Matematici Financiare

Bumbacea Cosmin
Clasa a X-a A

Cuprins
1.Elemente de calcul financiar
1.1 Procente
1.2 Dobanda simpla-dobanda compusa
1.3 Taxa pe valoarea adaugata (TVA)
1.4 Alte elemente de calcul financiar
2.Elemente de statistica
2.1 Elemente de limbaj in statistica. Date statistice
2.2 Culegerea, inregistrarea si clasificarea datelor
statistice
2.3 Serii statistice. Frecvente
2.4 Reprezentarea grafica a datelor statistice
2.5 Interpretarea datelor statistice prin parametrii
de pozitie
3.Elemente de calculul probabilitatilor
3.1 Experimente si evenimente aleatoare
3.2 Operatii cu evenimente
3.3 Probabilitatea unui eveniment

1.

Elemente de calcul financiar

1.1. Procente
Deseori in practica cotidiana se foloseste termenul
de procent pentru a exprima modificarile survenite in
evolutia unui fenomen.
De exemplu, se spune ca productia unei fabrici a
crescut cu 5 procente, pretul unui obiec s-a micsorat cu
15 procente, dobanda acordata de o banca pentru
depozitele populatiei a crescut cu 2 procente etc.
Definitii
p
100

- Un raport de forma

p 0

se numeste raport

procentual.
p
100

se noteaza

1
100

si se citeste p la suta.

se numeste procent, iar

p
100

reprezinta p

procente.
Exemple.
Se considera doua vase de 5

m3

si de 10

m3

. In
3

primul vas se afla 3 m de apa, iar in al doilea 4 m .

Sa se exprime in procente cat este gradul de
umplere al fiecarui vas.
R.
3
Pentru primul vas volumul sau (5 m ) reprezinta
3

valoarea baza, iar gradul deumplere (3 m )

reprezinta valoarea procentuala. Atunci, pentru un
3
vas de 100 m avem un grad de umplere egal cu p.
Aplicand regula de trei simpla gasim:
3
3
5 m . 3 m
100

. p

p=

3 100
5

=60%

1.2 Dobanda simpla - Dobanda

compusa
A. Dobanda simpla
In circulatia valorilor banesti se obijnuieste ca pentru
o suma de bani depusa sau imprumutata, sa se
plateasca la termenul scadent o suma majorata ca
urmare a serviciului adus de aceasta suma.
Suma S depusa sau imprumutata initial se numeste
capital initial.
Suma Sn restituita dupa o perioada de timp n, se
numeste capital final.
Diferenta dintre Sn si S se numeste dobanda.
Dobanda depinde de mai multi factori cum ar fi:
marimea capitalului folosit, perioada de timp cat
capitalul a fost folosit, procentul de majorare convenit
la inceputul perioadei si alti factori.
Daca dobanda oferita este direct proportionala cu
suma initiala S si cu durata operatiunii, atunci aceasta
dobanda se numeste dobanda simpla si se noteaza
Ds.
Sa calculam dobanda simpla Ds generata de capitalul
initial S intr-un an.
Pentru aceasta vom folosi regula de trei simpla pentru
un enunt de forma: Daca pentru 100 de unitati

monetare (u.m) se acorda o majorare de r unitati

monetare pe an, cate unitati monetare (u.m) se acorda
pentru o suma S?
Avem urmatoarea asezare a datelor:
100 (u.m)............r (u.m)
S (u.m)............Ds
Rezulta Ds=S

r
100

(1)

Cu ajutorul formulei (1) se deduce modul de calcul al

dobanzii simple generate de capitalul S pe o perioada
de n ani cu rata dobanzii r%.
Ds=S

r
100

B. Dobanda compusa
Sa presupunem ca suma de 5 milioane de lei este
depusa intr-o banca pe perioada a doi ani cu un procent
de majorare anual de 15%. Daca pentru calculul
dobanzii in al doilea an se ia in considerare nu numai
suma initiala ci si dobanda generata de ea in primul an,
adica suma totala de 5 000 000 lei + 750 000 lei, se
spune ca operatiunea bancara se desfasoara in regim
de dobanda compusa.
In cazul de fata, la sfarsitul celor doi ani capitalul final
va fi
5 750 000 + 5 750 000

15
100

= 6 612 500 (lei).

Se observa ca aceasta maniera de calculare a dobanzii

este mult mai avantajoasa pentru deponent decat
dobanda simpla.

Pentru determinarea dobanzii compuse generata de o

suma, sa analizam urmatoarea situatie problema:
In ce suma se transforma in timp de n ani un capital
S, daca se stie ca acesta genereaza dobanda compusa
cu rata dobanzii r%?
Solutie
Capitalul S produce in primul an o dobanda
r
100

egala cu S

In al doilea an suma generatoare de dobanda

va fi:

S1
r
100

R=1+

r
100

=S+S

= S( 1 +

dobanda simpla
S1

suma

) = SR, unde

Dupa inca un an, suma

r
100

r
100

(1+

S1

se majoreaza cu

r
100

si devine:

)=

S1

r
100

S1

=S

S2

S1

S1

R2

Repetand rationamentul, dupa 3 ani se obtine

3
n
= S R , dupa n ani se obtine S n = S R .

S3

Este evident ca suma finala S n reprezinta suma

dintre capitalul initial S si dobanda compusa Dc
generata de ea. Asadar, S n = S + Dc si ca urmare Dc =
Sn

-S=S

- S = S(

- 1) .

In conluzie, formula de calcul pentru dobanda

compusa Dc generata de capitalul S dupa n ani este Dc
n
= S( R - 1), unde

R=1+

r
100

1.3. Taxa pe valoarea adaugata (TVA)

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este un impozit
indirect, exprimat in procente, stabilit si perceput de
stat asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al
productiei si al distributiei bunurilor economice.
Marimea taxei pe valoarea adaugata depinde de
baza de calcul si de cotele de impozitare.
Elementele care compun baza de calcul (de
impozitare) sunt diferite, in functie de situatia data,
cum ar fi: preturile si tarifele negociate, preturile de
piata, costurile bunurilor executate de agentii economici
etc.

1.4. Alte elemente de calcul financiar

Amortizari de investitii
In procesul de productie, prin capital fix sau
mijloace fixe intelegem masini, utilaje, instalatii,
mijloace de transport, cladiri etc. In timp, aceste
mijloace fixe sunt supuse procesului de uzura fizica si
morala.
Amortizarea capitalului fix reprezinta procesul de
recuperare treptata a valorii capitalului fix.
Termenul necesar recuperarii integrale a valorii
capitalului fix se numeste termen de amortizare.
Partea din valoarea capitalului fix recuperata intr-un
an se numeste amortizare anuala.

Notand cu A amortizarea anuala, cu V valoarea

capitalului fix si cu T termenul de amortizare rezulta ca:
A=

T
V

Raportul procentual intre amortizarea anuala (A) si

valoarea capitalului fix (V) se numeste rata anuala de
amortizare, notata r A .
Asadar,
Anul

rA

A
V

100 (%)

Amortizar Rata
Valoarea Procent
ea Anuala anuaamortiz ul de
(A)
la de
ata
amoramortiza
tizare
re (

V
n

100
n

rA

)
V
n

100
n

Valoare
a
ramasa
de
amortizat
V

V
n

=
(n1)V
n

2
...
k
...
n

V
n

100
n

2V
n

200
n

V
n

100
n

kV
n

100 k
n

V
n

100
n

Profitul. Rata profitului

100%

(n2)V
n

(nk )V
n

 Profitul sau beneficiul reprezinta astigul realiazt din

executarea unei activitati.
Masa profitului (P) reprezinta diferenta pozitiva
dintre veniturile totale ( V t ) si cheltuielile totale ( Ct ).
Rata profitului ( r p ) se calculeaza fie ca raportul
procentual dintre masa profitului (P) si cheltuielile totale
( Ct ), fie ca raportul procentual dintre masa profitului si
veniturile totale (
Asadar,

rp

Vt

).

P
Ct

100 (%) sau

rp

P
Vt

100 (%)

Cu cat r p este mai mare, cu atat eficienta activitatii

este mai mare.

Pretul de cost al unui produs

Costul de productie ( C P ) al unui produs reprezinta
totalitatea cheltuielilor facute pentru reproducerea
acestuia. Exista mai multe tipuri de costuri.
Costul fix ( C F ) este determinat de consumurile fixe
si reprezinta acele cheltuieli care pe termen scurt
raman neschimbate (chirii, asigurari, amortizari de
capital fix, intretinere etc.).
Costul total de productie ( C P ) este determinat de
consumurile legate de intreaga productie si reprezinta
suma dintre costul fix si costul variabil.
Costurile totale (

CT

) se obtin din suma dintre

costul de productie si costul de distributie (

CD

).

Costul mediu (unitar) reprezinta costul pe unitatea

de produs realizat.

Acesta este de mai multe feluri: fix (

C vm

), si total (

Ctm

C fm

), variabil (

).

Aceste feluri de cost mediu se obtin ca raport dintre

costurile globale (fixe, variabile, totale) si cantitatea
de produse realizate (Q).
Asadar,

C fm

CF
Q

C vm

CV
Q

Ctm

CT
Q

Tipuri de credite
Prin credit se intelege o operatie prin care o persoana
fizica sau juridica numita debitor obtine fonduri sau
bunuri de la o alta persoana fizica sau juridica, numita
creditor asumandu-si obligatia sa le restituie sau sa le
plateasca la termen.
Restituirea fondurilor se numeste rambursare. In
general, rambursarea este insotita de dobanda.
Termenul pana la care fondurile sunt rambursate se
numeste scadenta.

Buget personal. Buget familial

Bugetul personal si bugetul familial reprezinta
sisteme de evidenta, de inregistrare sistematica si
cronologica a veniturilor si cheltuielilor unei persoane,
repectiv unei familii pe o perioada de timp (de obicei 1
an).
In fundamentarea bugetului personal, respectiv
familial se au in vedere mai multi factori: nivelul
veniturilor categoriilor sociale, numarul de persoane,
tipul de ocupatii-profesiuni, mediul rural-urban,
structura consumului etc.

2.

Elemente de statistica

Din insusi studiul matematicii dar si al altori stiinte

precum fizica, chimia, biologia se poate desprinde
ideea ca exista fenomene care pot fi investigate si
descrise dupa reguli precise, exprimabile de obicei
prin ecuatii in care intra un numar relativ mic de
variabile.

2.1. Elemente de limbaj in statistica.

Date statistice
Definitii
- Multimea pe care se realizeaza un studiu statistic
se numeste populatie statistica.
- Elementele componente ale unei populatii statistice
se numesc unitati statistice sau indivizi.
- Numarul total de unitati statistice se numeste
efectivul total al populatiei statistice.
- O parte a populatiei statistice aleasa special pentru
a fi studiata se numeste esantion.
- Proprietatea sau indicatorul in functie de care se
cerceteaza o populatie statistice se numeste
caracteristica sau variabila statistica.

2.2. Culegerea, inregistrarea si

clasificarea datelor statistice
Sa consideram studiul efectual asupra unui grup de
sportivi dupa inaltime (exprimata in centimetri)
Rezultatele masuratorii sunt inregistrate in ordinea
in care a decurs masuratoarea si sunt asezate in
urmatorul tabel:
Tabelul 1
165 168 177 195 172 198 196 190 201
172 168 168 196 173 199 182 195 196

168
196

185
196
184
170

205
192
205
180

184
188
190
184

192
195
200
199

178
175
188
192

165
192
176
184

174
175
184
170

182
184
178
175

177
192
188
194

172
170
170
188

Sub aceasta forma datele inregistrate sunt greu de

analizat. De aceea este necesara o alta gruparesau
clasificare a datelor. De exemplu, sa asezam aceste
date in ordinea crescatoare inaltimii sportivilor
consemnand cati sportivi au o anumita inaltime. Se
obtine urmatorul tabel:
Tabelul 2
cm

Nr.
sportiv
i

cm

Nr.
sportiv
i

cm

Nr.
sportiv
i

cm

Nr.
sportiv
i

cm

Nr.
sportiv
i

16
5
16
8
17
0
17
2
17
3

17
4
17
5
17
6
17
7
17
8

18
0
18
2
18
4
18
5
18
8

19
0
19
2
19
5
19
6
19
8

19
9
20
0
20
1
20
5
-

4
4
3
1

3
1
2
2

2
7
1
4

5
3
5
1

Cu ajutorul acestui tabel datele sunt mai usor de

analizat.
Dar pot fi si mai usor de analizat grupandu-le pe
clase de valori:
Tabelul 3
Clase de valori
(in cm)

Nr.
sportivi

1
1
2
-

[165, 170)
[170,175)
[175,180)
[180,185)
[185,190)
[190,195)
[195,200)
[200,205)

6
9
8
10
5
7
11
4

2.3 Serii statistice. Frecvente

Tabelele 2 si 3 in care au fost clasificate datele
studiului statistic privind inaltimea unui grup de 60 de
sportivi, arata o dispunere a datelor in perechi de tipul:
valoare caracteristica, efectiv.
Modul de prezentare a unei serii statistice cu o
variabila statistica este sub forma unui tabel orizontal
sau vertical, care cuprinde valorile variabilei statistice
sau clasele in valori si frecventele absolute
corespunzatoare:
x1 x2 x p
Valorile
caracteristice
n n2 n p
Frecventa
Clase 1de
valori [ x 1 , x 2
absoluta
n1 .......................
Frecventa
absoluta
... n p
Se spune
ca
aceste tabele definesc distributia sau repartitia
statistica a variabilei statistice.

2.4. Reprezentarea grafica a datelor

statistice

Culegerea, inregistrarea si gruparea datelor

statistice legate de studiul statistic al unui fenomen
sunt urmate de analiza, interpretarea si formularea unor
previziuni privind comportarea viitoare a acestuia.
O modalitate de realizare a analizei si interpretarii
datelor statistice o constituie reprezentarea grafica a
acestora, reprezentare care premitevizualizarea datelor
statistice in scopul formarii unei imagini intuitive si
imediate asupra fenomenului studiat.
Graficul unei serii statistice se numeste diagrama
structurala.

1. Reprezentarea grafica folosind

diagrama circulara
Cercul de structura sau diagrama circulara este
un cerc a carui arie reprezinta efectivul total al
populatiei statistice (100%). Valorile variabilei se
prezinta prin sectoare de cerc ale caror arii sunt
proportionale cu frecventele relative ale valorilor
variabilei. Cu ajutorul regulii de trei simpla se
determina masura unghiului la centru corespunzator
fiecarei frecvente.
Exemplu
Structura veniturilor banesti (in lei) din bugetul personal
al unui student pe o luna se afla in urmatorul tabel de date:

Venituri

Bursa de
studiu

Frecventa 2 400
absoluta 000

Donatii

1 200
000

Activitati
Vanzari
supliment de bunuri
are
2 100 000 300 000

Frecvfent 40 %
20 %
35 %
5%
a relativa
Cu regula de trei simpla se obtine urmatoarea
corespondenta intre frecventa relativa

fi

si masura

unghiului la centru corespunzator

fi

40% 20 35% 5%
%
n 144 72 126 18

20%
35%

1
2
3

40%

5%

2. Reprezentarea grafica folosind

dreptunghiul de structura
Pentru desenarea dreprtunghiului de structura se
considera un reper cartezian in plan. Axa verticala va fi

axa frecventelor relative

fi

ale valorilor

xi

ale

variabilelor statistice.
Cu baza pe axa orizontala se deseneaza un dreptunghi
cu inaltimea de 100 de unitati. Se divizeaza
dreptunghiul prin linii orizontale obtinand dreptunghiuri
cu ariile proportionale cu frecventele

fi

3. Reprezentarea grafica prin batoane

Diagrama structurala cu ajutorul batoanelor se obtine
astfel:
Se alege un reper cartezian in plan;
Pe axa orizontala se reprezinta valorile

xi

ale

variabilei statistice;
Pe axa verticala se reprezinta frecventele
absolute

ni

sau frecventele relative

fi

corespunzatoare valorilor x i , 1ip;

Segmentul cu extremitatile in punctele cu
coordonatele (

xi , 0

), (

xi

ni

), respectiv (

xi

fi

) reprezinta batonul corespunzator valorii

xi

4. Reprezentarea grafica prin coloane

sau benzi
Acest tip de reprezentare grafica foloseste
dreptunghiuri cu latimi egale si lungimile proportionale
cu frecventele absolute sau cu frecventele relative ale
valorilor variabilei statistice.

Daca dreptunghiurile sunt asezate vertical,

reprezentarea se numeste diagrama prn coloane, iar
daca sunt asezate orizontal reprezentarea grafica se
numeste diagrama prin benzi.

5. Poligonul frecventelor
O modalitate de vizualizare a datelor unei serii statistice
este poligonul frecventelor care permite reprezentarea
grafica sub forma unei curbe. Daca se unesc punctele
de coordonate (

xi

fi

) se obtine poligonul

frecventelor relative.

6. Histograma
Pentru a prezenta grafic aceste date statistice se
procedeaza astfel:
Se alege un sistem cartezian de coordonate;
Pe axa orizontala se iau segmente de lungimi egale
cu amplitudinea claselor de valori;
Se construiesc pe aceste segmente dreptunghiuri
cu inaltimea proportionala cu frecventele absolute
sau frecventele relative corespunzatoare caselor de
valori
Graficul seriei statistice cu variabila cantitativa
continua se numeste histograma.

2.5. Interpretarea datelor statistice

prin parametri de pozitie
Analiza si interpretarea datelor statistice legate de
un studiu statistic s-a realizat pana la acest moment cu
ajutorul frecventelor si a graficelor statistice. Cu ajutorul

acestor caracteristici se poate observa cu usurinta

variabilitatea marimilor care se obtin ca rezultat al unor
masuratori. Desi exista aceasta variabilitate se observa
o tendinta a datelor statistice de a se grupa in jurul unei
anumite valori (tendinta centrala).

1. Valoarea medie a unei serii statistice

Definitie
Se numeste valoarea medie sau media variabilei
statistice X, media aritmetica a tuturor valorilor
variabilei statistice calculata pentru unitatile
populatiei statistice
p

Se noteaza

x i ni

x =

x 1 n1 +x 2 n2 ++ x p n p i=1
=
n1 +n2 ++n p
N

2. Mediana seriei statistice

Fie seria statistica (

xi

ni

), i=

1, p

, ordonata (

x k x k+1 ,

k1) si N efectivul total al populatiei statistice.

Mediana unei serii statistice ordonate este valoarea
Me care imparte sirul ordonat al valorilor variabilei in
doua parti, fiecare parte continand acelasi numar de
valori.
Retinem!
Mediana unei serii statistice cu variabila cantitativa
discreta se obtine astfel:
Se asaza cele N valori ale variabilei in ordine
crescatoare sau descrescatoare;

 Daca N este numar impar, atunci Me=

x N +1
2

;
x k + x k+1
2

Daca N este numar par (N = 2k), atunci Me=

.

3. Modulul unei serii statistice

In multe activitati economico-sociale prezinta interes
acele aspecte care survin cel mai frecvent in derularea
lor.
De exemplu, compararea numarului de apeluri
telefonice pe intervale mici de timp da posibilitatea
determinarii perioadei din zi cand o centrala telefonica
este cel mai mult solicitata si, in consecinta, da
posibilitatea determinarii capacitatii optime centralei.
Astfel de probleme se rezolva folosind parametrul
statistic de pozitie numit modul sau dominanta.
Definitie

Modulul sau dominanta unei serii statistice (

xi

ni

),

1ip, reprezinta valoarea sau clasa de valori a

variabilei care corespunde celui mai mare efectiv si se
noteaza Mo.

4. Dispersia. Abaterea medie patratica

Pentru a masura gradul de imprastiere a datelor unei
serii statistice fata de medie se folosesc urmatorii
parametrii de pozitie: dispersia si abaterea medie
patratica
Definitie

Fiind data seria statistica (

valorilor

x1 , x2 , , x p

xi

ni

), 1ip, dispersia

este media aritmetica ponderata a

patratelor abaterilor de la medie ale valorilor variabilei.

p

( x x )2 n 1+(x 2x )2 n2 ++( x px )2 n p
s 2= 1
= i=1
n1 +n 2 ++ n p

Se noteaza:

( xi x )2 ni
N

In cazul datelor grupate in clase de valori, se considera

abaterilor centrelor de valori de la medie.
Definitie
Fiind data seria statistica (

xi

ni

), 1ip, se numeste

abatere medie patratica a valorilor variabilei

2
numarul = s , unde

Asadar, =

este dispersia seriei.

(xi x )2 ni
i=1

3. Elemente de calculul probabilitatilor

In activitatea economico-sociala dar si in activitatea
stiintifica sunt intalnite o serie de fenomene a caror
producere si desfasurare poate fi prevazuta cu precizie
deoarece ansamblul factorilor care le provoaca poate fi
studiat cu precizie.
Exista insa fenomene a caror producere si derulare
este greu de anticipat deoarece ele sunt conditionate
de foarte multi factori, unii din ei necontrolabili.

3.1. Experimente si evenimente

aleatoare
Definitii

Un experiment aleator sau experienta

aleatoare este o activitate ale carei rezultate nu
pot fi anticipate cu certitudine. Se noteaza cu litera
.
Fiecare repetare a unui experiment aleator se
numeste proba.
Multimea tuturor rezultatelor posibile ale unui
experiment aleator se numeste multimea
cazurilor posibile sau domeniul de posibilitati.
Se va nota cu E.
Se numeste eveniment aleator sau eveniment
orice situatie determinata de unul sau mai multe
rezultate posibile ale experimentului.

3.2. Operatii cu evenimente

Operatiile logice sau, si, non, implica intalnite
in calculul propozitiilor corelate cu operatiile din teoria
multimilor reuniune, intersectie, complementara,
incluziune vor da posibilitatea definirii de operatii cu
evenimente.

1. Reuniunea
Reuniunea evenimentelor A si B este evenimentul A
sau B notat A B, a carui realizare consta in
realizarea a cel putin unuia dintre evenimentele A, B
2. Intersectia

Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A

si B, notat A B, a carui realizare consta in
realizarea simultana a celor doua evenimente.
3. Negatia
Negatia evenimentului A este evenimentul non A,
notat

, a carui realizare consta in nerealizare

evenimentului A. Evenimentul non A se numeste

evenimentul contrar evenimentului A.

4. Implicatia
Spunem ca A implica B daca realizarea
evenimentului A atrage realizarea evenimentului B. A
implica B A B (multimea cazurilor favorabile
lui A este inclusa in aceea a lui B).

3.3 Probabilitatea unui eveniment

Definitii
Evenimentele elementare {

e1

}, {

e2

},..., {

en

} se

numesc egal probabile (echiprobabile) daca au

aceeasi sansa de realizare intr-o proba.
Numarul evenimentelor elementare care compun
evenimentul sigur reprezinta numarul de cazuri
posibile ale experientei.
Numarul cazurilor favorabile producerii unui
eveniment A este numarul

nA

al evenimentelor

elementare care il compun

Cu aceste elemente pregatitoare se poate
defini notiunea de probabilitate a unui eveniment
aleator in care evenimentele elementare sunt
echiprobabile
Definitie

 Se numeste probabilitatea evenimentului aleator

A, notata P(A), raportul dintre numarul cazurilor
favorabile producerii evenimentului A si numarul
tuturor cazurilor posibile ale experientei:
P(A) =

numar cazuri favorabile lui A n A

=
numar de cazuri posibile
n

Proprietati ale functiei Probabilitate:

P1.

P(

) = 1 - P(A),

P2.

P(

) = 0;

P3.

A, B

P( E)

,A

P( E)

P(A)

P4.

P(A \ B) = P(A) P(B) daca B

P5.

P(A \ B) = P(A) - P(A

P6. P(A

B),

B) = P(A) + P(B) P(A

P(B);

A;
A, B

B),

P( E)

A, B

P( E)