Functionarul public
a.Notiune
Functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica. Din
aceasta definitie putem deduce ca sunt functionari publici si primarii ori consilierii locali
sau judeteni. Ei nu sunt insa functionari publici in sensul statului, pentru ca sunt
reprezentanti alesi ai tarii, judetului,, orasului sau comunei si desfasoara o activitate
permanenta limitata in timp, de regula la 4 ani. De asemenea, activitatea lor se
desfasoara in sesiune sau sedinta. Accesul la aceste functii care au caracter politic este
prevazut de lege si titularilor unor astfel de functii din Guvern, ministere si alte autoritati
ale administratiei publice li se aplica un regim juridic special.
b.Clasificarea functionarilor publici
Legea 188/1999 prevede ca fiecare dintre cele 3 categorii ale functiei publice se imparte
in 3 clase. Clasa este o etapa din cariera functionarului public. Structura ierarhica a
claselor este urmatoarea: clasa a III-a, clasa a II-a, clasa I ca nivel maxim. La randul sau,
fiecare clasa se imparte in 3 grade de functionari publici definitivi.
Astfel, in perioada interbelica, existau urmatoarele criterii, dupa care se clasificau
functionarii publici:
Dupa regimul aplicabil se distingeau:
-functionari permanenti ai statului
-agenti angakati sau functionari contractuali
Dupa caracterul functiei erau:
-functionari de cariera
-functionari politici
Dupa obiectul activitatii, se putea vorbi de:
-functionari de decizie
-functionari de pregatire a deciziilor
-functionari de executare a deciziilor.
c.Selectarea functionarilor publici
Intrarea in corpul functionarilor piblici se face numai prin concurs organizat de
autoritatea sau institutia publica interesata in limita posturilor ramase vacante. Functiile
publice vacante pentru care se organizeaza concurs pentru intrarea in corpul
functionarilor publici se dau publicitatii cu 30 zile inainte de data organizarii concursului.
Faptul ca aceste concursuri sunt date publicitatii face sa creasca nu marul candidatilor,
ceea ce asigura, cel putin la nivel teoretic, o selectie pe baza de competenta.
d.Conditii pentru ocuparea functiei publice
-cetatenia romana(ca unica cetatenie) si domiciliul obligatoriu in Romania;
-cunoasterea limbii roamne, scris si vorbit;
-varsta de 18 ani;
-capacitate deplina de exercitiu;
-starea de sanatate corespunzatoare functiei pentru care candideaza, astestat prin examen
medica;
-conditii de studii prevazute pentru functia publica respectiva;
-inexistenta unei condamnari pentru savarsisrea unei infractiuni care ar face-o
incompatibila cu execitarea functiei publice;
-castigarea concursului sau promovarea examenului organizat pentru ocuparea functiei
publice.
d.Conditii de stagiu
Candidatii reusiti la concurs sunt numiti functionari publici, debutanti prin ordin sau
dispozitie, dupa caz, a conducatorului institutiei sau autoritatii publice in a carei
organigrama se afla postul vacant. Durata perioadei de stagiu este:
-12 luni pentru functionarii publici din clasa I;
-8 luni pentru functionarii din clasa a II-a;
-6 luni pentru functionarii publici din clasa a III-a.
Functionari publici debutanti pot fi definitivati numai dupa terminarea perioadei de
stagiu, care are ca obiect confirmarea aptitudinilor profesionale pentru indeplinirea
atributiilor si responsabilitatilor unei functii publice.
e.Drepturi
1.Dreptul la opinie al funcionarilor publici este garantat.
2.Este interzis orice discriminare ntre funcionarii publici pe criterii politice, de
apartenen sindical, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexual, stare
material, origine social sau de orice alt asemenea natur.
3.Funcionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau n
aplicarea prezentului statut i care l vizeaz n mod direct.
4.Dreptul de asociere sindical este garantat funcionarilor publici, cu excepia celor care
sunt numii n categoria nalilor funcionari publici, funcionarilor publici de conducere
i altor categorii de funcionari publici crora le este interzis acest drept prin statute
speciale.
5.Funcionarilor publici le este recunoscut dreptul la grev, n condiiile legii, cu
respectarea principiului continuitii i celeritii serviciului public
6.Funcionarii publici au dreptul de a-i perfeciona n mod continuu pregtirea
profesional.
7.Funcionarii publici au dreptul, n condiiile legii, la concediu de odihn, la concedii
medicale i la alte concedii.
f)Indatoriri
1.Funcionarii publici au obligaia s i ndeplineasc cu profesionalism, imparialitate i
n conformitate cu legea ndatoririle de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar
putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului
funcionarilor publici.
2.Funcionarii publici de conducere sunt obligai s sprijine propunerile i iniiativele
motivate ale personalului din subordine, n vederea mbuntirii activitii autoritii sau
instituiei publice n care i desfoar activitatea, precum i a calitii serviciilor publice
oferite cetenilor.
3.Funcionarii publici au ndatorirea de a respecta normele de conduit profesional i
civic prevzute de lege.
4.Funcionarii publici rspund, potrivit legii, de ndeplinirea atribuiilor ce le revin din
funcia public pe care o dein, precum i a atribuiilor ce le sunt delegate.
5.Funcionarul public este obligat s se conformeze dispoziiilor primite de la superiorii
ierarhici.
6.Funcionarilor publici le este interzis s solicite sau s accepte, direct sau indirect,
pentru ei sau pentru alii, n considerarea funciei lor publice, daruri sau alte avantaje.
Principiile deontologiei
A.Peincipii constitutionale
1.Principiul suprematiei constitutiei si respectarea legii
Romania este un stat national, suveran si independent, unitara si indivizibil, dupa cum
postuleaza chiar art.1, alin.1 din Constitutia tarii noastre. Acest aspect presupune ca exista
o lege fundamental pe care se bazeaza insasi organizarea statului si, implicit organizarea
autoritatilor administratiei publici. Prin esenta sa, ca si prin functia sa sociala, Constitutia
are o valoare juridical superioara oricarei alte norme de drept. In consecinta, toate actele
normative adoptate de Parlament si Guvern, ca sis cele emise de toate celelalte autoritati,
publici sa se conformeze normelelor si principiilor constitutionale. In cazul in care un act,
inclusive o lege adopta la nivelul Parlamentului ori regulamentul de organizare si
functionare al acestuia contravin Constitutiei, el nu poate produce efecte juridice.
Justificarea teoretica a suprematiei Constitutiei se regaseste in caracterul politic si juridic
al acesteia. In Constitutie isi gaseste expresia vointa suprema a poporului cu privire la
obiectivele si instrumentele de exercitare a puterii politice. Principiul suprematiei
Constitutiei presupune, pe de o parte, un grad mai important in ierarhia normelor juridice
fata de toate celelalte norme, de unde obligatia conformarii acestora cu Constitutia, iar, pe
de alta parte, o procedura specifica de modificare a Constitutiei, care se deosebeste
substantial de modificare a legilor ordinare.
2.Principiul egalitatii de tratament intre toti beneficiarii serviciului public
Stipuland in art.4 alin.2 din Constitutie ca Romania este patria comuna si indivizibila a
tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba,
de religie, de sex, de opinie, apartenenta politica, avere sau origine sociala, Legiuitorul
Constituant a consfintit nu doar regimul juridic al egalitatii intre cetatenii tarii, dar si
criteriile nediscriminarii intre acestia. De asemenea, Constitutia prevede in art.16
principiul egalitatii in drepturi, precizand ca cetatenii Romani sunt egali in fata legii si a
autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
3.Principiul egalitatii de sanse intre barbate si femei pentru ocuparea functiilor si
demintatilor publice
Art.16 din Constitutia Romaniei, referitor la egalitatea in drepturi prevede la alin.1 ca
cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari. De asemenea, in alin.3 face mentiunea ca, in vederea ocuparii functiilor si
demnitatilor publice, statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre barbati si femei.
Egalitatea de sanse intre femei sis barbati este definita drept luarea in considerare a
capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si feminin si
tratamentul egal al acestora.
4.Principiul respectarii demnitatii tuturor beneficiarilor serviciului public, a vietii intime,
familiale si private a acestora
Art.1 alin.3 din Constitutia Romaniei aseaza la loc de cinste ideea demnitatii umane,
mentionandu-se ca tara noastra este un stat de drept, democratic si social, in care
demnitatile omului, drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme. Prin
demnitate umana in general se intelege respectul fata de celelelalte persoane, precum si
respectul propiei persoane. Viata privata este viata persoanei desfasurata intr-un cadru
ascuns de privirile celorlalti. Ea difera de viata publica, desfasurata in cadrul public,
accesibil tuturor. Dreptul la viata privata presupune interzicerea oricarei imixtiuni