dar nu
contractecu semndturi,parafegi contrasentndturi
lc mai respectdnimeni.
Bdtrdnii noqtri crau devotali farniliei, Bisericii gi
neamului.Strdmogiinogtri aveauo concep{iesAnAtoasA
desprefamilie qi spuneau:,,la viala noastrdam cunoscut
un Dumnezeuqi o singurd sotie". Astdzi desfrAuleste
mai la moddca oricAnd.
Se duc bdtraniinogtriqi cu ei comori dc inJelepciune,
comoride sfaturibuneqi rugdciune.
Cred cd nu este o l'ericire mai mare pentru bunici
decdt aceeade a se bucura de nepo{i, la care lin poate
nrai nrult decdtla proprii lor copii, deoareceatuncicdnd
i-au avut pe acegtianu prea au avut limp sd se ocupede
cre$teralor, dar acum au timp, in sfdrgit,sd se ocupede
nepo!i.
Cdt de frumos era atunci cdnd,de Sfintelc Sdrhitori
ale Crdciunuluisaualc Pagtilorne adunanrla crrsupitrirt
teascd.Eraucu adeviratsirbdtorialc litrniliciti rticrjicri
pe pdmdntnu ne simfeamatlit dc birtt' crt ,,1:rrtr:trn;t
acasI".

Se duc batranii gi odatil cu ei arta populari, portul


fdrlnesc:frumos,sobru,decent.Canbcelegi doinelein
careei igi exprimaudorul gi amarul.
Seduc bdtrinii gi, odati cu ei, rfinduialacregtineasci
de a mergela sfAntabisericd in duminici 9i sirbdtori. Ei
gtiau canoanelebisericii care spuneau:cre$tinul care
lipsegtedoud duminici de la biseric[ s6 se afuriseasci.
numai dacdifi ardecasaai motiv s6 lipsegtide la SfAnta
Liturghie.
Primele $oaptede rugiiciune le-am invdtat de la
bunicanoastri. $i tot ea ne-adus mdnufanevinovatila
frunte, la piept gi la cei doi umeri, lnviitAndu-nesemnul
sfintei cruci. Iatit de ce noi trebuiesli fim cu recunogtin{i
faftr de bunicii nogtri gi s6 le ptrstrtrmvie memoria,
rugAnduJ pe Dumnezeu ln ceas de taind str a5eze
sufletelelor acolo unde nu estedurerenici suspinare,ci
viafi firi de sfersit. Amin.

26. CuvAntla moarteaunui func{ionar public


indurerati familie !
I
Iubili credinciogi
Ast6zi ne g[sim in num6r ata de mare impreundcu
aceastifamilie penti:ua arita recunogtinfanoastri fa$ de
adormitulin Domnul,caregi-apusviafain slujbaaltora,
pentrua-i ajutagi pentrua le rezolvaproblemele.
De multeori Domnulle-a spusucenicilorSii cn Fiului Omului va fi dat pe mAnaarhiereilor,cirturarilor 9i
careIl vor badocori,Si-Lvor omori,dar a
a saducheilor,
treia zi va invia. inainte de Patima Sa, doi dintre
Ucenici,Ioan gi Iacob,fii lui Zevedeu,i-au cerutsd stea
unul de-adreaptagi unul de-astingaln impirifia Sa,la
gAndulci Mantuitorulva intemeiao lmptrrdfiepimAnteasc[.Atunci Mdntuitorulle spune:Bine,bine,dar pentru acesteaV[ voi punegi Eu o intrebare:Putef sAbeg
paharulpe carel voi bea Eu, qi puteti si vi boteza{icu
botezul cu care ma voi botezaEu? Iar ei au rdspuns:
Putem.Atunci Domnulle spune:A$aeste,dar a stade-a
dreaptagi de-a stinga Mea nu-Mi estemie a da ci Tatilui Meu careestein ceruri. Atunci MAntuitorul a enunfat
un principiuextraordinarreferitorla cei caresuntpu$isi
ii conducdpe al{ii: ,,Vedefivoi, cei ce conduclumea
aceastao conducstipdnind-o,dar intre voi si nu fie aqa,
ci cel carevrea sdfie mai mareinhe voi, si fie slujitorul
vostru,gi cel ce vreasi fie lntAiulintre voi, si fie tuturor
ci
slugd,cd nici Fiul Omului n-a venit si I se slujeascd,

160

Preot SilviuPop

El sd slujeascd9i s6-9i dea viata pret de rdscumplrare


pentrumu[i" (Matei 10,3544).
Acestaesteprincipiulcrettin de conducerepestealfi.
Abia atunci cand te-ai coborath nivelul ultimului om
dintr-unsat,te ridici cu adeviratin ochii oamenilor.
La noi, dupn 1989 s-a instauratdemocratia,adici
putereapoporului,dreptulde a-$ialegeconducitorii. Misiuneaunui parlamentaresteaceeade a sluji poporul. El
ar trebui s6 fie acelacareii slujegtepe oamenigi nu cel
pe seamalor: ,,Celce vreasi fie mai
careseimbogdfe$te
mareintre voi sdfie tuturor slug6."
$tim din SfdntaEvangheliede la Matei (cap.25\ cd
judecatade apoi se va face dupdfaptele milei trupegti9i
suflete$ti, iar MAntuitorul Hristos se identifici cu cei
flamanzi,lnsetafi gi goi, spunAnd:ori de cdteori a1ificut
unuia dintre acegtiafoarte mici fra{i ai Mei - umili, neinsemnali,nelua{iln seam[- ,,Mie Mi-afi fdcttf' (Matei
25,40 si 46).
Slujireala care ne cheami MantuitorulHristoseste
slujireafratelui,a aproapeluinostru.Slujind aproapelui,
slujim lui Hristos gi Dumnezeu nu se lasd niciodati
dator.
Si ne indatorim cAt mai mult noi fati de Dumnezeu
gi El ne va rlsplIti cu impdrifia SaceacereascE.
Adormitul in Domnul s-a diiruit pe sinepentru semepe Dumnezeuprin internii sii. A cEutats6-L cunoasctr
mediul aproapeluisiu. Sfdntul Marcu Ascetul ne spune
ci ,,Dumnezeuse ascundein poruncile Salegi, pe mdsupe El."
rd ce le lmplinim,il descoperim
Iatd deci c[ adormitullntru Domnul L-a descoperitgi
cunoscut pe Dumnezeu prin cei cirora le-a rezolvat
problemelegi necazurileatuncic0ndau apelatla el. Aga

Predicila cununieli inmormantare

161

d:-1T"
se explic[ 9i faptul cd azi alr venit in -numir uT
sa pe ultimul drum al viefii prmAntegti'
i; ;;*;"
ceea
aducAndu-itotodatd 9i florile recuno;tintei pentru
ce
-- a ficut pentrunoi to{i.
sau
if *gi. pe Bunul Dumnezeusd aqezesufletul
tun it aleqiisai'in imp[rilia ceaveqnic6'Amin'
""t

Predicila cununie1i irtrtrormintrrc

27. CuvAnt la inmormfintarea unui orb


indureratafamilic!
lubifi credinciogil
Pldngemazi cdnclconducempe drurnul spre cimitir
pe un om care a lirst lipsit de vedereaochilor trupegti.
Dumnezeua inzestratpe om cu cinci simluri: vederea,
auzirea,mirosul,piparitulgi gustul.Dintre acestea,lipsa
vdzuluiesteccarrraigravi.
Dar atunci cdnd Dumnezeuiti ia o mdnd. iti dI
puterein cealaltdaproapeca Ei in amAndoud.Dar cdnd
ti-a luat vedereacea trupcascd,ili deschideochii sufletului, 9i de multe ori ar I i bine poate sd fim lipsili de
ochii trupegti,deoarcceprin intermediullor ne vin aiitea
ispite cdroranu le putem face fatd. Iatd ce spuneSfAnta
Scripturd:,,Poftaochilor,poftatrupuluigi trufiaviefii nu
suntde la Tatdl,ci dc la lume. $i lumeacu pofta ei irece
iar cel ce facevoiaTatdluiMcu. rdmdnein veac.'(I/ocn
2, 1 5 - 1 6 ) .
MdntuitorulHristosl-a vindecatpe orbul Bartimeu_
fiul lui Timeu - orb din nagtcrel loan 9.y.Ucenicii L_au
intrebatpe Domnul: cine a pdcdtuit,el saupdrin{iilui, de
s-andscutorh?Mdntrritorul
le spune:nici el n_apdcdruit.
nici pdrin{ii lui, ci pcntru ca intru el s6 se aratelucrurile
lui Dumnezeu(locut9,2-3). De aici in{elegemcd Dum_
nezeuingdduieunelc boli gi suferinleca prin ele sd ne
arateceva.
Suferintape carc noi nc-o asumdmestemintuitoare.
Gregealafdcutd prin picat poate fi rdscumpdratdprin

163

iubire, dar gi plirccrcr trcbuic pl5titd prin durcrc. Orbul


accstanu l-a vizut pc lisus nunai dupd ce i-a deschis
ochii, dar l-a cunoscul mai inainte, deoareccii erau
gi acestaestelucrulcel mai inrdcschipiochii sul'lctrrlui
portant.
Cdnd fariseii gi cirturarii il intreabd:cine cstecel ce
fi-a deschisochii'? El le rdspunde:Nu qtiu! Dar daca
omul acestan-ar fi clc la Dumnezeugi ar fi picdtos, eu
gtiu cd Dumnezeupc cei pdcdtoginu-i asculthiar daci
cinevaestecinstitorgi iubitor de Dumnezeu,pc acelail
acultd"(loan 9,31). De aici se vedegi de ce Dumnezeu
nu ne ascultdrugdciunile,deoarecesuntempdcdtogi.Ce
lecfiele-a dat orbul fariseilorqi cdrturarilor!
Sunt atatiaorbi trupe$tedar luminaji sufletegtecare
au o viafd morald cc ne lipsegtemultora dintre noi cei
sdndtogi.La MdndstireaSAmbdtade Sus lAngdFdgdrag,
judelul Braqov, trhiegte pdrintele arhimandrit Teofil
Pdrdianu.DAnsulcunoagtefoarte bine SfdntaScriptura,
Filocalia,vielile sfintilor, cAntdrilede la sfintele slu.ibe
aproapein intregime,toateacesteale citegtein alfabetul
pentruorbi, Braile.
latd deci un orb trupegte,dar luminat sulletegtepe
diniuntru. Aqadarnevdzdtoriipot fi utili qi ci societilii,
fiecarecu darulgi pricepereasa.
Pe timpul MantuitoruluiIisus Hristosfariscii auzcau
invdtdturaLui gi vedeauminunile pe care le sdvdrgea,
dar totuEirimdneauorbi gi surzi. Degi cunogteauminunea vindecdrii orbului, voiau sd-l facd pc acesta un
martor impotriva lui Iisus. Orbirea lor sufleteascdii
fdcea fdrd credin(d.fdrd dragoste,plin de invidie 9i
rdutate.Ei au rdmasorbi sufletegtegi nevindecalipentru
cd n-auvrut sd-L primeascdpe Iisus ,,Luminalumii."

Toti
primit prin botez lumina sufleteascd,dar
_am
din
cauzalicatelor
personale,acestalumini a cAzutfiinO
gatacateodatdsil se stingi. Cum putem
,a n" uinO".arn
de aceastiorbire suflete"asca?
in'primui.*O ;;;."_
dinti. Credinp a fost ceacarel_aalutat
* p" JrU"fin
Evangheliesi-gi dob6ndeasc6
vederea.
. . Sd-l fericim pe adormitulin Domnul pentruc6, degi
aici a fost lipsit de vedereatrupeascd,
i s_audeschisocnii
a putut sluji lui D".r";;,;"iir;;
si
::|:Jytyi
naoaJoulm
ca se va prelungidincoloin impirilia ceru_
rit11,-

unaeDomnul
ti,-up..!atit
."_i'i"i"!" p"'sr
""1ce
,,ceea ochiulnu a vdzlt, urechea
nu a auzitgi la inima

omuluinu s-asuit.,'
Fericiti ili estecaleain care mergi astizi
suflete de
om credicios,cd fi s-adeschis foc ae oOitrna.
fie
amii.

28. Cuv6nt la inmormAntareaunui om asasinat


intristatl familie!
!
Iubiti credinciogi
Cu tolii ne culcdmsearaln a$temutulnostru,dar nu
vom qti cAfi dintre noi vor ajungedimineafa,sA mai
vedemrisilritul soarelui.
Multi se urcd zilnic in magin6,in avion ,in tren,dar
nu tofi se coboaridin ele in viaf6.Multi mergla qcoal6,
la rilzboi, dar nu toli se mai lntorc acas6pe picioarelp
lor.
Adormitul intru Domnul a plecat de acasl s6netos,
pe picioarelelui gi iatb cA moarteadintrodati l-a ripit
dintre cei vii. Nimeni nu gtie daci ziua de astiizinu e
ultima zi a vielii lui pimdntegti.De aceeaSfantulVasile
cel Mare (t 379) ne povifuiegteintelept zicAnd:,,cAndte
culci searasEnu te gdndegticI vei ajungedimineata,iar
diminea{acdndte scoli, sd nu te gdndeqtici vei ajunge
seara".Deci totdeaunatrebuiesi fim pregititi penaucel
din urmi ceasal vielii noastre,cdciin ceeace ne va gdsi
moartea,ln aceeavom fi judeca{i de MAntuitorul Iisus
Hristos.
C0t de neputinciosesteomul ln fafa morfii. Oricdtar
lncercasi scape,nu poate.Daci estebolnav are speranta
cd se va face sdn6tos,dacdpierde ceva, are speranfaci
va mai g[si, in fafa morfii insi, nu mai poateface nimic,
esteneputincios.
CAteplanuri,cdtevise nu a avut adormitulln Domnul in aceasfiiviafd, cAtenu mai avea de indeplinit pe

166

Preot Silviu Pop

acest pdmant, dar iatd cd toate s_au s1.6r5itvenind


moarteaca un fulger gi rdpind sufletulsaudin acesttrup
printr-o moarteneafteptat5.
Cel care a luat viata acestui
om va pldti, daci nu in viataaceasta,
in careclemulte ori
justitia nu reuge$tesd facd <ireptate,
atunci in viata de
v e c i .D u m n c ze u
n u l )o a tefi mi tu i t.n i ei in5clat
!il
Dar gi de va fi incarcerat,cel care l_a ucis pe acest
om nu poatesdispi;cascdpdcatulsavirgit.Autorul vielii
esteDumnezeugi nurnaiEl are dreptulsd ia viata cuiva,
atunci cAnd crede El de cuviinfd. Omordnd pe aproapele
meu md erijez in Durnnezeu.
Primul asasinatdin istoriaomenirii a fost cel sivdrgit
de Cain asuprafratelui sdu Abel (fii lui Adam Eva).
9i
Atunci a zis Domnul Dumlezeu cdtre Cain:
-Unde_i
fratelet5u Abel?" Iar el a rdspuns:,,Nu gtiu.Au doari
eu
sunt pdzitorulfrateluimeu?" $i a zis Dornnul:,,Cear
fdcut? glasul sAngeluifratelui tiu strigAcAtreMine din
pdmdnt. $i acum egti blestematde pdmdntulcare gi_a
deschisgura sa, ca sI primeasci sdngelefratelui tdu din
mAnata. Cdndvei lucrapdmAntul,acestanu_$iva mai
da
roadelesale{ie; zbuciumatqi fugar vei fi tu pe pdmdnt.,,
Intre celezeceporuncipe careDuntnezeule_adat lui
Moise pe Muntele Sinai - qi care formeazdchintesenta
legii Vechiului Testament,porunci care rdmdn valabiie
pAni astdzi- una din ele ne spune:,,Sdnu ucizi', (oorun_
ca a 7 -a1.
Ucidereapoatefi de doud feluri: trupeascdgi sufle_
teascd.Mai gravddintreacesteaesteceasufleteascd.
nrin
exemplurdu,prin pilda rea prin caresrnintimpe semenul
nostru.MAntuitorulHristosne spune:,,Nu vi temeli de
cei ce ucid trupul, qi sufletulnu pot sd-l ucidd,ci temetr_

Prcdicila cununieqi introlmintuc

t6'7

vd dc accla care Si tfupul gi sul'lctulpoatesa-l piarddin


ghecnd"(Matei 10,28).
pe cei ce fac asemenea
Dc;i legilestatuluicondanrnd
pedeapsa
nu
va intArzAiasdvind.
lui
Dumnczeu
crime,
Totuqi, legeatalionului din Vechiul Testamentcare
spunea:,,ochipentruochi, dinte pentrudinte,picior pentru picior, moartepcntru moarte.. ." (leSirea2l, 23-24),
a fost desfiinlad dc cdtre Mdntuitorul lisus Hristos 9i
inlocuiti cu legea iubirii sau a dragostei,nu numai
pentru cei care !i-au fdcut un bine in via!6, dar merge gi
mai departe:chiar pe vr[qmagi trebuie sd-i iubim qi cred
ci cea mai puternicd rugdciune inaintea lui Dumnezeu
estecea penhu vr6;magi,deoarecein nimic nu se aseamdndmai mult omul cu Dumnezeudecdtatunci cAndse
roagA pentru rdufdcitori afa cum s-a rugat MAntuitorul
pe cruce pentrucei ce-L ristigneau:,,Pdrinteiartd-lelor
cd nu qtiuce fac..." (Luca23,34).
Acum cdnd pefecem pe ultimul drum pe cel ale
cdrui zile au fost curmate in mod criminal, sd fim cu
luarc amintela cuvinteleMAntuitoruluiIisus Hristoscare
spune: ,,Privegheafiqi vd rugafi, cd nu gti{i ziua nici
ceasul" (Matei 24, 42 Si 26, 41), sfdrpitului vostru. Iar
pentru adormitul in Domnul sd-L rugdm pe Bunul
Dumnezeusd-l ierte de toate pdcatelepe care le-a facut
pe acestpdmAnt9i si-i mAngiiefamilia gi sd o intdreascd
in acestemomentede greaincercare.Amin.

Predicila cununieqi inmormdntare

29. Cuv6nt la inmormAntarea unui muncitor


indureratdfamilie!
Iubiti credinciogi!
Atunci cdndDumnezeul-a ficut pe om ca Ei coroand
a creatieiSale, l-a agezatin raiul cel din Eden, s5_llu_
creze(Facerea 2, 15). Dacd inainte de cddearcain pdcat,
munca era o delectare,dupd cddere,ea devine o povara:
,,in sudoareafe{ei tale vei mdncapaineata. pina ce te ver
intoarce in pdmdnt, cdci pdmdnt e$ti $i in pdmdnt te ver
intoarcef. ..1 (Facerea3, l9).
InleleptulSolomontrimite pe cel leneEla furnicd sd
vadd munca ei, care $tie din vard sd-qiacluneprovizii
pentru iarna: ,,cd ea nefiind lucratoarepe pdmant, multA
strdnsoare
face" (Pikle 6,7).
Opusulmuncii estelenea,care nu estealtcevadecAt
dezgustul de orice muncd, fie ea fizicd sau intelectuald.
Lenea a fost infieratd de Mdntuitorul Iisus Hristos in
pilda talan{ilor.Stdpdnula zis slugilor care au primit
cinci Ei respectivdoi talanliEi care i-au inmulgit.sa ia
talantul de la sluga care l-a ingropat in pimdnt gi pe el
sd-l arunce in gheend,unde este pldnsul gi scrdgnirea
dinlilor.
Adeseori Mdntuitorul aseamdndimplrdlia cerurilor
cu un om, stf,pAnal caseisale,care a iegit dis-de_diminea!5 sd tocmeascdlucrdtori la via sa. $i iegind pe la
ceasulal treilea,i-a vdzut pe unii stdndin piald fdrd lucru
gi le-a zis acelora:mergetigi voi in via mea qi vi voi da
ceeace va fi dreptulvostru,iar ei s-audus.Iegindel a;a
pe la ceasul al gaselcAi al noudlea,a f5cut la fel. Iegind

169

pe la ceasul al unsprczecelea,a gdsit pe allii stAndfdrl


iucru, si le-a zis: De ce stati aici fdri lucru? Ei i-au zis:
Fiindcd nimeni nu nc-a tocmit. El le-a zis: Ducefi-vd9i
voi in vie qi veli primii ceea ce va fi dreptul vostru'
Fdcdndu-seseara, st,rpenul viei i-a spus ingrijitorului:
cei din
,,Cheamd-ipe lucrStori 9i d6-1eplatb,incepAndcu
urmd pdnd la cei dint0i. Venind cei din ceasul al
unspreiecelea,au primit cAte un dinar' $i venind cei
dintdi, au socotitca vor lua mai mult dar au primit 9i et
tot cate un dinar. $i dupi ce au primit, cdrteauimpotrtva
stdpAnuluicaseizicdnd:Aceqtiade pe urmd au lucrat un
ceas gi i-ai fdcut deopotrivd cu noi' care am dus greul
zilei pi argi{a[...] iar el, rispunzdnd,i-a zis: prietene,nute-ai invoit cu
!i fac nedreptate.Oare nu pentru un dinar
mine? Ia-,ti ce este al tdu 9i pleacS'Vreau eu ca acestura
de la urmi si-i dau cdt qi Jie; oare nu am dreptul sd fac
cu al meu ce vreau eu?; sau esteochiul tdu rdu pentru ca
sunt eu bnn7" (Matei 20, 1-15). Stdpdnuldin aceastd
pildA il inchipuie pe Dumnezeu, care este generos 9i
ptategtegi celui din ceasul al unsprezeceleaca 9i celui
din ceasul intii. Plata pe care o face lucrdtorilor reprezintd darurile cu care ne binecuvAnteazdDumnezeu pe
fiecare dintre noi. Dacd nu inmul{im aceste daruri,
Dumnezeule ia de la noi qi le dd celor ce lucreazdcu
ele; aga se inlelege cuvAntul Scripturii care spune: ,'tot
celui ce are i se va da qi-i va prisosi, iar de la cel ce nu
are,se va lua qi ceeace i se parecd are" (Matei 25,29)'
,,Fiecareavem felurite daruri, dupd harul ce ni s-a dat"
(Romani 12, 6), ,,cir unuia i se di prin Duhul SfAnt
cuvant de infelepciune,iar altuia darurile vindecdrii,
altuiafacereade minuni t...1" (I Corinteni12, 8-10) Nu

r70

Preot SilviuPop

existi om pe pamantse nu fi primit de la Dumnezeuun


dar.
Tesalonicenilor
careqi-aul6satmuncalor de fiecare
zi, SfantulPavelle spune:,,Celce nu lucreazdacelanici
sd nu min6nce"(ll Tesaloniceni3, 70).Existdo deosebire intre a nu vrea sd muncegtigi in a nu puteasAmuncegti.SfAntulPavelaici sereferi la prima categorie.
$i Socrate,marelefilozof al antichit6fli,spunecd
,,Dumnezeunu di oamenilornimic din cele bune gi
frumoasepe nemuncite9i fArAgrijI."
Hdrnicia femeii intrece orice bogdtie,orice dar, spune inleleptul Solomon:,,Cinepoategisi o femeieharnici gi virtuoasi? Preful ei intrece mirgeanul, tntr-insa se
incredeinima sofuluiei, iar cAgtigulnu-i va lipsi niciodatt' (Pilde 31, lO-12).
Prin munca cinstiti, prin lucrul mAinilor noastre,
aducem laudd lui Dumnezeu. Prin munci omul se
aseamini cu Dumnezeucare la lnceputa zidit cerul gi
pimdntul ti toatecetesuntin ele, Apoi muncane feregte
de anumitepicate. Cel ce munce$tenu are timp de f[ridelegi.Omul muncitoresteca apacarecurgemereu,iar
cel lenegse aseamdndcu apa care stii qi care se stricd.
Dar munca trebuie impletitd cu rugdciunea.Dacd
rugiiciuneaeste hrana sufletului, prin muncd dobAndim
hranl trupului.
Adormitul intru Domnul a fost un om devotat,muncitor, cunoscitoral meserieisalegi s-aostenitcu lucrul
pAineacea de toate zilele
mdinilor lui sd agoniseascd
pentru el qi familia sa. De aceea,acumcAndse desparte
de cei dragi, credem cd va aluzidin partea Dreptului
Judecitorcuvinteleacestea:,,Bineslugdbuni gi credin-

Predici la cununieEiinmorm6ntare

t7r

te^
cioas6,pestepu{ine ai fost pus, fste mu.l1e-v9i31ne'
intrd lntru bucuriaDomnului Tdtf (Matei 25,215i23)'
Amin.

tnitttlare
Predicila cununicEiirtrttot

30. Cuv6nt la inmormAntarea unui pistor


indureratdfamilie!
Iubi!i credinciogi
!
Am venit la aceastdfamilie astdzipentrua petrececu
cAntdrigi rugdciunipe ultimul drum pe un om care Sr-a
petrecutviafa in mijlocul naturii, pdzind turma de oi a
oamenilordin aceastdcomund.Acolo a vAzutrAsdritulSi
apusulsoareluiin fiecarezi gi s-a prosternatinaintealui
Dumnezeuzicdnd:,,Mareegti Doamne$i minunatesunt
lucrurile Tale gi nici un cuvdnt nu este de aiuns spre
laudaminunilorTale!" A observatca nimeni uitul .at^,|"
minunata a;ezatDumnezeulegile dupdcare se conduce
intreg universul cu at6ta precizie qi cum se succed
anotimpurile,anii gi zilele pe acestpdrndnt,multuminduI in rugdciunilesalepentrutoateacestea.
SfantaScripturdne spunecd primul pdstordin istoria
omenirii a fost Abel, fratele lui Cain. Jertfa De care a
adus-oAbel din cele intdi-ndscute
ale oilor salegi din
grdsimealor s-a ridicat la cer, semn cd Dumnezeua
pnmit jertfa lui Abel. Faptul acesraa starnir invidia
frateluisduCain, a cdruijertfd din roadelepdmdntuluinu
a fost primit5,agacd l-a omorAtpe Abel.
Aici Abel il inchipuiepe Pdstorulcel Bun, iar Mielul
adus ca jertfd simbolizeazdpe,,Mielul lui Dumnezeu"
(loan I,29-36) cum a fost numit MantuitorulHristosde
cdtre SfAntulIoan Botezdtorulcdnd L-a prezentatlumii
pe Fiul lui Dumnezeu.ProoroculMoise de asemeneaa
fost pdstoral oilor socruluisduIetro (lesirea3, 1).

t'73

Imagineapdstoruluiirl)arca(etdc frecvcntin Sfdnta


Scripturd:Mintuitorrrl llristos, Pitstorulcel Bun, le
spune Apostolikrr Siri clind ii trinrite la propovdduire:
,,va trimit ca pc niqtcoi in mijlocul lupilor" (Matei 10,
l6) .
Ca sd aratebucuriamarecarese facein cer pentruun
pdcdtosce se intoarce de pe calea rdtdcirii, Domnul
roste$tepilda cu oaiaceardtdcitd:,,dacdun om are o sutd
de oi gi una din ele sc ra6ce$te,nu le lasdoare pe cclc
in munli gi ducAndu-se,
o cauta pe cea
noudzeciqinoud
adevdrvd
rAtAcitd?$i dacd se intAmpldsh o gdseascd,
grdiesc,ca se bucurdde ea mai mult decAtde cele noua
zeci gi noud,care nu s-au ftlJcit" (Matei 18, 12-14).
ConducemastAzicu lacrimi gi cu durerein suflet pe
MdntuitoruluiHristos,viala grun pdstorcare,asemcnea
a pus pentruoile sale(loan 10, I I ) ca sd le aperede lupi
gi de alte primejdii care amenin,tau
turma. De aceeamai
marelepdstorilorl-a incredinlatde o viald cumpdtatd9i
de un sfArEitcreqtinesc.
$i noi sd ceremde la Dumnezeu
a$a cum cerem in ceas de SfAntdLiturghie: ,,cealaltd
vremea vielii noastrc?npacegi-n pocdinfda o sdvdr;i".
Amin.

2 . D e s o rJeu d e ca ...........................................83
fi
3 .D e s p riea d............
...............90
4 . D e s p rrea i . ...............
Predicd
lnmormAntarea
unuia
care
a
suferit
5.
la
mult in via!6 (Despresuferin{6)..............................
93
6. Despreraporturileintre perinti qi copii ..............96
7. Despreinviereamortilorqi nemurireasufletului. . ....99
........... ......1O2
8. Troparele
mo4ilor(scurt6explicatie)
explicafie)
. . . .... . . ..... 106
9. Ecteniapentrumo4i (scuftA
109
1 0 .R u g d c i u nipl e n tru
ce imo 4 i.........................
I l. Despreveqniciachinuriloriadului. . . . . . . . . . . . . . . . . .. 113
...........116
1 2 .D e s p rm
e a m6 ............
viefii
.............119
13.Despre
cdldtoria
14.Despremoartegi inviere(Apostolulde la
......122
lnmormdntare)
de la
15.Despremoarte$i inviere(Evanghelia
.......125
inmormantare)
16.Cuv0ntla inmormAntarea
unuipreot............... 127
unuiom ln vArstd.....-....131
17.CuvAntla lnmormdntarea
unuicopil................134
18.Cuv6ntla inmormdntarea
unui cAntdret
bisericesc..l37
19.Cuvdntla inmormdntarea
........... 140
20.Cuv6ntla inmormintarea
unuisinucigag
unuiinvltdtor............143
2 1.Cuv6ntla lnmormAntarea
22. CuvAntla lnmormAntarea
uneifemeividuve . . .....145
unuimedic...............149
23.Cuvdntla lnmormAntarea
unuimagistrat......
......I52
24.Cuvintla inmorm0ntarea
25.Cuvdntla inmormffntarea
unuiom bdtran.......... 156
26. CuvAntla inmormAntarea
unui functionarpublic ..159
unuiorb ... . . . ... . . . ... .. .162
27.CuvAntla lnmormdntarea
unuiasasinat
............ 165
28.Cuvintla lnmormAntarea
unuimuncitor............168
29.Cuvffntla lnmormAntarea
30.CuvAntla lnmormanhreaunui pdstor..............172