Sunteți pe pagina 1din 21

Administrarea medicamentelor

Definitie : medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala sau


chimica (de sinteza), transformate intr-o forma de administrare (preparate solide sau soluti)
prescrise de medic .
Scopul administrari :
- prevenirea imbolnavirilor (vaccinurile) ;
- ameliorarea bolilor (medicamente antalgice) ;
- vindecarea bolilor (antibiotice) prin actiunea lor locala sau generala .
Caile de administrare a medicamentelor :
- calea bucala sau orala ( gura ) ;
- calea percutanata ;
- calea locala pe tegumente si mucoase ;
- calea respiratorie ;
- calea rectala ;
- calea parenterala : sub forma injectilor intradermice (id), subcutanate, intramusculare
(im), intravenoase (iv), care sunt executate de asistenta medicala si injecti intra-arteriale,
intra-cardiace, intrarahidiene, intra-osoase care sunt executate de medic .
- calea de administrare este aleasa de medic, in functie de scopul urmarit, capacitatea de
absorbtie a caii respective, actiunea medicamentelor asupra mucoaselor, necesitatea unei
actiuni mai lente sau mai rapide, toleranta organismului fata de medicament si de
particularitatile (anatomice, fiziologice ale organismului) .
Locul de conservare a medicamentelor
- in farmacii : in dulap, la loc uscat, ferit de lumina si ordonate ;
- in dulapul ce contine otravurile (inchise) toate medicamentele stupefiante ;
- in frigider : seruri imune, insulina, antibiotice .
Prescrierea medicamentelor - este facuta de medic, in scris . Pentru pacientii
ambulatorii (acasa), prescrierea se face in reteta, iar pentru pacientii internati in spital in
foaia de observatie in rubrica speciala .
Prescrierea cuprinde :
- numele medicamentelor (numele comercial) ;
- doza : cantitatea si concentratia ;
- calea de administrare ;
- ora administrarii si durata tratamentului ;
- administrarea in raport cu alimentatia : inainte in timpul si dupa masa .
Circuitul medicamentelor in spital
- se completeaza condica de medicamente in triplu exemplar : data, numele pacientului,
numarul foi de observatie, salonul, patul, numele medicamentului, doza pe 24 ore in cifre si
litere si forma de prezentare ;
- se preda condica de medicamente la farmacie ;
- preluarea medicamentelor se face de asistenta medicala care are sarcina de a verifica :
ambalajul propriu, etichetele - chenar albastru pentru medicamente de uz intern si chenar
rosu pentru medicamente de uz extern, eticheta galbena pentru solutie perfuzabila, eticheta
neagra cu cap de mort si inscriptia ,otrava pentru toxice si deasemenea mentiunile privind
pastrarea medicamentelor : ,ferite de lumina sau pastrate la rece ;
1

- depozitarea medicamentelor in sectia de spital se face in dulapuri compartimentale sau


in cutii pentru fiecare pacient, iar solutiile perfuzabile preparate de farmacie in frigider ;
- administrarea medicamentelor se face la ora prescrisa .
Regulile de administrare a medicamentelor - prin respectarea unor reguli, se evita
greselile care pot avea efecte nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale .
Asistenta :
- respecta medicamentul prescrisa de medic ;
- indentifica medicamentul prescrisa dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros,
consistenta ;
- verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea si culoarea medicamentelor
solide, sedimentarea, tulburarea si opalescenta medicamentelor sub forma de solutie ;
- respecta caile de administrare prescrise de medic ;
- respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se mentine
concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de eliminare a
medicamentelor ;
- respecta doza de medicamente : doza unica sau doza pe 24 ore ;
- respecta somnul fiziologic al pacientului : organizeaza administrarea in afara orelor de
somn cu exceptie cand trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor si chimioterapiilor cu ore fixe de administrare ;
- evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in acceasi seringa sau pahar ;
- serveste pacientul cu doza unica de medicamente pentru administrare pe cale orala ;
- respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor pe cale orala solide,
lichide apoi injectii dupa care se administreaza ovule vaginale, supozitoare ;
- informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in cea ce priveste efectul
urmarit si efectele secundare ;
- anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor
legate de doza, calea si tehnica de administrare ;
- administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole sau flacoane ;
- respecta masurile de asepsie, de igiena pentru a preveni infectiile intraspitalicesti .

Administrarea medicamentelor
pe cale orala
Definitie : calea orala e calea naturala de administrare a medicamentelor, aceasta
putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros .
Scop obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor .
Efecte locale :
- favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoaselor digestive ;
- protejeaza mucoasa gastrointestinala ;
- inlocuieste fermentii digestivi si secretia gastrica in cazul lipsei acesteia ;
- dezinfecteaza tubul digestiv .
Efecte generale :
- medicamente administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive, patrund
in sange si apoi actioneaza asupra unor organe, sisteme si aparate (antibiotice,
vasodilatatoare, cardiotonice, sedative) .
2

Contraindicatii :administrarea medicamentelor pe cale orala :


cand medicamentul este inactiv in secretiile digestive ;
medicamentul prezinta propietati iritante asupra mucoasei gastrice ;
pacientul refuza medicamentele ;
se impune o actiune prompta a medicamentelor ;
medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva ;
se impune evitarea circulatiei portale .
Forme de prezentare a medicamentelor pe cale orala :
- lichide :
solutii, mixturi, infuzii decocturi, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii ;
- solide :
pulbere, tablete, drajeuri, granule, mucilagii .
Pregatirea administrarii medicamentelor
Pacientul :
- este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv si
a eventualelor efecte secundare ;
- i se administreaza in pozitie sezand, daca starea lui permite .
Materiale :
- lingura, lingurita, pipeta, sticla picuratoare, pahar gradat si ceasca ;
- apa, ceai, lapte .
Administrarea medicamentelor :
Lichide :
- siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii ;
- se masoara doza unica cu pahar, ceasca de cafea ;
- mixturile, solutiile, emulsiile se masoara cu lingura ;
- tincturile, extractiile se dozeaza cu pipeta sau sticla picuratoare ;
Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai, apa sau se administreaza ca atare, apoi
pacientul bea ceai .
Solide :
- tabletele, drajeurile se aseza pe limba pacientului si se inghite ca atare . Tabletele care
se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se aseaza sub limba ;
- pulberile divizate in casete amilacee sau capsule cerate se inmoaie caseta in apa si se
aseaza pe limba pentru a fi inghitita ;
- pulberile nedivizate se dozeaza cu lingurita sau cu varful de cutit ;
- granulele se masoara cu lingurita ;
- unele pulberi se dizolva in apa, ceai si apoi se administreaza sub forma de solutie .
Reorganizarea :
- instrumente folosite ;
- se dezinfecte, se spala .
De stiut :
- inaintea administrarii se verifica medicamentul ;
- ceaiurile medicinale se prepara inainte de administrare pentru a nu se degrada
substantele active ;
- mixturile se agita inainte de administrare ;
- continutul unor instrumente cu care se administreaza medicamentele lichide :
-

un pahar de lichior = 15 grame de ulei ;


o ceasca de cafea = 50 mililitri solutie apoasa ;
un pahar apa = 200 mililitri solutie apoasa ;
o lingutita = 5 mililitri in solutie apoasa ;
= 4,5 mililitri ulei ;
= 6,5 mililitri sirop .
o lingura = 3 lingurite de apa ;
20 picaturi = 1 gram solutie apoasa ;
60 picaturi = 1 gram solutie alcoolica ;
40-45 picaturi = 1 gram solutie uleioasa .
- continutul unor instrumente cu care se administreaza medicamente sub forma de
pulbere :
o lingutita rasa = 1,5-2,5 grame ;
o lingurita cu varf = 2,5-5 grame ;
un varf de cutit = 0,5-1 gram .
- gustul neplacut al medicamentelor se poate disimula prin diluare cu apa, ceai, sirop ;
- la pacientii inconstienti, cu tulburari de deglutitie se introduc medicamentele prin
sonda EINHOR, in stomac sau duoden impreuna cu alimentele .
De evitat :
- manipularea comprimatelor direct cu mana, dupa scoaterea din ambalajul lor ;
- amestecarea unor medicamente sub forma de prafuri sau alta forma cu carbune
medicinal care absoarbe si medicamentele reducand din actiunea lor ;
- administrarea tabletelor, drajeurilor ca atare la copii sub varsta 2 ani ;
- atingerea dintilor de catre solutiile acide si feruginoase deoarece ataca smaltul dintilor,
(ele vot fi administrate prin aspiratie, cu ajutorul unui tub de sticla, pacientul isi spala pe
dintii dupa fiecare administrare) ;
- folosirea acelor pahare, lingurii, lingurite la mai multi pacienti este interzis .

Administrarea medicamentelor
pe cale rectala
Definitie : calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a
medicamentelor .
Indicatii :
- pacientii cu tulburari de deglutitie ;
- pacientii operati pe tubul digestiv superior sau cu intoleranta digestiva (varsaturi,
greturi, hemoragii) ;
- pacientii la care se doreste evitarea circulatiei portale, deci trecerea medicamentelor
prin ficat .
Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor .
Efecte locale :
- golirea rectului : efect purgativ prin administrare de supozitoare cu glicerina ;
- calmarea durerilor ;
- atenuarea peristaltismului ( miscari ale intestinului ) intestinal;
- atenuarea proceselor inflamatori focale .
4

Efecte generale :
- prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor
organisme sau sisteme .
Forme de administrare a medicamentelor pe cale rectala
- supozitoare - forme solide conice sau ovale cu o extremitate ascutita, substanta activa
fiind inglobata in unt de cacao, care se topeste la temperatura corpului .
- clisme medicamentoase - medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine
concentrati cat mai apropiate de solutiile izotonice, se pot face microclisme unde substanta
medicamentoasa se dizolva in 10-15 mililitri ser fiziologic sau glucoza 5% in mod
exceptional 100-200 mililitri si clisme picatura cu picatura : se pot administra in 1-2 litri de
solutie in 24 ore .
Pregatirea administrari supozitoarelor
Materiale :
- manusi de cauciuc, vaselina, tava renala, supozitoare ;
- materiale pentru clisma evacuatoare .
Pacientul :
- pregatire psihica :
este informat privitor la calea de administrare, la pozitia in care se face, la
senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor, care va disparea dupa
topirea untului de cacao ;
- pregatirea fizica :
efectuarea unor clisme evacuatori daca pacientul nu a avut scaun si introducerea
tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general ;
pozitia este : decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea
medicamentelor .
Administrarea supozitoarelor :
- asistenta medicala isi spala mainile, apoi imbraca manusile de cauciuc ;
- despacheteaza supozitorul din ambalaj ;
- unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda ;
- departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal, iar cu
mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte in anus si il impinge cu
indexul sau inelarul, pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului (muschi) .
Administrarea clismelor medicamentoase - se pot administra medicamente ca digitala,
clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absoarbe prin mucoasa rectala sau cele
cu efect local (solutii izotomice) in micro-clisme sau clisme picatura cu picatura care se
dministreaza la 1 ora, la 1 ora si jumatate dupa clisma evacuatoare cu un ritm de 60 de
picaturi pe minut .
In microclisme - substanta medicamentoasa se dizolva in 10-15 mililitri de apa, ser
fiziologic sau solutie izotoma de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la
canula rectala .
Clisma picatura cu picatura :
- se pot introduce in organism 1-2 litri de solutie medicamentoasa pe 24 ore ;
- pentru mentinerea constanta a temperaturi solutiei se vor folosi rezervoare termostat
sau se inveleste irigatoru intr-un material moale : vata, perna electrica ;
5

- se foloseste si in scop anestezic cand narcoza prin inhalatie este contraindicata, eterul
putand fi administrat si sub forma unei clisme picatura cu picatura ;
- pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonat de sodiu, infuzii de musetel,
cortizon, vitamina A, decoct de usturoi . In timpul administrari clismele medicamentoase
picatura cu picatura se va mentine constanta temperatura solutiei (39-42 0) pentru a evita
refluxul de defecatie prin administrarea solutiei cu temperatura redusa, se evita
supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si impermeabilitatea de
administrare .

Administrarea medicamentelor
pe cale respiratorie
Definitie : calea respiratorie se presteaza la administrarea medicamentelor avand in
vedere suprafata de peste 100 m2 a alveolelor pulmonare si vascularizarea lor bogata .
Se administreaza :
- gaze sau substante gazeificate ;
- lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori sau prin injectie intratraheala .
Scop :
- dezinfectia, decongestionarea mucoasei cailor respiratori ;
- imbogatirea aerului inspirat in oxigen pentru combaterea hipoxiei ;
- fluidificarea sputei, expectoratiei .
Inhalatia - reprezinta introducerea substantei medicamentoase in caile respiratori
antrenate de vaporii de apa .
Indicatii :
- in rinite, rinofaringiene ;
- bronsite, astm bronsic .
Pregatirea inhalatiei :
Pacient
- pregatire psihica :
este informat cu privire la scopul administrarii medicamentelor ;
i se explica modul in care va respira : inspira pe gura si expira pe nas .
- pregatire fizica :
se aseaza in pozitie sezand ;
se invata sa-si sufle nasu ;
se aseaza un prosop in jurul gatului ;
se ung buzele si tegumentele peri-bucale cu vaselina .
Materiale :
- inhalator, prosop, vaselina, cort, apa clocotita ;
- substanta medicamentoasa : esente aromatice, substante antiseptice, substanta
alcoloide .
Executarea inhalatiei :
Asistenta :
- isi spala mainile ;
- inchide ferestrele camerei ;
- introduce in vasul inhalatorului cu apa clocotita o lingurita de inhalant la 1-2 litri apa ;
6

- aseaza pacientul pregatit in fata palniei inhalatorului si il acopera cu cortul sau


pelerina ;
- mentine distanta de 30-80 centimetri fata de palnie ;
- invata pacientul sa inspire pe gura si sa expire pe nas ;
- supravegheaza pacientul ;
- durata unei sedinte este de 5-20 minute .
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
- se sterge fata pacientului cu un prosop moale ;
- este ferit de curenti reci de aer ;
- ramane in incapere 15-30 minute .
Reorganizarea :
- materialele se strang, se spala ;
- inhalatorul se desinfecteaza .
Oxigenoterapie si inhalarea de aerosoli au fost toate la nevoia de a respira .
De stiut :
- inhalatoru poate deveni sursa de contaminare a cailor respiratorii, daca nu este
sterilizat in prealabil .
De evitat
- inhalarea primilor vapori, deoarece acestia pot antrena picaturi de apa fierbinte .

Administrarea medicamentelor
pe suprafata tegumentelor
Scop : pe suprafata tegumentelor, se aplica medicamente care au efect local la acest
nivel .
Forma de prezentare a medicamentelor :
- lichide :
se administreaza prin badijionare si compresa medicamentoasa .
- pudre ;
- unguent si paste ;
- mixturi ;
- sapun medicinal ;
- creioane caustice ;
- bai medicinale .
Pregatirea administrarii :
Materiale :
- materiale pentru protectia patului : musama si aleza ;
- instrumente si materiale sterile :
- pense ;
- manusi de cauciuc ;
- port tampon ;
- pudriere cu capac temporar ;
- spatule ;
- tava renala ;
- comprese ;
- prosop baie .
Pacient :
- se informeaza asupra efectelor medicamentoase ;
- se aseaza intr-o pozitie care sa permita aplicarea medicamentelor .
Aplicarea medicamentelor :
7

- asistenta alege instrumentele, in functie de forma de prezentare a medicamentelor .


Badijonarea - consta in intinderea unei solutii medicamentoase cu ajutorul unui
tampon montat pe port-tampon (tinctura de iod, violet de gentiana ,albastru de metil) .
Compresa medicamentoasa - consta in imbibarea solutie medicamentoase intr-un strat
textil mai gros, care apoi se aplica pe tegumentul bolnav, are actiune dezinfectanta,
antipruriginoasa si antiinflamatoare (ex : solutie BUROW,RIVANOL) .
Pudrajul - reprezinta presararea medicamentelor sub forma de pudra pe piele cu
ajutorul tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat . Actiunea pudrelor poate fi de
combatere a pluritului, de absorbtie a grasimilor, de uscare si racorire a pielii (ex : pudra de
talc) .
Unguentele si pastele - se aplica cu ajutorul pastelor pe suprafata tegumentelor intrun strat suptire, unguentele sunt preparate din substante medicamentoase inglobata in
vaselina iar pastele contin grasimi si pudre .
Mixturile - se intind cu ajutorul tampoanelor montate pe port-tampon sau cu mana
imbracata in manusa de cauciuc, in functie de suprafata pielii, dupa aplicare pielea se lasa
sa se usuce .
Sapunurile medicinale - sunt utilizate atat pentru spalarea pielii cat si pentru
obtinerea unui efect medicamentos, sapunul este intins pe piele lasat sa se usuce si
indepartat dupa cateva ore sau 1-2 zile depinde de caz .
Creioanele caustice - sunt introduse in tuburile protectoare, ele au actiune de
distrugere a tesutului granular sau de favorizare a epitelizarii unor suprafete ulcerate (ex :
creion cu nitrat de argint, sulfat de cupru) .
Baile medicinale - se utilizeaza pentru efectul calmant, dezinfectant, decongenstiv,
anti-pruriginos, se pot face bai complete sau partiale, se folosesc substante medicamentoase
sau dezinfectante, infuzii de plante pregatite la temperatura corpului .
Ingrijirea pacientului ulterior aplicarii medicamentelor pe piele :
- acoperirea regiunii cu comprese mari de tifon ;
- urmarirea efectului local ;
- sesizarea unor efecte secundare aparute (plurit, reactii alergice) ;
- schimbarea periodica a compreselor medicamentoase .
De stiut :
- compresele medicamentoase vor fi stoarse pentru a preveni macerarea pieli ;
- tampoanele se imbiba prin turnarea solutiei si nu prin introducerea lor in borcanul de
solutie ;
- mixturile - se agita inainte de utilizare .
De evita :
- pastrarea unguentelor la temperaturi ridicate ;
- folosirea aceluias tampon pentru badijonarea mai multor regiuni bolnave .

Administrarea medicamentelor
pe suprafata mucoaselor
Se pot administra medicamente pe mucoasa nazala, conjunctivala, bucala, conductul
auditiv extern, pe mucoasa vaginala .
Scop :
- dezinfectie ;
8

- decongestionarea mucoaselor .
Forme de prezentare a medicamentelor :
- solutii ;
- unguente ;
- pulberi .
Instilatia :
Reprezinta tehnica de administrare a solutilor medicamentoase pe o mucoasa sau un
organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezica urinara) . Instilatile nazale, oculare, in conductul
auditiv extern sunt executate de asistenta medicala .
Solutiile se instaleaza cu ajutorul pipetei, sticlei picurator sau seringa (instilatia in
vezica urinala) .
Pregatirea instilatiei :
Materiale :
- pipeta, tampoane,comprese sterile ;
- materiale de protectie : prosop ;
- solutie medicamentoasa : tavita renala .
Pacientul :
- pregatirea psihica :
se informeaza :
este instruit cum sa se comporte in timpul si dupa instilatie .
- pregatirea fizica :
pacientul se aseaza dupa cum urmeaza :
decubit dorsal sau pozitie sezand cu capul in hiperextensie pentru instalatia nazala
si oculara ;
decubit lateral (pe partea sanatoasa) pentru instilatia in conductul auditiv extern .
Executarea instilatiei :
Asistenta :
- isi spala mainile ;
- evacueaza secretiile din cavitate (dupa caz bolnavu sufla nasul, curata cu un tampon de
vata conductorul auditiv extern sau sterge secretiile oculare cu o compresa sterila;
- aspira solutia medicamentoasa in pipeta ;
- pune in evidenta cavitatea astfel:
conjuctivala - prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare cu policele maini stangi ;
nazala - ridica usor varful nasului cu policele maini stangi ;
conductorul auditiv extern - tractionand pavilionul urechii sus si inapoi cu mana
stanga ;
- instileaza numerul de picaturi recomandate de medic ;
- sterge cu o compresa sterila excesu de solutie .
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
- dupa instilatia auriculara se introduce un tampon absorbant in conductul auditiv
extern ;
- dupa instilatia nazala pacientul ramane nemiscat 30-40 secunde ca solutia sa ajunga in
faringe .
Reorganizarea :
- pipeta se spala, deseurile se indeparteaza in tavita renala .
De stiut :
9

- solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie sa fie incalzita la baie de apa pana
la 370 C ;
- instilatia pe mucoasa conjunctivala se face cu solutie izotone, dupa instalatie pacientul
misca globul ocular .
Administrarea unguentelor :
Se pot administra unguente in fundul de sac conjunctival, pe marginea ploapelor, in
vestibulul nazal si in conductul auditiv extern .
Pregatirea administrarii :
Materiale :
- baghete de sticla acoperita cu un tampon de vata ;
- tampon montat pe o sonda butonata si comprese sterile .
Pacient :
- se pregateste psihic si fizic ca si pentru instilatie .
Executie :
- in sacul conjunctival, unguentul se pune cu bagheta de sticla acoperita cu un tampon ;
- in fosa nazala unguentul se aplica cu ajutorul tamponului montat pe sonda butonata ;
- unguentul poate fi aplicat pe mucoasele mentionate si cu ajutorul prelungiri tubului in
care se gaseste prin apasare pe partea plina a tubului .
Ingrijirea ulterioare a pacientului :
- dupa aplicarea unguentului in sacul conjunctival - pacientul este invitat sa inchida si sa
deschida ochiul pentru a antrena medicamentul pe toata suprafata globului ocular ;
- dupa aplicarea unguentului in vestibulul nazal - se inchide narina, se apleaca capul
pacientului usor inainte si i se solicita sa aspire medicamentul usor treptat .
De stiut :
- cantitatea de unguent aplicata nu trebuie sa depaseasca marimea unui bob de grau ;
- se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi sau vestibului nazal .
De evitat :
- depasirea limitelor de vizibilitate in contuctul audituv extern .
Administrarea pulberilor :
- pulberile medicamentoase se pot aplica in sacul conjunctival cu ajutorul unor
tampoane de vata montate pe baghete de sticla ;
- pacientul este pregatit ca si pentru instilatie ;
- dupa aplicare pacientul inchide ochiul pentru a antrena pudra pe toata suprafata
globului ocular .
Badijionarea mucoasei bucale :
Badijonarea - reprezinta intinderea unei solutii medicamentoase pe suprafata
mucoasei bucale total sau partial cu ajutorul unui tampon montat pe port-tampon .
Pregatirea badijionarii :
Asistenta :
- isi spala mainile si imbraca manusile ;
- examineaza cavitatea bucala, invitand pacientul sa deschida gura si folosind spatula
individuala examineaza fata dorsala a limbi, palatul dur (ceru guri), valul palatin, pilierii
anterioare, mucoasa obrajilor, arcada dentara, fata interioara a buzelor, lojile amigdaliene
pilicrii posteriori, amigdalele si peretele posterior a faringelui ;
- imbiba tamponul fixat pe pensa hemostatica in solutie medicamentoasa ;
10

- badijioneaza suprafata care prezinta leziuni sau intreaga mucoasa bucala daca este
cazul, in acceasi ordine in care s-a facut examinarea .
Reorganizarea :
- materialele se strang, se spala si se dezinfecteaza
De stiut :
- solutia medicamentosa se incalzeste la temperatura corpului ;
- tamponul folosit nu se introduce in solutia medicamentoasa .
De evitat :
- folosirea aceluias tampon pentru badijonarea mai multor zone ale mucoasei bucale.
Aplicarea tampoanelor vaginale :
- solutiile medicamentoase sau unguentele se aplica pe mucoasa vaginala sub forma
tampoanelor vaginale . Tamponul e confectionat din vata presata acoperit de tifon care se
prelungeste cu 20-25 centimetri de la tampon .
Pregatirea aplicarii tampoanelor vaginale :
Materiale :
- pentru protectia mesei de tratament : musama si aleza ;
- instrumentar steril :
valve vaginale ;
pensa lunga port-tampon ;
manusi chirurgicale sterile .
Pacienta :
- pragatirea psihica :
se informeaza cu privire la scopul acestei forme de tratament ;
i se explica durata de mentinere a tamponului .
- pregatirea fizica :
se aseaza in pozitie ginecologica .
Executarea tehnicii :
- se executa de 2 asistente ;
- isi spala mainile si imbraca manusi ;
- o asistenta introduce valvele vaginale si preia pensa port-tampon de la cealalta asistenta
in conditi aseptice in mana dreapta, mentinand cu stanga valva vaginala ;
- apoi preia tamponul in pensa port tampon de la cealalta asistenta care toarna solutie
medicamentoasa pe tampon inainte de introducerea in vagin ;
- introduce tamponul prin lumenul format din valve pana in fundul de sac posterior al
vaginului, lasand sa atarne capetele tifonului si indeparteaza valvele vaginale ;
- cele 2 asistente ajuta pacienta sa coboare de pe masa ginecologica si sa mearga la pat .
Ingrijrea ulterioara a pacientei :
- la ora fixata de medic se indeparteaza tamponul .
Reorganizare :
- materialele se strang, se spala, se dezinfecteaza .
Administrarea globulelor vaginale sau ovule
- ovulele vaginale sunt preparate solide avoide, ovaide sau sferice, produsul
medicamentos fiind inglobat in substanta care se topeste la temperatura vaginala .
- pregatirea ginecopatei (pacienta) pentru administrarea ovulului consta in efectuarea
unei spalaturi vaginala inaintea administrari ;
11

- administrarea ovulelor se face cu mana imbracata in manusa de cauciuc .

Administrarea medicamentelor pe
cale parenterala ( injectabil )
Definitie : calea parenterala reprezinta calea care ocoleste tubul digestiv, notiunea de
cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea infectabila de
administrare a medicamentelor .
Injectia consta in introducerea substantei medicamentoase lichide in organism, prin
intermediu unor ace care traverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa .
Avantajele caii parenterale :
- dozarea precisa a medicamentelor ;
- obtinerea unui efect rapid ;
- posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul incostient, cu hemoragie
digestiva cu varsaturi .
Scopul injectiilor :
- explorator :
consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante .
- terapeutic :
administrarea medicamentelor .
Locul injectiilor - il constituie tesuturile in care se introduce medicamentele :
- grosimea dermului - injectia intradermica (id) ;
- sub piele, in tesutul celular subcutanat - injectie subcutanata (sc) ;
- tesutul muscular - injectie intramusculara (im) ;
- in vase sanguine - injectie intravenoasa (iv) si injectie intra-arteriala ;
- in inima - injectie intracardiaca ( ic ) ;
- in interventia de urgenta - in maduva rosie a oaselor ;
- injectia intraosoasa in spatiu subrahidian .
Asistenta efectueaza injectiile : intradermice, subcutanate, intramusculara si
intravenoasa .
Alegerea caii de executie a injectiei este facuta de medic in functie de : scopul injectiei,
rapiditatea efectului urmarit, compatibilitatea tesuturilor cu substanta injectata .
Pregatirea injectiei :
Materiale :
- seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa .
- pentru injectia intradermica se foloseste seringa de 0,5 mililitri gradata in sutimi de
mililitri ;
- pentru injectia intravenoasa cu amboul situat excentric (lateral) .
Se prefera seringi de unica folosinta, in ambalaj individual sterilizate care prezinta
avantajele :
- conditii maxime de sterilizare ;
- risc de contaminare a pacientului redus la maxim ;
- economie de timp ;
- economie de personal (pentru pregatirea in vederea refolosirii) ;
- manipulare usoara .
12

Acele:
- se gasesc impreuna cu seringa in acelas ambalaj sau in ambalaje separate ;
- se pregateste un ac cu diametru mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru
injectare .
Utilizarea acului
Aspirarea solutiei
injectia intradermica (id)
Injectia subcutanata (sc)
injectia intramusculara (im)
injectie intravenoasa (iv)

Diametru - mm
1/1
5/10-6/10
6/10-7/10
7/10-9/1
7/10-6/10

Lungimea mm
38
5-10
30-50
40-70
25

Bizou
lung
scurt
lung
lung
scurt

Medicamentul prescris - se poate prezenta :


a) ca medicament direct injectabil - in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe
doze in seringa gata pregatita de intrebuintare ;
b) ca medicamentele indirect injectabile - pudre sau produse liofilizate in fiole sau
flacoane cu dop de cauciuc, insotite sau nu de solvent . Fiolele si flacoanele sunt etichetate
mentionandu-se numele medicamentului, calea de administrare, termenul de valabilitate .
Alte medicamente :
- tampoane sterile de vata si tifon ;
- solutii dezinfectante (alcool) ;
- tava renala ;
- garou de cauciuc, pernita si musama .
Pregatirea pacientului pentru injectie :
Pregatire psihica :
- se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe care le va
prezenta in timpul injectie .
Pregatirea fizica :
- se aseaza in pozitie confortabila, in functie de tipul si locul injectiei .
Incarcarea seringii :
- se spala mainile cu apa curenta, se verifica seringa si acele - capacitatea si termenul de
valabilitate al sterilizarii ;
- se verifica integritatea fiolelor sau a flacoanelor, eticheta, doza, termenul de
valabilitate, aspectul solutiei ;
- se indeparteaza ambalajul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat solutia, acoperit cu
protector si se aseaza pe o compresa sterila sau in ambalaj.
a) aspirarea continutului fiolelor :
- se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie ;
- se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambarea sau prin stergerea cu tamponl imbibat in
alcool ;
- se deschide fiola astfel : se tine cu mana stanga, iar cu policele si indexul maini drepte
protejate cu o compresa sterila, se deschide partea subtiata a fiolei ;
- se introduce acul in fiola deschisa, tinuta intre police, index si degetul mijlociu al mainii
stangi, seringa fiind tinuta in mana dreapta ;

13

- se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele maini drepte si
avand grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit de solutia de aspirat, fiola se
rastoarna progresiv cu orificiu in jos ;
- se indeparteaza aerul din seringa fiind in pozitie verticala cu acul indreptat in sus, prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac ;
- se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se va face .
b) dizolvarea pulberilor :
- se aspira solventul in seringa ;
- se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de cauciuc, se
asteapta evaporarea alcoolului ;
- se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc, se introduce cantitatea de solvent prescrisa ;
- se scoate acul din flacon si se agita pana la completa dizolvare .
c) aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dopul de cauciuc :
- se dezinfecteaza dopul de cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolului ;
- se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi
aspirata ;
- se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon pana la nivelul dopului si se introduce
aerul ;
- se retrege pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub
presiunea din flacon ;
- acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie .
De stiut :
- fiolele etichetate sau de pe care sau sters inscriptia nu se folosesc ;
- daca in schimbul deschiderii fiolei cad cioburi in interiorul continutului nu se mai
utilizeaza ;
- fiolele deschise se utilizeaza imediat ;
- substantele precipitate se vor agita inaite de aspirarea lor in seringa ;
- substantele uleioase se pot incalzi usor in apa calda pentru a putea fi aspirate usor in
seringa ;
= injectiile =
Executie - pregatirea materialelor, pacientul, scopul si locul injectiilor au fost descrise
in partea introductiva .
= injectia intradermica (i.d.) =
Executarea :
- asistenta isi spala mainile ;
- dezinfecteaza locul injectiei ;
- se intinde si mobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi ;
- se prinde seringa in mana dreapta intre policele si mediu mainii drepte si se patrunde
cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului ;
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului ;
- se observa la locul de injectare forma unei papule cu aspectul coji de portocale, avand
un diametru de 5-6 milimetri si inaltimea de 1-2 milimetri ;
- se retrage acul brusc si nu se tamponeaza locul injectiei .
Reorganizare :
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
- este informat sa nu se spele pe antebrat si sa nu comprime locul injectiei ;
14

- se citeste reactia in cazul intradermoreactiilor la intervalul stabilit .


Incidente : - revarsarea solutiei la suprafata pielii, avand drept cauza patrunderea
partiala a bizoul acului in grosimea dermului ;
- lipsa aspectului caracteristic adica papula cu aspect de coaja de portocala, iar cauzapatrunderea solutiei sub derm ;
- lipotimie (lesin), stare soc cauzate de substanta injectata ;
- necrozarea tegumentelor din jurul injectiei .
De stiut :
- injectia intradermica se poate face pe orice suprafata a corpului in scop anestezic ;
- asistenta pregateste adrenalina, efebrina, HHC (hemisucinat de cortizon) cand injectia
are drept scop testarea sensibilitatii organismului la diferite alergene .
De evitat :
- dezinfectia pielii cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina .
= injectia subcutanata =
Executarea :
- asistenta isi spala mainile ;
- dezinfecteaza locul injectiei ;
- pentru injectia pe fata externa a bratului, pozitia pacientului este sezand, cu bratul
sprijinit pe sold ;
- se prinde seringa pregatita, ca pe un creion in mana dreaptan;
- se face o cuta a pielii intre indexul si policele mainii stangi, care se ridica dupa planurile
profunde ;
- se patrunde brusc, cu fata la baza cutei longitudinale 2-4 centimetri ;
- se verifica pozitia acului prin retragerea pistonului, daca nu s-a patruns intr-un vas
sanguin (aspiram) ;
- se injecteaza lent solutia medicamentoasa, prin apasarea pistonului cu policele mainii
drepte ;
- se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei, masandu-se usor,
pentru a favoriza circulatia, deci resorbtia medicamentului .
Accidente
- durere violenta prin
terminnati nervoase
- ruperea acului

lezarea

Interventii
unei - se retrage acul putin spre suprafata

- hematom prin lezarea unui vas mai mare

- extragerea manuala sau chirurgicala al


acului
- se previne prin verificarea pozitiei acului
inainte de injectare

De stiut :
- locul de electie ale injectiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor in care
s-a introdus substanta medicamentoasa .
De evitat :
- injectia in regiunile infectate sau in modificari dermatologice .
= injectia intramusculara =

15

Locul injectiei il constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importante de


vase si nervi, a caror lezare ar putea provoca accidente . In muschii fesieri se evita lezarea
mersului sciatic .
- cadranul superoextern fesier rezulta din intrataierea unei linii orizontale, care trec
prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului interfesier, cu alta
verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale ;
- cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctele SMIRNOV si BARTHELMY :
punctul SMIRNOV este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui
trohanter ;
puntul BARTHELMY este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi
interne a unei lini care uneste splina iliaca anteroposterioara cu extremitatea santului
interfesier .
- cand pacientul este in pozitie sezand injectia se poate face in toata regiunea fesiera,
deasupra liniei de sprijin .
Pregatirea injectiei :
Materiale :
- vezi la generalitati ;
- se incarca seringa .
Pacientul :
- se informeaza pacientul ;
- se recomanda se relaxeze musculatura ;
- se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral, decubit lateral, ortostaltism,
sezand, se dezbraca regiunea .
Executarea :
- asistenta isi spala mainile ;
- dezinfecteaza locul injectiei ;
- se intinde piele intre indexul si policele mainii dtangi si se inteapa perpendicular piele
cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa ;
- se verifica pozitia acului prin aspirare ;
- se injecteaza lent solutia ;
- se retrage brusc acul si se dezinfecteaza locul ;
- se maseaza usor locul infectiei, pentru a activa circulatia, favorizand resorbtia .
Ingrijirea ulterioare a pacientului :
- se aseaza in pozitie comoda, ramanand in repaus fizic 5-10 minute .
Incidente si accidente
- durere vie prin atingerea nervului sciatic
sau a unor ramuri ale sale
- paralizia prin lezarea nervului sciatic
- hematom prin lezarea unui vas
- ruperea acului
- supuratie aseptica

Interventii
- retragerea acului, efectuarea injectiei in
alta zona
- se evita prin respectarea zonelor de electie a
injectiei
- extragerea manuala sau chirurgicala
- se previne prin folosirea unor ace suficient
de lungi pentru a patrunde in masa
musculara
- embolie, prin infectarea accidentala intr-un - se previne prin verificarea pozitiei acului
vas a solutiilor uleioase
16

De stiut :
- injectia se poate efectua si cu acul detasat de seringa, respectandu-se masurile de
asepsie ;
- pozitia acului se controleaza, in cazul solutiilor colorate, prinprin detasarea verigii de la
ac, dupa introducerea acului in masa musculara ;
- infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alterarea locurilor infectiilor .
= injectia intravenoasa =
Executia injectiei :
- asistenta isi spala mainile ;
- se alege locul punctiei, se executa stoza venoasa cu garoul ;
- se dezinfecteaza locul punctiei ;
- se executa punctia venoasa ;
- se controleaza daca acul este in vena ;
- se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului ;
- se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele maini drepte se apasa
pe piston ;
- se verifica periodic, daca acul este in vena ;
- se ratrage brusc acul, cand injectarea s-a terminat, in locul punctiei se aplica tamponul
imbibat in alcool .
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
- se mentine compresiunea la locul injectiei cateva minute ;
- se supravegheaza in continuare starea generala .
Incidente si accidente
- injectarea solutiilor in tesutul perivenos,
manifestata prin tunefierea tesuturilor,
durere
- FLEBALGIA produsa prin infectarea
rapida a solutiei sa a unor substante iritante
- valuri de caldura, senzatie de uscaciune in
faringe
- hematon prin strapungerea venei
- ameteli, lipotimie, colaps

Interventii
- se incearca patrunderea acului in lumenul
vasului, continandu-se injectia, sau se
incearca in alt loc
- injectare lenta
- injectare lenta
- se intrerupe injectia
- se anunta medicul

De stiut :
- in timpul injectarii se va supraveghea locul punctiei si starea generala (respiratia,
culoarea fetei) ;
- vena are nevoie pentru relaxare de un repaos de cel putin 24 ore, de aceea nu se vor
repeta injectiile in aceasi vena la intervale scurte;
- daca pacientul are o singura vena accesibila si injectiile trebuie sa se repete, punctele se
vor face totdeaunamai central fata de cele anterioare ;
- daca s-su revarsat, in tesutul peri-venos, solutiile hipertone (calciu clorat, calciu bronat)
va fi instintat medicul pentru a interveni, spre a se evita necrozarea tesuturilor .
De evitat :
- incercarile de a patrunde in vena dupa formarea hematomului, pentru ca acesta, prin
volumul sau, deplaseaza traiectul obisnuit al venei .
17

Administrarea medicamentelor
pe cale percutanata
Scop :
- introducerea medicamentelor prin piele ;
- se face prin frictionare si iontoforeza .
a) introducerea medicamentelor in organism prin frictionare pe calepercutanata se
poate in troduce in organism salicilatul de metil si sulfat in tratamentul reumatismului
articular acut si alte medicamente .
Executie :
- suprafata tegumentului, in care urmeaza sa se introduca medicamentul prin
frictionare, va fi spalata cu apa calda si apoi bine uscata ;
- medicamentul sub forma de alifii, uleiuri sau emulsii uleioase se aplica pe piele si prin
miscari circulare efectuate sub o usoara presiune, executate cu varful degetelor sau cu toata
suprafata palmei, se maseaza ;
- operatia este terminata atunci cand medicamentul dispare in aparente, ramanand doar
un slab luciu de grasime ;
- durata de frictiune pe o suprafata de 2-3 decimetri este de 20-25 minute ;
- pentru prevenirea infectiei pielii bolnavului sau iritarea pielii de pe mana asistentei,
frictionarea se va face cu manusi de cauciuc sau daca nu se pun manusi mainile trebuie
foarte bine spalate ;
- dupa terminarea frictionarii, suprafata tratata cu substata grasa va fi badijonata,
pentru a proteja lenjeria de pat si de corp sau intr-un cearceaf cand se aplica pe toata
suprafata corpului ;
- se evita ca alifia sau uleiu care se introduc in piele sa nu ajunga in ochiul bolnavului sau
al asistentei, contin substante iritante, bolnavul este prevenit a nu duce medicamentele cu
mana de pe suprafata corpului in sacul conjunctival .
Cantitatea medicamentului introdus, suprafata aleasa pentru tratament, ca si
intindere acesteia, durata fictionarii precum si frecventa si orarul tratamentului vor fi
stabilite de medic .
b) iontoforeza este introducerea medicamentelor in organism cu ajutorul curentului
galvanic . Aplicata ca metoda de tratament, poarta numele de ionoterapie .
Prin iontoforeza se pot introduce in organism numai aceleasi substante
medicamentoase care in solutie se inregistreaza ca : iodul, magneziul, salicilatul de sodiu,
novacaic precum si alcaloizi ca : histamina, stranica, cocaina .
Executie :
- se curata in prealabil electrozii de substante straine ;
- inainte de aplicarea electrozilor pielea va fi spalata cu apa curata si sapun si va fi
urmata de o clatire abundenta de apa, pentru a indeparta sarurile si substantele irganice ale
resturilor de sapun de pe piele, pentru ca acestea sa nu fie introduse in mod nedorit in
organism ;
- se aplica substante medicamentoase in regiunea aleasa pentru introducerea ionilor
medicamentosi peste care se aplica polul activ cu electrodul fixat deasupra regiunii ;
18

- intensitatea curentului este de 20-100 miliamperi in functie de suprafata electrozilor,


intensitatea curentului poate fi marita progresiv, ajungand pana la 200 miliamperi ;
- durata de aplicare a tratamentului e de 10-30-60 de minute, ea poate fi repetata pentru
a introduce o cantitate mai mare de substanta in organism ;
- pentru ionoterapie se poate utiliza si baia electrica cu 4 celule in care se afla electrozi si
electrolitii ;
- ionii introdusi in organism prin iontoforeza se elimina mult mai lent decat cei introdusi
prin injectii subcutanate .
Urmarirea efectului medicamentos si
supravegherea bolnavului tinuti
sub tratament medicamentos
Urmarirea efectului medicamentelor administrat face parte integranta din atributiile
elementare ale asistentei medicale .
Pentru a putea deosebi efectul real al medicamentelor de simptomele boli de baza,
asistenta medicala trebuie sa cunoasca efectul terapeutic al medicamentelor, modul lor de
actione asupra proceselor patologice, scopul pentru care sunt administrate si in primul rand
ce se astepta de la aplicarea medicamentului respectiv .
Tot ceea ce asistenta observa la bolnav in cursul supravegherii lui, in timpul si dupa
administrarea medicamentelor se raporteaza medicului .
Majoritatea medicamentelor, pe langa actiunea lor principala, pentru care sunt
administrate mai au si o serie de actiuni accesorii, care pot provoca bolnavului o
simptomatologie neobisnuita . De exemplu: varsaturi la un bolnav cu meningita
meningococica in tratament, pot fi un simptom de baza al bolii, dar poate fi provocate si de
medicamente cu care se trateaza aceasta boala .
In cursul supravegherii bolnavului, tratat cu medicamente, asistenta va tine cont de :
1. modificarile survenite in starea psihica si comportamentul bolnavului ca :
neliniste, iritabilitate, stari de excitatie, de depresie, somnolenta, obnubilatie (teama), coma
cu pierderea completa a cunostintei .
2. simptomele subiective semnalate initial de bolnav sau evidentiate prin intrebarile
asistentei ca : furnicaturi, senzatii de amorteala, presiune, durere, senzatii de frig sau de
caldura, inapetenta, greata, varsaturi, diaree sau constipatie, mictiuni mai frecvente sau
oligurie, transpiratii ambundente .
3. simptomele obiective pe care le semnaleaza asistenta spontan, sau le cauta in mod
voit, cunoscindu-le ca manifestari secundare ale unor medicamente .
Daca asistenta va examina suprafata tegumentelor (eruptii edimoze, coloratii
anormale, roseata, cianoza, poloare, edeme) marimea si acomodarea pupilelor, mobilitatea
membrelor, modificari de puls, de respiratie, aspectul abdomenului, aspectul mucoaselor
vizibile (poliditate, congestie) caracterul sputei, al urinii, al scaunelor .
4. caracterul excretiilor si dejectiilor bolnavului (scaun, urina, sputa, varsaturi),
tinand seama de cantitatea, aspectul, culoarea, mirosul, ritmul de evacuare, precum si de
continutul lor in elemente patologice (sange, mucus, parazitii) .
Tratamentul medicamentos nu este lipsit de pericole, el poate fi insotit de o serie de
incidente si accidente, precum si de complicatii, unele cu urmari imediate si altele cu urmari
tardive .
19

Accidentele si complicatiile administrarii medicamentelor se datoreaza urmatoarelor


cauze :
1. greseli tehnici de administrare, schimbarea medicamentului, modificarea cai de
administrare, administrarea in concentratii nepermise, injectarea medicamentelor dupa o
tehnica gresita, transmiterea unei boli infectioase prin injectarea medicamentelor si a
instrumentelor utilizate pentru infectii si administrarea de medicamente alterate .
2. actiunea toxica a medicamentelor : tulburarea anumitor organe sau functii, efectul
iritativ asupra tesuturilor, alterarea unor tesuturi blocarea hemoglobinei din sange,
acumularea lor in organism si depunerea lor in diferite organe pe o perioada mai lunga de
timp .
3. hipersensibilitatea organismului fata de anumite medicamente poate fi inascuta
sau provocata cand este vorba de o stare alergica sau anafilactica .
Ex : unii indivizi prezinta hipersensibilitate fata de aspirina (substante care provoaca
scaderea febrei) care poate determina : eriteme si leziuni urticariene, fata de salicilat de
sodiu produce urticarie .
Reactiile de hipersensibilitate pot aparea si fata de antibiotice, astfel penicilina poate
da nastere la eruptii urticariene sau sa declanseze o stare de soc, care se termina fatal .
O serie de medicamente precum streptomicina, romerganu sensibilizeaza organismul
prin formare de anticorpi, care distrug elementele figurate ale sangelui, dand nastere la
anemii si alte afectiuni hematologice grave .
In cursul administrarii serurilor imune se pot instala accidente grave, serice, cel mai
periculos fiind socul anafilactic, care apare in cursul sau imediat dupa injectarea serului .
Socul anafilactic se manifesta prin : frisoane puternice, puls foarte slab, frecvent,
tensiune arteriala foarte scazuta, extremitati reci si cianotice (vinete), stare generala
alterata. Pe suprafata tegumentelor apar eruptii urticariene si respiratia devine dificila,
apare incontinenta urinara si materii fecale . Socul se poate termina fatal, in astfel de cazuri
se intrerupe imediat administrarea serului, iar pana la sosirea medicului se administreaza
atropina, , noradonolina, romergan, oxigen, se va aplica respiratie artificiala si se va instala
aparatul de perfuzie pentru administrarea de preparate corticosuprarenale .
Boala serului e un accident tardiv (intarziere, 8-12 zile) dupa administrarea serului si
se manifesta prin febra, eruptii urticariene mai intai localizate apoi generalizate, edeme,
dureri articulare, adenopatii, uneori complica cu fenomene de atingere meningo-encefalica .
4. dezechilibru biologic cauzat prin modificarea florei microbiene . Prin distrugerea
unei parti a florei microbiene restul microorganismelor care paraziteaza in mod normal
organismu, se dezvolta mai intens .
Ex : in cursul tratamentelor cu antibiotice pot sa se instaleze imbolnaviri virotice sau
micoze (ciuperci) prin inmultirea excesiva a acestora, in urma distrugerii concentratiilor
prin antibioticul respectiv, sau sa se selectioneze tulpini de stafilococi rezistenti la antibiotice.
In cazul unui tratament cu antibiotice necorespunzatoare se poate crea o rezistenta la
antibioticul respectiv . In concluzie un tratament medicamentos trebuie aplicat corect,
conform indicatiilor medicului, observand bolnavul si raportand imediat orice abatere de la
normal .

20

Cuprins
Administrarea medicamentelor ... ..1
Administrarea medicamentelor pe cale oral ...2
Administrarea medicamentelor pe cale rectal 4
Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie 6
Administrarea medicamentelor pe suprafaa tegumentelor 7
Administrarea medicamentelor pe suprafaa mucoaselor ... ... ... ... ... ...8
Administrarea medicamentelor pe cale parenteral (injectabil) ..12
Administrarea medicamentelor pe cale percutanat ... .18
Urmrirea efectului medicamentos i supravegherea bolnavilor inui sub tratament
medicamentos 19

21