OTITA ACUTA SUPURATA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA
VASILE ALECSANDRI FOCSANI
DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR
Dr. Ciufu Doina
As. Codrescu Claudia
ABSOLVENT
Malureanu Doru
FOCSANI
2015
SCOALA POSTLICEALA SANITARA

VASILE ALECSANDRI FOCSANI
DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
FORMA DE INVATAMANT: ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
Ingrijirea pacientului cu otita acuta
supurata
COORDONATOR
Dr. Ciufu Doina
As. Codrescu Claudia
ABSOLVENT
Malureanu Doru
FOCSANI
2015
2
MOTIVATIA LUCRARII
Otita acuta supurata este o afectiune des intalnita la copiii. Daca se intampla ca micutul sa
aiba trei sau mai multe episoad acute in sase luni, atunci otita este considerata recidivanta.
De ce este necesar sa prevenim aceasta afectiune? In primul rand, sunt periculoase sechelele
pe care le poate lasa la nivelul urechii medii si a timpanului, dar si hipoacuzia pe care o
antreneaza. Ce trebuie facut in acest scop? Exista mai multe procedee folosite pentru prevenirea
otitei acute supurate recidivante. Adenoidectomia adica operatia polipilor, are efect benefic
pentru ca inlatura obstacolul aparut in calea aerisirii urechii si rezervorul de germeni si focalul
inflamator. Corectarea deviatiei de sept este, de asemenea, o solutie. Folosirea aeratoarelor
transtimpanice asigura o aerare permanenta a urechii medii. Nu in ultimul rand, trebuie luat in
considerare antibioterapia profilactica.
CUPRINS
Cap 1. Anatomia si fiziologia urechii.5
1.1 Anatomia urechii....5
1.2 Fiziologia auzului...8
1.3 Fiziologia aparatului vestibular..9
Cap II Otita medie acuta....10
2.1 Otita medie acuta supurata.10
Definitie....10
Etiologie10
Patogenie...11
Anatomie patologica..12
Simptomatologie12
Diagnostic..15
Evolutie..15
Prognostic..16
Tratament...16
Cap. III. Procese de ingrijire...21
3.1 Cazul I........................................................................................................................21
3.2 Cazul II.......................................................................................................................32
3.3 Cazul III......................................................................................................................42
Cap. IV Fise tehnice50
4.1 Spalatura auriculara.50
4.2 Recoltarea de secretii nazale, oculare, otice....52
4.3 Instilatia...53
Bibliografie....56
CAPITOLUL 1.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA URECHII
1.1 ANATOMIA URECHII
Urechea este organul functiei auditive, analizorul prin intermediul caruia energia acustica
(vibratia de anumita lungime de unda) ca factor al mediului extern, este transformata in senzatie
auditiva.
Ca orice analizor, urechea prezinta un segment periferic, cai nervoase de legatura si un
segment central.
1. Segmentul periferic este constituit din: urechea externa, urechea medie si urechea interna.
Urechea externa este formata din pavilion si conductul auditiv extern.
a) pavilionul este o expansiune lamelara fibro-cartilaginoasa de aspect reniform, turtita
transversal si acoperita de piele. Par si simetric, pavilionul este asezat retromandibular, la
inaltimea articulatiei temporo-maxilare. Relativ neted pe fata sa interna, pavilionul
prezinta pe fata externa o serie de proeminente si depresiuni.
b) conductul auditiv extern constituie un diverticul tubular, care extern face legatura cu
conca iar intern se termina in fund de sac la nivelul fetei externe a timpanului. Prezinta un
segment extern membranos si un segment profound, osos, sapat in grosimea osului
temporal.
Urechea medie dezvoltata pe seama canalului tubo-timpanic, constituie un diverticul

faringian in masivul osos al temporalului. Urechea medie cuprinde trei elemente: casa
timpanului, sistemul pneumatic, mastoidian si canalul tubo-timpanal (trompa lui Eustache).
a) Casa timpanului, clasic are forma unei lentile biconcave sau neregulat cubica.
-
peretele extern, osos in partea sa superioara, se continua inferior cu membrane timpanala.

Aceasta se insera periferic, prin intermediul unui ligament fibros pe osul timpanal, in5/6
inferioare iar superior direct pe peretele conductului auditiv extern. Timpanul prezinta in
structura sa un strat fibros, care-l face mai rezistent si putin elastic.
Peretele intern, labirintic, foarte neregulat, prezinta central proeminenta promontoriului

iar posterior si postero-superior fata de acesta fereastra rotunda, fereastra ovala si
deasupra, canalul Faloppe.
Peretele superior sau cranian, obisnuit subtire si uneori dehiscent, constituie calea
complicatiilor craniene ale otitelor
Peretele inferior sau jugular, uneori dehiscent la copil, este calea accidentelor jugulare de
origine otogena.
Peretele antero-intern sau tubo-carotidian prezinta superior deschiderea timpanala a

trompei iar inferior acesteia relieful canalului carotidian.
Peretele postero-extern sau mastoidian prezinta in partea sa superioara deschiderea

aditusului ad antrum care face comunicarea intre casuta timpanului si celula antrala.
Continutul casei timpanului este constituit din cele trei elemente osiculare (ciocan,
nicovala, scarita) si doi muschi (muschiul ciocanului si muschiul scaritei) care realizeaza
sistemul muculo-osicular al urechii medii.
b) Mastoida, formatiune osoasa in forma de piramida triunghiulara, constituie segmentul

posterior al temporalului. In grosimea sa se dezvolta sistemul celular pneumatic,
dependent de urechea medie, antrul si celulele mastoidiene.
c) Trompa lui Eustache, formatiune osteo-condro-musculoasa de origine oro-faringiana,
realizeaza un conduct de legatura intre mezo-faringe si casa timpanului. Deschis
intermitent, in cursul deglutitiei, canalul tubar constituie, normal, calea de aerare a urechii
medii.
Vascularizatia urechii. Urechea externa este irigata de sistemul carotidian extern prin artera
temporala superficiala, prin artera retroauriculara, prin artera stilo-mastoidiana si prin maxilara
interna.
Venele, omonime arterelor, se varsa in jugulara externa si emisara mastoidiana.
Limfaticele converg spre ganglionii pre si retroauriculari, spre cei parotidieni si jugulari
superiori.
Inervatia. Inervatia motorie este data de facial.
Inervatia senzitiva este data de plexul cervical superficial, trigemen, pneumogastric si
intermediarul lui Wriesberg, pentru urechea externa; de trigemen, nervul Jacobsohn si de
pneumogastric pentru urechea medie.
Urechea interna (labirintul), dezvoltata in masivul pietros al temporalului, este constituita la
exterior dintr-o scoica osoasa, labirintul osos, in interiorul caruia se gaseste labirintul
membranos. Intre cele doaua formatiuni se gaseste lichidul perilimfatic iar in interiorul
labirintului membranos, lichidul endolimfatic.
Labirintul se imparte anatomo-functional in doua parti distincte: segmenual anterior, melcul

iar cel posterior, vestibulo-semicircular, are rol in functia de echilibru.
2. Caile nervoase ale urechii sunt reprezentate de ramura auditiva si ramura vestibulara a
perechii a-VIII-a.
a) Calea auditiva, constituita din filetele nervoase desfasurate la nivelul organului cochlear ,
isi are primul neuron la nivelul ganglionului Corti situate in grsimea osului pietrios. Al
doilea neuron se gaseste in nuclei auditivi bulbari de unde, prin fibre homo si
controlaterale, calea auditiva urca prin banda lui Reil la corpul geniculat medial din
talamus (al treilea neuron) si se termina in girul temporal transvers, care constituie zona
proiectiei corticale a auditiei.
b) Calea vestibulara, reprezentata prin nervul vestibular, are primul neuron in ganglionul
Scarpa situat la nivelul meatului auditiv intern. Al doilea neuron situat in nucleii
vestibulari din bulb, prezinta:
-
fibre vestibulo-oculare care fac legatura cu nervii III, IV si VI,
fibre vestibulo-spinale corelate cu muschii nervilor scheletici
fibre vestibulo-cerebeloase, in legatura cu cerebelul.
1.2 FIZIOLOGIA AUZULUI

Excitantul specific al analizorului auditiv este sunetul, energie vibratorie de anumita
frecventa si intensitate.
Pavilionul urechii capteaza sunetele. Acestea, prin conductul auditiv extern, sunt dirijate spre
membrana timpanala pe care o pune in vibratie.
La nivelul urechii medii, prin intermediul lantului osicular, energia acustica transformata in
energie mecanica si amplificata prin concentrarea asupra platinei scaritei, este transmisa
lichidelor perilimfatice ale rampei
vestibulare. Deplasarea masei lichidiene , posibila prin
mobilizarea membranei din fereastra rotunda se transmite membranei bazilare si endolimfei, ceea
ce in ultima instanta are drept consecinta excitarea celulelor organului Corti. In raport cu
frecventa sunetului excitant, vor fi impresionate celulele de la varful sau baza melcului, pe bande
de frecventa. Prin aceasta, organul cohlear apare nu ca o simpla membrana telefonica ci ca un
receptor si selector de frecvente la nivelul caruia energia mecanca este transformata in energie
nervoasa.
1.3 FIZIOLOGIA APARATULUI VESTIBULAR
Analizorul vestibular informeaza, prin canalele semicirculare asupra deplasarilor iar prin
aparatul otolitic asupra pozitiei capului in spatiu.
Normal, de la nivelul celor doua aparate vestibulare pleaca, spre centrii nervosi, senzatii
destinate reglarii tonusului homolateral. Valoarea functionala a celor doi analizori vestibulari
fiind egala, incitatiile plecate de la cele doua labirinte se echilibreaza.
Excitatia unui labirint, o excitatie bilaterala dar inegala, sau suferinta unui labirint determina
perturbarea acestui echilibru. Diferenta de tonus labirintic rezultata, se repercuteaza asupra
functiei echilibrului.
CAPITOLUL II
OTITA MEDIE ACUTA
2.1 OTITA MEDIE ACUTA SUPURATA
Definitie
Otita medie acuta supurata constituie un abces cald al urechii medii, determinat de
supuratia acuta a mucoasei tubo-timpanice.
Se poate intalni la toate varstele insa mai frecvent se observa la varstele copilariei si
adolescentei, epocile hiperactivitatii tesutului limfatic adenoidian. Aparitia ei este favorizata
de anotimpurile reci, proprii inflamatiei mucoasei cailor respiratorii superioare.
Otita medie supurata acuta este consecinta directa a unei infectii propagata pe cale tubara
sau peritubara limfatica de la un rino-faringe infectat (adenoidita, rino-sinuzita, rino-faringoamigdalita acuta, etc), fie pe cale hematogena, in cursul bolilor infecto-contagioase,
microbiene sau virotice (gripa, rujeola, scarlatina). Mai rareori, infectarea se produce de la
exterior consecutiv unui traumatism infectant al timpanului sau retrograd, de la o supuratie
mastoidiana post-traumatica.
Factorii de ordin general, ca varsta (cu hiperactivitatea caracteristica a tesutului limfoid la
copil), diatezele exudative, alergia, tuberculoza, diabetul, carentele vitaminice si alimentare,
oboseala ca si factorii de mediu (frigul, umezeala, variatii bruste de temperatura), prin
perturbarea reactivitatii locale sau generale normale a organismului, constituie elemente
favorabile in aparitia si evolutia spre supuratie a inflamatiilor otice.
Etiologie
Cauza determinant a otitei medii supurate acute o constituie infectia microbiana, singura
sau in asociatie cu virusuri. Germenii patogeni sunt variati: cel mai des intalniti sunt
streptococul hemolytic si viridians, pneumococul cu deosebire cel mucos , stafilococul auriu,
bacilul difteric, enterococul, proteus, asociatia fuzospirilara ai altii.
In ordinea frecventei, autorii (Aubry) dau urmatorul procent: streptococul se gaseste intre
55-65%, pneumococul intre 10-18%, iar stafilococul 10-15%. De cele mai multe ori flora
10
microbiana este asociata si numai rareori si in anumite imprejurari (inainte de perforatia

timpanica), se poate vorbi de o infectie monomicrobiana.
Alaturi de natura si virulent infectiei , in instalarea otitei medii supurate acute, exista o
serie intreaga de factori adjuvanti de mare importanta. Dintre acestia merita o mentiune
speciala procesele inflamatorii acute si cornice ale mucoasei si formatiunilor nazo-faringiene,
ca: adenoidita, amigdalo-faringitele, rinosinuzitele, ozena, tumorile acestei regiuni (fibromul
nazo-faringian, polipul coanal, limfoepiteliomul). La fel trebuie retinute interventiile
operatorii in teritorul acestor organe ca: adenectomia, amigdalectomia, rezectia de cornet, a
septului nazal precum si tamponamentul anterior si posterior al foselor nazale. Spalaturile si
dusurile nazale facute in mod intempestiv si cateterismul trompei executat in timpul unui
guturai acut, la fel, pot contribui la infectarea urechii mijlocii.
O spalatura auriculara, facuta cu scopul de a extrage un dop de cerumen sau alt corp
strain auricular, poate vehicula germeni patogeni din conductul auditiv extern prin perforatia
timpanului in casuta si produce otita medie. Dopul de cerumen poate coexista cu un process
de otita acuta contribuind la exacerbarea virulentei microbiene. La fel exostoza pronuntata a
conductului auditiv extern osos poate inlesni instalarea otitei medii impiedicand drenajul
colectiei timpanice.
In cursul bolilor urechea mijlocie se poate infecta si fara prezenta perforatiei uscate sau
umede, prin patrunderea apei in cursul inotului in nazo-faringe si de aci, pe calea trompei, in
cutia timpanica.
Apa patrunde in timpul inotului prin perforatia membranei in casuta timpanica avand o
temperatura sub cea a corpului poate provoca si o iritatie vestibulara, cu nistagmus, ameteli,
pierderea echilibrului si a stabilitatii corpului, contribuind la provocarea prin inec, in egala
masura cu o criza cardiaca.
Patogenie
Casuta timpanica in mod fiziologic este sterila (nu contine microbi). Ea se infecteaza in
majoritatea cazurilor prin intermediul trompei lui Eustache din rezervorul infectios situat in
faringe sau intr-un loc apropiat lui (sinusuri, amigdale si altele). Procesul infectios rinofaringian invinge miscarile de aparare ale epiteliului ciliat tubar si patrunde in casuta
timpanica exinzandu-se la toate anexele ei. In acelasi timp obstructia orificiului tubar opreste
11
ventilatia casutei, formand o cavitate inchisa ceea ce exacerbeaza virulenta microbiana.

Stranutul, suflatul corespunzator al nasului, sughitul sunt momente cand trompa devine
permeabila si favorizeaza patrunderea secretiilor rinofaringiene in casuta timpanica.
Otita medie supurata acuta poate lua nastere si pe cale vasculara cu deosebire in cursul
bolilor infecto-contagioase si al tuberculozei, ea constituind o boala insotitoare sau o parte
din intregul complex morbid al afectiunii initiale. Instalarea ei ca boala primitiva genuina,
teoretic judecand nu poate fi exclusa, desi in practica aceasta forma este contestata de
majoritatea autorilor.
In traumatismele mastoidiene, infectia casutei timpanice se face pe cale retrograda autroaditala, sursa infectioasa fiind alcatuita de procesul osteitic mastoid-antral.
Anatomie patologica
Leziunile extinse la mucoasa tubo-timpano-mastoidiana, se traduc prin congestie a
mucoasei, infiltratie leucocitara a corionului (obisnuit mai intense la nivelul trompei) si
exudat care, ulterior, odata cu ulcerarea epiteliului devine purulent. In acest stadiu, prin
obstructia trompei si acumularea puroiului sub tensiune , membrana timpanala intens
congestionata si infiltrata, bombeaza spre conduct. Abcesul cald al casutei, constituie forma
clinica de otita medie supurata acuta, inchisa.
In stadiul urmator, procesul patologic altereaza si stratul conjunctiv al membranei care il
necrozeaza intr-o zona mai mult sau mai putin limitata, determinand perforarea spontana a
timpanului si drenarea colectiei purulente, din urechea medie in conduct.
Simptomatologie
Tabloul clinic al otitei medii supurate acute este variabil. Pe linga formele cu
simptomatologie moderata se intalnesc altele cu mers zgomotos si cu aparitia de complicatii
grave, chiar din momentul instalarii otitei. Intre aceste extreme se pot observa si forme
intermediare.
Aspectul clinic este dictat de varsta bolnavului, de cauza generatoare a otitei, de virulenta
infectiei, de tipul constitutional al bolnavului, de precocitatea diagnosticului si a masurilor
terapeutice aplicate.
12
Pentru o mai buna urmarire a simptomatologiei se va descrie forma de otita medie

supurata acuta caracteritica varstei adolescentei, cea mai des observata in practica zilnica.
Tabloul clinic urmeaza succesiunea evolutiei fazelor leziunilor morfo-patologice
endotimpanice: stadiul inflamator, supurativ si de refacere.
In prima faza simptomul initial subiectiv cel mai important este durerea auriculara
otalgia - survenita brusc, violent, pulsatila, localizata in fundul conductului auditiv extern, cu
iradieri in regiune mastoid-occipitala, vertex, dinti si ochi. Daca apar remisuni, ele sunt
trecatoare.
Ea se exacerbeaza in cursul noptii producand insomnia, stare de agitatie cu epuizarea
consecutiv a bolnavului.
Otalgia este insotita de urcarea brusca a temperaturii care poate atinge 39-40 0, cate odata
insotita de frison. La sugar si copilul mic febra mare produce o stare de agitatie . convulsii,
delir sau prostratie. Curba termica este indicatorul gravitatii si virulentei infectiei otice
precum si a inceputului procesului de resorbtie.
Ca semne fizice obiective, in aceasta faza preperforativa a otitei medii , examenul
otoscopic arata congestia difuza a membranei timpanice care a devenit de culoare rosie, cu o
vascularizatie abundenta de-a lungul manerului ciocanului, a membrane Sharpnell si chiar a
tegumentelor din jurul insertiei timpanice. Procesul congestiv a facut sa dispara cele 3 puncte
de reper obisnuite ale membrane timpanice (reflexul luminos, apofiza externa a ciocanului si
ligamentele timpano-maleolare). Suprafata timpanica, din cauza turgescentei capilarelor si a
descuamarii epiteliale superficial, isi pierde luciul si netezimea putandu-se observa la
controlul cu lupe mici neregularitati de forma linear sau rotunda.
Concomitent cu modificarile morfopatologice ale timpanului se observa o reactie si din
partea mastoidei, caracterizata prin dureri spontane si la apasarea punctului antral si al
varfului mastoidian. Poate sa existe si o impastare a tegumentelor retroauriculare, fie ca o
reactie inflamatorie a tesutului osos mastoidian, fie ca un inceput de exteriorizare a otitei.
Reactia mastoidiana dispare de obicei dupa perforarea spontana sau terapeutica a timpanului
si drenarea puroiului.
Sub raport functional auzul este intotdeauna scazut; scaderea lui se poate instala brusc
sau treptat. Tipul hipoacuziei este de transmisiune, caracterizat prin triada Bezolt: Rinne
negative de partea bolnava. Weber lateralizat de aceiasi parte, Schwabach prelungit si
13
scaderea pragului de audibilitate a sunetelor joase. Comprimarea ferestrelor labirintice de

catre continutul purulent al casutei reduce capacitatea auditiva pe toate frecventele; bolnavul
nu aude vocea soptita, pe cea de conversie o percepe numai din apropiere si nu aude deloc
bataile ceasului. Hipoacuzia este insotita de multe ori de acufene ai ameteli, semen de iritatie
labirintica datorita toxiinfectiei terminatiilor simpatice de la nivelul promontoriului, al
plexului carotico-timpanic si al fibrelor senzoriale din organul Corti.
Starea generala este alterata, bolnavul este fara apetiti, oboist, incapabil de a munci.
Pulsul urmeaza curba termica.
Formula sanguina, arata o puternica leucocitoza, care scade treptat. Aparitia leucocitozei
spre sfarsitul bolii insotita de disparitia eozinofilelor semnaleaza aparitia complicatiilor.
Controlul organelor nazo-faringiene, obligatoriu totdeauna, va arata prezenta unei
adenoidite, rino-sinuzite, amigdalo-faringite, sursele obisnuite ale otitei medii.
Faza a doua a otitei medii o constituie cea deschisa sau postperforativa. Aceasta e
adevarata otita medie supurata acuta.
Perforatia timpanica se produce destul de deseori spontan sau este facuta cu scop
terapeutic. Perforatia timpanica, daca este destul de larga si bine situata, serveste drept
orificiu de drenare al colectiei purulente endo-timpanice, fiind urmata de regula de o
imbunatatire a starii locale si generale a bolnavului. Durerile oto-mastoidiene diminueaza in
intensitate sau dispar, febra scade, se restabilesc somnul si pofta de mancare.
Aceasta stare de ameliorare nu trebuie sa impresioneze pe specialist deoarece ea poate sa
fie trecatoare, poate sa reapara febra cu intregul ei cortegiu de simptome, incat in primele zile
se impune o supraveghere vigilenta a bolnavului.
Cat priveste tabloul otoscopic in aceasta faza el este cu totul diferit fata de prima.
Conductul auditiv extern este plin cu secretiuni, la inceput cu aspect sero-sanguinolent mai
tarziu sero-purulent, apoi franc purulent, de coloratie galben-verzuie, nemirositoare.
Cantitatea lor este variabila: uneori abundenta incat trece prin pansament murdarind perna,
alteori este redusa. Cantitatea puroiului depinde de natura germenului patogen si de
intinderea procesului lezional. Prinderea concomitenta a intregului bloc mastoidian, mareste
in mod considerabil cantitatea de puroi.
Dupa toaleta conductului care se va executa cu blandete se observa puroiul pulsatil, care
vine sub presiune printr-o perforatie din casuta timpanica. Perforatia pare uneori ca un punct
14
stralucitor asemanator c-o picatuta de mercur (Aubry) insotit de miscari sincrone cu pulsul.
Pulsatia se datoreste presiunii existente in casuta ca o consecinta a ingrosarii mucoasei
timpanice si a dilatarii arteriolelor din aceasta regiune.
Perforatia variaza ca forma si sediu de la caz la caz. Cea spontana poate avea locuri
diferite: in cadranul antero-inferior sau postero-inferior , cea terapeutica isi are sediul de
elective in cadrul postero-inferior. Marginile perforatiei, din cauza infiltratiei si edematierii
tesuturilor, nu sunt lineare. Marimea ei uneori este suficienta, alteori este mult prea mica ca
sa poata asigura un bun drenaj. In astfel de cazuri se impune largirea ei, singurul mijloc in
stare de a inlatura retentia si a evita aparitia complicatiilor.
In formele grave de otita, in special cele consecutive bolilor infecto-contagioase
(scarlatina, pojar, difterie, febra tifoida), timpanul poate fi distrus impreuna cu sistemul
osicular chiar de la inceputul bolii, ramanand cateva resturi din osisoarele auriculare.
Functional, auzul este mult mai scazut ca in faza preperforativa a otitei, scaderea lui
putand progresa in intensitate.
Diagnostic
Diagnosticul otitei medii supurate acute este bazat pe datele anamnestice care precizeaza
conditiile de aparitie, durata si modul de evolutie ca si pe datele obiective care constata
aspectul timpanului, eventual prezenta perforatiei, a secretiei si particularitatile lor.
Diagnosticul diferential elimina otitele externe, eruptia zosteriana, miringita, otita medie
acuta catarala si otita medie cronica supurata in stadiul de reacutizare. In acest ultim caz
poate fi util si un examen radiografic oto-mastoidian.
Evolutie
Evolutia otitei medii supurate acute este variabila; are un mers fluctuant si rareori
urmeaza acelasi tipic. Ea depinde de natura germenului patogen, de particularitatile locale
anatomice, de starea organismului, precocitatea diagnosticului aplicat.
Autorii clasici au impartit mersul otitei medii in urmatoarele trei stadii care cuprin un
interval de 2-4 saptamani:
-
stadiul 1, cu o durata de cateva ore pana la 6-8 zile, se termina cu perforatia spontana
sau paracenteza terapeutica,
15
stadiul al 2-lea, cu o durata de doua saptamani este cel al supuratiei,
stadiul al 3-lea, cu o durata de o saptamana este cel al procesului de vindecare.
Din acesta schema facuta si cu interes didactic, stadiul al doilea, cel supurativ, este cel
mai insemnat din cauza surprizelor carora le poate da nastere. Normal in acest stadiu bolnavul
este afebril sau usor subfebril, are o stare generala buna si supuratia cu tendinte de oprire.
Reaparitia febrei si a alterarii starii generale indica fie prinderea urechii de partea opusa, fie
inceputul unei afectiuni in alte organe (amigdale, plamani), sau coexistent unei infectii generale,
otita reprezentand numai un sindrom insotitor.
In stadiul al 3-lea supuratia se opreste, perforatiile mici se inchid spontan, timpanul isi
reia treptat coloratia lui argintie, reapar punctele de reper si functia auditiva se imbunatateste
pana la normal. Perforatiile largi pot deveni permanente, avand marginile uscate, sau se inchid
prin formarea unei membrane cicatriceale subtiri, alcatuita din regenerarea straturilor epiteliale
extern si intern ale timpanului fara participarea tesutului timpanic de sustinere. Examenul
otoscopic arata de multe ori prezenta in acest timpan cicatriceal a unor depuneri calcaroase.
Prognostic
Prognosticul otitei medii supurate este in general bun, vital si functional. Complicatiile,
atat mastoidiene cat meningoencefalice, au devenit foarte rare odata cu aparitia antibioticelor iar
recuperarea functionala, regula, in otitele tratate corect.
Netratata, chiar in lipsa complicatiilor, otita poate evolua spre cicatrizare defectuoasa cu
compromiterea functiei auditive, spre persistenta unei perforatii timpanale cu consecinta
pericolului reinfectarii urechii medii pe calea conductului sau spre cronicizare cu persistenta
supuratiei, accentuarea hipoacuziei si posibilitatea, totdeauna prezenta, a complicatiilor.
Tratament
Tratamentul curativ are ca scop calmarea durerii, inlesnirea resorbtiei exudatului,
drenarea puroiului, redarea permeabilitatii trompei si recuperarea functiilor auditive. El contine
masuri locale si generale aplicate in concordanta cu fazele evolutive ale otitei medii.
In faza preperforativa cu predominant otalgica si febra, se vor administra antinevralgice
si antitermice.
16
Ca tratament local se pot face instilatii auriculare cu acelasi scop, de a calma durerea si
de inlesni absorbtia exudatului endotimpanic, din urmatoarele medicamente:
-
acid fenic
cocaine clorhidrica
glicerina anhidra
Acidul fenic poate fi inlocuit in aceiasi concentratie cu boratul de sodium.

Exista si medicamente standardizate care se pot intrebuinta ca: Boramid, Otalgan si
altele.
Odata cu aparitia supuratiei se va opri instilatia glicerinei fenicate deoarece umezeala
produsa de puroi descompune acidul fenic si face sa-i creasca causticitatea.
Aplicatiile locale de caldura si agentii fizici se bucura de un bun renume in combaterea
otalgiilor si inlesnirea resorbtiei exudatului. Caldura se poate obtine prin comprese umede (cu
alcool diluat, licoarea Burow) aplicate local care se vor schimba la 3-4 ore. Se pot intrebuinta si
saculete cu malai, faina de in, nisip, incalzite schimbandu-se mai des.
Razele ultrascurte, infrarosii si Roentgen in doze inflamatorii sunt si de o mai mare
eficacitate. Ele, pe langa efectul lor analgezic, invioreaza circulatia periferica, contribuind in
mod real la resorbtia infiltratului inflamator endootic.
In unele cazuri compresele umede reci, sau chiar punga cu gheata, aplicata in regiunea
auriculara calmeaza durerea.
In timpul aplicarilor termice pielea va fi protejata cu un strat de tifon pentru a evita
arsurile sau congelatia. Compresele vor fi astfel facute ca pavilionul sa ramana in afara actiunii
termice.
Tratamentul auricular va fi de la inceput asociat cu cel al nozofaringelui compus din
instilatii nazale, pulverizatii sau aerosolizari cu substante vaso-constrictoare, cu scopul de a
reduce inflamatia mucoasei respiratorie si a dezobstrua orificiul faringian al trompei.
In timpul tratamentului, bolnavul va fi tinut in camera, in repaus complet la nevoie la pat.
Nemodificarea sau agravarea semnelor otologice si a starii generale reclama deschiderea
colectiei endotimpanice prin timpanotomie.
Indicatiile timpanotomiei recunosc cauzele locale si generale. Cele locale sunt
reprezentate prin disparitia punctelor de reper ale timpanului, bombarea lui, persistent sau
exacerbarea durerilor otomastoidiene, accentuarea hipoacuziei si aparitia de ameteli si vajaituri.
17
Cele generale sunt: febra (38,50 39,50 C), eventual frisonul, fotofobia, cefalee, usoara redoare a
cefei, greturi (semen de iritatie meningiala), prostratia si insomnia.
Se intelege de la sine ca, pentru practicarea timpanotomiei nu se va astepta formarea
intregului cortegiu simptomatic amintit. Prezenta catorva din aceste elemente este suficienta ca
sa justifice executarea ei. Este bine, ca sa se faca cat mai repede posibil, fara sa se astepte
spargerea spontana, insa nu in faza de cruditate a otitei. In formele grave hipertoxice, cu
simptomatologia generala alarmanta, timpanotomia se poate face ca prim act operator chiar in
primele ore de la instalarea otitei.
Odata faza supurativa instalata, tratamentul poate fi facut cu pansamente uscate, fara
introduceri de solutii medicamentoase sau prin instilatii auriculare cu substante usor
dezinfectante.
Metoda pansamentului uscat bazata pe principiile asepsiei si antisepsiei chirurgicale,
consta in curatirea de puroi, de 2-4 ori pe zi, in functie de abundenta lui, a conductului auditiv
extern cu tampoane de vata si introducerea in apropierea inciziei timpanice a unei mese subtiri de
tifon sterilizat, care va fi fixata cu un tampon de vata. Se vor aplica cateva comprese si pe
pavilion. Este metoda ideala insa de o aplicatie anevoioasa, deoarece schimbarea pansamentelor
cere prezenta medicului specialist sau a unui ajutor priceput, de mai multe ori pe zi ceea ce nu
este realizabil totdeauna.
Se bucura de o larga intrebuintare baile auriculare, facute de 2-4 ori pe zi cu solutii
antiseptice, neiritante, avand temperatura corpului.
Ele influenteaza putin procesul supurativ din interiorul casutei timpanice, in schimb
datorita vehicularii secretiilor apara pielea conductului de procesele iritative si contribuie la
mentinerea drenajului. Substantelele mai des folosite sunt serul fiziologic, solutie de acid boric
4%.
Instilatiile se fac dupa curatirea prealabila a secretiilor, bolnavul fiind culcat cu urechea
bolnava in sus. Solutia medicamentoasa se lasa in ureche 8 -10 minute in care interval se poate
improspata.
Usoara tractiune in jos si in sus a pavilionului, precum si micile miscari de masaj pe
tragus, faciliteaza patrunderea medicamentului inspre plaga operatorie.
Instilatia, spalatura, aspiratia, vor fi urmate de svantarea secretiilor cu tampoane de vata
sterilizata, dintre care unul se va lasa la meat, cu scopul de a proteja conductul auditiv extern.
18
Dupa reducerea supuratiei se pot instila medicamente cu actiune cicatrizanta asupra

timpanului, ca alcool 70%.
Sulfamidele si antibioticele pot fi intrebuintate local, cu rezultate bune, insa se va tine
seama de faptul ca ele produc o inmugurire rapida, o cicatrizare timpurie a plagii timpanice, fara
ca procesul otic sa fie stins.
Se va supraveghea mersul otitei pe intregul parcurs al tratamentului: se va urmari
aspectul si cantitatea puroiului, imaginea timpanica, reactia mastoidiana si la cel mai mic semn
de retentie se va repeta sau largi orificiul de drenaj timpanic.
Tratamentul general antiinfectios al otitei medii supurate acute la ora actuala este dominat
de sulfamide dar mai ales de antibioterapie. In practica zilnica numai un anumit numar de
specialist rezista la administrarea acestor medicamente. Trebuie admis totusi ca exista forme de
otita care se vindeca numai prin mijloacele terapeutice obisnuite, fara concursul sulfamidelor si
antibioticelor.
Tratamentul sulfamidat va incepe cu o doza de atac de 2-4 g de sulfamida in primele ore
la adult si se va continua timp de 4-5 zile intr-o cantitate de 5-8 g/zi, dupa care se va reduce la cel
putin 3 g zilnic, pentru inca o perioada de cateva zile. La sugar si copilul mic, doza de sulfamida
este intre 0.10-0.30 g/Kg corp in 24 de ore, in faza finala nedepasind 0.15 g pe aceiasi unitate de
greutate. Se recomanda ca dupa stingerea fenomenelor locale si generale sa se mai continue timp
de 2-4 zile tratamentul sulfamidat, pentru a mentine o saturatie suficienta a sangelui cu substanta
medicamentoasa.
In cursul sulfamidoterapiei se va supraveghea in mod sistematic formula sanguina a
bolnavului, functia gastrica si cea hepato-renala precum si aspectul tegumentelor, pentru a
preveni sau opri aparitia accidentelor legate de aceasta substanta terapeutica. La aparitia celui
mai mic semn de intoleranta, administrarea sulfamidelor se va intrerupe brusc.
Penicilinoterapia la ora actuala se bucura de cea mai mare intrebuintare in toate cercurile
de specialitate. Indicatiile si principiile aplicarii ei sunt aceleasi ca si ale sulfamidelor : inceperea
de timpuriu a tratamentului cu doze masive si continuarea tratamentului cateva zile dupa
normalizarea temperaturii si stingerea focarului otic. Doza zilnica va fi dictata de gravitatea
bolii, de sensibilitatea agentului patogen si de genul epidemic.
Tratamentul profilactic este de mare folos mai ales daca se aplica din copilarie cand
otitele din cauza repetarii lor se cronicizeaza cu usurinta.
19
Masurile profilactice intrebuintate se adreseaza in primul rand cavitatilor rino-faringiene

si rino-sinuziene, rezervoare de microbi si virusuri, sursele obisnuite ale infectiilor otice. In acest
scop se vor dezinfecta, in mod riguros cu deosebire in cursul epidemiilor de gripa si altor boli
infecto-contagioase, fosele nazale si cavumul, iar la copii se vor opera focarele adenoamigdaliene. La adulti se vor trata procesele supurative nazo-sinuziene, se vor extirpa polipi,
cozile de cornet hipertrofice si malformatiile septului nazal.
20
CAPITOLUL III
PROCESE DE INGRIJIRE
3.1 Cazul I
Nume: G.I.
Varsta: 35 ani
Sex: masculin
Stare civila: necasatorit
Religie: ortodox
Nationalitate: romana
Ocupatia: cadru militar
Domiciliul: rural. Locuieste impreuna cu parintii
Data internarii: 7.01.2015; ora 8:45
Diagnostic la internare: Otita externa acuta supurata ureche dreapta; Furuncul perete inferior al
conductului auditiv extern
Obisnuinte de viata:
fumator de 8 ani - 10 tigari/zi
Conditii de viata si de munca: bune
Inaltime: 175 cm
Greutate: 78 kg
Antecedente personale fiziologice si patologice: neaga
Antecedente heredo-laterale: neaga
Motivele internarii:
hipoacuzie
otalgie ureche dreapta
otoree
tumefactie
21
Istoricul bolii: pacientul acuza de doua saptamani otoree, otalgie si hipoacuzie la nivelul urechii
drepte. Se interneaza pentru diagnostic si tratament de specialitate.
La examenul clinic general
Stare generala buna
Stare de nutritive buna
Facies necaracteristic
Tegumente si mucoase: normal colorate, calde
Tesut conjunctiv-adipos bine reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil
Sistem osteo-articular: aparent integru, articulatii mobile
Sistem muscular: normoton, normokinetic
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vesicular fiziologic
Aparat cardio-vascular: soc apexian in spatial 5 i.c. pe linia mediana stanga, zgomote
cardiac ritmice, fara sufluri
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare; transit intestinal fiziologic
Aparat uro-genital: loje renale nedureroase; mictiuni fiziologice
Ficat, cai biliare, splina in limite normale
Sistem endocrine, organe de simt: clinic normale
22
23
Plan de ingrijire
Data: 7.01.2015 prima zi de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
Cu rol propriu
afectata
1.Nevoia de
Vulnerabilitate fata
- pacientul sa nu
- se interneaza pacientul
a evita
de pericole din cauza
mai prezinte
- se conduce pacientul intr-
pericolele
otitei si furunculului
anxietate
la nivelul urechii
- pacientul sa fie
- se instaleaza cateter venos
drepte manifestata
ferit de pericole
- se recolteaza sange pentru
prin otoree,
- pacientul sa nu
tumefactie
mai prezinte
Durere localizata la
durere
nivelul urechii drepte

din cauza otitei
Anxietate
manifestata prin
teama de surditate
un salon bine aerisit
examen de laborator
- se masoara si se noteaza
functiile vitale in foaia de
observatie
- se aspira secretiile din
urechea dreapta
- se pune pacientul in
legatura cu alti pacienti cu
aceeasi afectiune
- se incurajeaza pacientul
Evaluare
Cu rol delegat
- se administreaza
- pacientul
la indicatia
prezinta in
medicului
continuare durere
oxacilina 1 fl. la 8
ore
gentamicina 80
- pacientul
prezinta in
continuare
mg. 1 fl. la 12 h
anxietate
dexametazona 8
- pacientul
mg. 1 f.
Ketotifen 1 mg
1/zi
clafen 50 mg II/zi.
Ser fiziologic 500
ml
prezinta risc de
complicatii la
nivelul
furunculului
drenat
- R=18 r/min
- P= 80 p/min
- T.A.=130/80
mmHg
24
2.Nevoia de
Alterarea integritatii
- pacientul sa
- se efectueaza toaleta plagii
- se incizeaza si se
- pacientul
a-si mentine
tegumetelor si
prezinte
la nivelul furunculuiuli
dreneaza
prezinta
tegumentele
mucoaselor
tegumente integre
incizat
furunculul
leziune
si mucoasele
manifestata prin
- se aplica pansament local
curate si
furuncul la nivelul
integre
urechii drepte
- se face instilatie
tegumentara la
- se face spalatura auriculara
cu betadina si
nivelul urechii
- se urmareste daca
rivanol
drepte
pacientul isi efectueaza

toaleta zilnica
3.Nevoia de
Hipertermie din
- pacientul sa
- se aplica comprese reci
a-si pastra
cauza procesului
prezinte
- se aeriseste incaperea
la indicatia
febra
temperatura
infectios manifestata
temperatura
- se administreaza lichide in
medicului
moderata
corpului in
prin febra moderata
corpului inlimite
limite
normale
normale
cantitate suficienta
- se administreaza
- T=37,5C -
algocalmin f. 1
temperatura in foaia de
observatie
4.Nevoia de
Insomnie din cauza
- pacientul sa fie
a dormi si a
durerii si anxietatii
odihnit
- se asigura un climat de
se odihni
manifestata prin ore

insuficiente de somn
si oboseala
liniste
- se ofera pacientului un ceai
cald seara
25
- se administreaza
- pacientul a
medicatia
dormit 8 ore in
prescrisa
cursul noptii fara

treziri
- se linisteste pacientul
5.Nevoia de
Comunicare
- pacientul sa nu
a comunica
ineficiente la nivel
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
- se comunica cu pacientul
- se administreaza
vorbind mai tare si clar

- se verifica daca pacientul a
otitei manifestara
inteles ceea ce i s-a
prin hipoacuzie
comunicat
- pacientul
tratamentul
prezinta in
prescris
continuare
hipoacuzie
Plan de ingrijire
Data: 8.01.2015 a doua zi de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
26
Evaluare
afectata
1.Nevoia de
- pacientul sa nu
Cu rol propriu
- se schimba cateterul venos
a evita
mai prezinte
pericolele
anxietate
la nivelul urechii
- pacientul sa fie
observatie
drepte manifestata
ferit de pericole
prin otoree,
- pacientul sa nu
tumefactie
mai prezinte
durere

urechea afectata
- se pune pacientul in
aceeasi afectiune
din cauza otitei
Anxietate
Cu rol delegat
- se administreaza la - pacientul
indicatia medicului prezinta in
ore
gentamicina 80
mg. 1 fl. la 12 h
dexametazona 8
mg. 1 f.
Ketotifen 1 mg
1/zi
clafen 50 mg II/zi.
manifestata prin
Ser fiziologic 500
teama de surditate
ml
continuare durere
- pacientul nu
mai prezinta
anxietate
- pacientul
prezinta risc de
complicatii la
nivelul
furunculului
drenat
- R=17 r/min
- P= 76 p/min
- T.A.=130/80
mmHg
2.Nevoia de
- pacientul sa
a-si mentine
tegumetelor si
prezinte
la nivelul furunculului
cu betadina si
prezinta
tegumentele
mucoaselor
tegumente integre
incizat
rivanol
leziune
si mucoasele
manifestata prin
tegumentara la
curate si
leziune de incizie la
nivelul urechii
27
- pacientul
itegre
- se urmareste daca
drepte

toaleta zilnica
3.Nevoia de
Hipertermie din
- pacientul sa
a-si pastra
cauza procesului
prezinte
- se administreaza lichide in
temperatura
infectios manifestata
temperatura
corpului in
prin subfebrilitate
corpului inlimite
limite
normale
cantitate suficienta
temperatura in foaia de
normale
- se administreaza
la indicatia
- T=36,9C
afebril
medicului
algocalmin
f. 1
observatie
- se insoteste pacientul
4.Nevoia de
Comunicare
- pacientul sa nu
a comunica
mai prezinte
pentru efectuarea unei
tratamentul
prezinta in
senzorial din cauza
hipoacuzie
audiograme
prescris
continuare
otitei manifestara
prin hipoacuzie
comunicat
Plan de ingrijire
Data: 9.01.2015 a treia zi de ingrijire
28
- se administreaza
- pacientul
hipoacuzie
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
Cu rol propriu
Evaluare
Cu rol delegat
afectata
1.Nevoia de
- pacientul sa fie
a evita
ferit de pericole
la indicatia
prezinta
pericolele
- pacientul sa nu
observatie
medicului
durere de
la nivelul urechii
mai prezinte
drepte manifestata
durere

urechea afectata
prin otoree,
tumefactie
- se administreaza
ore
mg. 1 f.
din cauza otitei
intensitate
mica
gentamicina 80 mg. - pacientul

prezinta risc
1 fl. la 12 h
dexametazona 8
- pacientul
Ketotifen 1 mg 1/zi
clafen 50 mg II/zi.
Ser fiziologic 500
ml
de complicatii
la nivelul
furunculului
drenat
- R=18 r/min
- P= 74 p/min
- T.A.=120/80
mmHg
- Pacientul nu
mai prezinta
2.Nevoia de
- pacientul sa
a-si mentine
tegumetelor si
prezinte

29
cu betadina si
otoree
- pacientul
prezinta
tegumentele
mucoaselor
tegumente integre
incizat
rivanol
leziune
si mucoasele
manifestata prin
tegumentara
curate si
diminuata ca
integre
- se urmareste daca
dimensiune

toaleta zilnica
3.Nevoia de
Comunicare
- pacientul sa nu
a comunica
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
otitei manifestara
- se administreaza
conductul auditiv
tratamentul
prezinta
prescris
hipoacuzie de
prin hipoacuzie
- pacientul
intensitate
redusa

comunicat
Plan de ingrijire
Data: 10.01.2015 a patra zi de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
afectata
1.Nevoia de
- pacientul sa fie
a evita
ferit de pericole
Interventii
Cu rol propriu
30
Evaluare
Cu rol delegat
- se administreaza
la indicatia
- pacientul
prezinta
pericolele
- pacientul sa nu
observatie
la nivelul urechii
mai prezinte
drepte manifestata
durere
prin otoree,
tumefactie
- se verifica daca pacientul
aude ce i se comunica
medicului
ore
gentamicina 80
durere de
intensitate
mica
- pacientul
mg. 1 fl. la 12
prezinta risc
de complicatii
clafen 50 mg II/zi.
la nivelul
din cauza otitei
Ketotifen 1 mg
furunculului
1/zi
Ser fiziologic 500
ml
drenat
- R=18 r/min
- P= 74 p/min
- T.A.=120/80
mmHg
- leziune la
nivelul urechii
drepte cu
evolutie
favorabila
- leziunea nu
prezinta
semne de
infectie
31
- se decide
externarea
pacientului
2.Nevoia de
pacientul sa
a-si mentine
tegumetelor si
prezinte
cu betadina si
prezinta leziune
tegumentele
mucoaselor
tegumente integre
incizat
rivanol
tegumentara
si mucoasele
manifestatat prin
diminuata ca
curate si
dimensiune
integre
nivelul urechii
- se urmareste daca
drepre
-pacientul
-leziune cu
evolutie
toaleta zilnica
favorabila
32
3.2 Cazul II
Nume: G.J.
Varsta: 53 ani
Sex: feminin
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Ocupatia: pensionara
Domiciliul: mediul urban
Data internarii: 19.01.2015
Diagnostic la internare: otita medie acuta supurata
Antecedente personale fiziologice si patologice:
Hemoroizi operata
Apendicecomie
Hepatita C
Antecedente heredo-laterale: - fara importanta

otalgie
hipoacuzie
cefalee
Inaltime: 1,59 cm
Greutate: 86 kg
Istoricul bolii: Bolnava afirma ca de doua zile are hipoacuzie bilateral si otoree la nivelul
urechii drepta. Si-a facut tratament in urma cu o zi, a avut epistaxis acut. Motiv pentru care s-a
prezentat la spital unde I s-a facut tratament de urgent cu o perfuzie (nu poate preciza tratamentul
medicamentos).
Stare generala buna
33

cardiac normale
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Sistem endocrin, organe de simt: in limite normale
34
35
Plan de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
Cu rol propriu
afectata
1.Nevoia de
- Pacienta sa fie
- se interneaza pacienta
a evita
ferita de pericole
- se conduce pacienta intr-un
pericolele
otitei
- Pacienta sa nu
Durere din cauza
nai prezinte durere
otitei manifestata
- Pacienta sa nu
prin otalgie, cefalee
mai prezinte
Anxietate
anxietate
salon bine aerisit
examen de laborator
manifestata prin
teama de surditate
observatie
- se pune pacienta in
Evaluare
Cu rol delegat
- se administreaza
- pacienta
la indicatia
prezinta in
medicului
continuare
Ser fiziologic 500

ml
durere
- pacienta
HHC 25 mg f.II
prezinta in
Vit. B1 f.1
continuare
Vit. B6 f.1
Vit. B12 f.1
anxietate
- pacienta
prezinta risc
Clafen f.II
aceeasi afectiune
Augmentin 2 mg
la nivelul
Ketotifen 1 mg
urechii drepte
- se incurajeaza pacienta
- se urmareste daca pacienta
de complicatii
- R=17 r/min
isi efectueaza toaleta
- P= 82 p/min
zilnica
- T.A.=140/80
- se asigura regim alimentar

hepatic
36
mmHg
- T=36,8 C
- pacienta nu
respecta regimul alimentar
mai prezinta
cefalee
2. Nevoia de
Insomnie din cauza
- pacienta sa fie
a dormi si a
odihnita
se odihni
liniste
- se ofera pacientei un ceai
si oboseala
- se administreaza
- pacienta a
medicatia
dormit 6 ore in
prescrisa pentru
cursul noptii fara
inlaturarea durerii
treziri
cald seara
- se linisteste pacienta
3.Nevoia de
Comunicare
- pacienta sa nu
a comunica
ineficienta la nivel
mai prezinte
senzorial dic cauza
hipoacuzie
- se comunica cu pacienta
- se verifica daca pacienta a
otitei manifestata
prin hipoacuzie
comunicat
- se insoteste paciente pentru
efectuarea unei
audiograme
37
- se administreaza
- pacienta
tratamentul
prezinta in
prescris
continuare
hipoacuzie
Plan de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
Cu rol propriu
Evaluare
Cu rol delegat
afectata
1.Nevoia de
- Pacienta sa fie
a evita
ferita de pericole
la indicatia
prezinta in
pericolele
otitei
- Pacienta sa nu
observatie
medicului
continuare
Durere din cauza
mai prezinte
otitei manifestata
durere
prin otalgie
- Pacienta sa nu
Anxietate
mai prezinte
manifestata prin
anxietate
teama de surditate
hepatic
aceeasi afectiune
- se administreaza
Ser fiziologic 500

ml
- pacienta
durere
- pacienta nu
HHC 25 mg f.II
mai prezinta
Vit. B1 f.1
anxietate
Vit. B6 f.1
Vit. B12 f.1
Clafen f.II
Augmentin 2 mg
Ketotifen 1 mg
- pacienta
prezinta risc
de complicatii
la nivelul
urechii drepte
- R=18 r/min
- P= 80 p/min
zilnica
- T.A.=140/80
mmHg
- T=36,6 C
38
2. Nevoia de
Insomnie din cauza
- pacienta sa fie
a dormi si a
odihnita
se odihni

- se administreaza
cald seara
- pacienta a
medicatia
dormit 8 ore in
prescrisa pentru
cursul noptii fara
inlaturarea durerii
treziri
liniste
3.Nevoia de
Comunicare
- pacienta sa nu
a comunica
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
otitei manifestata
- se administreaza

prin hipoacuzie
- pacienta
tratamentul
prezinta in
prescris
continuare
hipoacuzie

comunicat
Plan de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
39
Evaluare
afectata
1.Nevoia de
Pacienta sa
Cu rol propriu
a evita
fie ferita
la indicatia
prezinta
pericolele
otitei
de pericole
- se asigura conditii pentru
medicului
durere
Durere manifestata
Pacienta sa
prin otalgie
nu mai
Manifestari de
prezinte
dependenta:
durere
odihna
hepatic
observatie
Cu rol delegat
- se administreaza
Ser fiziologic 500

ml
Ser glucozat 5%
50 ml
- pacienta
diminuata ca
intensitate
- pacienta
prezinta risc
HHC 25 mg f.II
de complicatii
Vit. B1 f.1
la nivelul
Vit. B6 f.1
Vit. B12 f.1
Clafen f.II
Augmentin 2 mg
zilnica
Ketotifen 1 mg
urechii drepte
- R=17 r/min
- P= 78 p/min
- T.A.=140/80
mmHg
- T=36,7 C
Fitomenadion f.I
2.Nevoia de
Comunicare
- pacienta sa nu
a comunica
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
otitei manifestata

40
- se administreaza
- hipoacuzie a
tratamentul
scazut in
prescris
intensitate
prin hipoacuzie

comunicat
Plan de ingrijire
Data: 22.01.2015 a patra zi de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
Cu rol propriu
Evaluare
Cu rol delegat
afectata
1.Nevoia de
- Pacienta sa fie
a evita
ferita de pericole
la indicatia
prezinta
pericolele
otitei medii acute
- Pacienta sa nu
medicului
durere
Durere manifestata
mai prezinte
prin otalgie
durere
odihna
hepatic
- se administreaza
Ser fiziologic 500

ml
HHC 25 mg f.II
Vit. B1 f.1
Vit. B6 f.1
Vit. B12 f.1
- pacienta
diminuata ca
intensitate
- pacienta nu
mai prezinta
risc de
complicatii la
nivelul urechii
Clafen f.II
observatie
Augmentin 2 mg
- R=17 r/min
Ketotifen 1 mg
- P= 78 p/min
Penicilina G 1
- T.A.=140/80
41
drepte
mil. UI
mmHg
Bronhosolv cp. 3
- T=36,7 C
Imunostin cp. 3
- Vazand
evolutia
favorabila se
decide
externarea
pacientre cu
recomandarea
de a respecta
indicatiile
medicului
2.Nevoia de
Comunicare
- pacienta sa nu
a comunica
ineficienta la nivel
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
otitei medii acute

manifestata prin
hipoacuzie
comunicat
42
- se administreaza
- pacienta nu
tratamentul
mai prezinta
prescris
hipoacuzie
43
3.3 Cazul III

Nume: R.A.
Varsta: 58 ani
Sex: feminin
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Ocupatia: pensionara
Domiciliul: mediul urban
Data internarii: 23.01.2015
Diagnostic la internare: otita acuta supurata ureche stanga
Antecedente personale fiziologice si patologice: neaga alte boli
Antecedente heredo-laterale: - fara importanta
otalgie
hipoacuzie
cefalee
acufene
otoree
Istoricul bolii: Pacienta afirma ca in urma cu 10 zile a suferit un traumatism cranio-cerebral prin
cadere de la inaltime, dupa care s-a instalat cefalee mai intense. S-a internat in serviciul ORL
pentru diagnostic si tratament
Stare generala buna
44

cardiac normale
Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare
Sistem endocrin, organe de simt: in limite normale
45
Plan de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
Cu rol propriu
afectata
1.Nevoia de
- Pacienta sa fie
- se interneaza pacienta
a evita
de pericoledin cauza
ferita de pericole
- se conduce pacienta intr-un
pericolele
otitei
- Pacienta sa nu
Durere manifestata
nai prezinte durere
prin otalgie si cefalee - Pacienta sa nu

Anxietate
mai prezinte
manifestata prin
anxietate
teama de surditate
salon bine aerisit

Evaluare
Cu rol delegat
- se administreaza
la indicatia
prezinta in
medicului
continuare

examen de laborator
penicilina G
durere
1 mil UI fl. 4
- pacienta
gentamicina f
prezinta in
continuare
anxietate
clafen cp.1
observatie
ketotifen 1

zilnica
- se insoteste pacienta pentru
- pacienta
mg
- pacienta
prezinta risc
de complicatii
la nivelul
urechii stangi
efectuarea unei radiografii
- R=16 r/min
craniene
- P= 80 p/min
aceeasi afectiune
46
- T.A.=120/80
mmHg
- T=36,8 C
- pacienta nu
mai prezinta
2. Nevoia de
Insomnie dincauza
- pacienta sa fie
a dormi si a
odihnita
se odihni
liniste
si oboseala
- se administreaza
cefalee
- pacienta a
medicatia
dormit 6 ore in
prescrisa pentru
cursul noptii fara
inlaturarea durerii
treziri
cald seara
3.Nevoia de
Comunicare
- pacienta sa nu
a comunica
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
otitei medii acute
manifestata prin
comunicat
hipoacuzie

- se insoteste paciente pentru
efectuarea unei
audiograme
Plan de ingrijire
47
- se administreaza
- pacienta
tratamentul
prezinta in
prescris
continuare
hipoacuzie

Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
Cu rol propriu
Evaluare
Cu rol delegat
afectata
1.Nevoia de
- Pacienta sa fie
a evita
ferita de pericole
la indicatia
prezinta in
pericolele
otitei medii acute
- Pacienta sa nu
observatie
medicului
continuare
Durere manifestata
mai prezinte
prin otalgie
durere
- se insoteste pacienta la
Anxietate
- Pacienta sa nu
manifestata prin
mai prezinte
teama de surditate
anxietate
- se administreaza
penicilina G 1
mil UI fl. 4
- pacienta
durere
- pacienta nu
examen radiologic
gentamicina f 2
mai prezinta
clafen cp.1
anxietate
ketotifen 1 mg

aceeasi afectiune
- pacienta
prezinta risc
de complicatii
la nivelul
urechii stangi
zilnica
- R=18 r/min
- P= 80 p/min
- T.A.=130/80
mmHg
- T=36,6 C
2. Nevoia de
Insomnie din cauza
- pacienta sa fie
48
- se administreaza
- pacienta a
a dormi si a
se odihni
odihnita
cald seara
medicatia
dormit 8 ore in
prescrisa pentru
cursul noptii fara
inlaturarea durerii
treziri
si oboseala
liniste
3.Nevoia de
Comunicare
- pacienta sa nu
a comunica
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
otitei medii acute
- se administreaza

manifestata prin
hipoacuzie
comunicat
- pacienta
tratamentul
prezinta in
prescris
continuare
hipoacuzie
Plan de ingrijire
Nevoia
Diagnostic nursing
Obiective
Interventii
49
Evaluare
afectata
1.Nevoia de
- Pacienta sa fie
Cu rol propriu
a evita
de pericole
ferita de pericole
la indicatia
prezinta
pericolele
Durere manifestata
- Pacienta sa nu
medicului
durere
prin otalgie
mai prezinte
durere
odihna
Cu rol delegat
- se administreaza
- penicilina G 1
mil UI fl. 4
- gentamicina f 2
- pacienta
diminuata ca
intensitate
- pacienta nu
- clafen cp.1
mai prezinta
observatie
- ketotifen 1 mg
risc de
complicatii la
nivelul urechii
zilnica
stangi
- R=17 r/min
- P= 78 p/min
- T.A.=140/80
mmHg
- T=36,7 C
- Vazand
evolutia
favorabila se
decide
externarea
pacientei
50
2.Nevoia de
Comunicare
- pacienta sa nu
a comunica
mai prezinte
senzorial din cauza
hipoacuzie
otitei manifestata
prin hipoacuzie

comunicat
51
- se administreaza
- pacienta nu
tratamentul
mai prezinta
prescris
hipoacuzie
CAPITOLUL IV
FISE TEHNICE
4.1 SPALATURA AURICULARA
Definitie
Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prin introducerea
unui current de lichid.
Scop
terapeutic
-
Indepartarea secretiilor (puroi, cerumen),
Indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntary
Tratamentul otitelor cornice
Pregatire
material
- de protectie:
- doua sorturi de cauciuc
- musama, prosop, aleza
- sterile
- seringa Guyon, vata
- lichidul de spalatura la 37
- solutia medicamentoasa prescrisa

- solutie de bicarbonat de sodium 1%0
- nesterile
- masa de tratamente
- tavita renala
- scaun
52
pacient
- psihic
- se anunta pacientul
- i se explica scopul tehnici
- fizic
- in cazul dopului de cerumen, cu 24 de ore inainte se instileaza in consuctul
auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonate de sodium in glicerina1/20
- in cazul dopului epidermicse instileaa solutie de acid salicylic 1% in ulei de
vaselina
- in cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereal), se instileaza alcool
- in cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica
un tampon cu alcool cu effect narcotizant
- pacientul se aseaza in pozitie semisezand pe scaun
- se protejeaza su prosopul si sortul
- se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre travita
Executie
-
Asistenta se spala pe maini si imbrca sortul de cauciuc
Verifica temperature lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon
Solicita pacientului sa deschida gura (conductul se largeste si continutul pathologic se

indeparteaza mai usor)
Trage pavilonul urechii in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza
lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea
Operatia se repeta la nevoie
Se usuca conductul auditiv extern
Medical controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie
Se introduce un tampon de vata in condut
Se aseaza pacientul in decubit dorsal -1 ora
Se examineaza lichidul de spalatura
53
Reorganizare
Notarea in foaia de observatie
-
Se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii (corpi straini extrasi, etc)
4.2 RECOLTAREA DE SECRETII NAZALE, OCULARE, OTICE

Recoltarea secretiei nazale
-
recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor

indoita, cu care se poate patrunde in nazo-faringe
pentru examinari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasului
intr-o cutie Petri sterile, fie prin spalare nazo-faringiana
Executie
-
recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului
pacientul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie fortata
se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCl sterile, cu ajutorul unei

seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm
capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se injecteaza
solutia de spalatura
pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie Petri
sterile
se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator
daca se intarzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi pastrat la gheata
Recoltarea secretiei otice

-
se face cu tamponul sub control vizual (otoscop) din conductul auditiv extern
flora normal a pavilionului urechiii si a conductului auditiv extern este reprezentata

de bacteriile ce se intalnesc pe piele
in etiologia otitei medii acute se intalnesc stafilococii, streptacoci, Haemophylus
la nou nascuti si copii se intalnesc:E colli, Klebsiella, stafilococ, pseudomonas etc.
Recoltarea secretiei oculare

- infectiile oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:
54
cele care afecteaza invelisul pleoapelor (blefarite)
conjunctivita (conjunctivita acuta sau cronica)
cornea si umoarea camerei anterioare (Keratita acuta si cronica(
irisul si umoarea camerei (irita acuta si cronica)
canalul si sacul lacrimal
cristalinul, coroida sau retina si corpul vitrios
secretia din cojunctivite si dacriocistite se recolteaza cu tampon steril
colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile
din umoarea apoasa a camerei anterioare, cu seringa si ace sterile
portiuni din iris indepartate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de imbogatire
pentru pneumococi si streptococci
in cazul de exudates bogate este indicate o spalare anterioara cu ser fiziologic steril
se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie cocaine 4%, apoi se sterge
conjunctivita sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril (dupa alti autori nu
se folosesc anestezice locale fiind, uneori bactericide)
se fac frotiuri si culturi pe geloza simpla, bullion glucozat 2%, mediu Lffler
4.3 INSTILATIA
Reprezinta tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o mucoasa sau un
organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezica urinara). Instilatiile nazala, oculara in conductul auditiv
extern, sunt executate de asistenta.
Solutiile se instileaza cu ajutorul pipetei, sticlei picurator sau cu seringa (instilatia in vezica
urinara).
Pregatirea instilatiei
materiale
Pipete, tampoane, comprese
Material de protectie prosop
Solutie medicamentoasa
Tavita renala
55
pacientul
pregatirea psihica
o se informeaza
o este instruit cum sa se comporte in timpul si dupa instilatie
pregatire fizica
se aseaza dupa cum urmeaza:

o decubit dorsal, sau pozitie sezand cu capul in hiperextensie, pentru instilatia
nazala si ocular
o decubit lateral (pe partea sanatoasa), pentru instilatia in conductul auditiv
extern
Executarea instilatiei
-
isi spala mainile
evacueaza secretiile din cavitate (dupa caz, bolnavul sulfa nasul, curate cu un tampon
de vata conductul auditiv extern sau sterge secretiile ocular cu o compresa sterile)
aspira solutia medicamentoasa in pipeta
pune in evidenta cavitatea:

o conjunctivala prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare, cu policele mainii
stangi
o nazala ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi
o conductul auditiv extern tractionand pavilionul urechii in sus si inapoi cu
mana stanga
instileaza numarul de picaturi recomandate de medic
sterge cu o compresa sterile excesul de solutie
Ingrijirea ulterioara a pacientului

-
dupa instilatia auriculara se introduce unb tampon absorbent in conductul auditiv

extern
dupa instilatia nazala, pacientul ramane nemiscat 30-40 de secunde, ca solutia sa

ajunga in faringe
Reorganizarea
-
pipeta se spala, deseurile se indeparteaza in tavita renala
56
De stiut
-
solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie sa fie incalzita la baie de apa pana
la 37 C
instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izotone, dupa instilatie

pacientul misca globul ocular
De evitat
-
aspirarea solutiei medicamentoasa instilata in fosa nazala, deoarece poate patrunde in

laringe provocand spasme, accese de tuse.
57
BIBLIOGRAFIE
1. Sarafoleanu Dorin Breviar clinic de oto-rino-laringologie; Editura Academiei

Republicii Socialiste Romania; Bucuresti; 1987
2. Teodorescu L. Curs de oto-rino-laringologie; Institutul de medicina si farmaie Iasi;
Facultatea de stomatologie; Iasi; 1967
3. Teodorescu L. Orientari in oto-rino-laringologie; Editura Junimea; Iasi; 1981
4. Titirca Lucretia - Ghid de nursing; Editura Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
5. Titirca Lucretia - Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali;
Editura Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006
6. Titirca Lucretia - Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; Editura
Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
7. Titirca Lucretia Urgente medico-chirurgicale; Editura Medicala; Bucuresti; 2009
58

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

OTITA ACUTA SUPURATA

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OTITA ACUTA SUPURATA

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

VASILE ALECSANDRI FOCSANI

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

Urechea medie dezvoltata pe seama canalului tubo-timpanic, constituie un diverticul

peretele extern, osos in partea sa superioara, se continua inferior cu membrane timpanala.

Peretele intern, labirintic, foarte neregulat, prezinta central proeminenta promontoriului

Peretele antero-intern sau tubo-carotidian prezinta superior deschiderea timpanala a

Peretele postero-extern sau mastoidian prezinta in partea sa superioara deschiderea

b) Mastoida, formatiune osoasa in forma de piramida triunghiulara, constituie segmentul

Labirintul se imparte anatomo-functional in doua parti distincte: segmenual anterior, melcul

fibre vestibulo-oculare care fac legatura cu nervii III, IV si VI,

fibre vestibulo-spinale corelate cu muschii nervilor scheletici

fibre vestibulo-cerebeloase, in legatura cu cerebelul.

1.2 FIZIOLOGIA AUZULUI

vestibulare. Deplasarea masei lichidiene , posibila prin

microbiana este asociata si numai rareori si in anumite imprejurari (inainte de perforatia

ventilatia casutei, formand o cavitate inchisa ceea ce exacerbeaza virulenta microbiana.

Pentru o mai buna urmarire a simptomatologiei se va descrie forma de otita medie

scaderea pragului de audibilitate a sunetelor joase. Comprimarea ferestrelor labirintice de

stadiul al 2-lea, cu o durata de doua saptamani este cel al supuratiei,

stadiul al 3-lea, cu o durata de o saptamana este cel al procesului de vindecare.

Acidul fenic poate fi inlocuit in aceiasi concentratie cu boratul de sodium.

Dupa reducerea supuratiei se pot instila medicamente cu actiune cicatrizanta asupra

Masurile profilactice intrebuintate se adreseaza in primul rand cavitatilor rino-faringiene

de pericole din cauza

- se conduce pacientul intr-

- se instaleaza cateter venos

- se recolteaza sange pentru

nivelul urechii drepte

un salon bine aerisit

- se efectueaza toaleta plagii

- se aplica pansament local

- se face spalatura auriculara

pacientul isi efectueaza

- se aplica comprese reci

prin febra moderata

Insomnie din cauza

manifestata prin ore

cursul noptii fara

senzorial din cauza

vorbind mai tare si clar

inteles ceea ce i s-a

de pericole din cauza

functiile vitale in foaia de

nivelul urechii drepte

- se aspira secretiile din

din cauza otitei

Ser fiziologic 500

- se efectueaza toaleta plagii

- se aplica pansament local

- se face spalatura auriculara

nivelul urechii drepte

pacientul isi efectueaza

pentru efectuarea unei

senzorial din cauza