Sunteți pe pagina 1din 106

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Departamentul Maini, Materiale i Acionri Electrice

V. Maina Asincron

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 1. Noiuni Introductive

1885 Motorul Ferraris

1886 Motorul Tesla

1889 Dolivo-Dobrovolski

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 1. Noiuni Introductive
Domeniul de utilizare:
Ca motor se folosete in industrie pentru acionarea pompelor, compresoarelor,
morilor, macaralelor, podurilor rulante.
Asociat cu un invertor se folosete in traciunea electrica: tramvai, troleu, transport
feroviar.
Ca generator se folosete in microhidrocentrale si in centralele eoliene.
Motoarele trifazate uzuale au puterile nominale cuprinse intre 0,125-1000 kW insa se
construiesc si motoare cu puteri de ordinul MW.
Majoritatea au tensiunea nominala sub 500 V, insa exista motoare asincrone trifazate
de nalta tensiune care se alimenteaz la 3kV, 6kV si 10 kV.
Avantajele mainilor asincrone: costurile de fabricaie reduse, simplitate constructiva,
sigurana in exploatare, performante tehnice ridicate (cuplu de pornire mare si
randament ridicat), stabilitate in funcionare, exploatare, manevrare si ntreinere
simple.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale

STATOR

carcas
miez magnetic tole
nfurare de Cu
scuturi port-lagr

ROTOR

arborele
miez magnetic tole
nfurre de Cu bobinat sau n colivie din Al sau Cu
li
inele de colectare
ventilator

bare

Masina cu rotorul in scurtcircuit


inele

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale


Maina asincron cu rotorul bobinat

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. Maina Asincron
V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale
Mrimile nominale:

Puterea nominal
Tensiunea nominal de linie a statorului
Curentul nominal de linie al statorului
Conexiunea nfurrilor indusului
Factorul de putere nominal
Frecvena nominal
Turaia nominal

Pn [kW] (Puterea mecanic furnizat la ax)


Un [V]
In [A]
(Y sau )
cos(n)
fn [Hz]
nn [rot/min]

La maina cu rotorul bobinat:


T.E.M. de linie a rotorului
Curentul nominal de linie a rotorului

U20 [V]
I2n [A]

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. Maina Asincron
V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale
Simbolizare:

maina asincron cu
rotorul n colivie

maina asincron cu
rotorul bobinat
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

maina asincron cu rotorul


bobinat cu rezisten
suplimentar n rotor
8

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric


Turaia rotorului:

Frecvena tensiunii de alimentare:

f1
Viteza cmpului magnetic al
statorului n raport cu statorul:

1 =

iu

Viteza rotorului:

1 2f1
=
p
p

2
n < 1
60

2
3

ik
im M

V
iv

il
L

iw
2
3

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric


Deplasarea cmpului magnetic al statorului fa de rotor
Viteza cmpului magnetic al
statorului n raport cu rotorul:

Viteza cmpului magnetic al


statorului n raport cu statorul:

2f1
1 =
p

1 = 2
K

Cu s se va nota alunecarea rotorului fa


de cmpul magnetic nvrtitor al statorului:

s=

2 1
=
1
1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

2 = s1
10

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric


Cmpului magnetic al statorului, variabil n raport cu rotorul, induce tensiuni
electromotoare n nfurrile rotorului
Frecvena tensiunilor
induse n rotor:

Pulsaia tensiunilor
induse n rotor:

2 = p 2 = s1

f2 =

ek

p
p
2 = s 1 = sf1
2
2

em M
el
L

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

11

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric


Tensiunile induse n nfurarea nchis a rotorului,
determin apariia unor cureni ai rotorului cu frecvena:

p
(1 )
f2 =
2

Curenii rotorici produc un


cmp magnetic nvrtitor:
K

ik
im M
il
L

2 2 f 2
=
= 2 = (1 )
Viteza cmpului magnetic nvrtitor rotoric fa de rotor:
p
p
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

12

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric


Viteza cmpului magnetic
nvrtitor al rotorului fa de rotor:

Viteza cmpului magnetic


nvrtitor al rotorului fa de stator:

(1 )

(1 ) + = 1
iu

ik
im M

V
iv

Cmpului rotorului se
nvrte cu viteza de
sincronism:

1 =

2f1
p

il
L

iw
W

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

13

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric


Cele dou cmpuri magnetice se nvrt cu aceeai vitez, cu viteza de sincronism:

iu

ik
im M

V
iv

il
L

iw
W

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

14

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric

iU

1 =

U1

f1

2
=
n < 1
60

U2

2+=1
K

iM
M

2
V1
iV

f2
V2

2 1
s=
=
1
1

1=2

iK

f2 =
L

iL

1 2f1
=
p
p

W2
W1

iW

p
p
2 = s 1 = sf1
2
2

2 2 f 2
=
= 2 = (1 )
p
p

(1 ) + = 1
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

15

V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric


Cele dou cmpuri magnetice vor interaciona la nivelul ntrefierului i vor determina
apariia unui cuplul electromagnetic care va solicita cele dou armturi n sensuri opuse.
Relaii echivalente pentru alunecare:

s=

1
1

s=

n1 n
n1

s=

2
1

s=

2
1

s=

f2
f1

Turaia rotorului:

n = (1 s )n1
Frecvena mrimilor din rotor:

f 2 = sf1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

16

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Fundamentala cmpului nvrtitor produs de nfurarea statorului in raport cu statorul :

p1 = p 2 + = p 2 + t + 0

m 2 wk
b11 = 1 0 1 w1 I1 2 sin (1t p1 )
2
p e
Fundamentala cmpului nvrtitor
produs de nfurarea statorului in
raport cu rotorul :

m1 2 w1k w1
b12 =
0
I1 2 sin ( 2t p 2 0 )
2
p e

axa spaial stator

axa spaial rotor

carcas

iu

armtur fix

armtur mobil

2 = 1 p

2
3p

ik

ax

im
iv

il
iw
2
3p

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

17

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Fundamentala cmpului nvrtitor produs de nfurarea rotorului in raport cu rotorul :

p 2 = p1 = p1 t 0

m 2
wk
b22 = 2 0 2 w 2 I 2 2 sin ( 2t p 2 )
2
p e
Fundamentala cmpului nvrtitor
produs de nfurarea rotorului in raport
cu statorul :

b21 =

axa spaial rotor

m2 2
wk
0 2 w 2 I 2 2 sin (1t p1 + 0 )
2
p e

axa spaial stator


carcas

iu

armtur fix

1 = 2 + p

armtur mobil
K

2
3p

ik

ax

im
iv

il
iw
2
3p

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

18

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunztor fundamentalei
cmpului produs de curenii din stator:
2
2

11 = 11m sin(1t )

11m

(
m1 2
w1k w1 )
=
I 1 2 li
0
2
p e

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei


2
cmpului produs de curenii din stator:

12 = 12 m sin( 2t 0 )

12 m =

(w k )(w k )
m1 2
0 1 w1 2 w 2 I1 2li
2
p e

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei


cmpului produs de curenii din rotor:
2
2

22 = 22 m sin( 2t )

22 m =

m2
2

(w2k w2 ) I 2l
2

0
2
i
p e

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunztor fundamentalei


cmpului produs de curenii din rotor:
2

21 = 21m sin(1t + 0 )

21m =

m2
2

(w1k w1 )(w2 k w2 ) I 2l
2

0
2
i

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

19

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Fluxul magnetic al unei faze oarecare de pe rotor sau stator cuprinde fluxul dat de
fundamentala cmpului nvrtitor care nlnuie toate fazele nfurrilor din stator si
rotor si fluxul de dispersie care nlnuie numai spirele fazei respective.
Fluxul unei nfurri de pe stator:

1 = 1 + 11

Fluxul unei nfurri de pe rotor:

2 = 2 + 22

Inductivitatea nfurrii de faza a statorului in raport cu fluxul total produs de toate


nfurrile de faza din stator: L = L + L
L1 Inductivitatea de dispersie
1
1
11

L11 =

11m
I1 2

m 2
L11 = 0 1
2

(w1k w1 )2 l
p e

- Inductivitatea ciclica proprie a statorului

Inductivitatea nfurrii de faza a rotorului in raport cu fluxul total produs de toate


nfurrile de faza din rotor: L2 = L2 + L22
L 2 Inductivitatea de dispersie

L22 =

22 m
I2 2

m
L22 = 0 2
2

2
2 (w2 k w2 )
li - Inductivitatea ciclica proprie a rotorului

- Facultatea
p e de Inginerie Electrica
2013
20
2

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Inductivitatea ciclica proprie a statorului

Inductivitatea ciclica proprie a rotorului

Inductivitatea ciclica mutuala a


statorului fata de rotor:

Inductivitatea ciclica mutuala a


rotorului fata de stator:

L21 =

L12 =

m 2
L11 = 0 1
2
m2
L22 = 0
2
21m
I2 2
12 m
I1 2

(w1k w1 )2 l
i

p e

(w2 k w2 )2 l

m
L21 = 0 2
2

m 2
L12 = 0 1
2

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

p e

(w1k w1 )(w2k w2 ) l
p e

(w1k w1 )(w2 k w2 ) l
p e

21

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Ipoteze de lucru:
Maina este trifazat i are o construcie simetric;
nfurarea rotoric este trifazat i are acelai numr de poli ca i statorul;
Circuitele statorului reprezint inductorul;
Circuitele rotorului n scurtcircuit reprezint indusul;
Datorit simetriilor relaiile se vor scrie pentru o faz;
Curenii i tensiunile rotorice avnd pulsaie diferit se va utiliza reprezentarea
n complex nesimiplificat.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

22

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Dac u este fluxul pe pol al cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul
ntrefierului, t.e.m. indus n nfurarea unei faze de pe stator va avea valoarea efectiv:

1
E1 =
w1k w1 u = 4,44 f1w1k w1 u
2

w1

Numrul de spire stator

k w1

Factorul de nfurare al statorului

Valoarea efectiv a t.e.m. induse n nfurarea unei faze de pe rotor:

w2
2
E2 s =
w2k w 2 u = 4,44 f 2 w2k w 2 u
kw2
2
La pornire:

n=0

s=

Numrul de spire rotor


Factorul de nfurare al rotorului

n1 n n1 0
=
=1
n1
n1

f 2 = sf1 = f1

Valoarea efectiv a t.e.m. induse n nfurarea unei faze de pe rotor la pornire:

1
E2 =
w2k w 2 u = 4,44 f1w2k w 2 u
2

E2 s = sE2

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

23

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Fluxurile de dispersie ale celor dou nfurri:

1 = L1i1

L1

2 = L2i2

L2

Inductivitile de dispersie
ale celor dou nfurri

Fluxurile de dispersie induc n nfurrile crora le aparin, t.e.m. suplimentare


avnd frecvena curenilor respectivi i defazaje cu /2 n urma acestora. Valorile
efective ale tensiunilor induse sunt:

E1 = 1L1I1 = X 1I1
E2 = 2 L2 I 2 = s1L2 I 2 = sX 2 I 2
Reactanele de dispersie

X 1 i X 2 se definesc la frecvena din stator

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

24

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Ecuaiile n instantaneu:

Schemele electrice echivalente:

u1 = R1i1 e 1 e1

0 = R2i2 e 2s e2s

Ecuaiile n complex nesimplificat:

U1e j1t

R1 I1e j1t

jX 1 I1e j1t

E1e j1t

0 = R2 I 2 e js1t + jsX 2 I 2 e js1t s E 2 e js1t

U1 = R1 I1 + jX 1 I1 E1

R2
0
I 2 + jX 2 I 2 E 2
=

Ecuaia circuitului rotoric corespunde unui circuit imobil n care se induce o t.e.m E2
definit la pulsaia 1, parcurs de curentul I2 de pulsaie 1 avnd X2 definit la 1 si
rezistena R2/s dependent de
de rotaie.
2013viteza
- Facultatea
de Inginerie Electrica

25

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Fluxul total al nfurrii unei faze de pe stator corespunztor cmpului magnetic
nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului se poate exprima:

w1k w1
2

u = (L11 I 1 + L21 I 2 )

Fluxul total al nfurrii unei faze de pe rotor corespunztor cmpului magnetic


nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului se poate exprima:

w2 k w 2
2

u = (L22 I 2 + L12 I 1 )

Fluxul corespunztor cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului,

3 4 w1k w1
0
2
3 4 w2 k w 2
u =
li
2
I1 +
I 2
2 e

2 p
2 p

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

26

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Fluxul corespunztor cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului,

u =

3 4 w1k w1
2
3 4 w2 k w 2
0
2
li
I1 +
I 2

2 p
2 e
2 p

Solenaia produsa de stator

Solenaia produsa de rotor

Solenaia de magnetizare rezultanta:

3 4 w1k w1
3 4 w1k w1
3 4 w2 k w 2
I 1 =
I1 +
I2
=
2 p
2 p
2 p

Curentul de magnetizare:

I 1 = I 1 +

w2 k w 2
I2
w1k w1
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

27

V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent


V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Cmpul magnetic nvrtitor din ntrefierul mainii este creat de aciunea simultan a
curenilor din stator i rotor. Pentru a produce acest cmp este necesar existena unui
curent care s acopere i pierderile din miezul magnetic.
Se consider curentul I10, o component a curentului din stator care produce tensiunea
magnetomotoare de magnetizare. Solenaia produs de curentul (I1-I10) va fi compensat
la nivelul ntrefierului de solenaia curenilor din rotor. Aceast relaia de compensare se
menine la orice turaie.
Pentru o poziie particular a rotorului, n care axele fazelor
statorice i rotorice sunt antiparalele (s=1) se poate scrie:
Relaia tensiunilor: Raportul tensiunilor:

w2 k w 2
E2 =
E1
w1k w1
Relaia solenaiilor:

w1k w1 (I1 I10 ) = w2 k w 2 I 2

w1k w1
ke =
w2 k w 2

E1
E2 =
ke

Raportul curenilor:

ki =

w2 k w 2
w1k w1

(I1 I10 ) = ki I 2

Relaia de tensiuni stabilete legtura ntre fazele iniiale fiind


valabil
la oricedeturaie
i Electrica
permite scrierea relaiilor dintre cureni.
2013 - Facultatea
Inginerie
28

V. 4. Ecuaiile de funcionare ale mainii asincrone


V. 4.3. Raportarea mrimilor rotorului i diagrama de fazori

U1 = R1 I1 + jX 1 I1 E1

R2
0
I 2 + jX 2 I 2 E 2
=

w1k w1
= ke
w1k w1 (I1 I10 ) = w2 k w 2 I 2
w2 k w 2

R2 2 I 2
2 I2
0=
ke
+ j X 2 ke
E 2 ke
s
ke
ke
Notaii:

R2 = R2 ke2

I2

I2=
ke

E2 = E 2 ke = E1

X 2 = X 2 ke2

Ecuaia de tensiuni din rotor n mrimi raportate:

0=

R2'
s

'
I '2 + jX 2
I '2 E '2

0=

R 2'
s

'

'

'
I 2 + jX 2
I 2 + E1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

29

V. 4. Ecuaiile de funcionare ale mainii asincrone


V. 4.3. Raportarea mrimilor rotorului i diagrama de fazori

w1k w1 (I1 I10 ) = w2 k w 2 I 2

I2
w2 k w2
(I1 I10 ) =
I 2 = ki I 2 =
= I' 2
w1k w1
ke

1
w1k w1

U1 = R1 I1 + jX 1 I1 E1

R '2

I'2 + jX ' 2 I'2 + E1


0 =
s

I1 I'2 = I10

U1
E1
1

I1

'

I10
I10a

I1

jX 1 I1

'

jX ' 2 I 2

I2

R1 I1

R2' '
I2
s

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

30

V. 4. Ecuaiile de funcionare ale mainii asincrone


V. 4.4. Schemele echivalente ale mainii asincrone

Schemele echivalente in T

Z 1 = R1 + jX 1
Zm =

R'2
Z '2s =
+ jX '2
s

jRFe X
RFe + jX
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

31

V. 4. Ecuaiile de funcionare ale mainii asincrone


V. 4.4. Schemele echivalente ale mainii asincrone

Schema echivalent in

c1 = 1 +

Z 1
Zm

La majoritatea mainilor

Re{c1 } >> Im{c1 } c1 = c1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

32

V. 5. Diagrama energetic a motorului asincron


Puterea necesar pentru a rotii armtura exterioar:

n1

Pext = M ext 1
M
M

Mext

Puterea la nivelul ntrefierului care acioneaz asupra


rotorului:

Pem = M1

Puterea electromagnetic

Puterea mecanic transmis de rotor:

P '2 = M = M (1 s )1 = (1 s ) Pem
Pierderile Joule din nfurarea rotoric:

PJ 2 = 3R2 I 2f 2 = Pem P '2 = Pem (1 s ) Pem = sPem


Puterea electromagnetic la nivelul ntrefierului
se poate obine absorbind o puterea electric:

P1 = PJ 1 + PFe + Pem

PJ 1 = 3R1 I 2f 1 - Pierderile Joule din nfurarea statoric

PFe - Pierderile n miezul statoric

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

33

V. 5. Diagrama energetic a motorului asincron


Puterea absorbit:

P1 = 3U1 I1 cos(1 )

Pierderile din miezul rotoric 0,


pentru c f2<5Hz.
2
P
=
3
R
I
Pierderile Joule din nfurarea statoric: J 1
1 f1

Pierderile n miezul statoric:

PFe

2
P
=
3
R
I
2 f2
Pierderile Joule din nfurarea rotoric: J 2

Pierderile de frecare si ventilaie:

Pmv

Pierderile suplimentare:

Ps

Randamentul:

P2
P2
=
P1 P2 + PJ 1 + PFe + PJ 2 + Pf ,v + Ps
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

34

V. 6. Regimuri limita de funcionare


V. 6. 1 Funcionarea in gol
GOL: M ax = 0

PJ 2 = 0

P2 = M ax

STATOR

P'10

P10 = 3U10 I10 cos(10 )

ROTOR

Pe = M1
NTREFIER

P10

Ps = 0

P2 = M 0

PJ10 = 3R1I f210

P'10 = P10 3R1I f210

PJ10

PFe

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Pmv

35

V. 6. Regimuri limita de funcionare


V. 6. 1 Funcionarea in gol
Schema echivalent la gol:

i10 = 60%

Uf1

jX 1 I f 10
R1 I f 10

E1

U f 1 = R1 I f 10 + jX 1 I f 10 E1

w1k w1

E1 = j 2

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

I f 10

10
0

I1

'10

I10 a

36

V. 6. Regimuri limita de funcionare


V. 6. 1 Funcionarea in gol
Schema echivalent la gol:
d1

Uf1

jX 1 I f 10
R1 I f 10

E1

U f 1 = R1 I f 10 + jX 1 I f 10 E

d2

d1 : E1 cos( '10 ) + R1I f 10 = U f 1 cos(10 )


d 2 : E1 sin( '10 ) + X 1I f 10 = U f 1 sin(10 )
E1 =

I f 10

(U f 1 cos(10 ) R1I f 10 ) + (U f 1 sin(10 ) X 1I f 10 )


2

10

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

'10

I1

I10 a

37

V. 6. Regimuri limita de funcionare


V. 6. 1 Funcionarea in gol
Schema echivalent la gol:

cos( '10 ) =

P'10
3E1 I f 10

E1
RFe =
I f 10 cos( '10 )
d1 : E1 cos( '10 ) + R1I f 10 = U f 1 cos(10 )
d 2 : E1 sin( '10 ) + X 1I f 10 = U f 1 sin(10 )
E1 =

E1
X =
I f 10 sin( '10 )

(U f 1 cos(10 ) R1I f 10 )2 + (U f 1 sin(10 ) X 1I f 10 )2


2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

38

V. 6. Regimuri limita de funcionare


V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit

SCURTCIRCUIT:

n=0

P2 = M ax Pmv = 0 Ps = 0

=0

ROTOR

STATOR

Pe = M1
NTREFIER

Psc

PJ1

PFe

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

PJ 2
39

V. 6. Regimuri limita de funcionare


V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit

Schema general:

Schema echivalent la scurtcircuit:

n=0

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

s =1

40

V. 6. Regimuri limita de funcionare


V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit
Schema echivalent la scurtcircuit:

n=0

s =1
1n

sc

Pscn
Rsc = 2
3I f 1n

U fscn
Rsc2
X sc =
I f1n

sc

sca

sc

scr

X sc
X 1 = X ' 2 =
2

R'2 = Rsc R1
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

41

V. 7. Cuplul electromagnetic al mainii asincrone i regimurile de funcionare


Puterea electromagnetic transmis rotorului mainii asincrone :

Pem

Pj 2

3R2 I 22
=
=
= M1
s
s

I' 2
U1
=
c1 c1 Z 1 + c 21 Z '2s

Cuplul electromagnetic:

3R2 I 22 3R ' 2 I ' 22


=
M=
s1
s1

M (s ) =

3U 12

I '2 =

R '2
s

U1
2

R' 2

2
(
)
+
+
+
R
c
X
c
X
'
1 1

1
1
2
s

2
1
R '2
2
R1 + c1
+ ( X 1 + c1 X ' 2 )
s 2013

- Facultatea de Inginerie Electrica

Z 1 = R1 + jX 1
R'2
Z '2s =
+ jX '2
s
42

V. 7. Cuplul electromagnetic al mainii asincrone i regimurile de funcionare


Cuplul electromagnetic:

R '2
s

3U12
M (s ) =
2
1
R '2
2
(
)
R
c
+
+
+
X
c
X
'
1 1

1
1
2
s

Mm

Valoarea maxim a cuplului electromagnetic:

M ( s )
=0
s

Mm =

3U 12

sm =

Mp

-sm
0 sm

c1 R' 2

R12 + ( X 1 + c1 X ' 2 )

1 2c R R 2 + ( X + c X ' )2
1 1
1
1
1
2

-Mm
Generator

Motor

Frn

Observaii:
Mm nu depinde de valoarea lui R2;
Mm este proporional cu U12;
sm (alunecarea critic) este proporional cu R2.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

43

V. 7. Cuplul electromagnetic al mainii asincrone i regimurile de funcionare


Regimurile de funcionare:
s(0,1)
s<0
s>1

regim de motor;
regim de generator;
regim de frn.

Maina funcioneaz stabil n regim de


motor dac s(0,sm).
Caracteristica M=f(s) poate fi
aproximat analitic cu relaia lul KLOSS:

2M m
M=
s sm
+
sm
s

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

44

V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone


Definiie:

n = f (M )

Se obine din caracteristica M=f(s)


considernd relaia:

n = n1 (1 s )
Regimurile de funcionare:
Cadranul I regim de motor;
Cadranul II regim de generator;
Cadranul IV regim de frn.
Maina funcioneaz stabil n regim de motor
pe poriunea cuprins ntre n1 i Mm.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

45

V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone


Stabilitatea funcionarii in regim de motor

Ecuaia micri rotorului:

d
= M Mr
dt

In regim stabilizat:

2 dn
J
= M Mr
60 dt
dn
= 0 si
dt

nA

n1

2
B

M (n ) = M r (n)

Mm

Fie n o mica abatere a turaiei fata de punctul de


stabilitate caracterizat de turaia n.

Dezvoltarea in serie Taylor a funciilor M(n) si Mr(n) si


reinerea primilor doi termeni rezulta:
Ecuaia micri rotorului devine:

M (n + n ) = M (n ) +

M n
n 1!

M r (n + n ) = M r (n ) +

M r n
n 1!

2 d (n ) M M r
J
=

n
60
dt
n

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

46

V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone


Stabilitatea funcionarii in regim de motor

Ecuaia micri rotorului:

2 d (n ) M M r
=

J
n
n
60
dt
n

nA

n1

1
A

A B

Mm

Motorul funcioneaz stabil atunci cnd abaterea n


tinde sa se diminueze

n 0 , adic d (n ) < 0
dt

Acest lucru se ntmpla pentru:

M M r

n
n

<0

Condiia de stabilitate pentru caracteristica M=M(s):

M M r

s
s

>0

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

47

V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone


Punctul de funcionare nominal:

n = f (M )

n
nA

M n (0, M m ) nn (nm , n1 )

n1

1
A

A B

Mm

nm

M = f (s )

sn (0, sm )

M n (0, M m )
M

- sn = 0,010,06
Capacitatea de suprasarcina:

km =

Mm
Mn

- km = 1,83
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

48

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.1. ncercarea de mers n gol
Schema de ncercare:
Caracteristica curentului de mers in gol:

I10 = f (U10 ) | f = f n

M s =0

I10
I10n
Pentru U10 [0,5 1,05 ] U1n se
msoar:
P1=P10
I1=I10
0
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Um

Un

U10
49

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.1. ncercarea de mers n gol

Caracteristica puterii la mersul in gol:

Caracteristica factorului de putere la


mersul in gol:

cos(10 ) = f (U10 ) | f = f n

P10 = f (U10 ) | f = f n

M s =0

M s =0

cos(10)

P10

P10n

cos(10n)
0

Um

Un

U10

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Um

Un

U10
50

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.1. ncercarea de mers n gol

Separarea pierderilor:
Se reprezint:

( )

P'10 = P10 3R1 I f210

2
P10 = f U 10
| f = fn

P10 P10

M s =0

( )

'
2
P10
= f U 10
| f = fn

M s =0

P10 P10

P10n

P10n
PFen

Pf,v

PFen
Pf,v

Um

Un

U10

U2m

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

U2n

U210
51

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.1. ncercarea de mers n gol
Parametrii schemei electrice echivalente:

Pentru U10=U1n se determina:

E1 =

(U f 1 cos(10 ) R1I f 10 )2 + (U f 1 sin(10 ) X 1I f 10 )2

cos( '10 ) =

P'10
3E1 I f 10

RFe =

E1
I f 10 cos( '10 )

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

X =

E1
I f 10 sin( '10 )
52

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.2. ncercarea n scurtcircuit
Schema de ncercare:
Caracteristica curentului de scurtcircuit:

I sc = f (U sc ) | f = f n
n =0

Isc
IM
IL
Cu rotorul blocat pentru Usc [0 1 ] UM se
msoar:
P1=Psc
I1=Isc
0
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Um

UL UM

U1
53

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.2. ncercarea n scurtcircuit
Caracteristica puterii la scurtcircuit:

Psc = f (U sc ) | f = f n

Caracteristica factorului de putere la


scurtcircuit: cos( ) = f (U ) |
sc

n =0

Psc

sc

f = fn
n =0

cos(sc)

cos(scL)

PM
PL

Um

UL UM

U1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Um

UL UM

U1
54

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.2. ncercarea n scurtcircuit
Curentul de pornire:

I p = I scn

Cuplul de pornire:

U Um
IL
= n
UL Um

M p = M scn

Ip
= M L
IL

Isc

60
2
ML =
( PL 3R1I fL
PFe,L )
2n1

Psc

IM
IL

PM
PL

Um

UL UM

Um

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

UL UM

U1

55

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.3 Caracteristicile de funcionare in sarcina

Se determina in urma ncercrii in sarcina pentru U1 =U1n si f1=fn :


Caracteristica curentului I = f(P2/P2n);
Caracteristica cuplului M = f(P2/P2n);
Caracteristica randamentului = f(P2/P2n);
Caracteristica factorului de putere cos() = f(P2/P2n);
Caracteristica turaiei n= f(P2/P2n);
Caracteristica alunecrii s= f(P2/P2n);

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

56

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.3. Determinarea caracteristicilor de funcionare

Exemplu pentru un motor de 5,5kW cu p=2

I1 = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n

M = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n


f = fn

f = fn

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

57

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.3. Determinarea caracteristicilor de funcionare

Exemplu pentru un motor de 5,5kW cu p=2

= f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n


f = fn

cos( ) = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n


f = fn

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

58

V. 9. ncercrile motorului asincron


V. 9.3. Determinarea caracteristicilor de funcionare

Exemplu pentru un motor de 5,5kW cu p=2

n = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n

s = f (P2 / P2 n ) |U1 =U1n


f = fn

f = fn

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

59

V. 10. Pornirea motorului asincron


Pornirea motorului asincron se face considernd:
condiiile impuse de reeaua electric de alimentare;
condiiile impuse de mecanismul de acionat.
Cuplul electromagnetic la pornire trebuie sa fie suficient de mare pentru a se
realiza pornirea in gol sau in sarcina in funcie de condiiile de funcionare ale
mainii.
Curentul de pornire al motorului s nu depeasc valoarea limit admisibil
determinat de reeaua de alimentare, pentru a evita cderile mari de tensiune
din reea, care provoac deranjamente altor consumatori.
Durata procesului de pornire trebuie sa fie cat mai scurta pentru a nu se
produce nclziri nsemnate ale nfurrii statorului.
Problemele pornirii motoarelor asincrone se rezolv n funcie de tipul
constructiv al acestora (cu colivie sau cu rotor bobinat).
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

60

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.1 Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat

2M m
s sm
+
sm
s

Relaia lui Kloss:

M=

Cuplul de pornire:

2M m
2 M m sm
MP =
=
2
1 sm
1
s
+
m
+
sm 1

s =1
uzual:

sm =

sm [0,05 0,2]

c1 R ' 2

R1 + ( x1 + c1 x 2 ' )

M P 2 M m sm

s m ~ R2

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

61

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.1 Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat
Prin introducerea unei rezistene n serie cu nfurarea rotoric se modific valoarea
alunecrii critice, sm, i implicit a cuplului de pornire.
Schema electric a pornirii reostatice:

Rp3>Rp2>Rp1>0

Rp=Rp3

Mm

Rp=Rp2
Rp=Rp1
Rp=0
0

sm

sm1 sm2 sm3=1

Iniial Rp se pune pe valoare maxim i pe msur ce turaia


motorului crete se scade treptat valoarea acesteia;
Introducerea reostatului de pornire asigur valori reduse ale
curentului de pornire i creterea cuplului de pornire
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

62

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
Motoarele asincrone cu colivie cu puteri pn n 10 kW se pornesc direct prin
conectare la reea.
Curentul de pornire: Ip = (58)In ;
Cuplul de pornire este suficient n comparaie cu cel nominal.
a. Pornirea directa

Variaia curenilor la pornirea direct n


sarcina a unui motor de 2,2 kW

Variaia cuplului la pornirea direct n


sarcina a unui motor de 2,2 kW

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

63

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie

a. Pornirea directa

Traiectoria punctului de funcionare al mainii n timpul procesului de pornire in


cazul unui motor de motor de 5,5 kW cu 4 poli
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

64

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
La puteri mai mari cuplul de pornire este redus iar ocurile de curent devin
suprtoare pentru reea.
Pentru mrirea cuplului de pornire se iau msuri constructive speciale pentru a mri
rezistena rotoric la pornire. Acestea constau n construcia coliviei rotorice cu bare
nalte sau utilizarea unei duble colivii.

Jm

J
Cp
Cl

colivie cu bare nalte (Ip = (47)In)

e
s

Cp

Cl

colivie dubl Ip = (45)In

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

65

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
Pentru limitarea curentului absorbit la pornire se mai folosesc urmtoarele metode:
b. Pornirea Y/:

M ~ U 12

M m ~ U 12

Schema electric a pornirii Y/:


L1
L2
L3

Y
sm

K1

K2_Y

K3_

U1 V1 W1

U2 V2 W2

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

66

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
c. Pornirea prin creterea treptata a tensiunii de alimentare:
c1. Pornirea autotransformatorul:

c2. Pornirea cu variatorul de tensiune alternativa trifazat:

(0,5 0,7)U n U n

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

67

V. 10. Pornirea motorului asincron


V. 10.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
c. Pornirea prin creterea treptata a tensiunii de alimentare:
c3. Pornirea cu ajutorul unei impedane
n
n1

Zp
Mr

Mp MpUn

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

68

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron

60 f1
(1 s )
n = n1 (1 s ) =
p

Turaia se poate modifica prin:


a. Modificarea numrului de perechi de poli,
b. Modificarea alunecrii.
c. Modificarea frecvenei,

V.11 1. Modificarea numrului de perechi de poli


Se poate face numai la maina cu rotorul n colivie prin combinarea diferit a bobinelor
nfurrii unei faze.
Metod economic, ins dezavantajoas pentru c reglajul se face n trepte.
Pe pia se gsesc in mod curent motoare cu 2 sau 3 turaii de sincronism.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

69

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11.1. Modificarea numrului de perechi de poli

p=1

p=2

generator
S

motor

n
n1

n1
C
N

Mr

60 f1
n1 =
p

La cupluri nominale egale raportul puterilor nominale este egal cu


cel al turaiilor de sincronism;
Se ncearc sa se menin in limite admisibile solicitrile
magnetice ale miezului, respectiv inducia magnetica in ntrefier si
solicitrile electrice ale nfurrii pentru ambele conexiuni.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

70

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11.1. Modificarea numrului de perechi de poli

actual paper winding 4-poles


well known winding [1] 4-poles
actual paper winding 6-poles
well known winding [1] 6-poles

1600

Exemplu motor cu doua turatii in raportul 1:1,5


Rotor Speed [rpm]

1400
1200
1000
800
600
400
200
0
0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

Electromagnetic Torque [Nm]

p=2

n1 = 1500 rot/min

p=3

n1 = 1000 rot/min

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

71

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11.1. Modificarea numrului de perechi de poli
Exemplu motor cu doua turatii in raportul 1:4

n1 = 1500 rot/min

n1 = 375 rot/min
p=8

p=2

n[rpm]
400

1500

n[rpm]

350

1200

300

Experimental W=53 w=35


FEM W=53 w=35
FEM W=51 w=37
FEM W=59 w=28

900
600

Experimental W=53 w=35


FEM W=53 w=35
FEM W=51 w=37
FEM W=59 w=28

250
200
150
100

300

T[Nm]

50

T[Nm]

0
0

30

60

90

120

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

10

20

30

40

50

72

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11.2. Modificarea alunecrii
a. modificarea tensiunii de alimentare;

Reglajul este eficient la cupluri de sarcina


ridicate, insa se face in limite restrnse;
Reducerea tensiunii de alimentare
diminueaz capacitatea de suprancrcare;
Se folosete destul de rar.

Reglajul turaiei prin scderea


tensiunii de alimentare
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

73

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11.2. Modificarea alunecrii
b. modificarea rezistenei rotorice (numai la maina cu rotorul bobinat);

Reglajul se face in limite largi pentru cupluri


de sarcina ridicate si in limite restrnse pentru
cupluri de sarcina mici;
Este un reglaj ineficient din punct de vedere
energetic deoarece se face prin creterea
pierderilor Joule in rotor;

Reglajul turaiei prin modificarea


rezistenei din circuitul rotorului
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

74

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11.2. Modificarea alunecrii
c. modificarea puterii din circuitul rotorului (numai la maina cu rotorul bobinat).
Consta in recuperarea puterii din rotor prin conectarea unui redresor la bornele
nfurrii secundare.
Tensiunea continua obinuta este folosita pentru alimentarea unui motor de curent
continuu cuplat mecanic cu motorul asincron (cascada KRAMER);
Tensiunea continua este transformata in tensiune alternativa cu un invertor care
este cuplat la retea (cascada SCHERBIUS);

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

75

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11.3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.

60 f1
(1 s )
n = n1 (1 s ) =
p

Mm =

3U 12

1 2c R R 2 + (X + c X ' )2
1 1
1
1
1
2

Pentru a avea acelai cuplu maxim la diferite frecvente trebuie ca odat cu modificarea
frecvenei s se modifice si tensiunea de alimentare.
Se poate demonstra ca daca se menine constant fluxul statorului atunci cuplul maxim
nu se modifica.

U E1 = U 1 R1 I 1 U = 1 = 2f1
E1
1
1
2
2
M m const.

sm =

c1R'2

R12 + ( X 1 + c1 X 2 ' )2

sm1 ~

f1 < f n
U E1 U E1n
=
= const.
f1
fn

1
f1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

76

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11 3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.

f1 > f n

La frecvente mai mari dect frecventa nominal raportul


nu mai poate fi meninut constant, deoarece tensiunea la
borne nu poate fi crescut peste valoarea nominal. Astfel
creterea turaiei peste valoarea nominala este nsoita de
scderea cuplului maxim si a capacitii de suprancrcare.

U E1 = U E1n = const.
M m1 ~

U1
1

UE1

U1

Mm

UE1

UE1n

1
f12

UE1
sm
fn

f1

fn

f1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

fn

f1
77

V. 11. Reglarea turaiei motorului asincron


V.11 3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
n

Familiile de caracteristici
mecanice pentru diferite
frecvente corelate cu:

n
f > fn

U1= const
U1
f1

fn

= const.

f < fn

a) Modificarea tensiunii de
alimentare;

(a)

b) Meninerea constanta a
fluxului statorului;

d) Meninerea constanta a
fluxului din rotor.

E1

f1

E
f1

fn

= const.

f < fn

M
(b)

n
f > fn

E= const

c) Meninerea constanta a
fluxului din ntrefier;

f > fn

UE1= const

fn

= const.

f < fn

(c)

f > fn

UE2= const

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

fn

U E2 = const.
f1

f < fn

(d)

78

V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna


V. 12.1 Funcionarea mainii asincrone in regim de generator
a. Generatorul asincron cuplat la reeaua de mare putere
Maina se pornete ca motor iar apoi se
creste turaia peste turaia de sincronism.
Valoarea efectiv a tensiunii la borne i
frecvena acesteia este impusa de ctre reea.
ncrcarea cu putere activ a generatorului se
face prin creterea cuplului mecanic, respectiv a
turaiei, creterea fiind impus de motorul de
antrenare.
Dezavantajul principal al generatorului asincron
este consumul mare de putere reactiv pentru
magnetizare, putere care o preia din reea.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

79

V. 12.1 Funcionarea mainii asincrone in regim de generator


b. Generatorul asincron pe reea proprie (autonom)
L1 L2 L3

Uc(Is)

r
Us

C
U1 V1 W1

Ue(Is)
Ue
Ur

Ie

Ur

Ie

G3
n

Isr

C
C

Ue
Isr

Is0 Is

Puterea reactiv necesar magnetizrii miezului este obinut de la o baterie de


condensatoare conectat la bornele generatorului.
Punerea in funciune se face prin autoexcitare, care se poate face numai dac n main
exist flux remanent.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

80

V. 12.1 Funcionarea mainii asincrone in regim de generator


b. Generatorul asincron pe retea proprie (autonom)
L1 L2 L3

Uc(Is)

r
Us

C
U1 V1 W1

Ue(Is)
Ue
Ur

Ie

Ur

Ie

G3
n

Isr

C
C

Ue
Isr

Is0 Is

Ur tensiunea remanenta produs de fluxul remanent r.


Isr curentul absorbit de condensator I sr = jsC U r
e creterea fluxului determinat de curentul absorbit de condensator.
Ue creterea tensiunii produs de creterea fluxului r.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

81

V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna


V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
a. Regimul de frna propriuzis

Reeaua de alimentare
Pb

Qb

ax

F
3~

PJ1 + PFe1

Pm

Mem

Ms

PJ2 + PFe2 + Pfv

Pb >0

s >1

Pm <0

<0

Se poate realiza:
a) prin schimbarea sensului turaiei mainii, pstrnd neschimbat sensul turaiei de sincronism;
b) prin schimbarea sensului turaiei de sincronism pstrnd neschimbat sensul turaiei
rotorului.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

82

V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna


V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frna
a.1. Frnarea prin schimbarea sensului turaiei rotorului
Aceast metod de frnare poate fi utilizat numai n
cazul n care dispozitivul acionat de ctre motorul
asincron poate exercita el nsui un cuplu activ.
(Exemplu: cabina unui ascensor).

n
n1

Rg=0

La maina cu rotorul bobinat introducerea unor


rezistene suplimentare n circuitul rotorului permite ca
la acelai cuplu de sarcin s se obin diverse turaii
pozitive sau negative. (Metoda este ineficienta
energetic).
La maina cu rotorul in scurtcircuit (colivie) pentru un
cuplu de sarcina constant se obin dou puncte de
funcionare unul in regim de motor si unul in regim de
frana.

nC

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Ms
C

Me
Rg = R1
Rg = R2 >R1
Rg = R3 >R2

83

V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna


V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
a.2. Frnarea prin schimbarea sensului turaiei cmpului nvrtitor al
statorului - frnarea contracurent
n

L1 L 2 L 3

n1

B
K3

K1

E
U1 V 1 W 1

M3
~
K

C
Ms

MP

MP

Me

Rg

n1

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

84

V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna


V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
b. Frnarea ca generator
b.1. Frnarea recuperativ - se realizeaz prin trecerea mainii n regim de generator datorit
schimbrii sensului cuplului exterior sau datorit modificrii caracteristicii mecanice a mainii
generator

generator

motor

nB n
1
nA

motor

n
n1

1. (p=1)

n1
C

Ms2

Ms1

Me

Schimbarea sensului cuplului exterior

2. (p=2)
D

Ms

Me

Modificarea caracteristicii mecanice

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

85

V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna


V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
b.2 Frnarea dinamica
retea
trifazat
L1 L2 L3

retea
de c.c.

+ -

K2

K1

U1 V1 W 1

Se realizeaz prin decuplarea la reea i alimentarea


nfurrii statorului de la o surs de curent continuu.
nfurarea statorului produce un cmp magnetic fix n timp
i alternativ n spaiu.
Deoarece rotorul continu s se roteasc n nfurrile
acestuia se induc tensiunii care vor produce cureni alternativi.
Maina funcioneaz n regim de generator in scurtcircuit i
determin un cuplu de frnare care se anuleaz odat cu
oprirea ei.
I

M3
~
Conexiune
stea
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Conexiune
triunghi

86

V. 12. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna


V. 12.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
b.2 Frnarea dinamica
retea
trifazat
L1 L2 L3

+ -

K2

K1

retea
de c.c.

M
U1 V1 W 1

M3
~

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

87

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.1 Funcionarea motorului la sarcin diferit de cea nominal
Sarcina medie anuala a unui motor asincron este cuprins intre 7090% din Pn.
Motoarele se proiecteaz astfel nct randamentul maxim s fie n acest interval.
Pe perioade scurte motorul poate avea suprasarcini mai mari dect sarcina nominal,
dac temperatura nfurrilor parcurse de curent nu depete limita corespunztoare
clasei de izolaie.
Sarcinile mici nu sunt recomandate deoarece se reduce att randamentul ct si
factorul de putere.
Dac motorul funcioneaz un timp ndelungat la sarcini mici este indicat reducerea
tensiunii de alimentare.
In cazul sarcinilor mai mici dect 1/3 Pn se poate reduce tensiunea de alimentare prin
modificare conexiunii prin trecerea de pe triunghi pe stea (acolo unde este posibil).

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

88

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.2 Funcionarea motorului asincron trifazat cnd reeaua de alimentare nu
are parametrii nominali
a. Funcionarea la U Un
Se admite o abatere de 5% fa de valoarea nominal.
a.1 U > Un
Creterea tensiunii determin creterea fluxului i a induciei magnetice si implicit creterea
pierderilor n fier.
O inducie mai mare determin o saturaie puternic a miezului si un curent de magnetizare
mai mare care se reflect n reducerea factorului de putere.
La acelai cuplu de sarcin curentul total absorbit de motor crete datorit creterii
componentei reactive ceea ce determin creterea pierderilor Joule in stator.

La acelai cuplu de sarcin alunecarea scade iar pierderile Joule din rotor se reduc.
a.2 U < Un
Funcionarea la tensiune redus determin scderea fluxului, a induciei magnetice si implicit
a pierderilor n fier i a curentului de magnetizare.
Reducerea tensiunii de alimentare la cuplu constant determin o creterea cu componentei
active a curentului absorbit si implicit a pierderilor Joule din stator.
Pierderile Joule din rotor cresc deoarece alunecarea creste.
Randamentul global scade.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

89

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.2 Funcionarea motorului asincron trifazat cnd reeaua de alimentare nu
are parametrii nominali
b. Funcionarea la f1 fn
Se admite o abatere de 0,5% fa de valoarea nominal.
b.1 f1 > fn
Creterea frecvenei tensiunii de alimentare determin scderea fluxului, a induciei magnetice
si creterea turaiei.
La un cuplul sarcin constant, puterea furnizat creste i implicit componenta activ a
curentului absorbit crete. Aceast cretere este compensat in bun parte de scderea
componentei reactive a curentului.
Pierderile in fier rmn aproximativ constante (se reduc uor) iar pierderile de frecare si
ventilaie cresc.
b.2 f 1< fn
Scderea frecvenei determin creterea fluxului, a induciei magnetice si reducerea turaiei.
La cuplu constant se reducere puterea furnizat i componenta activ a curentului din stator.
Componenta reactiv a curentului absorbit crete fapt ce determin o reducerea a factorului
de putere.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

90

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.2 Funcionarea motorului asincron trifazat cnd reeaua de alimentare nu
are parametrii nominali
c. Funcionarea n regim nesinusoidal
Dac tensiunea nu este sinusoidal se consider ca este alctuit dintr-o sum
armonic de tensiune.
Fiecrui sistem trifazat de armonici i corespunde un sistem trifazat de cureni.
Prezena armonicilor de curent i de tensiune determin pierderi suplimentare n
miez i n conductoare.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

91

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare

Conexiune stea:

i U1U2 = i

iV1V2 = i
i
W1W2 = 0
Conexiune triunghi:

W1

V2

U2

U1

V2

W2

i U1U2 = 3 i

i
=

i
V1V2
3

i
=

i
W1W2
3

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

iU1U2

iV1V2

iW1W2

iU1U2

iV1V2

92

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare

Conexiune stea:

i U1U2 = i

iV1V2 = i
i
W1W2 = 0
Conexiune triunghi:

In ambele cazuri cmpul produs de


stator este un cmp fix in spaiu si variabil
in timp, adic un cmp pulsatoriu.

i U1U2 = 3 i

i
=

i
V1V2
3

i
=

i
W1W2
3

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

iU1U2

iV1V2

iW1W2

iU1U2

iV1V2

93

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare
Conexiune stea:

i = I 2 sin(1t )

iU = I 2 sin(1t )
iV = I 2 sin(1t )

V=

2w
I 2
p

Fundamentala tensiunii magnetice din ntrefier:

V (, t ) = VU (, t ) + VV (, t ) =

= V k w1 sin (1t ) cos( p ) V k w1 sin (1t ) cos p -


3

V (, t ) = V k w1 sin (1t ) cos( p ) cos p -


3

V (, t ) = ( 2) V k w1 sin(1t ) sin p - sin


3

V (, t ) = ( 3 ) V k w1 sin(1t ) sin p -
3
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

94

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare
Fundamentala tensiunii magnetice din ntrefier:

V (, t ) = ( 3 ) V k w1 sin(1t ) sin p -
3

V (, t ) =
V k w1 cos 1t + p - + cos 1t p +
2
3
3

V (, t ) = Vd (, t ) + Vi (, t )
Vd (, t ) =
Vi (, t ) =

V k w1 cos 1t p +
3
2

V k w1 cos 1t + p -
3
2

Cmpul pulsatoriu se descompune in


dou cmpuri nvrtitoare egale care se
rotesc in sensuri opuse.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

95

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare
Un motor cu alimentare monofazata este echivalent cu doua motoare alimentate trifazat
avnd succesiunea fazelor diferit si acelai rotor.
Alunecarea mainii directe:

L1
L2
L3

sd = s =

n1 n
n1

Alunecarea mainii inverse:


U1 V1
U2 V2

W1

U1 V1

W2

U2 V2

W1
W2

si =

n1 n n1 + n n1 + n1 (1 s )
=
=
= 2s
n1
n1
n1

n1

n1
n

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

96

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare
Un motor cu alimentare monofazata este echivalent cu doua motoare alimentate trifazat
avnd succesiunea fazelor diferit si acelai rotor.
Alunecarea mainii directe:

sd = s =

n1 n
n1

Alunecarea mainii inverse:

si =

n1 n n1 + n n1 + n1 (1 s )
=
=
= 2s
n1
n1
n1

Un motor cu alimentare monofazata nu are cuplu de pornire.


2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

97

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
a. Alimentarea monofazat ntreruperea unei faze a reelei de alimentare

Un motor cu alimentare monofazata nu are cuplu de pornire.


Daca rotorul ajunge s se nvrt astfel nct (0<s <sm) sau ((2-sm) <s <2) atunci maina va
funciona stabil n regim de motor, insa cu performane mai slabe dect motorul trifazat.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

98

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
b. ntreruperea unei faze in motor

Conexiune STEA:

- ntreruperea unei faze din stator este echivalenta


cu funcionarea cu alimentarea monofazata a
motorului trifazat.
Conexiune TRIUNGHI:

- ntreruperea unei faze din stator determina


apariia conexiunii V.
- n acest caz dou nfurri sunt parcurse de doi
cureni defazai in timp. Aceti cureni produc un
cmp nvrtitor care determin micarea rotorului.
- n acest caz motorul are cuplul de pornire.
- Funcionarea in conexiune V este mai
performant dect funcionarea cu alimentare
monofazata, ns inferioar funcionrii in regim
trifazat.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

99

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
c. Funcionarea motorului in condiii nesimetrice

Un sistem nesimetric se descompune in trei sisteme simetrice: unul direct, unul invers si
unul homopolar.
Sistemele direct si invers vor produce la nivelul ntrefierului dou cmpuri nvrtitoare:
unul direct si unul invers. Se poate demonstra ca sistemul homopolar nu produce cmp
nvrtitor.
Un motor cu alimentare nesimetric este echivalat cu dou motoare cu alimentare
simetric unul alimentat de la sistemul direct si unul de la sistemul invers , care au rotorul
comun.
Situaia este similar cu alimentarea
monofazat numai c unul din cele dou
cmpuri, de regula cel direct, este mai mare
dect cel invers.
Motorul are cuplu de pornire insa
performantele funcionale sunt mai mici dect in
cazul alimentarii de la o reea simetrica.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

100

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
d. Nesimetrii ale nfurrii rotorului
Se analizeaz cazul limit ntreruperea unei faze din rotor la maina cu rotorul bobinat.
Cmpul magnetic nvrtitor al statorului induce in rotorul care se mic cu turaia n tensiuni
de frecvent f2 .
Cmpul de reacie produs de curentul din nfurarea monofazat este un pulsatoriu in timp
i sinusoidal in spaiu. Acesta poate fi echivalat cu dou cmpuri nvrtitoare de amplitudini
egale si de sensuri opuse.
Componenta direct se rotete sincron cu cmpul statorului:

n2

n2
n

n1

60 f 2
60 s f1
n2 + n =
+ n1 (1 s ) =
+ n1 (1 s ) =
p
p
= s n1 + n1 s n1 = n1
Turaia fa de stator a componentei inverse:

ni = n2 n = s n1 n1 (1 s ) = (2 s 1) n1
Cmpul invers al rotorului, avnd turaia ni fa de stator, va
induce tensiuni de frecven: f = (2 s 1) f
2i

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

101

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
d. Nesimetrii ale nfurrii rotorului
Maina asincron cu secundarul monofazat este
echivalat cu dou maini asincrone trifazate, cuplate
mecanic si electric.

L1
L2
L3

U1 V1

W1

U1 V1 W1

U2 V2

W2

U2 V2 W2

n1

Maina corespunztoare cmpului direct este


maina principal avnd statorul primar si rotorul
secundar i funcioneaz la alunecarea s.
ni

i
n

Alunecarea mainii inverse:

Maina corespunztoare cmpului invers este


alimentat in cascad din rotorul primei maini cu o
tensiune de frecventa f2 = sf1, avnd cmpul invers
fata de rotor iar ca secundar nfurarea statorului
parcursa de cureni de frecventa f2i care se nchid prin
reeaua de alimentare de impedana foarte mica.
Turaia ni depinde de alunecare. Pentru (0 <s< 0,5)
are acelai sens cu n1 iar pentru (0,5< s <1) are
sensul opus.

1
f 2i (2 s 1) f1
=
= 2
sde fInginerie
s
2013 - fFacultatea
Electrica
2
1
si =

102

V. 13. Funcionarea motorului asincron n condiii anormale


V.13.3 Funcionarea motorului asincron trifazat n condiii nesimetrice
d. Nesimetrii ale nfurrii rotorului
L1
L2
L3

U1 V1

W1

U1 V1 W1

U2 V2

W2

U2 V2 W2

n1

ni

Pe caracteristica cuplului apare un punct de minim in


jurul alunecrii s=0,5. Fenomenul GERGES.

In jurul acestei alunecri mai apare o zon in care


maina poate funciona stabil in regim de motor.

1
f 2i (2 s 1) f1
= 2
si =
=
f2
s f1
s

Daca in timpul pornirii maina rmne n acea zona,


la o alunecare de aproximativ 0,5, se spune ca motorul
s-a agat. El va funciona cu performane reduse.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

103

V. 14. Motorul monofazat


V.14.1 Motorul monofazat cu faz auxiliar
Motoarele au o nfurare principala (1)
care ocupa aproximativ 2/3 din crestaturile
statorului si o nfurare auxiliara sau de
pornire (2) care ocupa restul de 1/3,
decalat spaial cu 90 electrice.
Dac se asigur un defazaj de 90 ntre
curenii din cele dou nfurri, statorul va
produce un cmp nvrtitor iar motorul va
avea cuplu de pornire.
De regul defazarea curentului din faza
auxiliar se face prin conectarea unui
condensator adecvat n serie cu aceasta.
n realitate, defazajul dintre cureni este mai mare de 90.
n acest caz apar dou cmpuri nvrtitoare unul direct
predominant si unul invers de amplitudine mai mic.
Cmpul predominant este cel care va produce cuplul de
pornire la fel cum s-a artat si in cazul motorului trifazat cu
alimentare nesimetric.

2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

I2

I 2r

I1r

I 2a

U
I1a
I1

104

V. 14. Motorul monofazat


V.14.1 Motorul monofazat cu faz auxiliar

Prin alegerea corespunztoare a capacitii de pornire, Cp, se poate obine un cuplu de


pornire mai mare dect cel nominal. Dup pornire, faza auxiliara si condensatorul de pornire
sunt scoase din circuit.
Pentru mbuntirea randamentului si a factorului de putere se folosete un condensator
suplimentar, numit de funcionare, Cf. Iniial cele dou condensatoare sunt conectate in
paralel iar dup pornire Cp este scos din circuit.
Motoarele cu faza auxiliar se construiesc pentru puteri cuprinse intre 30 200W.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

105

V. 14. Motorul monofazat


V.14.2 Motorul cu poli ecranai motorul cu spira in scurtcircuit
Statorul este cu poli apareni iar
rotorul cu nfurare in colivie.
Pe talpa polului este poziionat
o spira in scurtcircuit care are
deschiderea egala cu aproximativ
1/3 din limea unui pol.
nfurarea mpreun cu spira
formeaz un transformator. n spir
se induce curentul Ia care va
produce fluxul a. n dreptul spirei,
acesta se compune cu fluxul dat de
bobina, s, rezultnd fluxul .
Fluxul de pe 1/3 din limea unui pol este defazat in timp de
fluxul s de pe celelalte 2/3. Prin compunerea lor se produce cmpul
nvrtitor al statorului.

Ue

Motoarele cu spira n scurtcircuit au un sens de rotaie preferenial.


Motoarele realizate au puteri mai mici de 25W.
2013 - Facultatea de Inginerie Electrica

Ia

106