ANCS

Autoritatea Naional pentru Cercetare tiin ific

FORMULARUL CERERII DE FINANARE

PROGRAMUL OPERAIONAL SECTORIAL CRETEREA COMPETITIVITII ECONOMICE

AXA PRIORITAR 2 COMPETITIVITATE PRIN CDI
Operaiunea 2.3.3: Promovarea inovrii n cadrul ntreprinderilor "

EFICIENTIZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT IN COMUN DIN BUCURESTI

NREGISTRAREA CERERII DE FINANARE

(Se completeaz de ctre ANCS-OI cercetare)
Instituia:
Numr de nregistrare electronic:

Data nregistrrii : zi......../lun........./an.............

Numr de nregistrare ANCS:

Numele i prenumele persoanei care nregistreaz:

Numr sesiune de cereri de proiecte (cod

competiie):

Semntura:

ELEMENTE COMPONENTE ALE FORMULARULUI COMPLET AL CERERII DE FINANARE

1. Informaii privind solicitantul
2. Date despre proiect
3. Concordana cu politicile UE i legislaia naional
4. Pachetul de finanare a proiectului
5. Anexe i certificarea aplicaiei
IMPORTANT: se recomand max. 50 pagini, cu Font Times New Roman 11 (fr a lua n calcul Anexa cu CV-urile
persoanelor implicate n proiect)

TITLUL
PROIECTULUI

0.

Eficientizarea mijloacelor electrice de

transport in comun din Bucuresti

Acronim

INFORMAII PRIVIND TIPUL ASISTENEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Fondul European pentru Dezvoltare Regional.

1.

INFORMAII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1

SOLICITANT
Numele
organizaiei

APSIM.SRL Bucuresti

Cod unic de nregistrare

Numr de ordine
Registrul Comerului

Nr. de la Registrul
Asociaiilor i Fundaiilor

Coduri CAEN

Telefon

Fax

Adresa potal
principal

sediu

Adresa pot electronic

nregistrare n Registrul Potenialilor Contractori

1.2

TIPUL SOLICITANTULUI:
Forma de organizare a solicitantului
(IMic/ IMed/ INTR)
Anul nfiinrii

DA

NU

Date despre solicitant

N-3

N-2

N-1*(ultimul
exercitiu bilantier
ncheiat)

1.3
Numr de angajai
REPR
EZEN
TANT
UL
LEGA
L

Cifra de afaceri (lei)

Profit din exploatare (lei)
Venituri realizate din cercetare-dezvoltare (lei)
Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare (lei)
Costuri totale de operare (lei)

Nume

POPESCU ION

Funcie

Numr de telefon

0743399661

Numr de fax

Adresa potal

STR. TOAMNEI, NR Adresa

7, SECTOR 6
electronic

AVOCAT

pot

popescu.ion@gmail.com

1.4 DIRECTOR DE PROIECT

1.5

Nume

IONESCU MARIA

Funcie

Numr de telefon

0732299662

Numr de fax

Adresa potal

STR. ALBA, NR 93, Adresa

SECTOR 6
electronic

DIRECTOR

pot

ionescu.maria@gmail.com

BANCA
Banca/ Sucursal

BCR

Adresa
Nr. de cont n format IBAN
1.6

RO03.............................

FINANRI NERAMBURSABILE PRIMITE ANTERIOR SAU N PREZENT DIN FONDURI PUBLICE

Solicitantul a mai beneficiat de asisten nerambursabil din fonduri publice sau de mprumut din partea IFI n
ultimii 5 ani?
DA

NU

n caz afirmativ, v rugm specificai urmtoarele informaii pentru maxim 5 proiecte (prezentate n ordinea
descresctoare a anului calendaristic n care s-a semnat contractul de finanare):
Titlul proiectului i nr. de
referin
Valoarea proiectului i, n caz
de parteneriat, suma alocat
solicitantului

Sursa de finanare

Anul semnrii contractului de

finanare

Anul finalizrii

Titlul proiectului i nr. de

referin
Valoarea proiectului i, n
caz de parteneriat, suma
alocat solicitantului

Sursa de finanare

Anul semnrii contractului

de finanare

Anul finalizrii

Titlul proiectului i nr. de

referin
Valoarea proiectului i, n
caz de parteneriat, suma
alocat solicitantului

Sursa de finanare

Anul semnrii contractului

de finanare

Anul finalizrii

Titlul proiectului i nr. de

referin
Valoarea proiectului i, n
caz de parteneriat, suma
alocat solicitantului

Sursa de finanare

Anul semnrii contractului

de finanare

Anul finalizrii

Titlul proiectului i nr. de

referin
Valoarea proiectului i, n
caz de parteneriat, suma
alocat solicitantului
Anul semnrii contractului

Sursa de finanare
Anul finalizrii

de finanare

Pentru proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de finanare sau componente ale sale a mai fost solicitat sprijin
financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE?
DA

NU

n caz afirmativ, pentru fiecare solicitare v rugm specificai urmtoarele informaii:

Denumirea programului

Nr. de nregistrare a
proiectului

Valoarea proiectului

Sursa de finanare

Descriere pe scurt a
componentelor pentru care sa solicitat finanarea

n curs de
evaluare
Stadiul propunerii

Selectat

Respins

Dac a fost respins, precizai motivul:

Proiectul ce constituie obiectul prezentei cereri de finanare sau componente ale sale a mai beneficiat de sprijin
financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, n ultimii 5 ani?
Nu se completeaz. Activitile proiectului nu pot ncepe nainte ce ANCS - OI Cercetare s confirme n scris
solicitantului c propunerea ndeplinete condiiile de eligibilitate prevzute, sub rezerva rezultatelor finale ale
procesului de evaluare a propunerilor.
Cererea de finanare va fi completat innd cont de toate cerinele prezentate n Ghidul solicitantului la punctul 3 ,,Completarea i depunerea cererii de finanare,,.

2.

DATE DESPRE PROIECT

2.1 DATE GENERALE

Programul Operaional

POS CCE

Axa Prioritar

AP2: COMPETITIVITATE PRIN CERCETARE, DEZVOLTARE

TEHNOLOGICA I INOVARE

Domeniul de intervenie

D.2.3 Accesul ntreprinderilor la activiti de cercetare-dezvoltare i

inovare

Operaiunea

O.2.3.3 Promovarea inovrii n cadrul ntreprinderilor

Scheme de ajutor de stat

Schema de ajutor de stat de CDI exceptat de la notificare Finanarea

proiectelor de cercetare-dezvoltare i inovare (CDI) prin Programul
Operaional Sectorial pentru Creterea Competitivitii Economice
(POS-CCE), aprobat prin OM nr.3388/2008 cu modificrile i
completrile ulterioare
Schema de ajutor de stat regional Finanarea proiectelor de investiii
iniiale n cercetare-dezvoltare i inovare, aprobat prin OM nr.
1293/2008 cu modificrile i completrile ulterioare

Tipul proiectului
Sectorul relevant
tematica proiectului

Eficientizarea mijloacelor electrice de transport in comun din Bucuresti

pentru

Energetic

2.2 LOCAIA PROIECTULUI

Se vor specifica urmtoarele informaii pentru fiecare dintre locaiile propuse pentru implementarea proiectului:
ara

Romania

Regiunea

SUD

Judeul

Bucuresti

Localitatea

Bucuresti

Adresa

Bulevard Iuliu Maniu, nr 256, sector 6

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

Obiectivul proiectului
(se vor enuna obiectivele proiectului i se va explica cum contribuie proiectul la realizarea obiectivelor
competiiei)
1. Sporirea sigurantei mijloacelor de transport in comun cu 20% din orasul Bucuresti, pe o
perioada de timp de cel putin 4 ani, prin dezvoltarea mecanismelor de actionare
-

Este specific pentru ca se doreste sporirea sigurantei mijloacelor de transport

Este masurabil datorita procentului de 20% mentionat mai sus

Este accesibil pentru ca acest obiectiv poate fi atins

Este realizabil pentru ca tehnologiile actuale se concentreaza din ce in ce mai mult pe

siguranta echipamentelor realizate si utilizate in diverse domenii

Este time-bound pentru ca durata precizata este de cel putin 4 ani

2. Cresterea eficientei mijloacelor electrice de transport in comun cu 25% prin minimizarea

pierderilor pe o perioada de 8 luni
-

Este specific pentru ca se doreste o crestere a eficientei

Este masurabil pentru ca se precizeaza un procent de 25%

Este accesibil pentru ca aceasta eficientizarea este posibila datorita tehnologiei actuale

Este realizabil cu ajutorul noilor tehnologii si a inginerilor din ce in ce mai bine pregatiti

Este time-bound pentru ca se specifica perioada de 8 luni

3. Prelungirea duratei de exploatare a mijloacelor de transport electrice aflate in utilizare cu cel

putin 10 ani
-

Este specific pentru ca se doreste prelungirea duratei de exploatare

Este masurabil pentru ca se doreste durata de exploatare cu cel putin 10 ani a mijloacelor
de transport in comun

Este accesibil pentru ca este de dorit o prelungire a duratei de viata a mijloacelor folosite in
transport

Este realizabil pentru ca se poate obtine aceasta prelungire cu mijloacele de dezvoltare

adecvate si cu ingineri bine pregatiti

Este time-bound pentru ca se doreste prelungirea vietii mijloacelor cu cel putin 10 ani

Justificarea necesitii implementrii proiectului

(se va preciza de ce este necesar acest proiect pentru atingerea obiectivelor i care este valoarea sa
adugat din punct de vedere tiintific i economic. ntreprinderile mari vor justifica efectul stimulativ
conform punctului 2.3.3 din Ghidul Solicitantului)
In zilele noastre, cetatenii isi doresc sa ajunga mai repede, mai ieftin si mai bine in diferite locuri.
Calatoria este parte a stilului de viata . La momentul de fata exista orase care iau masuri pentru a face
calatoriile mai usoare, mai placute, mai sigure pentru pasageri.
Bineinteles ca sunt si multe barieri in implementarea si dezvoltarea unor mijloace de transport sigure,
eficiente, care sa asigure un transport de calitate inalta.
De asemenea, trebuie sa se ia in cacul si o balanta intre investitiile publice si cele private in ceea ce
priveste calitatea retelei de transport si serviciile, pentru ca actualmente este o dezechilibrare a acestei
balante si deciziile se iau greu, iar rezultatele un sunt cele asteptate. O bariera o reprezinta si
sustenabilitatea financiara a sistemelor de transport in comun, pentru ca suportul financiar pentru a
construi mijloace de transport in comun operabile si cu performante bune, sunt destul de ridicate. Din
acest motic este esential sa se gaseasca surse aditionale, dincolo de taxe , care sa sustina sistemele.

Imaginea sociala a transportului public in comun este alta bariera. In orasele din tarile dezvoltate,
oamenii vor sa isi faca o imagine mai buna prin focusarea pe masinile auto personale in defavoarea
transportului public in comun si transpotul in comune este astfel vazut ca un mijloc de transport-singura
optiune- pentru cei care un isi pot achizitiona propriul lor mijloc de transport. Astfel , imaginea
transportului in comun este privita ca o provocare.
Transportul in comun este, in general, printre ultimele prioritati ale oricarui guvern. Drumurile si
masinile au inceput sa castige popularitate incepand cu anul 1960 si, de atunci pana in zilele noastre,
sunt preferatele oamenilor, in defavoarea mijloacelor de transport in comun. Din aceasta cauza,
infrastructura folosita de mijloacele de transport in comun au inceput sa se deterioreze din ce in ce mai
mult. Dar in prezent, drumurile s-au aglomerat atat de mult, incat oamenii si-au intors atentia catre
vechiile mijloace de transport in comun. Din cauza faptului ca oamenii folosesc mai des aceste mijloace,
s-a observat o necesitate de imbunatatire a acestora.
Transportul in comun are nevoie de sustinere din mai multe motive: intotdeauna locuitorii unui oras vor
avea la dispozitie transportul in comun pentru a merge si a-si rezolva diversele probleme.
Desi in plina recesiune, oamenii continua sa aiba nevoie de mijloace de transport eficiente, rapide si
sigure. Fenomenul de recesiune este temporar, iar banii investiti in eficientizarea acestor mijloace de
transport in comun vor duce la castiguri mai mari, ce vor ajuta economia statului.
O multime de oameni folosesc mijloacele de transport in comun si daca la un moment dat, acestea nu
vor mai fi de incredere, ei vor apela la masini, fapt ce va duce la aparitia unor probleme precum
ingreunarea traficului si amplificarea poluarii. Ambele rezultate nu sunt de dorit. Iar din aceste situatii,
vor rezulta oameni frustrati la locul de munca pentru ca au stat prea mult in trafic si incapabili sa lucreze
la randament maxim.
Privind problema din perspectiva mediului in care oamenii traiesc, ar trebui luata in considerare ideea
de a investi mai mult in eficientizarea mijloacelor de transport in comun. Astfel, s-ar proteja mai mult
mediul inconjurator, s-ar reduce poluarea, oamenii si-ar imbunatati sanatatea, ar deveni mai activi, mai
energici, lucru care s-ar reflecta si in activitatile desfasurate la locul de munca.
Sistemele de transport in comun eficiente reprezeinta o parte esentiala a transportului sigur, curat si la
preturi accesibile pentru dezvoltare. Dintr-o perspectiva sociala, transportul public este, de multe ori,

singurul mijloc de transport pentru cei cu posibilati reduse. Fara acesta, ei ar avea posibilitatea de a
cauta un loc de munca aproape de casa lor, unde ar putea ajunge doar mergand pe jos, ceea ce inseamna
ca mijloacele de transport in comun le imbunatatesc posibilitatile de trai. Le ofera, de asemenea, acces
mai larg la educatie, ingrijire medicala si distractie. Pentru persoanele mai in varsta, persoane cu
dizabilitati si copii, transportul in comun reprezinta principala lor sursa de mobilitate.
Din perspectiva mobilitatii urbane, transportul public este, de departe, mai eficient decat masinile
personale in ceea ce priveste spatiul disponibil pe drumurile publice si energia consumata. De exemplu,
un autobuz ce transporta 40 de pasageri utilizeaza doar de 2,5 ori mai mult spatiu pe drumurile publice
decat o masina ce transporta doar 1 sau 2 persoane. Si acelasi autobuz consuma doar de 3 ori mai mult
carburant decat o masina. In concluzie, transportul in comun este important pentru imbunatatirea
mobilitatii sustenabile in zonele urbane, de aceea incurajarea folosirii mijloacelor de transport in comun
in orase este o idee foarte buna.

Efectul stimulativ
(se va completa numai de ctre solicitanii de tip ntreprinderi mari; analiza efectului stimulativ trebuie s se bazeze
pe o comparaie a situaiilor cu i fr finanare nerambursabil; toate afirmiile fcute n aceast seciune trebuie
susinute i completate cu date msurabile prin Planul de afaceri anexat propunerii)
a) Va crete substanial dimensiunea proiectului prin acordarea finanrii?
DA

NU

Dac da, specificai tipul de crestere:

creterea costurilor totale ale proiectului (fr diminuarea cheltuielilor suportate de ctre beneficiar din
fonduri proprii o dat cu primirea finanrii)
creterea numrului de angajai implicai n activitile de CDI
altceva: ....................................................................................................................................................
b) Va crete substanial domeniul de aplicare al proiectului prin acordarea finanrii?
DA
NU x
Dac da, specificai tipul de crestere:
creterea numrului de rezultate obinute pe proiect (brevete, publicaii tiinifice, produse, procese i
servicii noi/mbuntaite, etc)
realizarea unui proiect mai ambiios caracterizat de o probabilitate mai mare de impact tiinific sau
tehnologic, dar i de o probabilitate mai mare de eec
altceva: ....................................................................................................................................................
c) Va crete substanial valoarea total a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect prin acordarea finanrii?
DA
NU x

Dac da, specificai tipul de cretere:

creterea cheltuielilor totale de CDI ale beneficiarului
creterea bugetului angajat pentru proiect (fr o scdere corespunztoare n bugetul altor proiecte)

creterea cheltuielilor de CDI ale beneficiarului ca procent din cifra total de afaceri
altceva: ....................................................................................................................................................
d) Va crete substanial ritmul de finalizare a proiectului prin acordarea finanrii?
DA
NU x
Dac da, specificai cu ct timp se va termina mai repede proiectul n comparaie cu cazul n care nu s-ar primi
finanare nerambursabil: .................................................
alte precizri referitoare la efectul stimulativ

Contextul proiectului
(se va preciza dac proiectul pentru care se solicit finanarea reprezint o continuare a unui alt
proiect i contextul n care este realizat.; se va descrie situaia pe plan naional n domeniu; se va
prezenta contextul internaional al proiectului astfel nct s se poat determina nivelul de
performan al inovrii propuse.)
Un sistem de transport in comun bun trebuie sa fie usor si convenabil de folosit, rapid, curat si la preturi
convenabile. Seoul, Singapore si Hong Kong sunt cunoscute pentru sistemele lor de transport in comun
excelente. Orase mai mici, precum Lyon in Franta si Curitiba in Brazilia, au, de asemenea, sisteme
foarte eficiente. Recent, Leon in Mexic, Pereira in Columbia, Lagos in Nigeria si Ahmedabad in India
au dezvoltat sisteme foatre bune de transport in comun. Mult mai multe orase incep sa isi dezvolte
sisteme de acest fel.
O caracteristica cheie este faptul ca aceste sisteme integreaza mai multe tehnologii, precum sine de
metrou, sine usoare, transit rapid cu autobuze si servicii de autobuze de baza. Un simplu bilet de
transport sau card electronic este suficient pentru oricare mijloc de transport existent in orasul respectiv,
oferind pasagerilor posibilitatea de a comuta de la un anume mijloc de transport la altul. Sistemul de
informatii legate de pasageri le permite acestora sa stie cand este disponibil urmatorul mijloc de
transport si sa inteleaga foarte usor rutele. Frecventa mare a serviciilor oferite de mijloacele de transport
in comun reduce bataia de cap creata de asteptarea lunga pentru urmatorul autobuz sau tren.
Datorit faptului c n marile orae gradul de poluare crete datorit prezenei numrului din
ce n ce mai mare de autovehicule pe baz de combustie intern, se ncearc folosirea unor
autovehicule mai puin poluante. De asemenea, pentru mijloacele de transport n comun, se doresc
vehicule care s poat fi folosite chiar i atunci cnd oraele sunt foarte aglomerate.
Cele mai bune exemple sunt troleele, autovehicule electrice cu o capacitate mare, ecologice, i care nu
eman direct noxe i tramvaiele, vehicule ce circul pe calea ferat proprie, ferite de maini(dac ina
are an separat, mainile nu au acces), vehicule de capacitate mare, care nu eman direct noxe.
Un vehicul electric trebuie s aibe capacitatea de a accelera treptat sau n trepte. n trafic sunt
prezente vehicule electrice care, dei produse acum 40 de ani, nc sunt funcionale. Neajunsul acestora
este modul de variere a vitezei, care este n trepte. Acest fapt implic un grad sczut de
fiabilitate(control mecanic, prin comutri mecanice de mecanisme), i randament redus(modificnd
valoarea rezistenei pus n serie cu motorul prin efect Joule-Lenz, se degaj destul de mult cdur,
ceea ce nseamn energie electric pierdut).

Descrierea componentelor proiectului

(Se vor descrie componentele/etapele proiectului propus spre finanare. Se va face descrierea rezultatelor de
cercetare-dezvoltare, brevetului sau altui drept de proprietate industrial pe care se bazeaza (valorifica)
proiectul i procesul prin care, se vor obine rezultate cuantificabile i relevante pentru dezvoltarea
economic i social a domeniului/sectorului identificat, precum i a firmei respective)
Etapa 0. :analiza, studii de piata
In aceasta etapa vor exista mai multe subetape precum : incadrarea studiului, colectarea informatiilor, analiza
informatiilor, redactarea raportului studiului. In aceste subetape se va realiza o reflectie de marketing
prealabila, inainte de elaborarea studiului si se vor alege tehnici de marketing. Pentru colectarea informatiilor
se va face un studiu cantitativ prin care se vor cumula informatii in urma focus-grupurilor. Pentru analiza
informatiilor se vor alege tehnici de extragere a datelor care depind in principal de variabilele studiate dar si
de programele de extragere studiate. Concluziile se iau pe baza rezultatelor esentiale aduse la zi in urma
prelucrarii datelor.
Etapa 1: proiectare scheme
n aceast etap vor fi proiectate schemele de ctre inginerii electroniti, simulate i documentate. A fi
analizat influena utilizrii diferitelor tipuri de piese, pentru obinerea unor rezultate ct mai bune pentru
eficien energetic(pierderi minime prin efect Joule-Lenz).
Etapa 2: testare module electrice
Modulele vor fi realizate practic, n stadiul de prototip alfa, vor fi testate n gol i folosind sarcini
simulate(motoare mici, sarcini rezistive de putere mare, vor fi influenate din exterior cu semnale parazite ce
simuleaz un comportament din lumea real(cmp electric puternic - fulgere, descrcri electrostatice, cmp
electromagnetic puternic - magnei, antene), vor fi afectate montajele cu ocuri mecanice pentru testarea
rigiditii mecanice a acestora. De asemenea, vor fi testate din punct de vedere al siguranei n exploatare,
fiind distruse sau decuplate componente n timp ce funcioneaz pentru a testa comportamentul n cazul
defectelor. Orice defect trebuie s aib ca efect un comportament nepericulos(motoarele nu trebuie s
accelereze necontrolat, trebuie s rmn nfrnate sau nealimentate)
Modulele vor fi montate pentru test pe cteva autvehicule i se va realiza testarea acestora n poligon i n
trafic. Se vor analiza cauzele eventualelor defeciuni, i vor fi remediate.
Etapa 3: implementare module
Modulele vor fi realizate n varianta lor final, vor fi asamblate, montate i testate individual pe
autovehicule. Autovehiculele vor fi testate ntr-un poligon amenajat n care se vor simula condiiile reale de
trafic. Vehiculele vor avea ca ofer angajai ai regiei autonome care vor propune modaliti de testare(frne
brute, accelerri, etc). Se va monitoriza evoluia vehiculelor cu sistemul montat.
Etapa 4: omologare la R.A.R.
Autovehiculele vor fi supuse testelor pentru omologare la Registrul Auto Romn unde vor fi analizate
conform standardelor n vigoare din punct de vdere al siguranei, consumului i a perametrilor.
Resursele materiale implicate n realizarea proiectului
(se va prezenta locatia de implementare a activitilor prevzute n proiect, dotrile i echipamentele IT deinute i
utilizate pentru proiectul care face obiectul cererii de finanare etc)
Pentru acest proiect sunt necesare urmatoarele :
-incapere montare
-calculatoare
-masa executie
-piese electronice

-aparatura realizare PCB

-aparatura electronica
-sistem alarma
-consumabile
Descriere:
Pentru realizarea proiectului este nevoie de o ncpere pentru dezvoltarea i implementarea modulelor de
acionare(realizarea montajelor) precum i pentru montarea acestora pe mijloacelor de transport. ncperea trebuie s
dispun de cricuri pneumatice, loc de garare pentru autovehicule, de nclzire i s fie branat la reeaua electric ce
este folosit la alimentarea mijloacelor de transport electrice sau cu una cu parametri echivaleni(tensiune electric i
putere maxim instalat).
Sunt necesare 10 sisteme de calcul pentru dezvoltarea i simularea schemelor electrice ce urmeaz a fi
implementate i pentru proiectarea cablajului imprimat pentru montajele aferente.
Sunt necesare 3 mese pentru electroniti, izolate galvanic fa de reeaua de 230V, dotate cu o staie de lipit de
50W cu reglaj n temperatur, multimetru digital, ampermetru de curent continuu, cu surs dubl de tensiune,
reglabil ntre 0-30V, 0-5A, cu osciloscop digital de minimum 20MHz, precum i o surs de tensiune de 200-1KV,
de joas putere.
Pentru realizarea cablajelor electronice sunt necesare: mas de corodat, mas de expunere, baie de fludorizare,
mas de corodare, clorur feric. Sunt necesare stocuri pentru minimum 50 de montaje electronice ce urmeaz a fi
testate, evaluate, implementate i n final ncorporate n mijloacele de transport.
Pentru facilitarea lucrului, este nevoie de imprimante, folii transparente, markere, pixuri, creoaine, hartie. Din
punct de vedere al electronicelor, exis necesitatea unui stoc de componente, de fludor, sacz, sonde de osciloscop,
de multimetru i conductori de legtur.
Pentru protejarea echipamentelor, pieselor, a aparaturii i a tuturor bunurilor din ncpere este necesar un sistem de
alarm electronic pentru a permite accesul n cldire numai persoanelor autorizate
Descrierea activitilor proiectului
(se vor descrie activitile i subactivitile proiectului, tinnd cont de etapele prezentate n descrierea
componentelor proiectului.; acestea vor trebui s fie coerente cu tabelele 2.6, 3.4 i 4.1; activitile
proiectului trebuie s corespund tipurilor de activiti eligibile prezentate n Ghidul Solicitantului la
pct. 2.3.2; pentru fiecare activitate/subactivitate se vor prezenta resursele financiare, materiale i
umane care vor contribui la realizarea lor. De asemenea, se pot trece i activiti neeligibile, indicnd
acest lucru, precum i rezultatele lor.)
A1:Alctuirea echipei pentru proiect : manager, inginer de verificare i trei electroniti
In aceasta activitate primul pas este crearea unui plan de resurse, asa cum rezulta din planul de proiect.
Managerul de proiect trebuie sa identifice activitatile care trebuie executate si resursele necesare pentru
realizarea lor. Inainte de inceperea proiectului, planul de resurse nu poate sa identifice decat ariile
functionale care trebuie sa aloce resurse si efortul aproximativ necesar. In cadrul evaluarii potentialilor
membri ai echipei de proiect trebuie urmarite anumite caracteristici ale indivizilor:

Aptitudinile necesare pentru realizarea activitatilor pe care le presupune

proiectul

Nivelul de influenta in cadrul organizatiei

Accesul la o alta retea de resurse

Capacitatea de a participa efectiv in cadrul proiectului

Spiritul de echipa si capacitatea de a colabora in realizarea activitatilor

In functie de proiect, implicarea membrilor echipei de proiect poate varia. Atitudinea si comportamentul
managerului de proiect au un impact semnificativ asupra atitudinii echipei. Desi cel mai bun mod de a
obtine vizibilitate , atat fata de echipa, cat si fata de sponsorii proiectului, este de a conduce oamenii
exercitand autoritatea conferita. Liantul essential al unei echipe collaborative este cultura de echipa, o
combinative de atitudini si actiuni specific cultivate de-a lungul proiectului. Succesul unei echipe de
proiect se bazeaza pe cateva principia commune: increderea comuna in valoarea si posibilitatea atingerii
obiectivelor echipei, constientizarea necesitatii contributiei fiecarui individ pentru succesul echipei,
cultivarea unui mediu colaborativ, recompensarea rezultatelor remarcabile ale echipei.
A2: Alcatuirea specificaiilor proiectului. Elaborarea schemelor electronice, a designului, a calculelor i
a modului de testare i msurare .
In aceasta activitate se vor concepe schemele electronice , designul si modul detestare si masurare ale
modulelelor electronice. Pentru elaborarea schemelor. Se vor folosi metoda schemelor ierarhizate si
metoda schemelor concatenate. Prima se refera la elaborarea structurii electronice pe mai multe niveluri,
functie de importanta si functionarea sistemului , iar cea de a doua la elaborarea structurii electronice in
cadrul unui rpoiect plan dar dispus pe mai multe pagini.
Schemele lectronice ierarhizate au mai multe niveluri: schema bloc a echipamentului, schemele alectrice
ale ansamblelor, scheme electrice ale subansablelor si ale modulelor, scheme electrice ale circuitelor,
dispozitivelor si componentelor electronice.
Se pot folosi mai multe programe de proiectare precum: ORCAD, KICAD etc.
B1: Realizarea designului unui prototip pentru modulul electronic.
Realizarea disgin-ului unui prototip pentru modulul electronic presupune realizarea unui proiect ethnic
cu layout-uri 2D si 3 D. Acesta este un design conceptual pentru simulare si vizualizare prototip digital.
B2: Realizarea practica a prototipului pentru modulul electronic .
In aceasta activitate trebuie realizat practic prototipul pentru modulul electronic, care a fost proiectat la
activitatea anterioara; acum se face fizic prototipul pentru module, pentru a asigura un cadrul durabil si
sigur de implementare si functionare.
B3: Montarea prototipului de modul electronic.
In aceasta activitate se va monta prototipul de modul electronic care a fost realizat la activitatea
anterioara pentru a putea face teste si a analiza functionarea acestuia pe ansamblul pe care va fi montat
device-ul final.
B4: Testarea modulului electronic n gol i pe teren
Testarea este procesul de determinare experimentala a unor parametri in scopul stabilirii starii tehnice
si/sau a performantelor unor piese, subansambluri, ansambluri sau sisteme tehnice.
Testarea modulului electronic trebuie facuta cu mai multe metode si mijloace de testare pentru ca
aceasta activitate este foarte importanta pentru ciclul de viata al proiectului si implicit pentru atingerea
obiectivelor propuse. Toate testele trebuie sa iasa cu success, altfel se vor repeat activitati anterioare
pana la obtinerea rezultatelor concordante cu standardele .
Acest lucru implica o atenta si continua observare a functionarii starii tehnice a automobilelor ,
supunerea periodica a acestora unor procese de testare si diagnosticare care sa detecteze chiar si micile

defecte sis a permita stabilirea celor mai bune solutii.

Implementarea testarii si diagnosticarii in procesul de exploatare a autovehiculelor impune elaborarea
prealabila a unui system de testare si diagnosticare, in care intra: obiectul testarii, caracetrizat de anumiti
parametric de stare; parametric de siagnosticare; mijloacele tehnice de testare si diagnosticare; metodele
si organzizarea proceselor tehnologice de testare si diganositicare
C1: Realizarea unei scheme electronice i a unui design pentru modulul de siguran i de protecie
Pentru modului de siguranta si de protectie se va realize o schema electronica intr-unul din programele
alese de concepere a schemelor electronice si a ansamblelor(ORCAD,RPOFICAD,KICAD etc.)
C2: Realizarea practic a modulului de siguran i de protecie
In aceasta activitate se va realiza modulul de siguranta si de protectie pe baza schemei electroncie
proiectate in activitatea anterioara. Aceasta activitate presupune realizarea fizica cu ajutorul
componentelor electronice.
C3: Montarea i testarea in gol i pe traseu a ansamblului
Testarea ansamblului trebuie facuta cu mai multe metode si mijloace de testare pentru ca aceasta
activitate este foarte importanta pentru ciclul de viata al proiectului si implicit pentru atingerea
obiectivelor propuse. Toate testele trebuie sa iasa cu success, altfel se vor repeat activitati anterioare
pana la obtinerea rezultatelor concordante cu standardele .
Acest lucru implica o atenta si continua observare a functionarii starii tehnice a automobilelor ,
supunerea periodica a acestora unor procese de testare si diagnosticare care sa detecteze chiar si micile
defecte sis a permita stabilirea celor mai bune solutii.
Implementarea testarii si diagnosticarii in procesul de exploatare a autovehiculelor impune elaborarea
prealabila a unui system de testare si diagnosticare, in care intra: obiectul testarii, caracetrizat de anumiti
parametric de stare; parametric de siagnosticare; mijloacele tehnice de testare si diagnosticare; metodele
si organzizarea proceselor tehnologice de testare si diganositicare
D1: Montarea modulului de acionare mpreun cu cel de siguran pe toate autovehiculele electrice
Dupa realizarea modulelor de actionare si a modulelor de siguranta , trebuie sa se efectueze activitatea
de montare pe autovehicule . Aceasta activitate trebuie sa aibe la baza actiunile de integrare si
functionare optima a subansamblelor, in acest caz , a modulelor de actionare si de siguranta.
D2: Testarea pe teren a autovehiculelor
Testarea este procesul de determinare experimentala a unor parametri in scopul stabilirii starii tehnice
si/sau a performantelor unor piese, subansambluri, ansambluri sau sisteme tehnice.
Astfel, dupa montarea in conditii optime si functionare a modulelor din activitatea anterioara, se va
realize testarea pe teren a autovehiculelor si se vor monitoriza parametrii de interes.
D3: Rezolvarea problemelor detectate.
In urma testarii se vor analiza parametrii de interes si se vor solutiona eventualele defecte sau rpobleme
observate legate de calitatea produsului, in functie de formalizarea cerintelor si finisarea
implementarii/codari propriu zise. Nu toate defectele software sunt cauzate de greseli din proiectare. O
sursa raspandita de defecte costisitoare sutn lacunele si neclaritatile la nivel de cerinte, de exemplu,
cerintele ascunse sau incomplete. Deseori aplicatiile cad in cauza problemelor de compatibiltate cauzate
atat de interactiunea lor cu alte aplicatii sau sisteme de operare, cat si de non-conformitatile ce apar de la

o versiune a programului la alta. Aceste aspect vor fi luate in considerare la rezolvarea problemelor
detectate.
D4: Omologare la R.A.R
Autovehiculele vor fi supuse testelor pentru omologare la Registrul Auto Romn unde vor fi analizate
conform standardelor n vigoare din punct de vdere al siguranei, consumului i a perametrilor
Personal cu nalt calificare
(solicitanii de tip IMM care mprumut personal cu nalt calificare din organizaii de cercetare sau
ntreprinderi mari pentru activiti de cercetare-dezvoltare-inovare vor prezenta numele persoanelor
mprumutate, perioada de angajare, expertiza acestor persoane, experiena n CDI, implicarea n proiect i
orice alte informaii relevante.)
2 manageri (un manager general si unul de proiect)
3 ingineri electronisti
1 inginer verificare

Descrierea rezultatelor anticipate n urma implementrii

(se vor specifica principalele rezultate ale proiectului)
Avnd n vedere c proiectarea sistemelor electronice este iterativ, pe parcursul procesului vor rezulta
mai multe scheme, n variante ce urmeaz a fi mbuntite.
n urma proiectului vor fi proiectate minim 10 scheme electronice pentru modulele de acionare mpreun
cu necesarul de piese(Bill Order), schema bloc, modaliti de test, designul cablajului pentru
implementare, instruciuni de folosire, instalare i depanare.
Pentru fiecare schem proiectat, considerat viabil, vor exista minimum 500 de prototipuri ale acesteia,
din fiecare etap a dezvoltrii lor.
Vor fi proiectate minim 5 scheme de sisteme de protecie a modulelor la suprasarcin i scurtcircuit
mpreun cu documentaia aferent acestora manual de instruciuni, utilizare, instalare i depanare, iar la
finalul proiectului vor exista minim 500 prototipuri din fiecare, din fiecare etap a dezvoltrii acestora
n urma proiectului, sistemele vor fi montate pe autovehicule utilizate n sistemul de transport n comun,
minimum 200 de autovehicule din fiecare tip vor funciona folosind acest sistem
Estimm o cretere a eficienei electrice prin reducerea pierderilor calorice prin efect Joule-Lenz cu
aproximativ 30% n cadrul troleelor i de 25% n cazul tramvaielor. De asemenea estimm costuri de
mentenan de maximum 1500 RON pentru sistemul de acionare instalat per autovehicul.
n cadrul troleelor i a tramvaielor o sarcin ndeplinit de sistemul de acionare este de frnare folosind
motoarele de deplasare, reducnd costurile pentru sistemul de frnare.
Deci, rezultatele principale asteptate sunt:
-specificatii si scheme electronice
-prototip modul electronic de actionare

-sistem de protectie electronic de supratensiune, supracurent si suprasarcina a modulului de actionare a

motoarelor
-modul de actionare cu sistem de protectie functional
-design modul de siguranta si protectie
-autovehicule electrice cu modul de siguranta si de actionare

Nr.

Activitate/subactivitate

1. Analiza

Rezultate

Activitate initiala
Rapoarte, analize
Rapoartele de activitate
pntru analiza vor fi
realizate in Microsoft Excel
sau Microsoft Word; la fel
1.1. studiu de piata
si chestionarele
Se va realiza in urma
activitatii de analiza si
2. Proiectare
studiu
2.1. instalare / updatare software
Soft instalat
Scheme
electronice
realizate in progrmele
2.2. realizare scheme electronice si mentionate la punctele
design pentru modulul de siguranta
anterioare
Scheme
simlate
in
progrmele adoptate ca
2.3. testare scheme
tehnologie
Testarea se va face doar
dupa
ce
activitatile
3. Testare
anterioare au fost realizate
Simularile se vor face
numai dupa realizarea
schemelor electronice si de
3.1 testare module electrice in gol design sau prototip
Simulari
practice
ale
3.2 testare module electrice pe teren modulelor electronice
Solutii adoptate in functie
de tipul de problema/defect
3.3 rezolvare problema detectate
detectat
4. Implementare
Module de soft
4.1. implementare module de Montarea modulelelor de
siguranta si protectie
tate tipurile
Omologare prin teste la
5. Omologare la R.A.R
Registrul Auto Roman

Cuantificarea rezultatelor

Rapoarte
activitate

lunare

de

3 platforme de soft diferite

10 scheme electronice
5 testari pentru fiecare
schema

5 simulari pentru fiecare

test
5 simulari pentru fiecare
test
3 solutii minim
fiecare problema

pentru

500 module
3 categorii mari de teste

Beneficiari direci / indireci

(se vor indica grupurile/ entitile care vor beneficia/vizate de rezultatele proiectului, direct sau
indirect sustinute cu date statistice relevante)
1. finantatori Primaria Bucuresti/UE-fonduri europene
2. echipa dezvoltatoare
3. angajati RATB
4. locuitori ai Bucurestiului
5. turisti

2.4 MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Metodologia de implementare a proiectului
(se va prezenta modul n care va fi gestionat implementarea activitilor proiectului i mecanismul de
monitorizare, evaluare i control necesar implementrii proiectului)
- gestionarea facuta de managerul de proiect
- distribuirea sarcinilor
- mecanism de monitorizare : template-uri de activitati / completate, evaluare si control : documente
standard de control al calitatii si serviciilor
Monitorizarea , evaluarea si controlul activitatilor presupune:

Evaluarea operativa a deciziilor asupra implementarii(sau depistarea

problemelor)

Efectuarea zilnica a gestionarii

Efectuarea operatva si corecta a procedurilor de gestionare a resurselor

Facilitatea coorodnarii intre acxtivitatile compartimentelor

Monitorizarea si raportarea la timp despre realizarile si rezultatele

implementarii planului de dezvoltare

Comunicarea stadiului implementarii strategiei de dezvoltare catre factorii de

decizie de la cel mai inalt nivel.
Obiectivele propuse vor fi realizate prin activitati care se vor concentra spre obtinerea eficientei maxime
si impactului cat mai larg al proiectului. Metodologia de implementare(coordonare, raportare si
evaluare) a proiectului va fi dezvoltata pe baza experientei acumulate de catre echipa de implementare,
fapt care asigura desfasurarea eficienta a activitatilor , contribuind astfel la atingerea cu succes a
obiectivelor.
Ca modalitate de abordare a procesului de management, metodologia se bazeaza pe cele 5 functii ale
managementului: planificare, organizare, coordonare, antrenare si control.
In plus, metodologia are la baza cateva elemente principale: trateaza aspecte legate de managementul
timpului, managementul bugetului si modalitati de desfasurare a fazelor din ciclul de viata al
proiectului; este orientata catre cresterea eficientei proiectului, defineste si utilizeaza indicatori de
performanta care vor fi urmariti pe parcursul derularii si la finalizarea proiectului; se bazeaza pe
participarea activa a tuturor membrilor echipei de implementare .
Coordonarea proiectului este asigurata prin intalnirile periodice / punctuale ale echipei de implementare,
ce au scopul de a identifica problemele cu care se confrunta proiectul si de a gasi solutii/ actiuni
corective pentru depistarea acestora. Ca mijloc de comunicare se va folosi: comunicare
orala/scrisa/electronica.
Achizitiile din cadrul proiectului se vor realiza in conformitate cu procedurile din cadrul manualului de

implementare si legsilatia in vigoare. Pe fiecare activitate care implica un cost, expertul contabil din
partea solicitantului se va implica in inregistrarea operatiunii efective in contabilitate si efectuarea platii
bunului achizitionat sau serviciilor prestate.
Membrii echipei de implementare vor asegura transmiterea datelor necesare realizarii rapoartelor
periodice. Managerul de proiect va asigura elaborarea si transmiterea la Autoritatea de Management a
rapoartelor de monitorizare periodica, care insotesc cererile de rambursare, precum si raportul final al
proiectului, conform procedurilor stipulate in manualul d eimplementare si la termenele stabilite de
acesta.
Evaluarea proiectului va fi realizata prin utilizarea unui instrument specific de evaluare-chestionarul,
prin care va fi evaluat gradul de indeplinire a obiectivelor. Evaluarea va avea doua componente: interna
si externa. Evaluarea initiala va fi realizata in vederea resurselor mobilizate cu scopul implementarii
proiecutlui. Evaluarea finala va fi cea prin care se va evalua gradul de atingere a obiectivelor, impactul
asupra grupului tinta, perspectivele de dezvoltare ulterioara in baza experientei dobandite, gradul de
staisfactie al grupurilor tinta, respectarea tintelor financiare propuse. Aceasta evaluare va fi realizata de
catre o firma de audit in scopul oferirii unei legalitati a operatiunilor contabile efectuate pe tot parcursul
implementarii proiectului.
Monitorizarea prevede astfel , un dispozitiv riguros si transparent de vizualizare a modului in care are
loc gestionarea financiara a implementarii strategiei de dezvoltare, care permite colectarea sistematica si
structurarea anuala a datelor cu privire la activitatile desfasurate. Monitorizarea are drept scop urmarirea
stadiului implemenatrii proiectelor prin care este transpusa in practica strategia de dezvoltare locala.
Pentru evidentierea gradului de implementare, pe baza documentelor se va intocmi un raport de
monitorizare care va cuprinde tate informatiile cu privire la evolutia impleemnatrii. Referitor la
monitorizarea planului, raportul va cuprinde urmatoarele elemente:

Grafice de implemenatre

Tabele privind implementarea financira pentru fiecare activitate in parte

Tabele de monitorizare care includ informatii cantitative si calitative pe baza

indicatorilor de realizare si rezultate stabilite pentru fiecare masura in parte

Analiza rezultatului monitorizarii proiectului

Managementul proiectului mai prevede:

Organizarea proiectului

Comunicare(mail, intalniri, sedinte, training)

Calitatea muncii(standarde in vigoare)

Asigurarea calitatii(responsabilizarea personalului din echipa)

Rolurile precise si rezultatele asteptate pentru fiecare membru al echipei

Planul de calitate presupune atat standarde ale produsului, cat si tstele facute pe parcurs sau la finalul
proiectului, iar evaluarea calitatii se face etapa cu etapa, pentru asigurarea respectarii pasilor precizati in
planul de calitate; verificarea calitatii este un proces continuu, si se desfasoara pe toata perioada
proiectului, finalizandu-se cu teste pentru ca astfel se reduc costurile in caz de risc.planul de calitate
prevede:

Planificarea calitatii

Asigurarea calitatii

Controlul calitatii
Asigurarea calitatii se face prin stabilirea unor proceduri si standarde organizationale. Planificarea
calitatii se realizeaza prin selectarea procedurilor si standardelor aplicabile pentru un proiect si
adaptarea acestora. Controlul calitatii presupune verificarea faptului ca procedurile si standardele sutn
urmate de catre echipa de dezvoltare.
Controlul calitatii se face prin revizii ale calitatii, prin masurare si evaluare autmata a calitatii cu

ajutorul unor metrici statice sau dinamice(metrici de produs, metrici de resurse).

Pentru masurarea calitatii avem diferite modalitati: probabilitatea de comportare neasteptata la nele
cereri; timpul mediu de functionare corecta; disponibilitate. De asemenea, si documntele din proiect
trebuie sa dispuna de un anumit grad de calitate care prevede frase scurte, liste, reluare idei complexe,
exprimare succinta, titluri si subtitluri (documentatia utilizatorului, sistemului). Pe de alta parte, si
progrmele, schemele trebuie sa beneficieze de o calitate sporita si sa indeplineasca anumite standarde.

Intalnirile in cadrul proiectului vor fi intalniri de planificare si intalniri de implementare. Intalnirea de la

inceput de proiect presupune participarea tuturor stakeholderilor , prezentarea proiectului, a activitatilor
si a rezultatelor activitatilor, atribuirea de roluri conform planului de proiect. Intalnirile pe parcursul
proiectului pot fi de management sau tehnice. Intalnirile de management sunt periodice, in functie de
necesitati. Intalnirile tehnice sunt organizate intre membrii echipei de implementare pentru rezolvarea
unro problema tehnice. Orice intalnire are la baza o minuta sau un proces verbal. Rolul minutei este o
dovada ca cei prezenti au fost la intalnire si rezuma discutiile de la intalnire .

Personalul echipei de implementare a proiectului

Se va prezenta personalul care va avea rolul cel mai important n managementul i implementarea proiectului,
inclusiv, dac e cazul, personalul cu nalt calificare angajat temporar (max. 10 persoane):

Nr. crt.

Nume /
prenume

1 Chitu Claudia

2 Stoica Laura

Funcia

manager
general

Manager de
proiect

Responsabiliti
n cadrul
proiectului
Gestionare
activitati control,
monitorizare,
evaluare;
organizarea
echipei
de
proiect; evaluarea
operativa
a
deciziilor asupra
implementarii(sau
depistarea
problemelor);
efectuarea zilnica
a
gestionarii;
efectuarea
operativa
si
corecta
a
procedurilor de
gestionare
a
resurselor;

Monitorizare,
evaluare,
omologare;
facilitarea
coorodnarii intre
acxtivitatile
compartimentelor

Implicare efectiv
(nr. om-luni)

; monitorizarea si
raportarea la timp
despre realizarile
si
rezultatele
implementarii
planului
de
dezvoltare;
comunicarea
stadiului
implementarii
strategiei
de
dezvoltare catre
factorii de decizie
de la cel mai inalt
nivel.

3 Tudor Paul

Inginer
verificare

Verificare
corectitudine
scheme,
respectare
standarde

Ionescu
Mitica

Inginer
electronist

Proiectare
scheme, testare
scheme

B1,B2,B4,C1,D2:4

5 Ignat Dan

Inginer
electronist

Implementare
module

.B3,C2,C3,D1:2

Zaharia
Marius

Inginer
electronist

Implementare
module

A2,D3:1

B3,C2,C3,D1:2

Riscuri
(se vor prezenta principalele riscuri legate de implementarea proiectului precum i msurile de
reducere a acestora)
Principalele riscuri sunt:

Deadline-ul nu este ndeplinit, exist ntrzieri n predarea proiectului.

Lipsa schemelor electronice. Proiectare incorect
Deteriorarea autovehiculului de test. Deteriorarea prototipului i a componentelor sale
Deteriorarea sistemului de protecie electronic pentru modulul de acionare

Bineinteles ca orice proiect, are nenumaate riscuri cu diferite grade de severitate in functie de impactul
si probabilitatea de aparitie, riscuri care se pot grupa pe mai multe categorii.
Riscuri de business:
Vizibilitatea rezultatelor

Deadline-uri rezonabile pentru livrabile

Numarul de client finali ai produsului
Complexitatea din punctual de vedere al beneficiarilor
Costurile associate cu livrarea intarziata
Costurile associate cu un produs defectuos

Riscuri relationate cu clientii

Contactul in trecut cu stakeholderii-beneficiari finali
Specificatii neclare
Intentia clientilor de a participa la teste si review-uri
Neintelegerea proceuslui ingineres de catre beneficiari
Riscuri ale mediului de dezvoltare
Instrumente de management de proiect nedisponibile
Instrumente software nedisponibile
Instrumente de managementul configurarii nedisponibile
Neintegrarea instrumentelor software folosite
Documentatie on-line neadecvata pentru instrumntele folosite

Riscuri de proces
Poltica scrisa a suportului de management care sa sublinieze importante standardelor de proces
pentru dezvoltarea software
Lipsa documentatiei adecvate pentru livrabile
Lipsa unui mecanism care sa asigure ca munca proiectului e conforma cu standardele ingineresti
Lipsa unui mecanism care sa controleze schimbarile pietei si a clientilor
Lipsa specificatiilor software
Riscuri de personal si experienta
Disponibilitatea personalului
combinatie gresita de aptitudini de competente in echipa
Personalul sa aibe asteptari gresite de la munca sa al proiect
Insuficient training al personalului
Riscuri tehnice
Metode nespeficice folosite pentru analiza software
Folosirea unor metode nepotrivite pentru design , teste
Nefolosirea instrumenteor pentru analiza software si design
Instrumente software care sa un suporte tstele deproces
Metricile de productivitatea sa un fie corelate partea software
Riscuri tehnologice
Tehnologia sa fie noua pentru personal
Cerintele prevad constrangeri excesive de performanta asupra produsului
Existente cerintelor de instrumente noi de analiza, design si metode de testare
Alte potentiale riscuri
Planuri, resurse nespecificate de client
Plan optimist, un realist
Plan care omite task-uri necesare
Presiune excesiva in partea planificarii, ce duce la reducerea productivitatii
Insistente din partea managerului asupra deciziilor tehnice
Insuficiente de personal

Decizii de management care reduc motivatia echipei

Planificare slaba care un poate suporta viteza de dezvoltare
Noi cerinte carea par pe parcurs
Componente nelivrate la timp
Cerinte aditionale adaugate pe parcurs
Vizibilitatea slaba a produsului
Deadline-uri nerezonabile
Costuri asciate cu livrari intarziate
Managementul riscurilor pentru partea de software dureaza mai mult decat se estimase
Utilkizarea ueni metode nespecifice de design
Metricile de claitate si rpoductivitate un sutn corelate cu tate componentele software
Riscul cu probabilitatea cea mai mare este sa plece un membru din echipa sau sa se imbolnaveasca, dar
acest risc are impactul cel mai mic, si se poate asigura un plan de contingenta care sa prevada
disponibilitatea resursei umane, pentru a se evita acest risc.
Un risc cu probabilitate si impact maimedii este ca un membru cheie al echipei sa devina indisponibil,
dar si acest risc se poate rezolva prin proceduri de proiect care sa includa ca documentatia procesului,
designul si deciziile sa fie impartite tututror membrilor echipei, ca deciziile sa un fie intarziate sua
pierdute.
Un risc cu probabilitate mare si impact mic este sa fie participare insuficiente din partea unitatii
business . asigurarea ca sponsorii sau / si finantatorii sunt constienti de importante promovarii
proiectului va diminua efectele acestui risc.
Pentru evaluarea impactului proiectului s-au analizat mai multe domenii:
Asupra domeniului de transport n comun ecologic: daca aceste mecanisme de
acionare vor fi perfecionate pentru un maximum al eficienei, costurile cu
transportul n comun vor scdea, precum i costurile cu ntreinerea dispozitivelor
Asupra domeniului de maini electrice: dispozitivul poate fi usor adaptat pentru
alte autovehicule ce folosesc motoare electrice pentru tractiune(metrou, tren).
Asupra populatiei: veniturile din pretul calatoriei pot fi investiti in comfortul
pasagerilor, nu in energia electrica.
Analiza SWOT
a. puncte tari(s)
1. Tehnologie noua folosirea dispozitivelor semiconductoare de comutaie de tip
GTO, Tristor sau IGBT pentru furnizarea energiei ctre motoare
2. Pret redus de producie piesele folosite pentru construirea dispozitivului sunt de
uz general, fiind produse n mas, preul acestora este unul redus
3. Mentenan uoar avand o schem electric a montajului detaliat i explicat,
gndit logic i clar, montajul poate fi uor verificat i depanat pentru asigurarea unei
funcionri corecte
4. Eficien crescut datorit pierderilor de energie prin efect Joule-Lenz reduse,m
eficiena produsului este net superioar a celor existente deja pe mijloacele de
transport n comun

b. puncte slabe (w)

1. Limitri tehnologice datorit caracteristicilor tehnice ale pieselor existente la acest
moment, pierderile energetice pentru varierea vitezei motoarelor este, dei mai mic dect n
cazul dispozitivelor existente, considerabil
2. Probleme neprevazute datorate testarii limitate a produsului existena unor dispozitive
asemntoare din punct de vedere al principiului de funcionare demonstreaz faptul c exista foarte
multe cazuri limit de funcionare ntlnite n regimul de funcionare zilnic, dar greu de replicat n
momentul testrii
3. Necesitatea ajustrilor fine pentru fiecare model de motor pentru a obine o eficien
maxim pentru fiecare vehicul electric n parte, este necesar ca montajul s fie calibrat pentru
fiecare motor pe care l acioneaz

c. oportuniti (o)
1. Tendinele de eficientizare a vehiculelor se urmrete creterea eficienei vehiculelor att
a celor bazate pe combustie intern ct i a celor electrice, iar acest proiect se adreseaz
eficientizrii vehiculelor electrice, un domeniu unde este loc de mult dezvoltare i de
cercetare
2. Concuren redus numrul companiilor care realizeaz produse asemntoare pentru a fi
utilizate pentru adaptarea mijloacelor de transport n comun existente n trafic este foarte
mic

d. ameninri (t)
1. Produs relativ nou, fara sustinere din partea unei firme cu reputatie in domeniu Practic
inseamna ca noua investitie nu se va bucura de incredere din partea segmentului de consumatori,
iar publicitatea nu va avea aceeasi anvergura ca a unui produs similar creat si promovat de o
firma puternica in domeniu.
2. Reticena angajailor Autobaza RATB - obinuii cu tehnologia veche n ceea ce privete
mentenana i reparaiile , angajaii care se ocup de autovehiculele electrice ar putea fi reticeni
cu privire la noua tehnologie

2.5 DURATA PROIECTULUI

Precizai durata implementrii proiectului, exprimat n luni (n estimarea duratei de implementare a proiectului nu
se vor lua n calcul activitile preliminare, anterioare confirmrii scrise din partea Organismului Intermediar pentru
Cercetare c proiectul ndeplinete condiiile de eligibilitate ale competiiei):

Proiectul dureaz 8 luni, ncepnd cu 15 Martie 2014.

Programarea activitatilor si graficul GANTT
Saptamani
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
A1
A2
B1
B2
B3
B4
C1
C2
C3
D1
D2
D3
D4

2.6 CALENDARUL ACTIVITILOR

Completai tabelul de mai jos cu activitile previzionate a se realiza n vederea implementrii proiectului,
precum i perioadele de realizare, corelate cu ,,Descrierea activittilor, Metodologia de implementare a
proiectului i cu Achiziii:
De la.

Pn la.

(nr lun de la nceperea

proiectului)

(nr lun de la nceperea

proiectului)

A1:Alctuirea echipei pentru proiect :

manager, Inginer de verificare i trei
electroniti.

15.03.2014(prima luna)

22.03.2014(prima luna)

A2: Alcatuirea specificaiilor

proiectului. Elaborarea schemelor
electronice, a designului, a calculelor i
a modului de testare i msurare

23.03.2014(prima luna)

7.04.2014(a dooua luna)

8.04.2014(a doua luna)

15.04.2014(a doua
luna)

8.04.2014(a doua luna)

22.04.2014(a doua
luna)

23.04.2014(a doua luna)

30.04.2014(a doua
luna)

Crt.
Activitate

6
7

10

11

B1: Realizarea designului unui

prototip pentru modulul electronic.

B2: Realizarea practica a prototipului

pentru modulul electronic .

B3: Montarea prototipului de modul

electronic.

B4: Testarea modulului electronic n

gol i pe teren
C1: Realizarea unei scheme
electronice i a unui design
pentru modulul de
siguran i de protecie
C2: Realizarea practic a modulului de
siguran i de protecie
C3: Montarea i testarea in gol i pe
traseu a ansamblului
D1: Montarea modulului de acionare
mpreun cu cel de siguran pe toate
autovehiculele electrice
D2: Testarea pe teren a autovehiculelor

31.04.2014(a doua luna)

7.05.2014(a treia luna)

8.05.2014(a treia luna)

15.05.2014(a treia luna)

16.05.2014(a treia luna)

23.05.2014(a treia luna)

24.05.2014(a treia luna)

21.06.2014(a patra
luna)

23.06.2013(a patra luna)

10.08.2014(a a sasea
luna)

11.08.2014(a sasea luna)

31.08.2014(a sasea

luna)
12
13

2.7

D3: Rezolvarea problemelor detectate.

D4: Omologare la R.A.R

1.09.2014(a saptea luna)

5.10.2014(a opta luna)

6.10.2014(a opta luna)

19.10.2014(a opta luna)

INDICATORI
Completai valoarea prognozat a indicatorilor de realizare i de rezultat din tabel.
INDICATORI

Valoare la nceputul
perioadei de
implementare

Valoare la sfritul
perioadei de
implementare

Indicatori de realizare
Cheltuieli eligibile efectuate din fonduri
nerambursabile pentru proiect (lei)

Cheltuieli anuale pentru CD (lei)

Cifra de afaceri (lei
Indicatori de rezultat

Valoare la nceputul
perioadei de
implementare

Locuri de munc nou create n ntreprindere

datorit proiectului (numr)

Locuri de munc nou create n activitatea CD

datorit proiectului (numr)

Locuri de munc meninute n ntreprindere

datorit proiectului (numr)
Numr cereri de brevete rezultate din proiect

Contribuia financiar privat total (cheltuieli

eligibile i neeligibile, fr TVA) a solicitantului
la proiect (lei)
Cheltuielile eligibile efectuate de ctre
ntreprindere pentru proiect (lei)

...

Valoare la sfritul
perioadei de durabilitate

2.8 PARTENERII IMPLICAI N DERULAREA PROIECTULUI

Nu se completeaz pentru aceast competiie.
2.9 RELAIA CU ALTE PROGRAME / STRATEGII / PROIECTE / ALTE DOCUMENTE RELEVANTE
Nr.
crt.

2.10

3.

TIP
(program/strategie/ 5.
4.
proiect/altele)

DENUMIRE

MOD DE RELAIONARE

6.

TAXA PE VALOAREA ADUGAT

Organizaia este pltitoare de TVA?
DA

NU

Exist activiti n cadrul proiectului pentru care solicitai finanare conform prezentei cereri, pentru care
organizaia este pltitoare de TVA ?
DA

NU

2.11 PROIECT GENERATOR DE VENIT

Nu se completeaz.
2.12 SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Sustenabilitatea financiar
(se va prezenta modul n care implementarea rezultatelor proiectului va fi susinut financiar, dup
ncetarea finanrii solicitate prin prezenta cerere de finanare. Informaiile vor fi corelate cu planul de
afaceri analiza financiar prin care se va demonstra fezabilitatea financiar a investitiei. )
Prin abonamentele la mijloacele de transport in comun care au implementate aceste module
Proiectul se poate dezvolta, extinde si atfel sustenabilitatea proiectului poate creste .Din analiza
financiara realizata in cadrul proiectului rezulta faptul ca dupa implementare, prin abonamentele create
la RATB, se va genera o auto-finantare suficienta pentru a continua acest proiect sau pentru a se extinde
si al alte regiuni. Cash-flow-ul cumulat este pozitiv pentru fiecare an, aceasta fiind conditia de
sustenabilitate financiara impusa de documentele euroepene.
De asemenea, proiectul nu este dependent de stimulente financiare cum ar fi subventii, scutiri de taxe si

datorii etc.
Proiectul recunoaste rolul strategic al adaptabilitatii si flexicuritatii in cadrul economiei si relationeaza
foarte bine cu conceptul ca sustenabilitatea, productivitatea, eficienta si competivitatea merg mana in
mana, astfel incat sa se dezvolte un sistem de management al securitatii si sanatatii transportului
incorporand forme moderne si flexibile de organizare a muncii.
Cu trecerea timpului, in urma observarii si evaluarii impactului cauzat de catre diverse proiecte, s-au
dezvoltat si implementat metode de a masura durabilitatea , amplificandu-se in acelasi timp numarul de
variabile ce permit determinarea sustenabilitatii unui proiect.
Proiectul ia in considerare urmatoarele variabile de durabilitate:

Privind mediul inconjurator: nu pune in pericol subzistenta generatiilor viitoare

Economice: creativitatea, eficienta, eficacitatea si cresterea economica

Internationale: forme si norme in vederea promovarii unui transport public in

comun mai sigur, mai eco si mai eficient

Sustenabilitatea instituional
(Se va preciza nivelul de utilizare a TIC n cadrul ntreprinderii (planuri de introducere a TIC,
instrumente de management integrat, integrarea n reele de afaceri, aplicarea sistemelor de securitate
IT, comer electronic etc); se va descrie sistemul de management de afaceri utilizat n ntreprindere De
asemenea se va prezenta capacitatea administrativ si tehnic a ntreprinderii de a mentine proiectul
pe toat perioada de operare. Se va descrie nivelul de cooperare cu clieni, furnizori i cu alte
ntreprinderi din sectorul respectiv)
Know-how-ul acumulat in proiect va fi transmis prin instruir reponsabililor cu implementarea
modulelor electrice pe autovehiculele de transport in comn si prin actiunile realizate dupa terminarea
proiectului: alte grupuri tinta, alte localitati etc. (promovare). Mai mult, actiunile ce se vor desfasura vor
fi puse pe site-ul oficial al proiectului , incurajand astfel extinderea solutiilor eco de eficientizare a
mijloacelor de transport in comn.
Printre membrii echipei de implemenetare se afla si membri ai acestui proiect, cei care l-au conceput.
Prin intermediul metodologiei si activitatilor implementate de acest proiect se pretinde oferirea
posibilitatii beneficiarilor de a profita de o calitate superioara a transportului in comn , mai ales prin
siguranta.
Promovarea sustinuta a activitatilor proiectului, dar mai ales, a rezultatelor obtinute, va face posibila
preluarea ca model de buna practica si de alte consortii care dezvolta proiecte, precum si transferarea
catre alte grupuri tinta. La sfarsitul proiectului, solicitantul si beneficiarii proiectului vor continua sa
comunice mai ales prin site-ul proiectului, vor actualiza continutul acestuia, vor colecta si analiza
informatiilr privind schimbarile aparute precum si impactul acestora asupra antreprenoritaului si
capitalului uman.

2.13 IMPACTUL ASISTENEI FINANCIARE NERAMBURSABILE ASUPRA IMPLEMENTRII

PROIECTULUI
Asistena financiar nerambursabil pe care o solicitai va avea rolul s:
a) accelereze implementarea proiectului
DA

NU

(dac da, se va justifica)

b) este esenial pentru implementarea proiectului

DA

NU

(dac da, se va justifica)

Nu exista alte fonduri sau cele existente sunt insuficiente

2.14 INFORMARE I PUBLICITATE

Prezentai detalii privind msurile propuse de informare i publicitate n legtur cu proiectul:
(Vor fi incluse urmtoarele tipuri de activiti de informare i publicitate: anun de pres ntr-un ziar regional
i/sau local privind nceperea proiectului, anun de pres la nchiderea proiectului cu menionarea rezultatelor
obinute, precum i editarea sau afiarea de: brouri, pliante, etichete etc)
Activitatea de informare i publicitate

Durata estimat/ Perioada

Costuri estimate

1. Anunt in ziar

1 luna

Zero (avem colegi

acolo)

2. Panouri publicitare

2 luni

1000 lei

3. Flyere

1 luna

100 lei

4. Site online

8 luni

Zero (realizat de
echipa proiectului)

(v rugm descriei pe scurt)

3.

CONCORDANA CU POLITICILE UE I LEGISLAIA NAIONAL

3.1 PRINCIPIUL POLUATORUL PLTETE

(v rugm s explicai modul n care proiectul va respecta principiul poluatorul pltete - dac este
cazul)
Proiectul nostru propune o metoda ecologica de eficientizare a transportului in comun;
Prevede un nivel ridicat de protectie, respecta principiul precautiei, fiind bazat pe principii stiintifice
solide si robuste;
Previne deteriorarea mediului inconjurator
Proiectul prezent recunoaste datoria morala de a preveni deteriorarea mediului inconjurator si
dificultatea si costurile contracararii sau remedierii daunelor aduse mediului. Proiectul are la baza
actiunea preventiva si actiunea corectiva.

3.2 DEZVOLTAREA DURABIL

(v rugm s explicai modul n care proiectul contribuie la respectarea principiului privind
dezvoltarea durabil)
Proiectul nostru contribuie la respectarea principiului privind dezvoltarea durabila, prin urmariea
satisfacerii nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface
propriile nevoi.
Printr-un cadru teoretic stabil raportul de tipul om-mediu , mediu inconjurator, mediu economic si social
este respectat.
Dezvoltarea durabila la nivelul proiectului se va atinge si pe plan financiar prin eficientizarea
cheltuielilor si incadrarea in bugetul alocat proiectului, dar si pe plan ecologic prin achizitionarea de
echipamente cu nivel redus de poluare.
Prezentul proiect este gandit din perspectiva obiectivului de coeziune economica si sociala de reducere a
riscurilor, eficientizare, siguranta a transportului public in comun si poate deveni un exercitiu complex
de dezvoltare interegionala.

3.3 EGALITATEA DE ANSE

(v rugm subliniai modul n care principiul privind egalitatea de anse a fost integrat n elaborarea i
implementarea proiectului, fie n activitile, fie n managementul proiectului, menionnd orice
component specific care arat acest lucru)
Proiectul abordeaza egalitatea de sanse in toate etapele sale de elaborare si implementare, prin
respectarea prevederilor legislatiei in viguare si luarea in considerare a politicilor si practicilor
prin care sa nu se realizeze nici o deosebire, excludere sau preferinta indiferent de gen, rasa,
nationalitate, etnie, categorie sociala, varsta, handicap, convingeri, apartenenta la o categorie
defavorizata.
Prin participarea la sedintele de proiect atat de a femeilor cat si a barbatilor, asigurarea participarii
depline a fiecarei persoane din viata economica si sociala,fara deosebire de origine etnica, sex, religie,
varsta, dezabilitati sau orientare sexuala ca beneficiari ai proiectului

3.4 ACHIZIII
V rugm s completai formularul privind programul achiziiilor:

Nr.
crt.

Obiectul contractului/
acordului-cadru

Valoarea
estimat
(Lei)

Procedura
aplicat

Data estimat
pentru Data estimat
pentru
nceperea procedurii* finalizarea procedurii*

1
Calculatoare
20000
cumparare
15.03.2014
2
Licente Eagle
100
cumparare
23.03.2014
3
Imprimante
500
cumparare
15.03.2014
4
Hartie
100
cumparare
15.03.2014
5
Incapere montare
10000
cumparare
15.03.2014
6
Masa executie
1500
cumparare
15.03.2014
7
Materiale realizare PCB 3000
cumparare
23.03.2014
8
Piese electronice
20000
cumparare
23.03.2014
9
Aparatura electronica
35000
cumparare
23.03.2014
10
Aparatura realizare PCB 5000
cumparare
23.03.2014
11
Sistem alarma
1000
cumparare
15.03.2014
12
Consumabile electronice 10000
cumparare
15.03.2014
* Se va completa cu nr. lunii (ex. a treia lun) de la semnarea contractului de finanare

19.10.2014
30.04.2014
19.10.2014
19.10.2014
19.10.2014
19.10.2014
5.10.2014
5.10.2014
5.10.2014
5.10.2014
19.10.2014
19.10.2014

4. PACHETUL DE FINANARE A PROIECTULUI

4.1 DETALIEREA COSTURILOR PROIECTULUI PE FIECARE CATEGORIE DE CHELTUIAL
- lei -

Cod

Denumire cheltuial

Valoare
cheltuial

Valoare
eligibil

Valoare
neeligibil

Intensitatea
interveniei
publice*

Valoarea asistenei
financiare
nerambursabile

3=4+5

7=4x6

CHELTUIELI ELIGIBILE
Cheltuieli pentru activitile de
cercetare industrial (numai pentru
ntreprinderi nou-create
inovatoare)
Cheltuieli de personal
Cheltuieli cu echipamente
i instrumente (active
corporale i obiecte de

inventar)
Cheltuieli pentru achiziia
de active fixe necorporale
Cheltuieli pentru achiziia
de servicii
Cheltuieli de amortizare
pentru cldiri i spaii
Cheltuieli pentru nchirierea
de teren
Cheltuieli generale de
administraie (de regie)
Cheltuieli pentru achiziia
de substane, materiale,
plante, animale de
laborator, consumabile i
alte produse similare
Cheltuieli pentru realizarea de
studii tehnice de fezabilitate
pregtitoare pt dezvoltarea
experimental (numai pt
ntreprinderi nou-create
inovatoare)
Cheltuieli pentru activitile de
dezvoltare experimental
Cheltuieli de personal
Cheltuieli echipamente i
instrumente (active
corporale i obiecte de
inventar)
Cheltuieli pentru achiziia
de active fixe necorporale
(licente eagle)
Cheltuieli pentru achiziia
de servicii
Cheltuieli de amortizare
pentru cldiri i spaii
Cheltuieli pentru nchirierea
de teren
Cheltuieli generale de
administraie (de regie)
Cheltuieli pentru achiziia
de substane, materiale,
plante, animale de
laborator, consumabile i
alte produse similare
Cheltuieli pentru obinerea i
validarea drepturilor de proprietate
industrial (numai pentru

195000

135000

60000

90%

121500

90%

77490

90%

90

90%

90%

10260

90%

90%

90%

29790

86100
96100
100
100
0
11400
0
0

0
11400
0
0
33100

33100

beneficiarii tip IMM)

Cheltuieli pentru servicii de
consultan n domeniul inovrii i
pentru serviciile de sprijinire a
inovrii (numai pentru beneficiarii
tip IMM)
Cheltuieli pentru servicii de
consultan n domeniul
inovrii
Cheltuieli pentru servicii de
sprijinire a inovrii
Cheltuieli pentru detaarea/
angajarea de personal cu nalt
calificare (numai pentru
beneficiarii tip IMM)
Cheltuieli pentru introducerea n
producie a rezultatelor cercetrii
Cheltuieli pentru achiziia
de active necorporale
Cheltuieli pentru achiziia
de utilaje, instalaii i
echipamente
Alte cheltuieli (numai pentru
ntreprinderi nou-create
inovatoare)
Achiziia de servicii pentru
realizarea de analize
economice, studii de pia,
planuri de afaceri
(ntreprinderi nou-create
inovatoare)
Cheltuieli de personal
pentru activiti de
introducere n producie a
rezultatelor cercetrii
(ntreprinderi nou-create
inovatoare)
TOTAL PARIAL

335700

CHELTUIELI INTEGRAL NEELIGIBILE

Taxa pe valoarea adugat
Cheltuieli pentru informare
2
i publicitate (publicitate
pentru proiect)
Cheltuieli aferente
3
managementului de proiect
4
..

......................
TOTAL CHELTUIELI
1

1100
60000

61100

267500

60000

249390

NEELIGIBILE
TOTAL GENERAL

(Total
buget
proiect)

(Valoare
eligibil
total)

(Valoare
neeligibil
total)

*) conform prevederilor schemelor de ajutor de stat

4.2 PACHETUL DE FINANARE A PROIECTULUI

Prezentai detalierea surselor de finanare ale proiectului, conform tabelului:
- lei NR. CRT.

COMPONENTE ALE BUGETULUI

PROIECTULUI

VALOAREA TOTAL A
PROIECTULUI

338600

II

VALOAREA NEELIGIBIL A
PROIECTULUI

61100

III

VALOAREA ELIGIBIL A
PROIECTULUI

267500

III.1

ASISTEN FINANCIAR
NERAMBURSABIL SOLICITAT

249390

III.2

CONTRIBUIA ELIGIBIL A
SOLICITANTULUI

(I=II+III)

VALOARE

III.2.1

Contribuia n numerar

III.2.2

Contribuia n natur

Nu este cazul

III.2.3

mprumut

nu

(Valoare asisten
nerambursabil)

ANEX LA CEREREA DE FINANARE: CV-URILE ECHIPEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

(max. 10)
Se va completa pentru membrii echipei care implementeaz proiectul cte un CV de max. 1 pagin pe modelul
urmtor:
Acronimul Proiectului:APSIM
Funcia n cadrul Proiectului: Manager
1. Nume: Chitu
2. Prenume: Claudia
3. Data i locul naterii: Turnu Magurele
4. Cetenie: romana
5. Stare civil: necasatorita
6. Studii: postuniversitare
Instituia
UPB

7. Experiena profesional:
Instituia
OMV PETROM

INTRAROM

Perioada
2010-2012

Perioada
2010-2011

Funcia
Manager de proiect
IT

2011-2012

Manager de proiect
IT

Grade sau diplome obinute

Diploma de master
Management in Tehnologia
informatiei

Descriere
-implementare si dezvoltare
everyAngle
-implemenatre si dezvoltare
SAP
- Administrare Argo
server
- Administarre
datawarehouse

8. Limbi strine cunoscute: Engleza, franceza, germana

9. Competene n domeniul investiiilor:Administrator financiar
10. Alte specializri i calificri: atestat- Institutul superior de Formare Sociala si Comunicare (ISFSC)Unites de
Formation et de Recherche-Bruxelles
11. Experiena acumulat (n special managerial) n alte programe/proiecte naionale/internaionale:
Programul/Proiectul
Funcia
Perioada
Bugetul administrat
CEEX/ANGIOTUMOR
Responsabil economic
2012-2013
210 000RON

12. Alte meniuni:

Declar pe proprie rspundere c datele prezentate sunt n conformitate cu realitatea.
Data completrii:

Funcia n cadrul Proiectului: PMO

1. Nume: Stoica
2. Prenume: Laura
3. Data i locul naterii: Dragasani
4. Cetenie: romana
5. Stare civil: necasatorita
6. Studii: postuniversitare
Instituia
UPB

7. Experiena profesional:
Instituia
OMV PETROM

Perioada
2010-2012

Perioada
2010-2012

Funcia
Manager de proiect
IT

Grade sau diplome obinute

Diploma de master
Management in Tehnologia
informatiei

Descriere
- intelegerea foarte buna a
cerintelor clientilor si
indrumarea clientilor catre
cele mai bune solutii in
acord cu bunele practici si
standardele companiei
- asigurarea calitatii
proiectelor, planificarea,
monitorizarea si controlul
activitatilor, timpului si
costurilor, a bugetului,
livrabilelor, riscurilor,
documentatiilor,
schimbarilor,a rapoartelor
referitoare la stadiul
proiectelor
- managementul relatiilor cu
clientilor si sposorilor
- management echipei de
proiect (interni si
externi/furnizori) si
atribuirea activitatilor
membrilor
echipei

8. Limbi strine cunoscute: Engleza, franceza, germana

9. Competene n domeniul investiiilor:Administrator financiar
10. Alte specializri i calificri: atestat- Institutul superior de Formare Sociala si Comunicare (ISFSC)Unites de
Formation et de Recherche-Bruxelles
11. Experiena acumulat (n special managerial) n alte programe/proiecte naionale/internaionale:
Programul/Proiectul
Funcia
Perioada
Bugetul administrat
CODECS
Manager
2012-prezent
30 000 euro

12. Alte meniuni:

Declar pe proprie rspundere c datele prezentate sunt n conformitate cu realitatea.
Data