Sunteți pe pagina 1din 2

Aci sosi pe vremuri

Poezia Aici sosi pe vremuri scrisa de Ion Pillat,a fost inclusa in volumul Pe Arges in sus,aparut in
1923,fiind o poezie de factura traditionalista.
Elemente ce tin de traditionalism si care incadreaza poemul in acest curent literar sunt:preocuparea pentru satul
romanesc,vazut ca vatra a spiritualitatii autohtone,spaima de civilizatia citadina(vazuta ca sursa a degradarii
morale),intoarcerea spre trecut ca pastrator al valorilor precum si cultivarea aspectelor traditionale ce vizeaza
credinta si obiceiurile.De asemenea,tema,prin ideea de curgere ireversibila a timpului(fiind o meditatie
nostalgica careia i se subsumeaza o alta tema si anume iubirea),tematica rurala si motivele literare precum
amintirea,clopotul,turnul si satul contribuie toate la apartenenta acestui curent literar.Mai mult,doua registre
stilistice,care particularizeaza discursul poetic intr-o imbinare armonioasa si originala specific traditionalista
sunt cele doua tipuri de lirism prezente la nivelul textului si anume lirismul subiectiv si obiectiv.Pe de o
parte,este ilustrat lirismul obiectiv,in prezentarea celor doua povesti de dragoste,la nivelul carora elementele de
narativitate capata o incarcatura simbolica,imbinandu-se si cu cele de meditatie.Ca atare,lirismul
subiectiv,manifestat prin comunicarea directa a trairilor si sentimentelor ,la persoana I singular ,este evidentiat
prin evocarea personalizata a iubirii,ridicata insa la grad de generalitate si obiectivata prin repetabilitate.
In ceea ce priveste viziunea despre lume,aceasta este ilustrata prin:tema,titlu,relatii de simetrie si opozitie
imaginar poetic,dar si prin structura si compozitie.Astfel,titlul este format dintr-o propozitie Aci sosi pe
vremuri,unde primul cuvant este un adverb de timp,intr-o forma arhaica,prin care se realizeaza o apropriere
intre eul rostitor si universul evocat.Verbulsosi la perfect simplu asociat cu locutiunea temporala pe
vremuri sugereaza o actiune definitiv incheiata.Asadar,constanta este spatiul,iar schimbarea o reprezinta timpul
prin eternitatea locului,ce poate recupera timpul trecut.Referitor la relatiile de simetrie,acestea sunt puse in
evidenta prin cele doua povesti:povestea de alta data si povestea de azi, a caror tema centrala este iubirea.Astfel
ca,iubirea din prezent coincide cu imaginea din oglinda a iubirii din trecut.Mai mult,simetria este sugerata si de
prezenta motivelor literare (clopotul,turnul,referintele livresti ,trasura),repetarea monostihuluiDe nunta sau de
moarte,in turnul vechi din sat,in timp ce alternanta trecutului cu prezentul surprinde relatiile de opozitie,pe
baza carora este construit poemul,care are ritm iambic si masura de 13-14 silabe.Aceasta alternanta (trecutprezent) este sustinuta la nivel fonetic de sonoritatea unor cuvinte,ce denumesc nume ale unor scriitori ,opere
din secolul al XIX-lea (Calyopi, Eiad,Le Lac,Sburatorul) care alterneaza cu a celor care au sonoritate
moderna(Francis Jammes,Horia Furtuna),participand astfel la conturarea temei de trecere a timpului.
Din punctul de vedere prozodic,poemul este alcatuit din 18 distihuri si un monostih alcatuind mai multe
secvente poetice,de-a lungul carora este surprins imaginarul poetic.Astfel, prologul este cuprins intre incipit si
al saselea vers,care contine o reluare a titlului.Dezvoltandu-se in jurul metaforei casa amintirii,sugereaza un
loc sacru,un centrum mundi,un spatiu al concentartii timpului trecut dar si un loc al recuperarii fiintei
umane.Tot aici,apar lexeme ce definesc universul rural(obloane;pridvor,poarta),conturandu-se astfel
imaginea unei case traditionale,in timp ce versurilePaienjeni zabrelira siIar hornul nu mai trage alene din
ciubuc surprind semne ale parasirii,inchiderii.Prin urmare,lumea prezentata este una imbatranita si
personificata In drumul lor spre zare imbatranira plopii,reperele temporale fiind vag precizate,trimitand cu
gandul la baladele haiducestiDe cand luptara-n codru si poteri,si haiduc.
Povestea de alta data si povestea de acum constituie alte doua secvente poetice intre care se face legatura prin
intermediul unei meditatii asupra trecerii timpului,care debuteaza cu o exclamatie retorica,cuprinzand un
superlativ absolutCe straniu lucru:vremea!.Apar astfel,relatii de opozitie intre ideea de permanenta (stersele
portrete) si cea de efemeritatefata,ilustrandu-se faptul ca arta pastreaza timpul,spre deosebire de fiinta

umana,iar eul se recunoaste doar in ceea ce este constant,nu si in ceea ce este trecator.Referitor la cele doua
povesti,daca timpul se schimba,permanenta este asigurata de spatiu si ritualul erotic,care presupune aceleasi
etape indiferent de trecerea ireversibila a timpului:asteptarea,aparitia prezentei feminine,intalnirea si nu in
cele din urma plimbarea nocturna.Semnificativ pentru povestea de alta data este numele personajului
feminin,numele bunicii (Calyopi),care evoca numele muzei poeziei epice in mitologia greaca.
Trecerea timpului este marcata de cateva detalii,care tin de moda epocii:berlina de pe vremuri este inlocuita cu
trasura,bunicul recitaSburatorul,poezie romantica,in timp ce indragostitul de azi,recita poeme
simboliste.Apare asadar,motivul bibliotecii,prin sursele livresti,iar trecerea timpului este pusa in evidenta prin
trecerea de la un curent la altul,fiecare poveste incheiandu-se totusi cu aceasi imagine a clopotului (Si cum
sedeau..departe,un clopot a sunat ,De nunta sau de moarte in turnul vechi din sat),ce devine imagine auditiva
care sugereaza ideea de sacralizare a iubirii.Momentul este astfel, unul sacru ,in care se reunesc contrariile
(viata si moartea),iubirea integrandu-se ciclului universal.Daca prima poveste s-a confruntat cu timpul
distrugator prin clipa iubirii,ce parea o eternitate ..in clipa asta simteau ca-o sa ramana..,fiintele umane sunt
supuse mortiiDe mult e mort bunicul,bunica e batrana,povestea de azi nu are chiar acelasi epilog,dar
amenintarea timpului este sugerata si ea de versulDe nunta sau de moarte ,in turnul vechi din sat.
La nivel lexical,se remarca prezenta termenilor regionali si arhaici (obloane,pridvor,berlina,potera),in
timp ce la nivel morfo-sintactic apare jocul timpurilor verbale.Astfel,verbele la trecut
(sosis,zabrelira,imbatranira,spuse)sugereaza planuri indepartate ale lumii,in opozitie cu prezentul din
versul Ca ieri sosi bunica..si vii acuma tu,ce ancoreaza in prezent ceremonialul de iubire.De asemenea,la nivel
stilistic,este utilizata cu precadere metaforacasa amintitrii,insa apar si comparatii,ce subliniaza ideea de
repetabilitate a existentei umane campia ca un lacCa ieri sosi bunica..si vii acuma tu.Ca procedee de
constructie,se utilizeaza paralelismul,simetria si antiteza.
Asadar,consider ca viziunea despre lume in poemul Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat este una
traditionalista ,fiind ilustrata prin tema,relatii de simetrie si opozitie,imaginar poetic si motive literare precum
clopotul,turnul si satul.Aici,tema timpului,nu declanseaza nelinisti existentiale,instrainari tragice,ci o regasire
nostalgica,dar aproape senina in repetarea unui tipar sacru,etern,al traditiei,asa cum insusi Ion Pillat afirma
toata poezia mea nu se poate reduce la viziunea pamantului,care ramane acelasi,la presimtirea timpului care
fuge mereu.