Sunteți pe pagina 1din 49

PROIECT

Disciplina: Ingineria proiectelor de constructii


Tema: Fabrica procesare carne de pasare

Cuprins
1.

Bibliografie ........................................................................................................................ 3

2.

Tema proiectului ................................................................................................................ 4

3.

Identificarea proceselor tehnologice .................................................................................. 5


3.1

Consideratii generale ................................................................................................... 5

3.2

Aprecierea pasarilor in viu .......................................................................................... 5

3.3

Identificarea proceselor tehnologice ........................................................................... 7

3.4

Instalatiile liniei de fabricatie .................................................................................... 27

3.5

Descrierea procesului tehnologic ................................................................................ 8

3.4.1

Operatiile din sectorul de receptie ...................................................................... 8

3.4.2

Prelucrarea initiala a pasarilor......................................................................... 12

3.4.3

Prelucrarea finala a pasarilor ........................................................................... 21

3.6
4.

5.

6.

Calitatea carcaselor ................................................................................................... 33

Intocmirea bilanturilor de materiale................................................................................. 35


A)

Pentru carcasa eviscerata ..................................................................................... 36

B)

Pentru subproduse comestibile.............................................................................. 37

Proiectarea capacitatii dispozitului de racire ................................................................... 38


5.1

Suprafata depozitului de racire.................................................................................. 38

5.2

Izolatia peretilor ........................................................................................................ 38

5.2.1

Calculul izolatiei peretilor exteriori ................................................................... 39

5.2.2

Calculul izolatiei peretilor interiori .................................................................... 41

5.2.3

Calculul izolatiei pardoselei ............................................................................... 42

5.2.4

Calculul izolatiei plansetei ................................................................................. 43

5.3

Bilant termic .............................................................................................................. 44

5.4

Automatizare, aparate de masura si control .............................................................. 47

Planul general de amplasare............................................................................................. 49

1. Bibliografie
-

Instructiuni metodologice de fabricare a preparatelor din carne, Ministerul


Industriei Alimentare

I5-2010 Normativ pentru executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si


climatizare

Ordin nr 599/1.08.1997 - Norme specifice de protectia muncii pentru industria


carnii si a produselor carne

P118 2013 Normativ de siguranta la foc a constructiilor

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/taierea-pasarilor-inabator-124622.html

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/abatorul-de-pasari263836.html

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/sectie-de-fabricatie-apreparatelor-din-carne-82511.html

http://biblioteca.regielive.ro/licente/industria-alimentara_alte-domenii/tehnologieutilaj-si-controlul-calitatii-produselor-in-industria-carnii-228050.html

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/procesarea-carnii-depasare-82457.html

2. Tema proiectului
Sa se proiecteze sistemul de productie pentru unitatea: Fabrica procesare carne de
pasare, la o sarcina de productie de 10 to/zi.
Argument
Tehnologia taierii pasarilor si executarea operatiilor tehnologice de prelucrare sunt, in
principiu, asemanatoare tehnologiei generale de taiere in abatoare, cu anumite particularitati
specifice structurii anatomice a pasarilor. Deosebirea principala fata de taierea animalelor
consta in aceea ca, la pasari, prelucrarea carcasei se face prin indepartarea fanerelor (pene,
fulgi si puf), pielea ramanand la carcasa si facand parte din carnea de pasare. Taierea
industriala a pasarilor se face in abatoare, in sectii specializate dotate cu linii verticale de
taiere si de prelucrare si cu spatii si instalatii speciale de refrigerare si de congelare.
Linia tehnologica de taiere a pasarilor in flux continuu
Cuprinde procese executate in flux continuu, in care majoritatea operatiilor
tehnologice sunt mecanizate, iar transportul intern este in totalitate conveierizat. Liniile de
taiere sunt astfel construite incat utilajele tehnologice sunt amplasate la conveier si astfel
dimensionate, incat asigura o capacitate unitara.
Liniile continue de taiere a pasarilor la verticala sunt formate dintr-un conveier
suspendat, cu miscare in plan orizontal si pe care sunt fixate din loc in loc lanturi prevazute
cu carlige de forma speciala pentru prinderea labelor pasarilor.Capacitatea liniei de taiere
variaza in functie de viteza conveierului, de distanta intre carlige, cat si de greutatea pasarilor
prelucrate. Capacitatea optima de prelucrare in abatoarele din tara noastra este, in medie, de
10to pasari vii pe zi sau 8to carne de pasare pe zi. Taierea pasarilor pe linii conveierizate se
executa in ordinea operatiilor corespunzator schemei tehnologice.

3. Identificarea proceselor tehnologice


3.1 Consideratii generale
Modificari biochimice si structurale ale carnii dupa sacrificare
Odata cu taierea pasarilor, metabolismul normal din tesuturi inceteaza si in carne se
produc transformari biochimice. Aceste transformari in conditii corespunzatoare de pastrare
si de igiena duc la aparitia fenomenului de maturare, care imprima carnii, in final, proprietati
organoleptice imbunatatite. In evolutia acestor transformari din carne se disting trei faze:
Faza de relaxare musculara apare indata dupa taierea pasarilor, cand muschii
scheletici devin relaxati, flexibili si moi, iar pH-ul carnii se apropie de 7.
Faza de rigiditate musculara se instaleaza in primele 3 ore de la taiere. Muschii devin
duri si rigizi, grosimea lor se mareste, iar lungimea se scurteaza. Acest fapt duce la
imobilitatea articulatiilor.
Cu cat temperatura mediului este mai ridicata si umiditatea mai scazuta, cu atat
rigiditatea apare mai repede. De asemenea, la pasarile tinere si grase rigiditatea se instaleaza
mai repede decat la cele slabe. La pasarile obosite rigiditatea apare curand dupa taiere, este
intensa si dispare repede. Carnea in stare de rigiditate este aspra, fara gust, cu miros neplacut,
iar bulionul rezultat prin fierbere este tulbure.
Faza de maturare se instaleaza dupa perioada de rigiditate. In aceasta faza,
musculatura se inmoaie iarasi treptat, recapatandu-si supletea si elasticitatea initiala.
Inmuierea muschiului este insotita de acumularea de lichid in spatiile cu tesut conjunctiv. Pe
sectiune proaspata, muschiul prezinta aspect stralucitor si umed, iar dupa presare cu degetele,
carnea revine usor la forma de la inceput. Carnea devine frageda, are consistenta moale,
gustul placut si mirosul aromat; dupa fierbere se obtine un bulion transparent.
Durata maturarii depinde in mare masura de temperatura la care este pastrata carnea
dupa taierea pasarilor: 7 zile la 25C si 21 zile la 2C. Peste aceste limite, in carne se produc
procese de autoliza avansata, cu inceput de alterare.

3.2 Aprecierea pasarilor in viu


Aprecierea calitatii pasarilor este redata in tabelul 1.

Clasa de calitate

Gaini 4)

Pui de gaina (broiler si tineret indiferent de sex)


I

II

III

II

Masa corporala in
Kg, min.

1,1

0,9

0,7

1,72) 1,33)

Conformatia
corporala

Normala, cu
pieptul bine imbracat cu muschi
pe toata lungimea
lui

Normala, cu pieptul
suficient de bine
imbracat cu muschi, cu
carnea sternala
perceptibila la palpare.

Normala, cu carena
sternala palpabila.

Corpul bine dezvoltat, pieptul bine imbracat cu


muschi;
Carena sternala se simte:
la apasare
la palpare

Strat subtire de
grasime repartizat
pe suprafata corpului

Stratul subtire de
grasime sub forma de
fasie de-a lungul
spinarii si mai
abundenta in regiunea
cozii

Strat de grasime in
regiunea cozii

Strat de grasime repartizat pe suprafata


corpului, mai pronuntat
pe piept, spate si
regiunea cozii; pielea
de culoare galbena pana
la alba

Strat de grasime sub


forma de fasie pe
piept, spate si
regiunea cozii; pielea
de culoare galbena
pana la alb-galbui

Galbena pana la
alb

Galbena pana la alb cu


o tenta usor violacee

Galbena pana la alb cu


o tenta usor violacee

Dezvoltat, uscat si
curat

Complet uscat si curat; se admit pierderi de


penaj, fara sa prezinte leziuni ale pielii; se admit
pe gat cicatrice

Criterii de clasare

Stare de ingrasare

Culoarea pielii

Complet dezvoltat, uscat si curat


Penajul

3.3 Identificarea proceselor tehnologice


Taierea si prelucrarea pasarilor se desfasoara in flux continuu prin parcurgerea
urmatoarelor faze ale procesului tehnologic:
1. Pregatirea pasarilor pentru taiere
2. Receptia cantitativa si calitativa
3. Examenul sanitar-veterinar
4. Asomarea
5. Sangerarea
6. Oparirea
7. Deplumarea
8. Taierea pielii la gat
9. Incizia caudala
10. Smulgerea capetelor
11. Flambarea
12. Spalarea
13. Detasarea picioarelor
14. Desprinderea picioarelor de conveier
15. Extirparea glandei uropigene
16. Eviscerarea carcaselor, detasarea si prelucrarea organelor
17. Indepartarea gusei, esofagului si traheei
18. Extragerea pulmonilor
19. Spalarea carcaselor si detasarea gaturilor
20. Cantarirea
21. Zvantarea
22. Prelucrarea prin frig

3.4 Descrierea proceselor tehnologice


3.4.1 Operatiile din sectorul de receptie
Pasarile transportate din ferme in abator sunt examinate din punct de vedere sanitarveterinar si receptionate, dupa care autovehiculele sunt trase direct la rampa de descarcare a
custilor.
Dintr-un camion cu remorca se descarca custile cu pasari, iar in altul se incarca custile
goale, spalate si dezinfectate.
Fluxul tehnologic de aprovizionare cu pasari este astfel dimensionat incat pe rampa
sectiei pot intra doua autocamioane cu remorca, iar la intrarea pe rampa asteapta la un
interval de circa 5 minute un al treilea autocamion cu remorca incarcat.
Timpul de descarcare a custilor pline si de incarcare cu custi goale trebuie sa asigure o
alimentare in flux continuu cu pasari a liniei de taiere, precum si o eficienta optima in
transportul pasarilor catre abator. Intrucat se lucreaza rapid, custile trebuie manuite cu, atentie
pentru evitarea stresului (socului) si contuziilor la pasari.
La abatoarele mari cu doua linii de taiere se folosesc doua rampe la receptie sau o
rampa in forma de S", care sa permita o alimentare sporita, corespunzatoare capacitatii de
prelucrare.
In perspectiva se tinde ca descarcarea custilor cu pasari de pe platforma
autocamioanelor sa se faca mecanizat si automatizat.
Custile cu pasari se aseaza una langa alta, pe un transportor cu role, care primeste
miscarea de la un motor electric prin intermediul unui reductor si al unui angrenaj cu lant
Gall. Doua sau trei asemenea transportoare dirijeaza custile spre spatiul de alimentare al
conveierului de transportat pasari la sectia de prelucrare initiala.
Transportorul cu role functioneaza in mod automat si in sincronizare cu un sistem de
dozare, cantarire si inregistrare programata a custilor cu pasari.
Prin intermediul unui dozator se face alimentarea periodica si succesiva a custilor cu
pasari la un cantar automat pentru stabilirea greutatii brute; in continuare, pasarile ajungand
la punctul de agatare, sunt scoase din custi si suspendate pe transportorul aerian, prin
introducerea picioarelor in dispozitivele de agatat ale conveierului. In asemenea conditii, un
om poate manui circa 1000 - 1200 pui de gaina pe ora.
La curci si gaste, in general, inainte de a fi atarnate, li se rasucesc aripile pe spate,
pentru a nu se lovi intre ele si pentru a proteja lucratorii care deservesc linia.

Fig.6 Agatarea pasarilor pe conveier

Custile devenite goale, prin intermediul altui sistem de dozare similar cu primul, sunt
cantarite la un al doilea cantar automat. Prin comparatia celor doua cantariri se obtine
greutatea vie corecta a pasarilor receptionate. Custile ramase goale sunt preluate de un
transportor cu banda si duse la o masina de spalat, prevazuta cu duze sub presiune, unde sunt
curatate si dezinfectate, dupa care se depoziteaza in aceeasi incapere.
Custile cu pasari sunt asezate pe ramura inferioara a unui transportor cu role si sunt
dirijate catre punctul de alimentare a conveierului de prelucrare initiala. Custile goale sunt
asezate pe ramura superioara a transportorului cu role si aduse intr-un anumit loc de unde
sunt transferate in autocamioane, care trec apoi cu totul printr-o instalatie de spalare si
dezinfectie.

10

11

3.4.2 Prelucrarea initiala a pasarilor


In abatoarele de capacitate medie si mare, prelucrarea initiala a pasarilor este complet
mecanizata si automatizata, putandu-se urmari, in succesiune, urmatoarele operatii: asomarea,
sangerarea, oparirea, jumulirea, taierea pielii la gat, taierea caudala, smulgerea capetelor,
flambarea, spalarea, detasarea picioarelor, desprinderea picioarelor din conveier si curatarea
conveierului.
Transportul pasarilor. Pentru a intelege mai bine transportul pasarilor pe parcursul
operatiilor de prelucrare initiala, sunt necesare cateva precizari

asupra modului de

functionare a conveierului. Pasarile agatate in sectorul de receptie, in dispozitive de tip DS,


patrund in sectorul de prelucrare initiala printr-o deschidere de marime convenabila, situata in
peretele despartitor si parcurg intregul sector cu ajutorul unui transportor suspendat.
Transportorul construit in tehnologia Stork este format dintr-un profil inoxidabil in forma de
T care constituie calea de rulare, un cablu de tractiune, carucioarele de transport ale dispozitivelor de agatat de tip DS pentru pui si doua grupuri de antrenare, unul conducator si altul
condus.
Asomarea pasarilor
Pasarile suspendate pe dispozitivul de agatat, cu capul in jos, dupa circa 30 s pana la 1
min, sunt aduse de transportorul aerian la un dispozitiv de asomat in acest timp pasarile se
linistesc.
Pentru asomarea pasarilor de toate categoriile, in greutate de pana la 6 kg, se poate
utiliza aparatul de asomare (asomator).
Asomarea moderna este efectuata prin imersia capului intr-o baie traversata de un
curent electric. Un asemenea dispozitiv de asomare electrica a puilor este format dintr-un
cadru pe care sunt montate, bazinul de apa cu flotorul si tabloul de comanda. Acesta din urma
este alcatuit dintr-un reostat, un intrerupator si un transformator de tensiune (0 si 220 V).
Pentru puii broiler se recomanda o tensiune de electrocutare intre 60 si 80 V, in functie de
viteza conveierului si marimea puilor. Inaltimea bazinului se regleaza astfel incat capul si o
parte din gatul puilor sa fie cufundat in apa, iar pieptul sa se gaseasca imediat deasupra
nivelului apei. Functionarea dispozitivului de asomare este semnalizata de o lampa de
control. Asomatorul de tip Cabinet are o capacitate maxima de 9000 pui/ora, puterea de 0,3
kW, tensiunea variabila 0-100 V si un consum de apa de 0,05 l/pui.
Pasarile corect asomate prezinta la iesirea din asomator contractii rapide si scurte,
dupa care raman linistite. In urma actiunii curentului electric in timpul asomarii, se mareste
tensiunea arteriala si nervoasa a puilor. Din aceasta cauza se recomanda ca pentru o buna
12

emisie a sangelui, sangerarea sa fie facuta indata dupa asomare. In cazul cand sangerarea
pasarilor este intarziata, pe langa faptul ca emisia sangelui este incompleta, vor apare si
hemoragii punctiforme si petesiale in musculatura si subseroase, datorita ruperii vaselor
sanguine. In urma diferitelor verificari, s-a stabilit ca distanta dintre asomator si dispozitivul
de taiere trebuie sa fie astfel aleasa incat parcurgerea ei sa nu depaseasca 10 s. In acest sens
se aplica formula:
I=

QH d O
[m]
360

unde:
QH este capacitatea orara (pui/h), iar dO =0,152 in este pasul dintre carlige.
Liniile tehnologice mai putin perfectionate sunt prevazute in spatiul ce urmeaza
imediat asomarii, cu masini de smuls penele mari de la aripi si coada, usurand astfel lucrul
masinilor de jumulit, dupa oparire. Acesta este cazul intalnit la curci, gaste, cocosi, gaini si
uneori si la puii mai mari.
Sangerarea pasarilor
Metoda de sangerare a pasarilor, prin cavitatea bucala, prin sectionarea puntii venoase
palatine, care uneste cele doua jugulare, a fost abandonata, din cauza neajunsurilor pe care le
prezinta.
In prezent se practica frecvent metoda de sangerare exterioara, care consta din
sectionarea arterei carotide si a venei jugulare, printr-o incizie executata cu un cutit special,
pe suprafata laterala a gatului, la nivelul primelor doua vertebre cervicale si in apropierea
unghiului mandibular (la locul de incrucisare a celor doua vase mari de sange). Deschiderea
vaselor sanguine se executa de o singura parte a gatului, printr-o incizie lunga de 1 cm, fara a
sectiona muschii cervicali, traheea si esofagul. Aceasta metoda este simpla, usor de executat
si operativa (un lucrator calificat poate taia pana la 2 500 pasari/h), iar emisia sangelui se
produce rapid si complet.
In abatoarele de capacitate mare, operatia de sangerare este mecanizata si
automatizata, realizandu-se cu un dispozitiv special de taiere, montat in jgheabul de
sangerare. Un asemenea dispozitiv este executat de firma Stork in doua variante, fie montat
pe un suport (sau picior), fie pe o consola pentru fixare la perete si realizat pe stanga sau pe
dreapta, in functie de directia de intrare a puilor in dispozitiv.
Dupa asomare, pasarile intra in ghidajul aparatului de taiere cu capetele la inaltimea
corespunzatoare inciziei optime.
Se va avea in vedere ca la montajul initial al dispozitivului de sangerare, inaltimea sa
13

maxima sa corespunda unei distante de 250 mm intre cutitul disc si carligele de transportat
pui ale conveierului.
Cand se prelucreaza pasari uniforme, eficienta de taiere este de 96-98%, iar la o
productie de 6 000 pui/h, va fi necesara numai o persoana pentru verificarea ulterioara si
corectarea manuala a sangerarii cu cutitul.
Odata taiate, pasarile parcurg o distanta necesara unei emisii complete a sangelui
care este colectat in tunelul de sangerare. Lungimea tunelului va fi astfel calculata incat
sangerarea pasarilor, inclusiv drumul pana la oparitor, sa dureze 1,5-3 min. In general, sunt
necesare 2 min pentru galiforme si 3 min pentru palmipede. Cantitatea de sange scursa este
de aproximativ 4% din greutatea vie pentru prima categorie si 4,6% pentru a doua categorie
de pasari.
Oparirea pasarilor
Pasarile sunt oparite in flux continuu prin imersie, intr-un bazin cu apa incalzita peste
50C. Forma si dimensiunile instalatiei sau bazinului de oparire depind de productivitatea
liniei de taiere, de specia si categoria de pasari, de durata operatiei si de distanta dintre
pasarile transportate de conveier.
Operatia de oparire are drept scop sa produca incalzirea suprafetei pielii, in urma
careia se realizeaza o slabire a structurii proteinelor din epiderma care tin aderent bulbul
pilos la derma, dupa care penele, a caror aderenta este astfel slabita, se pot usor indeparta
prin mijloace mecanizate. O oparire eficienta trebuie sa satisfaca doua cerinte esentiale:
temperatura pe toata durata imersiei de oparire sa fie absolut constanta si durata intre
operatia de sangerare (din momentul inciziei la gat) si cea de oparire sa fie de maximum 3
min; o prelungire a acestei durate mareste capacitatea pielii de a retine penele. Efectul
oparirii asupra reducerii rezistentei la smulgerea penelor este in functie de temperatura apei
de oparire, de durata oparirii, de duritatea apei si de viteza la care patrunde apa pe toata
suprafata pielii.
Pentru a usura patrunderea apei calde in mod uniform si rapid pe toata suprafata
cutanata a pasarilor, apa din bazin este circulata pe verticala de jos in sus, cu ajutorul unor
agitatoare.
Temperatura apei de oparire, durata de oparire si viteza de miscare a apei sunt
corelate in raport cu varsta, marimea, specia si destinatia pasarilor. La pui se urmareste o
oparire slaba la temperatura de 50-53C, timp de aproximativ 150 s, pentru obtinerea unor
produse congelate si o oparire mai intensa la temperatura de 56-60C, timp de 120-150 s,
pentru obtinerea de produse refrigerate. Curcile sunt oparite la temperatura de 60-63C, timp
14

de 120-180 s, in functie de sex, varsta, marime.


In Germania se recomanda oparirea broilerilor de gaina la 60C, timp de 100 s pentru
obtinerea carcaselor destinate consumului in stare proaspata si la 52C, timp de 155-180 s,
pentru carcase destinate congelarii. De asemenea in Olanda se recomanda temperaturi de 5860C pentru carcase refrigerate si 51-52C pentru carcasele destinate congelarii, in conditiile
unei durate de oparire de 120-150 s.
In functie de capacitatea liniei tehnologice, instalatia de oparire este construita dintrun bazin de imersie cu una sau mai multe sectiuni si cu 1, 2 sau 4 circuite, parcurse succesiv
de conveier. Astfel, o instalatie de taiere, tip Stork, cu o capacitate de 6 000 broileri/h, este
dotata cu un oparitor automat de tip DF cu sapte sectiuni si patru circuite .
Temperatura de oparire este esentiala asupra procesului ulterior de jumulire si
aspectului calitativ pe care il vor avea carcasele. Aceasta cerinta se poate controla exclusiv
automat prin intermediul unui termoregulator cu termometru, de tip cu bulb, care joaca rolul
unui termostat de comanda pentru ventilele montate pe by-pass-ul circuitului secundar de
alimentare cu abur al oparitorului. Se realizeaza astfel un control si o temperatura dorita a
apei de oparire, riguros constanta, fara a necesita interventii manuale, mai putin exacte,
pentru obtinerea apei tehnologice.

15

Fig.7 Oparitor pasari

In scopul unei opariri eficiente, uniforme, capetele si partile superioare ale gatului
sunt supuse unei opariri suplimentare la aproximativ 60-62C, pentru a usura o indepartare
ulterioara a penelor mai dure din aceasta regiune.
Jumulirea de pene (deplumarea)
Aceasta operatie trebuie sa inceapa de indata ce pasarile au iesit din instalatiile de
oparire si se executa cu masini speciale amplasate in continuarea oparitorului de capete.
Numarul masinilor de jumulit cu care poate fi dotata o linie tehnologica este stabilit in functie
de tipul acestora, gradul de perfectionare ce-l prezinta, de productivitatea liniei si de viteza de
prelucrare.
In ultimul timp, constructia masinilor de deplumat a fost orientata in directia
efectuarii unor operatii multiple si cu o eficienta ridicata. In constructia, dimensionarea si
functionarea lor se are in vedere un flux continuu si simplu, care sa nu necesite inversarea
pozitiei pasarilor sau complicarea directiei liniei de prelucrare. In abatoarele moderne sunt
16

prevazute una pana la patru masini de jumulit la care se mai adauga si o masina de spalatfinisat a carcaselor jumulite.
Este cunoscut faptul ca forta de retinere a penelor in pielea pasarilor depinde de
adancimea lor in foliculii plumiferi, de muschii pielii care se prind pe tija penei si este
influentata de specie, categorie, varsta si stare de ingrasare. Dupa forta de retinere a penelor
in piele, acestea pot fi, in ordine descrescanda: pene mari - de la aripi si coada; pene mijlocii de la suprafata laterala a corpului, de pe spinare si gat, precum si penele de acoperire de la
aripi si coada; pene mici, fulgi si puf.
In functie de forta de retinere a penelor care trebuie inlaturate se aleg si metodele de
jumulire, respectiv masinile de jumulit, organele lucrative ale acestora fiind diferentiate din
punct de vedere constructiv. Evolutiv, masinile de jumulit prezinta o gama variata de tipuri
constructive, la care organele de executie constau din valturi cu rifluri de cauciuc, din tamburi
cu palete de cauciuc si degete scurte sau lungi.
Pentru efectuarea unei jumuliri complete, la o capacitate de taiere de 6000 broileri/h,
este necesar sa se prevada trei masini similare, asezate in serie, dar de lungimi diferite; una
mai scurta S-2B, iar urmatoarele doua mai lungi de tip L-2B, prevazute cu cate 90 degete de
cauciuc. Diferenta de lungime este

preferata pentru considerente strict tehnologice;

jumulitorul S-2B executa o jumulire grosiera, circa 60-65% si recolteaza o cantitate


considerabila de pene, care in cazul suplimentarii ei (utilizand tot jumulitor L-2B) ar crea
blocaje in transportul penelor pe canalul special amenajat in pardoseala sectiei. Jumulitoarele
se amplaseaza cat mai aproape de oparitor si exact sub axa conveierului.
Masinile de jumulit de tip S-2B sau L-2B se compun dintr-un cadru pe care sunt
montate barele de jumulit.
Tamburii cu flansele purtatoare de degete de jumulit au o miscare de rotatie cu sens
diferit de la unul la celalalt. Barele de jumulit se regleaza atat in plan vertical cat si in plan
orizontal, in asa fel incat degetele flexibile de cauciuc ce se rotesc cu viteza, in sensuri
diferite de la tambur la tambur, sa poata urmari usor profilul produsului, indepartand penele
de pe carcasa. Numai asemenea reglaje pot realiza o jumulire corecta, evitand violentarea si
degradarea carcaselor. Barele laterale de jumulit realizeaza deplumarea carcaselor, iar barele
inferioare asigura deplumarea capetelor si partii superioare a gatului.
Jumulitoarele, L, S-2B sunt prevazute cu tevi de stropire, care sunt racordate la o retea
de apa calda. Temperatura apei calde poate varia intre 40-60C, iar presiunea intre 0,5-1,5
kgf/cm2. Stropirea permanenta a puilor cu apa calda in jumulitoare, pe intreaga durata a
operatiei tehnologice, se impune in toate abatoarele moderne, insa cu conditia ca temperatura
17

apei sa fie sub valoarea temperaturii de oparire, iar presiunea apei sa nu depaseasca 2
kgf/cm2. In acest fel, pe langa o eficienta sporita a jumulirii, se urmareste si obtinerea unor
carcase calitativ superioare, evitand degradarea pielii si un aspect comercial nedorit.
In tehnologia jumulirii se pot utiliza diferite tipuri de deplumatoare, in functie de
specia si marimea pasarilor. La masinile de jumulit curci dimensiunile sunt mai mari, iar
elementele de executie (degetele si capetele suport) sunt diferite ca forma si distributie.
In tehnologia Gordon Johnson se folosesc masini similare de jumulit, cu deosebirea ca
transmisia mecanica la elementele de executie ale masinii se face prin intermediul unor roti
dintate.
Dupa operatia de jumulire urmeaza finisarea-spalarea pasarilor, in scopul atat al
indepartarii ultimelor resturi de pene, ramase lipite de carcase, cat si al efectuarii unei spalari
masive, sub presiune (2,5-3 atm), a exteriorului puilor jumuliti. Aceasta operatie se realizeaza
cu o masina speciala prevazuta cu doi tamburi cu degete de cauciuc, numite bice, mai lungi
si mai mari decat ale masinilor de jumulit cu o turatie de 300 rot/min. Finisorul tip Stork are
440 bice. Cei doi tamburi se rotesc in sens invers, iar bicele fixate pe acestia lovesc puii de
sus in jos. Axa masinii este suprapusa pe linia conveierului, realizand o simetrie corecta in
actiunea bicelor asupra puilor jumuliti.
Taierea pielii la gat
Operatia se executa complet automat cu ajutorul unei masini care primeste miscarea
de la o roata de ghidare si schimbare a directiei conveierului, prin intermediul a doua cruci
cardanice si un grilaj telescopic. Masina este prevazuta cu un record de apa pentru spalarea si
desfundarea cutitelor. In timp ce conveierul este in functiune, capetele puilor sunt prinse intre
ghidajele radiale ale discului purtator de cutite si o placa de presiune. In acest timp, cutitele
preseaza pielea la baza gatului, in zona laterodorsala, pe care o cresteaza si, datorita inclinarii
rotii de ghidare (a discului purtator de cutite) cu 20-25 de la orizontala, taietura se realizeaza
pe o distanta de 3-4 cm.
Incizia caudala
Aceasta operatie este executata de un dispozitiv special prevazut cu un cutit disc in
scopul extragerii ulterioare a glandei uropigene. Puii sunt fixati pentru 3-4 s in ghidajele
radiale ale rotii de ghidare si trec prin dreptul cutitului disc, care executa incizia. Marimea
inciziei si profunzimea ei se pot regla prin deplasarea pe verticala a mecanismului de taiere.
Uniformitatea pasarilor

influenteaza direct randamentul automatizarii taierii caudale corecte

a puilor.

18

Smulgerea capetelor
Operatia de smulgere a capetelor se executa automat. Desprinderea capului se face la
nivelul primei vertebre cervicale.
Detasarea capetelor se poate efectua si cu ajutorul unei masini prevazute cu un cutit
disc, actionat de un motor electric.
Flambarea
Finisarea jumulirii puilor se face si prin parlire sau flambare. In acest scop, conveierul
liniei de taiere, care poarta puii jumuliti, trece printr-o instalatie de flambare automata.
Pentru alimentare, instalatia se racordeaza la o retea de gaze a carei presiune este de
0,17 kgf/cm2. Temperatura flacari de gaz metan se ridica la 600-750C, durata parlirii fiind
de 2-3 s.
Reglajul arzatoarelor si a tevilor distribuitoare de gaze se face astfel ca pasarile sa fie
cuprinse de flacara pe toata suprafata corpului.
Spalarea
Scrumul si impuritatile rezultate in urma flambarii sunt inlaturate trecand carcasele
printr-o instalatie automata de spalare, prevazuta cu cate doua randuri de duze de o parte si de
alta a axului conveierului liniei de taiere.
Jeturile fine de apa rece, la presiune de 2,5-3,5 atm, izbucnesc cu putere si curata
suprafata cutanata a puilor, care trec printre dusurile instalatiei, montata imediat dupa
flambare.
Detasarea picioarelor
Operatia de detasare a picioarelor se face la nivelul articulatiei tibio-tarsometatarsiene, cu ajutorul unei masini speciale, cu un randament de 100%. Masina primeste
miscarea de la o roata de ghidare a conveierului si de schimbare a directiei la 90 prin
intermediul a doua cruci cardanice si un ghidaj telescopic. De asemenea masina este
prevazuta cu o instalatie de apa cu doua racorduri: unul pentru racirea si desfundarea
automata a cutitului disc, celalalt pentru a usura caderea puilor pe un plan inclinat in sectia
de prelucrare finala.
Reglajul masinii urmareste ca axa discului antrenor al carcaselor, denumit si roata cu
pinteni, sa se gaseasca exact pe axa conveierului. Inaltimea masinii se regleaza astfel ca
distanta dintre marginea inferioara a carligului de transport si disc sa fie de circa 25 mm. De
asemenea discul antrenor trebuie sa fie paralel cu planul conveierului.
Pentru functionare, se fixeaza mai intai la o excentricitate de 15-20 mm un cutit fix
care taie tendoanele exterioare. Se regleaza apoi cutitul disc la 45 astfel ca sa se roteasca in
19

canalul unui inel de material plastic, fixat pe discul antrenor. Sensul de rotatie al cutitului
trebuie sa fie invers directiei de avans al conveierului. Roata de ghidare a liniei de taiere din
dreptul masinii este antrenata de conveier si transmite miscarea de rotatie la roata cu pinteni
prin intermediul transmisiilor cardanice amintite. Viteza periferica a rotii cu pinteni va trebui
sa fie egala cu viteza de inaintare a conveierului si, in acest caz, viteza relativa a celor doua
roti este zero.
Pintenii rotii respective antreneaza picioarele puilor, unul cate unul si, datorita celor
doua ghidaje, se executa o indoire a picioarelor de la articulatie. Cele doua ghidaje sunt
dispuse excentric fata de roata cu pinteni, realizandu-se o indoire progresiva a picioarelor. In
prima faza a indoirii, piciorul trece cu articulatia prin fata unui cutit fix, care executa o taiere
partiala (taierea tendonului). In miscarea sa de inaintare intre cele doua ghidaje, piciorul este
indoit si mai mult (aceasta indoire fiind usurata prin taierea tendonului in prima faza), astfel
ca, atunci cand se ajunge in fata cutitului disc, piciorul va fi taiat complet la nivelul
articulatiei.
Carcasele fara picioare cad pe un plan inclinat (un jgheab confectionat din inox, cu
panta) si prin alunecare, datorita stropirii in permanenta cu apa, ajung la locul de alimentare a
liniei de prelucrare finala a pasarilor.
Desprinderea picioarelor din conveier
Picioarele puilor, ramase in carligele de transport ale conveierului, sunt desprinse
automat si colectate intr-un carucior cu bazin, cu care vor fi transportate apoi la sala de
ambalare. Operatia este complet mecanizata, fiind executata de un dispozitiv special pentru
desprinderea picioarelor din carlige. In timp ce carligul este ghidat de dispozitiv, picioarele
sunt scoase de barele de ghidare si cad in caruciorul cu bazin. Randamentul dispozitivului se
ridica la 98- 99%.
Curatarea conveierului
La sfarsitul operatiilor din sectorul de prelucrare initiala, resturile de pene, fulgi,
tuleie si alte impuritati ramase pe conveier si carligele transportoare ale acestuia sunt
indepartate cu ajutorul unei instalatii cu perii. Instalatia este simetrica fata de axa
conveierului si este formata din doua, sectiuni identice avand fiecare urmatoarele
componente: cadrul de sustinere cu aparatoare sub forma de jgheab, grup de antrenare cu
motor si reductor, doua perii cu tevi fine din material plastic si racord de apa necesar stropirii
carligelor, care trec printre periile masinii (a caror miscare circulara este inversa, una fata de
cealalta).

20

Conveierul curatat patrunde printr-o deschizatura din peretele despartitor in sectorul


de receptie, de unde se reia fluxul tehnologic.
3.4.3 Prelucrarea finala a pasarilor
Operatiile de prelucrare finala se desfasoara intr-un sector separat care cuprinde:
eviscerarea, controlul sanitar-veterinar, colectarea, racirea si preambalarea organelor precum
si finisarea carcaselor, dupa care pasarile urmeaza cai deosebite, dupa modul de prelucrare:
produse refrigerate sau congelate.
Carcasele venite de la sectia prelucrarii initiale, pe un plan inclinat, se vor suspenda
pe unul sau doua transportoare aeriene ale liniilor de eviscerare, in functie de productivitatea
acestora. La transportoarele aeriene, atat partea de actionare a lor, cat si elementele de
transport sunt identice cu cele descrise anterior.
Suspendarea carcaselor pe linia Stork se face prin introducerea

extremitatilor

gambelor in dispozitive de agatat de tip ES .

Fig.8 Dispozitive de agatat de tip ES

Conveierele deplaseaza carcasele pe tot parcursul operatiilor de eviscerare deasupra


unui jgheab metalic, prevazut cu canale exterioare anexe pentru transportul organelor
comestibile.
Partile necomestibile sunt aruncate in jgheab, unde sunt luate de un curent de apa care
le antreneaza printr-un canal din pardoseala la camera de colectare initiala a deseurilor si
subproduselor necomestibile.
Jgheabul de eviscerare este confectionat din otel inoxidabil si are o lungime
corespunzatoare pentru a permite lucrul la aproximativ 20 muncitori de o parte sau 40 de
muncitori pe ambele parti, daca linia este dubla si paralela. Acestia efectueaza intreaga gama
de operatii aferenta eviscerarii, tinand seama ca pentru fiecare lucrator este necesar un front
de 1 m.
21

Viteza unei linii de eviscerare este reglabila pana la 4000 carcase/h si chiar mai mult.
In cazul a doua linii de eviscerare paralele, numarul de pasari se dubleaza.
Jgheabul este alcatuit din tronsoane similare care se asambleaza pentru a deveni
extensibil si este prevazut cu dusuri de apa si cu palnii in care se colecteaza organele si care
conduc in canalele anexe exterioare, pentru a fi dirijate la diverse masini auxiliare de
prelucrare.
Pe parcursul trecerii pasarilor deasupra jgheabului de eviscerare se executa, succesiv,
operatiile specifice acestei sectii.
Operatiile de prelucrare finala a pasarilor sunt efectuate in marea lor majoritate
manual de catre lucratori calificati si cu experienta, productivitatea muncii in acest sector
fiind asigurata de masini mici pentru taierea si extragerea cloacei, pentru extragerea
pulmonilor, taierea gaturilor, sectionarea, curatarea si spalarea pipotelor si de o instalatie
pentru spalarea carcaselor.
Extirparea glandei uropigene
Operatia de extirpare a glandei uropigene se executa manual prin presare cu degetul
pe partea posterioara a coccisului, dupa o prealabila incizie efectuata fie mecanic in sectorul
de prelucrare initiala, fie cu ajutorul cutitului in sectorul de eviscerare. Glanda iese in afara,
fiind apoi inlaturata.
Eviscerarea carcaselor
Eviscerarea propriu-zisa a carcaselor consta in doua operatii:
1)

un lucrator apuca cu mana stanga carcasa de spate si o fixeaza, iar cu mana

dreapta, in care tine un cutit cu lama scurta si ingusta, face o incizie pe linia mediana a
carcasei de la apendicele xifoid pana la orificiul cloacal ; apoi introduce degetul aratator de la
mana stanga prin deschizatura realizata, cu ajutorul caruia apuca intestinul gros cat mai
aproape de cloaca, tragandu-1 usor in afara ; dupa aceea introduce lama cutitului prin
deschidere, dupa deget, si, printr-o incizie circulara, elimina orificiul cloacal;
2)

lucratorul urmator sustine carcasa cu mana stanga, iar cu cele trei degete mijlocii

intinse ale mainii (sau cu 4 degete) face o miscare de alunecare pe langa viscere, pana se
ajunge la inima, pe care o apuca impreuna cu esofagul si vasele mari, dupa care printr-o
miscare de rasucire, acestea sunt scoase din carcasa si lasate suspendate in exteriorul cavitatii
abdominale.
Viscerele trebuie extrase cu atentie din carcase, pentru a se evita ruperea intestinului
si contaminarea carnii sau mutilarea ficatului. In timpul extragerii viscerelor se va separa si
grasimea interna care trebuie sa ramana pe peretele
22

abdominal si nu pe organe. Viscerele

vor atarna de aceeasi parte a carcaselor pentru a mari eficienta controlului sanitar-veterinar.
In unele laboratoare moderne, deschiderea cavitatii abdominale si detasarea cloacei se
executa cu un foarfece iar extragerea viscerelor, adica inima, ficatul, stomacul glandular,
pipota si intestinele, se face cu o lingura special confectionata. De asemenea, taierea si
extragerea cloacei se poate face cu un cutit pistolet, circular, actionat cu aer comprimat .

Fig.9 Detasarea semiautomata a cloacei cu cutit pistolet

In perspectiva se tinde ca in abatoarele de capacitate medie si mare eviscerarea sa fie


efectuata cu masini speciale de eviscerare .
Asemenea masinii sunt de fabricatie Stork si exista in doua variante constructive:
masini de forma circulara, cu capacitate de 3600 carcase/h si masini de forma eliptica cu
capacitate pana la 5000 carcase/h. Executia efectuata de dispozitivele masinii trebuie sa imite
perfect operatiile manuale, fara degradarea carcaselor sau viscerelor. Miscarile dispozitivului
sunt primite in mod combinat de la conveierul liniei de eviscerare si de la un motor electric
cu reductor si transmisie prin lant propriu acestei masini. Dat fiind randamentul inalt al masinilor de eviscerare, calitatea perfecta a executarii operatiei si economia de forta de munca ce
o realizeaza, se considera ca in viitor ele vor fi generalizate in majoritatea abatoarelor
moderne.
Detasarea si prelucrarea organelor. Dupa efectuarea controlului sanitar-veterinar,
organele interne sunt detasate de insertiile lor din carcasa.
23

Inima, ficatul si pipota sunt dirijate pentru prelucrare ulterioara, iar stomacul
glandular si intestinele sunt aruncate in jgheabul metalic si evacuate la un canal situat in
pardoseala, unde sunt antrenate cu apa spre camera de colectare initiala a deseurilor si
subproduselor necomestibile.
Inima este curatata de cheagurile de sange si este detasat pericardul, iar de la ficat este
eliminata vezica biliara.
Ficatul si inima detasate din carcasa sunt depuse in palnia canalului alaturat
jgheabului de colectare a organelor comestibile.

Fig.10 Masina de
eviscerat

De aici, cu ajutorul apei, sunt transportate printr-un sistem de jgheaburi la un


transportor elicoidal.
Pipotele, separate si ele si depuse in cel de al doilea canal al jgheabului de colectare a
organelor comestibile, sunt aduse, tot cu ajutorul apei, la un alt transportor elicoidal. Acesta
le transporta la o masina care executa sectionarea (despicarea) lor pe una din curburi si apoi
spalarea de continut alimentar cu apa rece sub presiune (circa. 2,5 atm.). Unele masini ca cele
de tip Stork, au o productivitate de 3500-4000 pipote/h.
Masina de curatat pipote este sustinuta de 4 piloni reglabili, pentru fixarea ei la o
inaltime convenabila de 1,00-1,10 m. Ea este formata dintr-un sistem de lanturi transportoare
cu ciocuri, de constructie speciala, care cuprind, fixeaza si conduc pipotele in dreptul unui
cutit disc rotativ ce executa sectionarea la o viteza de 600 rot/min. Functionarea masinii este
24

asigurata de doua motoare electrice, de un reductor si transmisii prin curele trapezoidale si


lant gall. Transportul pipotelor in interiorul masinii este asigurat de doua lanturi de
constructie speciala, cu ciocuri, care fixeaza organele si le transporta de la cutitul disc pana la
o paleta de evacuare.
Lanturile transportoare cu ciocuri trebuie reglate astfel incat sa fie bine tensionate, iar
distanta dintre ele sa permita o fixare corespunzatoare a pipotelor, in vederea transportarii lor.
Cutitul disc se poate regla si el, pe verticala, realizand o despicare a pipotelor la adancimea
prescrisa. In fata cutitului se gaseste o banda de ghidare care sprijina pipotele in partea de jos,
pentru a permite transportul lor de catre lantul cu ciocuri. In spatele cutitului se afla un
dispozitiv, care mentine pipotele deschise in vederea spalarii lor cu apa rece sub presiune.
Odata spalate, pipotele sunt evacuate cu ajutorul unei palete rotative din cauciuc, intr-un
sistem de jgheaburi catre masina de decuticulare.
Operatia de decuticulare este efectuata de o masina adecvata care se compune din
arbori frezati ce se rotesc in sens invers unul fata de celalalt. Arborele conducator este
actionat de un motor electric de 0,27 kW prin intermediul unui reductor cu roti dintate drepte.
Masina are un racord de apa la temperatura de 20-30C si presiune de 1-1,5 atm., consumul
de apa fiind de 30-50 l/h. Jetul de apa spala permanent organele lucrative ale masinii.
Productivitatea masinii pentru decuticulare este 1000-1500 buc./h, aceasta fiind in functie de
indemanarea si calificarea muncitorului. Inaltimea convenabila de lucru a masinii este de 9095 cm.
Decuticularea se efectueaza prin apasare usoara a pipotelor cu mana pe frezele
masinii, cu partea acoperita de cuticula in jos, lasandu-se apoi libere. Cuticula pipotelor este
prinsa de freze si indepartata. Pipotele decuticulate pot fi deplasate cu mana intr-un jgheab de
evacuare.
Indepartarea gusei, esofagului si traheei
Operatia consta in extragerea acestor organe printr-o incizie a pielii de 3-5 cm
lungime. Incizia este efectuata manual la nivelul bazei aripii drepte in sectorul de eviscerare
sau cu masina de taiat pielea gatului descrisa in sectorul de prelucrare initiala.
Extragerea pulmonilor
Pentru extragerea pulmonilor se foloseste o instalatie de vid care are ca element de
executie un dispozitiv sub forma de pistol. Acesta se introduce succesiv in fiecare carcasa
eviscerata, aplicandu-se prin apasare usoara pe pulmoni. Fabricile producatoare de utilaje au
introdus in linia de eviscerare diferite tipuri de instalatii pentru extragerea pulmonilor.
Pe unele linii de taiere din tara noastra, de 6 000 capete/h, cu doua conveiere a 3 000
25

carcase eviscerate/h, se foloseste o instalatie care functioneaza pe baza vidului creat in


rezervorul colector. Vidul se manifesta pe conducta colectoare, pe tuburile flexibile, pana in
fata pistolului de extractie. Apasand pe parghia pistolului, se descopera orificiul din tubul de
extractie si astfel vidul se realizeaza pana la varful tevii pistolului. Pulmonii sunt aspirati
pana in rezervorul colector, unde se depun pe fund, fiind apoi evacuati pe la partea inferioara
a acestuia intr-un canal din pardoseala si de aici, cu ajutorul apei, la camera de colectare
initiala a subproduselor necomestibile.
Rezervorul tampon poate avea rolul de a mari capacitatea de lucru a instalatiei,
asigurand mentinerea vidului si in cazul opririi grupului motor- pompa de vid.
La sfarsitul schimbului, pentru golirea rezervorului colector, se inchide vidul de pe
conducta de legatura cu rezervorul tampon si se tin deschise pistoalele pentru a intra aer in
instalatie si a egaliza presiunea interioara cu cea atmosferica.
Spalarea carcaselor
La sfarsitul operatiilor de eviscerare, pasarile trec printr-o instalatie de spalare
prevazuta cu multe randuri de duze, care dirijeaza jeturi fine de apa rece sub presiune pe
suprafata exterioara si interioara a carcaselor.

Fig.11 Dispozitiv de spalare a carcaselor finisate

Detasarea gaturilor
Dupa spalare, se efectueaza ultima operatie de finisare a carcaselor, taierea gatului cu
ajutorul unei masini speciale. In functie de tipul de prelucrare, gatul se separa de carcasa cu
piele sau fara piele; in ultimul caz pielea ramane atasata de carcasa, fiind rasfranta peste
26

suprafata de sectionare a gatului.


Cutitele masinii primesc miscarea de rotatie de la un motor electric prin intermediul
unui reductor melc-roata melcata si un cuplaj cardanic. Gaturile se colecteaza in navete
speciale, care sunt duse pe carucioare la transportul-racitor de gaturi.
In abatoarele cu doua linii de prelucrare finala a pasarilor, inainte de a transporta
carcasele la masinile de taiat gaturi, conveierele se despart, urmand drumuri diferite. O linie
merge prin fata instalatiei de racire cu aer, numita

prescurtat dry-o-matic", in vederea

obtinerii de produse refrigerate pentru livrarea pe piata a pasarilor proaspete. Cealalta linie
deplaseaza carcasele la un dispozitiv de descarcare asemanator cu cel de desprindere a
picioarelor de pe transportor, descris la prelucrarea initiala. Dispozitivul se compune dintr-un
cadru pe care sunt fixate bare de ghidare oscilante prevazute cu arcuri. Carligul
transportorului este retinut de dispozitiv, in timp ce carcasa este desprinsa de barele de
ghidare. Carcasele cad pe fund plan inclinat, din inox si sunt dirijate la sectia de racire prin
imersie, in vederea congelarii ulterioare.

3.5 Instalatiile liniei de fabricatie


a) Instalatia pentru asomare a pasarilor - ASOMATOR ELECTRIC - AE.2
DOMENIUL DE UTILIZARE :
Asomatorul electric se utilizeaza in abatoarele de pasari pe linia tehnologica de
sacrificare si lucreaza in spatii inchise.
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA :
Asomatorul electric se compune din urmatoarele subansamble principale:
- cadrul metalic cu picioare (1)
- suport reglabil (2)
- dispozitiv de ghidare (3)
- instalatii alimentare cu apa (4)
- baie electroizolanta (5)
- cutie echipament electric (6)
- aparator spate fata (7)
- mecanismul de reglare (8)
1. dimensiuni de gabarit: 2700 x 1120 x 2200 (mm);
2. tensiunea de alimentare: 220 V (50 Hz);
3. reglajul tensiuni la electrod intre 0-120 V;
4. putere instalata: 1 KVA;
27

5. presiunea
resiunea maxima
maxim a apei: 3 kgf/cm2;
6. capacitatea:
apacitatea: 6.000 pasari/ora.
p

Fig.1. Asomator electric AE.2

b) Masina
ina de depilat picioare, taiat
t
si spalat pipote-MDPSP.1
DOMENIUL DE UTILIZARE:
Utilajul functioneaza inn cadrul liniilor tehnologice din abatoarele de pasari,
p
mecanizand operatiile
iile de depielat picioare, taiat
t
si spalat pipote.
CARACTERISTICI TEHNICE:
2. Dimensiuni de gabarit: 1500 x 1200 x 1250 (mm);
3. Masa: cca. 190 kg;
4. Motor electric asincron trifazat B 3 - 80 THA II, IP 54 de 0,75 kW x 1500
rot/min., alimentat la 220/380 V, 50 Hz;
5. Motoreductor tip 2 I.-A-18-1/1000
I.
- V.05, alimentat la 220/380 V, 50 Hz raport de transmitere 1:18;
6. Caracteristici functionale:
func
- turatia
ia discului rotitor: 90 rot/min;
rot/m
- turatia
ia cutitului:
cu
1500 rot/min;
- consum de apa:
ap 1,5-2 m3/h;
- productivitate: 3500 pipote/ora
pipote/or sau 7000 picioare/oraa.

28

Fig.2. Masina
ina de depilat picioare, taiat
t
si spalat pipote-MDPSP.1
MDPSP.1
c) Dispozitiv de taiat gaturi
turi DTG-0
DOMENIUL DE UTILIZARE:
Dispozitivul este destinat sa
s mecanizeze procesul de taiere a gatului
tului in abatoarele de
pasari, reglementand conditiile
iile de calitate, executie,
execu
asamblare, incerc
cercari, ambalare si
transport pe care trebuie sa le indeplineasca acest produs.
Dispozitivul executa,, desprinderea vertebrelor gatului
g
catt mai aproape de corpul
pasarii si apoi detasare sii colectarea lui in recipiente adecvate.
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA:
CONSTRUCTIV
Inn principal, dispozitivul este format din: cadru (1), roata
roat taietoare
ietoare (2), ansamblu
an
de
ghidare a gaturilor
urilor (3), grup motoreductor (4), ghidaj de scos gaturi
g turi (5), ghidaj pentru aripi
(6), transmisie cu lant (7), lagaarr (8), jgheab de colectare (9), transmisie cardanica
cardanic (10).
Cele doua roti taietoare
ietoare (2) executa
execut operatiunea
iunea de desprindere a vertebrelor,
verte
fiind
inclinate la 15 fata de verticala
vertical si avand o forma speciala.
Detasarea inn continuare este facuta
f
de cele doua ghidaje (5) care retin
re gaturile si lasa
sa treaca pielea gatului
tului printre ele.
Gaturile
turile sunt ghidate la intrarea in dispozitiv de doua ghidajee pentru gaturi
g
(3). Toate
organele in miscare
care sunt antrenate de un grup motor-reductor
motor
(4).
CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE:
1. Dimensiuni de gabarit: 1240 x 932 x 1970 (mm);
29

2. Motor electric asincron trifazat TH - IP 54 - STAS 2755-69;


69; 0,37 kW x 750
rot/min., 220/380 V, 50 Hz;
3. Reductor cu raportul de transmitere i = 80;
4. Productivitatea: 2000, 3000, 4800 bucati/ora;
buc
5. Personal de deservire si supraveghere: 1.

Fig.3 Dispozitiv de taiat gaturi DTG-0


Fig.3.
d) Instalatia
ia de jumulire a penelor - DEPULMATOR - D.2
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA:
CONSTRUCTIV
Pe traversele unui batiu (poz. 1), prevazut
prev
cu patru suportii reglabili (poz. 2), se
monteaza suportii
ii (poz. 3), care sustin
sus sectiile de deplumare, orizontal sii vertical, cu grupurile
lor de antrenare (poz. 7, poz. 8). Pe aparatorile
ap
(poz. 11) se monteaza tevile
evile de stropire (poz.
10). De batiu se prind doua colectoare de pene (poz. 9), cu rolul de a dirija penele deplumate
la rigola abatorului.
Deplumatorul are un mecanism de reglare (poz. 4, poz. 5, poz. 6).
Un grup de antrenare este
este format din cadru (12), motor (13), transmisie cu curele (14),
ax antrenor (15), roata dintat
ata antrenoare (16), roti dintate antrenate
nate (17), lagar
lag cu carcasa
(18), discuri cu degete de cauciuc (19).
Deplumatorul este prevazut
prev
pe orizontala cu 2 grupuri de cate
te 13 discuri cu degete de
cauciuc si pe verticala cu 8 discuri cu degete de cauciuc.

30

CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE:


1. Dimensiuni de gabarit:
- lungime: 2100 mm;
- latime:
ime: 2240-2665
2240
mm;
- inaltime:
ime: 1985-2197
1985
mm.
2. Masa neta:: cca 2000 kg.
3. Motor electric asincron trifazat cu talpi,
t
protectie
ie IP 54, STAS 2755/2-74;
2755/2
4 kW
x 1430 rot/min, 220/380 V, 50 Hz, (la grupul de actionare
ac ionare vertical, motorul este
cu functionare
ionare pe verticala,
vertical cu capatul de arbore inn sus, diferit de grupul de
actionare
ionare orizontal.
4. Turatia
ia discurilor superioare de la grupul orizontal 900 rot/min.
5. Turatia
ia discurilor inferioare de la grupul orizontal 1300 rot/min.
6. Turatia
ia discurilor de la grupul vertical 900 rot/min.
7. Consum de apa:: cca 20 1/min.
8. Productivitate: 1500-2500
1500
pasari/ora.
9. Personal
ersonal de deservire: 1 operator.

Fig.4. Depulmator - D.2


e) Instalatia de oparire OPARITOR- 2000 capete/ora
DOMENIUL DE UTILIZARE:
Oparitorul
ritorul este un utilaj care intra
intr inn fluxul tehnologic al abatoarelor de pasari,
p
fiind
destinat pentru oparirea carcaselor pasarilor
p
sacrificate.
DESCRIEREA:
ritorul este o constructie
construc metalica robusta,, care se compune din urmatoarele
ur
Oparitorul
31

parti principale:
Bazinul de oparire
rire (poz. 1); cale de rulare (poz. 2); hota
hot de aspiratie
aspira (poz. 3); grup
de recirculare (poz. 4); instalatia
instala de alimentare (poz. 5); instalatia de reglare
glare automata
automat (poz.
6); instalatia
ia de evacuare condens (poz. 7); instalatia
instala electrica (poz. 8). Bazinul este captusit
c
pentru a micsora
ora pierderile de caldura.
c
CARACTERISTICI TEHNICE:
Productivitate 2000
000 cap/ora.
cap/or
Timpul de stationare
ionare in oparitor aprox. 2,5 minute.
Capacitate bazin aprox. 3,7 m3.
Modul de oparire:
rire: apa
ap incalzita la 57C.
Presiune aburi 4 daN/cm2.
Consum orar de aburi 450 kg la pornire; 42 kg inn regim de lucru.
Puterea instalata 15 kW.
Dimensiuni de gabarit:
- lungimea max. aprox. 6590 mm;
- latimea
imea max. aprox. 2350 mm;
- inaltimea
imea max. fara
f cosuri de evacuare 3190 mm;
Masa 2,42 tone.

Fig.5. Oparitor- 2000 capete/ora

32

3.6 Calitatea carcaselor


In general, aprecierea carcaselor la pasari se face dupa urmatoarele criterii:
-

greutatea carcasei (se cantaresc carcasele si se incadreaza pe specii, categorii si


tipuri de prelucrare);

conformatia corporala (se apreciaza simetria carcasei fata de axul carenei


sternale, dezvoltarea musculaturii pieptului, a pulpei si aparentei carenei sternale,
inclusiv varful acesteia);

starea de ingrasare (se apreciaza grosimea stratului de grasime subcutanata de la


coloana vertebrala, piept, abdomen, pulpe si baza aripilor);

culoarea pielii (se apreciaza nuanta si intensitatea culorii);

aspectul merceologic (se apreciaza reusita deplumarii, integritatea pielii, prezenta


sau absenta petelor de culoare si a tecilor plumifere);

caracteristicile chimice (se determina azotul hidrolizabil, reactiile Kreis si pentru


hidrogenul sulfurat);

starea bacteriologica (se determina natura si incarcatura microbiana, atat la


suprafata, cat si in profunzimea carcasei). (3)

Pe baza acestor criterii, carcasele de pasare se impart pe clase de calitate (I, a II-a si a
III-a), fiecarui tip de prelucrare fiindu-i caracteristice anumite conditii de calitate.
Caracteristicile calitative ale carcaselor de pui de gaina.
Tipurile de prelucrare pentru aceasta categoric sunt 1 si 6, care se deosebesc intre ele
doar prin greutatea dupa care carcasele se aseaza pe clase de calitate. De asemenea, pentru
ierarhizarea pe clase de calitate se mai apreciaza:
-

conformatia corporala care se apreciaza prin gradul de imbracare cu muschi a


pieptului;

starea de ingrasare se apreciaza prin grosimea stratului de grasime de-a lungul


coloanei vertebrale, a pieptului si in regiunea tartitei;

culoarea pielii, care in mod normal trebuie sa fie galbena sau cu nuante de alba sidefie;

defectele admise se refera la rupturile pielii, prezenta punctelor rosii la nivelul


epidermei, fara a se extinde in profunzime, precum si prezenta de tuleie pe spate,
aripi si gat.
Caracteristicile calitative ale carcaselor de gaini si cocosi din rasele usoare.

33

Se prelucreaza dupa tipul 1 si 6 cu limite de greutate de la 1100 g la cal. I, 900 g cal. a II -a si


700 g cal. a III - a, pentru tipul I si 1400 g cal. I, 1200 g cal. a II-a si 950 g cal. a III-a, pentru
tipul 6.
Si la aceasta categoric se apreciaza, in vederea asezarii pe clase de calitate,
conformatia corporala, starea de ingrasare, culoarea pielii si defectele carcasei. In ceea ce
priveste conformatia corporala care se refera, in principal, la gradul de imbracare cu muschi
trebuie tinut cont de faptul ca la acest tip de pasari carcasele de cocosi au pieptul mai
proeminent decat carcasele de gaini. De asemenea, in plus fata de carcasele de broiler se
apreciaza si diferitele ingrosari ale pielii, cu modificari de culoare pe spate, datorita
zgarieturilor sau pierderii penajului precum si descuamari ale pielii provocate prin oparire.

34

4. Intocmirea bilanturilor de materiale


1. Receptie calitativa si cantitativa. Agatare pe linii.
=
+
0,1 10000
10000 =
+

100
= 10000 10
= 9990
- masa pasari la receptie;
- masa pasari dupa agatare pe linie;
- pierderi la receptie si agatare pe linie.
2. Asomare
=
+

0,1 9990
9990 = 3 +

100
= 9990 9,990
= 9980,01
- masa pasari dupa agatare pe linie;
- masa pasari dupa asomare;
- pierderi la asomare.
3. Sangerare
=
+ +
3,05 9980,01 0,5 9980,01
9980,01 =
+
+

100
100
9980,01 =
+ 303,59 + 48,9
= 9980,01 303,59 48,9
= 9626,72
- masa pasari dupa asomare;
- masa pasari dupa sangerare;

- pierderi la sangerare.
4. Oparire
=
+
9626,72 =
+ (0,1 9626,72)/100
= 9626,72 9,626
= 9617,094
- masa pasari dupa sangerare;
- masa pasari dupa oparire;

- pierderi la oparire.
5. Deplumare
=
+
9617,094 =


+ (0,2 9617,094)/100
35

= 9617,094 19,134
= 9596,85
- masa pasari dupa oparire;
- masa pasari dupa deplumare;

- pierderi la deplumare.
6. Eviscerare
=
+ +
9596,85 =
+ (22,56 9596,85)/100 + (0,4 9596,85)/100
= 9596,85 2165,04 36,36
= 7393,43
- masa pasari dupa deplumare;
- masa pasari dupa eviscerare;

- masa subproduse comestibile;
- pierderi la eviscerare.
A) Pentru carcasa eviscerata
7. Zvantare
= ! +
7393,43 = ! + (1 7393,43)/100
! = 7393,43 73,934

! = 7319,5
- masa pasari dupa eviscerare;
- masa pasari dupa zvantare;
!

- pierderi la zvantare (inclusiv apa).

8. Transare
! = " + !
7319,5 = " + (0,1 7319,5)/100
" = 7319,5 7,319

" = 7312,181
- masa pasari dupa zvantare;
!
- masa pasari dupa transare;
"
- pierderi la transare.
!
9. Ambalare. Etichetare.
" =
# + "
7312,181 = # + (0,1 7312,181)/100
# = 7312,181 7,312

# = 7304,86
- masa pasari dupa transare;
"
- masa pasari dupa ambalare, etichetare;
#
- pierderi la ambalare, etichetare.
"

36

B) Pentru subproduse comestibile


7. Racire
=
+ #
2165,04 =
+ (0,1 2165,04)/100
= 2165,04 2,165
= 2162,875

- masa subproduse comestibile;
- masa subproduse comestibile dupa racire;
- pierderi la racire.
#
8. Ambalare. Etichetare
=
+
+ (0,1 2162,875)/100
2162,875 =
= 2162,875 2,162
= 2160,713
- masa subproduse comestibile dupa racire;
- masa subproduse comestibile dupa ambalare, etichetare;
- pierderi la ambalare, etichetare.
Bilant de materiale global
Materiale intrate
Pui vii

Total

Cantitatea kg
10000

10000

Materiale iesite
Pui grill
Subproduse comestibile
Pierderi
Pierderi
Pierderi
Pierderi
Pierderi
Pierderi
Pierderi
Pierderi !
Pierderi "
Pierderi #
Pierderi
Sange
Total

37

Cantitatea kg
7304,86
2165,04
10
9,99
48,9
9,626
18,734
36,36
73,934
7,31
7,31
2,16
2,16
303,59
10000

5. Proiectarea capacitatii depozitului de racire


5.1 Suprafata depozitului de racire
Se stie ca, capacitatea de taiere este de 9500 de pui/zi, obtinandu-se in urma
procesului tehnologic de taiere 10000 kg carcase pasare.
Aceste carcase sunt depozitate in depozitul de racire pe o durata de maxim 3 zile la o
temperatura de 0-2C si umiditatea aerului de 80%.
Lungimea depozitului de racire (L) este egala cu 23 m. (19)
Latimea depozitului de racire (l) este egala cu 11 m. (19)
Suprafata depozitului de racire este produsul dintre lungimea si latimea depozitului.
= $ & = 23 11 = 253

5.2 Izolatia peretilor


Tavan

Perete
(4)

Perete
(2)

Perete
(1)

Perete
(3)

l
Pardoseal

Fig. 12
Caracteristicile camerei frigorifice rezulta din tabelul 5.1
Tabelul 5.1

Denumirea
camerei
Depozit
carne pasare

Temperatura
aerului

Umiditatea
relativa a
aerului

Dimensiunea
camerei

L
m

80

23

Suprafata
camerei

Volumul
camerei

l
m

h
m

m2

m3

11

253

759

Coeficientii de transmitere a caldurii pentru elementele izolatiei sunt redati in tabelul


5.2.

38

Tabelul 5.2
Coeficient de transmitere a caldurii
Kcal/m2 h C
0,6
0,5
0,4
0,6
0,3

Perete
Pardoseala
Perete exterior orientat spre nord
Perete exterior orientat spre vest
Pereti interiori
Tavan

5.2.1 Calculul izolatiei peretilor exteriori

4 5

Fig.13
(1-strat tencuiala sclivisita; 2-strat caramida; 3-strat tencuiala; 4-strat bitum; 5izolatie termica; 6-strat bitum; 7-rabit; 8-tencuiala)
Tabelul 5.3
Nr. crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
8.

Grosimea (m)
0,02
0,375
0,02
0,003
iz
0,003
0,02

39

Kcal/m hgrd
0,85
0,75
0,85
0,30
0,04
0,30
0,85

K=

ext

1 2 3 4 iz 6 8
1
+
+
+
+
+
+
+
1 2 3 4 iz 6 8 int

unde:

'

- rezistenta termica a peretelui fara izolatie;

()*+

- coeficientul partial de transfer de caldura prin convectie de la mediul


inconjurator la suprafata exterioara a peretilor.

,-./ = 012345/60 7 9
(:;+

- coeficient partial de transfer de caldura prin convectie de la suprafata


interioara la aer

,<=/ = >2345/60 7 9

r=

1 0,02 0,375 0,02 0,003 0,003 0,02 1


+
+
+
+
+
+
+ = 0,7735
25 0,85 0,75 0,85 0,30
0,30 0,30 7

? = 0,7735

?A/ BC&

K=

r+

iz =

iiz
iz

iz (1 k r )
k

(m)

a) pentru peretele exterior orientat spre nord (peretele 1):

2 = D, 1 2345/60 7 9

iz =

0,04(1 0,5 0,7735) 0,04(1 0,38675)


=
= 0,04906m
0,5
0,5

b) pentru peretele exterior orientat spre vest (peretele 2):

2 = D, E2345/60 7 9

iz =

0,04(1 0,4 0,7735)


= 0,06906m
0,4

40

5.2.2 Calculul izolatiei peretilor interiori

4 5

Fig.14
(1-strat tencuiala sclivisita; 2-strat caramida; 3-strat tencuiala; 4-strat bitum; 5izolatie termica; 6-strat bitum; 7-rabit; 8-tencuiala)
Tabelul 5.4

Nr. crt.
1.
2.
3.
4.
5.
7.

Kcal/m2 h 9
0,85
0,75
0,75
0,30
0,04
0,85

Grosimea (m)
0,02
0,250
0,02
0,003
iz
0,02
,<=/ = >2345/60 7 9
,-./ = >2345/60 7 9

r=

1 0,02 0,250 0,02 0,003 0,02 1


+
+
+
+
+
+ = 0,6996
25 0,85 0,75 0,75 0,30 0,85 7

? = 0,6996

?A/ BC&
= 0,6 BC&/

0,04(1 0,6 0,6996)


= 0,03868m
0,6
= 0,03868m

iz =

41

5.2.3 Calculul izolatiei pardoselei


1
2
3
4
5
6
7

8
Fig.15
(1-strat tencuiala sclivisita; 2-strat caramida; 3-strat tencuiala; 4-strat bitum; 5izolatie termica; 6-strat bitum; 7-rabit; 8-tencuiala)
Tabelul 5.5

Nr. crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

r=

Kcal/m2 h 9
1
1,3
0,3
0,40,6
0,10,15
0,14
1
0,7

Grosimea (m)
0,01
0,02
0,003
0,05
0,15
iz
0,1
0,5
= 0,6 BC&/

(:;+ = 8 BC&/

()*+ = 8 BC&/

1 0,01 0,02 0,003 0,05 0,15 0,1 0,5 1


+
+
+
+
+
+
+
+ = 2,0925
8
1
1,3
0,3
0,5 0,15 1 0,7 7

? = 2,0925 BC&/

0,14(1 0,6 2,0925)


= 0,0596m
0,6
= 0,05968m

iz =

42

5.2.4 Calculul izolatiei plansetei


8

2 1

Fig.16
(1-strat tencuiala sclivisita; 2-strat caramida; 3-strat tencuiala; 4-strat bitum; 5izolatie termica; 6-strat bitum; 7-rabit; 8-tencuiala)
Tabelul 5.6

Nr. crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

= 0,3 BC&/

r=

Kcal/m2 h 9
0,85
1,3
0,3
0,04
0,14
1,3
0,14

Grosimea (m)
0,02
0,05
0,003
iz
0,001
0,1
0,002
F

(:;+ = 25 BC&/

()*+ = 7 BC&/

1 0,02 0,05 0,003 0,001 0,1 0,002 1


+
+
+
+
+
+
+ = 0,4431
25 0,85 1,3
0,3
0,14 1,3 0,14 7

? = 0,4431 BC&/

?A

43

0,04(1 0,3 0,4431)


= 0,1156m
0,3
= 0,1156m

iz =

5.3 Bilant termic


Calculele termice se executa pentru determinarea cantitatii de caldura care trebuie
eliminata in decursul unei zile prin functionarea instalatiei frigorifice, pentru asigurarea unor
anumite temperaturi in camerele frigorifice.
Suma cantitatilor de caldura intrata alcatuieste consumul total zilnic de frig pentru
frigoriferul respectiv, conform formulei:

H = HI + H0 + HJ + HE ( BC&/24)
unde:

- consumul de frig pentru racirea suprafetei exterioare ale fiecarei

- consumul de frig pentru racirea suplimentara a carnii, in cazul in care aceasta

camere;

intra cu o temperatura mai inalta, decat cea din camera;

- consumul de frig provocat de ventilatia camerei;

- consumul de frig provocat de deschiderea usilor, iluminarea camerelor si de


stationarea oamenilor.

1) K1 = L (M MN ) 24 ( BC&/24)
unde:
- suprafata peretilor, pardoselei si a tavanului, pentru fiecare camera, care se
determina in raport cu dimensiunile interioare, inainte de izolarea lor (m2);
- coeficientul de transmitere a caldurii pentru suprafetele peretilor,

pardoselii

si tavanului fiecarei camere.

= 0,3 0,6 BC&/

unde:

- temperatura de la exteriorul suprafetei care transmite caldura, egala cu


temperatura aerului exterior sau a incaperilor vecine;

MN

- temperatura camerei.

Pierderile de frig prin suprafata peretilor exteriori si camerelor este data in tabelul 5.7.

44

Tabelul 5.7

Camerele si tipul
suprafetei delimitate
Pardoseala
Perete 1
Perete 2
Perete 3
Perete 4
Tavan
TOTAL

S2
m

k
Kcal/m2hC
Depozit carne pasare
253
0,6
69
0,5
33
0,4
69
0,6
33
0,6
253
0,3

t - tk
C

12
24
26
16
0
33

43718,4
19872
8236,8
15897,6
0
60112,8
147837,6

Temperaturile luate in calcul in tabelul de mai sus sunt urmatoarele:

M mediul exterior = 35F (pentru tavan)

= 28F (pereti spre vast)


= 26F (pereti spre nord)
-

M aerului din incaperile vecine (culoare) = 18F ;

M solul de sub pardoseala (culoar) = 18F .

Deci

K1 = 147837,6kcal/24h

2) K2 = (T B + TB FB) (M1 M2) ( BC&/24)


unde:

- greutatea carnii intrate la refrigerare in decursul unei zile (kg/24h);

TU

- greutatea carligelor (kg/24h);

- caldura specifica a carnii (kcal/kg C),

FU

- caldura specifica a materialului din care sunt confectionate carligele (kcal/kg C);

- temperatura initiala a carnii si a carucioarelor la intrarea in camera (C);

- temperatura finala a carnii si a carucioarelor dupa refrigerare (C).


Consumul de frig pentru refrigerarea carnii este dat in tabelul 5.8.
Tabelul 5.8

Carnea si felul
carnii
- carne de pasare

G
Kg/24h
9900

Gc
C
Cc
Kg/24h
Kg/24h
Kg/24h
Depozit carne pasare
600
0,82
0,1

45

t1
(C)

t2
(C)

12

K2 = (T B + TB FB) (M1 M2) = (8118 + 60) 10 = 81780 BC&/24


3) VK3 = C W XN (Y YN ) ( BC&/24)
unde:

- numar de schimburi de aer pe zi;

- volumul camerei (m2);

XN

- greutatea specifica a aerului umed in kg/m3 la temperatura camerei;

- entalpia aerului exterior la temperatura de calcul si la umiditatea respectiva


(kgcal/kg);

YN

- entalpia aerului camerei la temperatura si umiditatea data (kgcal/kg).

Entalpia aerului pentru temperatura camerei cuprinse intre 30C si +50C, se


calculeaza cu formula:

< = D, 0E + .(1Z1 + D, E[ /) (2345/2\)


unde:

0,24 - caldura specifica a aerului uscat (kcal/kgC);


- greutatea vaporilor de apa dintr-un kg aer uscat (kg/kg);

- temperatura aerului umed (C);

545 - caldura de vaporizare a apei (kcal/kg);


0,46 - caldura specifica a vaporilor de apa (kcal/kgC).
La fel se calculeaza pentru ik.
Pentru M = 30F , valoarea lui x este 0,0272 kg/kg

M = 2F , valoarea lui x este, 0,0043 kg/kg


Y = 0,24 + 0,0272(595 + 0,46 30)
Y = 16,79 BC&/

YN = 0,24 + 0,0043(595 0,46 2)


YN = 2,80 BC&/

Pierderile de frig pentru ventilatia camerelor va fi data in tabelul 5.9.


Tabelul 19

Camera

V
(m3)

Kg/m3

i - ik
Kcal/kg

Depozit carne
pasare

759

1,28

13,99

K3 = 1943,04 13,99 = 27183,129 ( BC&/24)


46

4) Din cauza imposibilitatii de a tine seama precis de pierderile de frig mentionate in


calculele tehnice, pentru frigoriferele mici conform datelor practice aceste pierderi de frig
se iau 30% din pierderea de frig datorita transmiterii caldurii. In felul acesta rezulta:

K4 = 0,3 K1 = 0,3 147837,6 = 44351,28 BC&/24


Consumul total zilnic este dat in tabelul 5.10
Tabelul 5.10

Denumirea camerei
Depozit carne pasare

Q1
147837,6

Consumul de frig in kcal/24h


Q2
Q3
81780
27183,129

Q4
44351,28

H = HI + H0 + HJ + HE ( BC&/24)
H = 147837,6 + 81780 + 27183,129 + 44351,28
H = 301152 BC&/24
Daca necesarul de frig zilnic este de 301152 kcal, rezulta ca necesarul de frig pentru
o ora este:
301152
= 12548 kcal
24

Tinand cont de faptul ca o baterie de racire dezvolta un frig de cca 3000 kcal/h,
rezulta ca vom avea nevoie de:
12548
= 4,18 5 baterii
3000

5.4 Automatizare, aparate de masura si control


Termograful: inregistreaza variatiile de temperatura ale aerului pe o anumita
perioada de timp.
Termograful este alcatuit din urmatoarele parti mai importante:
-

partea receptoare;

mecanismul de transmisie si de amplificare;

partea inregistratoare;

Partea receptoare este construita dintr-o lama bimetalica sau un tub monometric
(Beurdeu). Unul din capete se fixeaza rigid de o consola, iar celalalt capat are libertate de
miscare (prin deformare) si este legat printr-o tija cu mecanismul de transmisie si de
amplificare. Deformarea partii receptoare, sub actiunea caldurii, este amplificata de cateva
zeci de ori de catre mecanismul de amplificare. Unul din bratele mecanismului de amplificare

47

la capat are o penita de inregistrare. Tot pe aceasta parte a aparatului se afla fixat si surubul
de reglat al tijei pe care se afla penita.
Partea inregistratoare este formata dintr-un tambur de forma cilindrica in interiorul
caruia se afla un mecanism de ceasornic.
Acesta roteste tamburul o data in 24h, la termografele zilnice sau o data la 7 zile, la
cele saptamanale. Pe cilindrul termografului se fixeaza o diagrama, numita termograma.
Aceasta este impartita prin linii orizontale in spatii corespunzatoare la cate un grad
Celsius. Limitele gradatiilor sunt cuprinse intre 35C si +45C. liniile care delimiteaza 5 sau
multiplii de 5 sunt ingrosate pentru a usura citirea. Pe verticala, termograma are trasate linii
curbe care marcheaza timpul (sferturi de ora si ore intregi pe termogramele zilnice sau zile si
intervale de doua ore la cele saptamanale).
Deoarece termograful nu inregistreaza decat variatiile de temperatura, este necesar ca
la inceput sa se determine cat mai exact temperatura aerului si sa se potriveasca penita de
inregistrare pe diagrama la valoarea aratata de termometru, actionand surubul de reglaj. Apoi,
prin retinerea tamburului, se potriveste ziua si ora (sau sfertul de ora) in care a inceput
inregistrarea, se umple penita cu cerneala speciala si se pune in functiune mecanismul de
ceasornic. Schimbarea diagramei se face cu tamburul scos, urmarindu-se suprapunerea
capetelor diagramei sub lama de fixare. Periodic se va controla calitatea inregistrarii grafice,
adaugandu-se la nevoie cerneala sau curatind, daca este cazul, penita, prin spalare cu alcool.
Deoarece termograful nu poate da valorile exacte ale temperaturii, din cauza fortei de
frecare ce se naste in sistemul de amplificare si de inregistrare, pentru a obtine date cat mai
corecte din inregistrarile termografului, acestea trebuie comparate cu indicatiile
termometrului ordinar si supuse corectiei.

Automatizarea in abatoare
Acest reactor se preteaza greu la automatizare deoarece materia prima pasarile
sacrificate este neuniforma si neomogena, fapt care face ca prezenta omului sa fie
deocamdata de neinlocuit. La marile intreprinderi moderne se realizeaza linii semiautomate
la care numai o parte din operatii se fac automat: uscarea cu curenti de inalta frecventa,
cantarirea, reglarea temperaturii in camerele frigorifice.

48

6. Planul general de amplasare

VESTIARE

TOALETE

CAFETARIE

ATELIER
INTRETINERE
SI REPARATII

GRUP
SANITAR

DEPOZITARE
DESEURI
GRUP SOCIAL
POST
TRAFO

DEPOZIT DE RACIRE

HALA FABRICATIE
49