Sunteți pe pagina 1din 8

Raport de practica

Penitenciarul Gherla

1. Introducere
- Locul si perioada derularii practicii:

Prezentarea motivatiei pentru alegerea locului de practica

Am ales ca loc de practica penitenciarul Gherla deoarece imi doresc sa


cunosc mult mai bine coportamentul detinutilor si ce i-a determinat la
savarsirea de acte penale.
-

Legislatia care sta la baza functionarii institutiei / organizatiei care


reprezinta locul de practica:

Legislaie privind organizarea i funcionarea ANP


Legea nr. 355/2009 privind regimul strii de mobilizare parial sau total a
forelor armate i al strii de rzboi;
Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, cu modificrile i
completrile ulterioare
Legea nr. 481/2004 privind protecia civil, republicat, cu modificrile i
completrile ulterioare;
Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1540/C din 20 iunie 2006 privind organizarea i
atribuiile Direciei pentru prevenirea criminalitii n mediul penitenciar;
Ordinul Ministrului Justiiei nr. 1270 din 6 mai 2008 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea i funcionarea Consiliului tehnicoeconomic al Administraiei Naionale a Penitenciarelor;
Ordinul Ministrului Justiiei nr. 1662/C/2011 pentru aprobarea Competenelor
de gestiune a resurselor umane ale ministrului justiiei, directorului general
al Administraiei Naionale a Penitenciarelor i directorilor unitilor
subordonate acesteia;
Legea nr. 48/2012 privind finanarea activitii ANP i a unitilor
subordonate
Hotrrea de Guvern nr. 584/2005privind stabilirea activitilor specifice i a
finanrii unitilor sanitare din sistemul de aprare, ordine public i
siguran naional, precum i a unitilor sanitare din reeaua Ministerului
Justiiei, cu modificrile i completrile ulterioare;
Hotrrea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Justiiei
Hotrrea Guvernului nr. 1849/2004 privind organizarea, funcionarea i
atribuiile ANP
OMJ nr. 2003/2008 pentru aprobarea ROF ANP

Ordinul Ministrului Justiiei nr. 3465/C/2014 pentru completarea


Regulamentului de organizare i funcionare a Administraiei Naionale a
Penitenciarelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiiei nr. 2003/C/2008;
Decizia directorului general al ANP nr. 550/2011 pentru aprobarea
ROF - penitenciare spital
Decizia directorului general al ANP nr. 507/2012 pentru aprobarea ROF penitenciare
Decizia directorului general al ANP nr. 543/2012 privind aprobarea ROI n ANP

2. Prezentarea obictivelor de practica


- Specificul locului de practica ( de exemplu Servicii de Probatiune) se
poate face din nou referire la legislatie petru a evidentia misiunea si
categoria de personae de care se ocupa :
Specificul penitenciarului Gherla este Acela de a reeduca persoanele
care au savarsit acte infractionale.
- Prezentarea scopului si obiectivelor de practica ( a celor stabilite de
directorul programului masteral si / sau formulate de indrumatorul de
la locul de practica cate / care dintre caceste obiective au fost urmarite
efectiv
Obiectivele cercetarii sunt circumscrise demisiunilor explicative descriptive si
explicative. Nu trebuie uitat ca proiectul de cercetare realizat in cadrul
parteneriatului dintre cele 2 institutii serveste optimizarii metodelor de lucru
in penitenciar, relevarii unor elemente pe care rutina activitatii cotidiene le
oculteaza si nu in ultimul rand aprofundarii cunsotintelor teoretice ale echipei
de cercetare.
Obiectivele cerecetarii au rezultat din consultarea literaturii de specialitate,
iar designul cercetarii este realizat in limitele unor dimensiuni existentiale
care determina comportamentul individual, precum contextual social,
proiectarea viitorului, experienta penitenciarului, contextul economic.
Motivatiile prezentate anterior au dus la conturarea urmatoarelor obiective
generale:
Care sunt cauzele comportamentelor deviante?
Cum este apreciata viata in penitenciar si care sunt principalele modificari ce
se produc in perceptia detinutilor cu privire la perioada ante si post detentie?
Cum isi proiecteaza viitorul?

Care este impactul programelor de reeducare si reintegrare sociala asupra


detinutilor
Exista posibiliatea de a estima probabilitatea de reintegrare sociala?
Care sunt asteptarile fata de programele de reintegrare?
Realizarea unui profil al respondentilor in functie de criterii relevante pentru
elaborarea unor programe de reeducare si reintegrare sociala.
3. Descrierea activitatii de practica propriu zise ( Forma narativa, poate fi
si sub forma unui jurnal de practica)
In cadrul activitatii de practica interprinsa pe perioada Noiembrie
Decembrie 2014 la Penticenciarul Ghela din Cluj Napoca tema princiala a
fost legata de interventia psihosociala in randul persoanelor private de
libertate.
Activitatea de educatie si asistenta pshiosociala se bazeaza pe
recunoasterea demnitatii umane, a drepturilor egale si inalienabile a
persoanelor private de libertate, cu respectarea prevederilor Legii
275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de
organelle judiciare in cursul procesului penal si a Hotararii de Guvern
1897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de Aplicare a Legii 275/2006
a celorlalte prevederi legale referitoare la acest domeniu, precum si a
principiilor stabilite de Regulile Minime ale Natiunilor Unite (1955), de
Recomandarea Nr. R8912. Educatia in Penitenciare (1989) si Regulile
Penitenciare Europene (2006). Personalul serviciului de educatie si
asistenta psihosociala este format din educatori, asistenti sociali si
psihologi. La aceste categorii profesionale se adauga preoti, personalul
tehnic (monitor sportive, agent ethnic, etc.) Scopul activitatii de educatie
si asistenta psihosociala il constituie reinsertia sociala a persoanelor
private de libertate si se realizeaza prin stimularea acelor deprinderi si
atitudini care ofera posibilitatea dezvoltarii comportamentelor prosociale
si armonizarea relatiilor cu mediul de suport si comunitatea.
In cadrul activitatilor pe care le-am desfasurat am observant si am retinut
ca interventia psihosociala se realizeaza prin intermediul activitatilor de
educatie care au drept scop cresterea sanselor de reintegrare sociala a
persoanelor private de libertate. Aceste activitai de educatie sunt legate
de instruirea scolara desfasurata in incita penitenciarului si in
conformitate cu Legii275/2006 Privind executarea pedepselor si a
masurilor dispuse de organele juridiciare in cursulo procesului penal.
De-a lungul activitatii de practica am aprofundat anumite chestii legate de
profesia de asistent social extreme de importante in exercitarea meseriei.

Unul dintre lucrurile extrem de relevante n exercitarea profesiei de


asistent social este deschidera i empatia fat de persoanele de inute.
Asistentul social trebuie s aiba abilitatea de a se transpune n locul
deinutului pentru a-i ntelege sentimentele, tririle, gndurile i modul de a
aciona. De asemenea, asistentul social trebuie s-i arate beneficiarului, n
cazul nostru, persoana private de libertate, deschidere, atenie i
caldur pentru ca acesta s poate s comunice i s poata s-i expun
gndurile i nelmuririle far nici un fel de reticien. n felul acesta,
cptnd ncredere n asistentul social poate mrturisi adevaratele motive
pentru care este nchis fr teama de a fi judecat sau neneles.
La captul opus se afl apropierea prea profund fa de beneficiar.
Asistentul social trebuie s manifeste interes i deschidere fa de persoana
client ns fr a stabili cu acesta o legtur emoional, ntreg procesul
petrecandu-se n sfera profesional.
Un element relevant pe care l-am aprofundat de-a lungul perioadei de
practic este modul n care se desfoar un interviu cu un deinut(a), pe
baza cruia se ntocmeste evaluarea initial i mai apoi planul de intervenie.
Asttfel, n prima faz se cer informaii despre numele, prenumele, vrsta,
data i locul naterii, mai apoi despre domiciliu i stare civil. Mai apoi se vor
cere informaii despre familia de origine: modul n care aceasta este
compus, ci membrii conine i dac acetia au mai avut antecedente
penale sau nu. Extrem de relevant este si relaia pe care persoana privat de
realitate o are cu familia de origine att n prezent ct i n trecut. De
asemenea, se va trece n revist i situaia material a acesteia, discutnduse despre locurile de munc ale tuturor membrilor acesteia precum i despre
sursele de venit.
Urmatorul pas n acest proces l va ocupa cererea de informaii despre familia
constituit acolo unde este cazul i formele acesteia precum i existena
violenei domestice n interiorul ei sau a oricaror alte forme de dependent
capabile s aduc prejudicii acesteia.
Interviul va continua cu depistarea cazurilor n care a fost nevoie de
instituionalizare i informaii despre persoana private de libertate n legatur
cu studiile acesteia, cu calificrile i locurile de munc.
Consumul de alcool sau alte substane care provoaca dependent
precum i antecedentele penale ale beneficiarului sunt caracteristici extreme
de importante de care trebuie s se in cont n interviu.
Un alt subiect aprofundat pe parcursul perioadei de practic l
reprezint modul n care s-au derulat programele de prevenire, de
reintegrare social precum i non-discriminare. Asistentul social trebuie s
explice pe ntelesul tuturor scopul i rolul acestor programe, s manifeste un
interes sporit i egal pentru toi cei nscrii n cadrul acestora i s poarte cu
acetia discuii n colectivitate, dar nu n contradictie innd cont de prerea
i opinia fiecruia.
n ncheiere in s menionez c extrem de important este c asistentul
social s nu fac discriminare i nici s eticheteze persoanele private de
realitate dup faptele pe care acetia le-au comis. Trebuie s aib rbdare i

s trateze fiecare caz ca fiind unul aparte, pstrnd confidenialitatea i


intimitatea fiecrei persoane private de libertate.
Pe parcursul stagiului de practica am interactionat cu detinutii in vederea
aplicari unor chestionare si interviuri pentru a depista mediul in care
acestia au crescut si ce i-a determinat sa savraseasca acte infractionale.

4. Reflectare asupra experientei de invatare prin practica ( ce a


reprezentat stagiul de practica din punct de vedere al dezvoltarii
profesionale dar si personale)
Stagiul de practica desfasurat in Penitenciarul Gherla a fost unul intradevar benefic intrucat m-a ajutat sa inteleg mai bine comportamentul
anti social si delicvent satisfacandu-mi astfel curiozitatea la un
domeniu greu accesibil, iar pe de alta parte pentru ca am experimentat
inca o latura a Psihologiei ( sau poti zice Sociologia Deviantei )
Ceea ce am vazut si experimentat in acest stagiu de practica, asadar
realitatea penitenciarului romanesc, este pe departe ce mi-am
imaginat eu ca o sa gasesc.

5. CONCLUZII
Societatea romaneasca este inca departe de tarile avansate ale Europei
astfel ca un sistem social echilibrat este doar un deziderat. Fenomene
negative ale societatii, precum somajul, excluziunea sociala, saracia,
marginalizarea, acolismul sunt prezente la ponderi ridicate, cu mult peste
cele din tarile dezvoltate.
Desi exista o serie de prioritati sociale si economice totusi evolutia societatii
este dependenta de constructia unor mecanisme de echilibare a raporturilor
sociale. Intr-un astfel de context eforturile de reintegrare sociala a
persoanelor eliberate din penitenciar sunt sortite in mare parte esecului.
Trecerea in revista a factorilor care ar putea contribui la reintegrarea sociala
raman in stadiul de potential cu sanse de reduse de a fi valorificat.
Dificultatea dobandirii unui loc de munca face ca atitudinea fata de munca sa
capete conotatii negative. Eforturile de evitare a revenirii in penitenciar,
datorita impactului negative pe care l-a avut asupra vietii personale, pot fi
considerate in conditiile nereusitelor personale si activarii intr-un mod
nefericit a cee ace anterior am numit conditionalitati riscante. Interesul fata
decursurile educative si cele de recalificare isi pierd din importanta pentru
cei in cauza daca acestea sunt considerate zadarnice si inutile dupa
eliberare. Modificarea comportamentului trebuie incurajata prin apropierea

individului decele 2 repere care ii ghideaza atitudinea: dorinta si timpul. In


deplinirea cel putin partial a dorintelor prin cai acceptate social, intr-un timp
rezonabil reduce riscul de recidiva, iar interesul manifestat in penitenciar
pentru dobandirea acestot activitati trebuie mentinut pentru a oferi o cale de
corelare a dorintelor si timpului necesar cu actvitatile agreate de societate.
Experienta in munca anterioara arestarii trebuie continuata dupa ispasirea
pedepsei. Posesiile economice reduc importanta dorintelor si a timpului
pentru cei care fac parte din aceasta categorie.
Lipsa pe cat posibil a presiunilor de natura economica si orientarea eforturilor
doar pentru reintegrarea sociala si sporirea posesiunilor fara nevoi stringente
sunt elemente care faciliteaza reintegrarea sociala.
Insa toti factori mentionati anterior se afla sub incidenta conditionalitatilor
riscante, ce pot genera un cerc vicios din care indivizii nu pot iesi fara ajutor.
In opinia noastra se justifica aparitia unor institutii specializate in continuarea
muncii educative din penitenciar. In cazul tinerilor pedepsele suntmai reduse,
iar comportamentul specific varstei poate incetini procesul de asimilare a
valorilor sociale ce contribuie la un comportament conform cu regulile
sociale. Alaturi de reeducare sunt necesare dobandirea de noi calificari care
sa-I apropie pe cei in cauza de piata muncii.
Istoricul fiecarei personae din penitenciar dovedeste ca cei mai multi dintre
tineri au intrat prin faptele lor sub incidenta codului penal datorita lipsei unor
notiuni fundamentale necesare in formare aunei personalitati armonioase.
Revenirea in mediul initial nu va favoriza in niciun caz reintegrarea sociala,
iar reaparitei infulentelor negative regreaza potentialul comportamentului
infractional.
Ne referim aici, in special, la cei care au crescut intr-un mediu cu atecedente
penale. Desi indepartarea de familie nu este indicate, totusi, in departarea
de influenta acestia este utila in continuarea procesului de reinserite sociala.
Un cadru institutional ca cel propus de noi poate functiona sub forma
inteprinderilor sociale, ori a unor centre de reinsertie sociala, in care pentru
perioade diferite de timp cei eliberati din penitenciar sa poata lucre in
schimbul unui salariu.
Veniturile obtinute ar putea sa asigure finantarea unori astfel de centre. In
completarea activitatii economice pot fi continuate si programele de
reeducare ale acestor persoane, urmand ca dupa perioada de reacomodare
la viate civila si dezvoltarea abilitatilor individuale necesare unei existente
sociale satisfacatoare sa fie inlocuti de alte persoane iesite din penitenciar.

Afirmam acest lucru prin prisma principiilor unei societati civilizate in care
delicventa nu este privita ca fenomen individivitual ci ca un fenomen ce
indica disfunctionalitati sociale.
Nu trebuie sa uitam ca infractionalitatea este mai ridicata in tarile europene
cu abandon scolar ridicat. Incadrarea in mediile satatistice europene
presupune un efort de comepensare a disfunctiilor sistemelor educationale,
economic si valoric ce permit aparitia unor categorii de persoane cu un
comportament anti social. Completarea sistemului educational cu astfel de
institutii poate fi o solutie eficienta la costurile presupus de internare in
penitenciar si de a evita cresterea numarului victimelor acestor
comportamente.
6. Bibliografie
Banciu D, Radulescu S, Voicu M, 1985 - Intorducere in sociologia deviantei,
Editura Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti
Ferreol G.,1998 Dictinar de sociologie, Editura Polirom, Iasi
Florin G., 2003, - Fenomenologia penitenciara, Editura Oscar Print, Bucuresti
Goodman N., 1992, Introducere in sociologie, Editura Lider, Bucuresti
Goffman E., 2004, Aziluri. Eseuri despre situatia sociala a pacientilor
pishiatrici si a altor category de personae institutionalizate, Editura Polirom,
Iasi
Ichim I.C, 2003, Minorul in reglementarile europene, Editura Timpul, Iasi
Jones David W., 2008, Understanting criminal behavior, Editura Willan
Publicing, Portland
Ogien A., 2002, Sociologia deviantei, Editura Polirom
Radulescu S., Banciu D., 2006, Justitia restaurativa. Tendinte si perspective in
lumea contemporana, Editura Lumina Lex, Bucuresti
Yin R.K, 2005, Studiu de caz, Editura Polirom, Iasi
http://anp.gov.ro