Sunteți pe pagina 1din 23

LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA GRAVIDEI LA TERMEN IN TIMPUL NASTERII

medicina

ALTE DOCUMENTE
Diagnostic
Coagulopatiile din hepatopatiile cronice severe
BULETIN DE ANALIZE MEDICALE Nr... ANTIBIOGRAMA
PATOLOGIA BURSELOR
SUNTUL STANGA - DREAPTA (BOLI CONGENITALE DE CORD NECIANOGENE)
Aspirina (acidul acetilsalicilic), cel mai cunoscut medicament
Eructatie
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
TEHNICA CHIRURGICALA - IMPLANTUL CILINDRIC
FLEGMONUL GAZOS (CELULITA CREPITANTA NECLOSTRIDIANA)
sCOALA SANITARA POSTLICEALA
,,CAROL DAVILA"
BUCUREsTI - FILIALA ONEsTI

LUCRARE DE DIPLOMA
NGRIJIREA GRAVIDEI LA TERMEN N TIMPUL NAsTERII

-2008-

PLANUL LUCRARII
CAPITOLUL I
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI
1.1

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITALE FEMININ

1.2

UTERUL

1.3

MIJLOACE DE FIXARE sI SUSTINERE A UTERULUI

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURALA LA TERMEN

2.1

NAsTEREA NATURALA LA TERMEN

2.2

MECANISMUL NAsTERII

2.3

LAUZIA FIZILOGICA IMEDIATA POSTPARTUM

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1

ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE


3.2

3.3

ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DUPA VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI
4.1

PREZENTARE CAZ NUMARUL I

4.2

PREZENTARE CAZ NUMARUL II

4.3

PREZENTARE CAZ NUMARUL III

ARGUMENT
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai nat
urale n prezentatie craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.
Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de nteles,
se poate vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si
al celor legate de el. Astfel, nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele prob
leme legate de ginecologie, obstetrica, avort, sarcini, menstruatie, boli partic
ulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea, aveau unele metode de dete
rminare a sarcinii si a sexului fatului.
n Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.
Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vagina
l cu specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.
Avortul era cu desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera
ca nou-nascutul nu are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copi
lul era extras cu manevre foarte crude.
si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea n vitro, ecografie, m
onitorizare electronica a fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent
att de fireasca ramne unul dintre marile miracole ale naturii.
Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole n care urmaresc di
ferite stadii ale nasterii, de la primele simptome ale acesteia pna la sosirea co
pilului pe lume.
Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului g
enital feminin. Din punct de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezu
ltat din fecundarea gametului feminin si gametului masculin se grefeaza n cavitat
ea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabi

l este expulzat din uter prin actul nasterii.


n urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale ac
esteia si pna la sosirea copilului pe lume.
Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asisten
tei : (general si specific) si nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virgi
nia Henderson.
n ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat n u
rma stagiului efectuat n Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.
CAPITOLUL I
1.1 NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL FEMININ
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiint
e si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este re
zultatul fecundarii gametului feminin (ovulul) de catre gametul masculin (sperma
tozoidul). Oul rezultat se grefeaza n cavitatea uterina, unde continua sa creasca
si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul
nasterii.
Aparatul genital feminin este format din:
a)

o parte externa:

vulva: reprezinta deschiderea nafara organelor genitale. Ea este constitui


ta din:

muntele lui Venus;

labiile mari;

labiile mici;

clitorisul;

himenul;

glandele Bertholin;

glandele Skene;

bulbii vestibulari;

glandele anexe regionale;

perineul;

b)

o parte interna:

vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit n sensul antero-pos


terior. Are rol n copulatie si serveste drept canal la trecerea fatului si anexel
or sale n timpul nasterii. Datorita elasticitatii sale are posibilitatea de a se
deschide n cursul nasterii, cnd peretii sai pot veni n contact cu peretii bazinului
, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o lungim
e de aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ;

uterul - este un organ musculos cavitar, n care se dezvolta oul; la sfrsitul


sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale. Este un organ nepereche, avnd o lun

gime la nulipare de 6,5 cm iar la multipare 7,8 cm; are un diametru transvers de
5 cm la baza si 3 cm n portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior
de 2,5-3 cm.

trompele uterine - sunt doua conducte musculo-membranoase care se ntind de l


a coarnele uterine pna la ovare; au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaz
a pe traiectul lor ntre 2-4 cm pna la 6-8 cm.

ovarele - sunt organe pereche si determina caracterele sexuale primare. Sun


t situate n cavitatea pelviana pe peretele sau posterior. Au diametrul longitudin
al de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1 cm. Ele produc ovulele si au rol en
docrin prin secretia hormonilor sexual
1.2 UTERUL
Este organul n care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si car
e produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.
FORMA: unui trunchi de con turtit n sens antero-posterior, avnd baza orienta
ta n sus si vrful trunchiat n jos. n partea mijlocie prezinta o ngustare numita istm,
care l mparte n doua portiuni diferite: corp si col. Este situat n regiunea pelvian
a pe linia mediana si prezinta raporturi anatomice:

anterior - cu vezica urinara;

posterior - cu rectul;

inferior - se continua cu vaginul;

superior - cu organele intestinale si colonul;

lateral - cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI:

la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea l


a nivelul fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm


; lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.
CONSISTENTA UTERULUI:

este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul ginecolog


ic. El tinde n timpul examinarii sa scape printre degete, ca un smbure de cireasa.
n sarcina, uterul devine mai moale, mai pastos.
GREUTATEA UTERULUI:

este n medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60 g


r) dect la multipare (60-70 gr).

este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descr
iu doua fete si doua margini:

fata anterioara - usor convexa este acoperita de peritoneu pna la istm, u


nde acesta se reflecta pe vezica, formnd fundul de sac vezico -uterin.


fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de p
erioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal poste
rior; apoi se reflecta pe rect formnd fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este
n raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe marginile uterului se
gasesc vasele uterine si se pot afla vestigii ale canalului Wolff, cum este cana
lul Malpighi-Gartner.

marginea superioara sau fundul uterin - este ngrosata si rotunjita, conca


va sau rectilinie la fete si net convexa la multipare.
2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
3.colul uterin - este mai ngust si mai putin voluminos dect corpul si are o forma
de butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se
insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior insertia sa diviznd colul n po
rtiunea supra si subvaginala.
1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSTINERE
A UTERULUI
Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

ligamente largi;

ligamente rotunde;

ligamente utero-sacrate;

Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, ntinse n


tre marginile uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare lig
ament este format din doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara.
Acestea se continua una pe cealalta la marginea superioara a ligamentului larg. n
aceasta margine se gaseste tuba uterina. Foita anterioara trece pe vezica si pe
peretele anterior al pelvisului formnd excavatia vezico-uterina. Foita posterioa
ra coboara mai jos pna pe vagin, apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretel
e pelvian posterior formnd excavatia recto-uterina.

Ligamentul rotund - este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca


de la unghiul tubar al uterului strabate ligamentul larg, ncretiseaza vasele ilia
ce externe si patrunde n canalul inghinal, parcurge acest canal, iese din el prin
orificiul subcutan si se termina n tesutul grasos al muntelui pubelui si al labi
ilor mari. Lungimea lui este de aproximativ 12 - 15 cm, iar grosimea de 4-7 mm.
STRUCTURA UTERULUI
Peretele uterului este format din trei tunici:

tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care m


braca uterul.

tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este st


ratul cel
mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire mu
sculare netede separate, dar n acelasi timp solidarizate ntre ele prin tesutul con
junctiv. Contine si numeroase vase sangvine. Se considera ca miometrul este form
at din trei straturi:

stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.


stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se numeste plexifor.

stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

tunica mucoasa (endometrul) - adera strns la miometru fara ntreruperea


unei mucoase.
VASCULARIZATIA sI INERVATIA UTERULUI
- ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul rnd de artera
uterina; n mica masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund
- ARTERA UTERINA: are un diametru de 2-3 mm n afara sarcinii si de 5-6mm n timpu
l sarcinii. Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi com
un cu ombilicala, la nivelul fosei ovariene. Pe lnga artera uterina la irigarea u
terului, mai participa si artera ovariana prin anasotompozele tubo-ovariene prec
um si o artera de nsemnatate redusa artera ligamentului rotund.
- VENELE: pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai nti n niste canale s
peciale situate n stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate n tu
nica musculara si se numesc sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endot
eliu. n timpul sarcinii, ele se largesc considerabil nct uterul devine un ,,mare bu
rete''.
-

LIMFATICELE: provin din trei retele:

-mucoasa;
-musculara;
-seroasa;
Ele se strng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - re
teaua subseroasa.
Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se ndreapta spre marginile uterulu
i, apoi spre
diferite grupuri regionale de noduri limfatice.
INERVATIA UTERULUI
Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.
Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogast
ric inferior cu
predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si gangli
oni plasati n parametrii ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezical
e si uterine.
GLANDELE MAMARE
Sunt n mod normal organe pereche, prezentnd la exterior areola mamara n
centrul acesteia gasindu-se mamelonul.
Greutatea lor variaza n functie de starea functionala: la nastere au
5 grame, la adulte 200 grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame

. Greutatea ca si forma celor doi sni sunt inegale.


2.1 NAsTEREA NATURALA LA TERMEN
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n preze
ntatie craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen.
DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV - se bazeaza pe elemente furnizate de pre
zenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea majoritate a
cazurilor diagnostic de certitudine.
Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea
progresiva de volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.
La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita
de areola secundara, tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va
aprecia conformatia mamelonului n vederea procesului de lactatie.
Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum n
totalitate, linia mediana pigmentata, prezenta vergeturilor pe flancuri si pe co
apse, deplisarea cicatricei omblilicale, si miscarile active ale fatului.
Organele genitale externe prezinta o pigmentare accentuata a tegumen
telor, culoarea violacee a mucoasei vulvovaginale.
La nivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta
edemelor sau a varicelor.
Palparea snilor va aprecia consistenta glandulara a acestora, iar la exp
rimarea mamelonului aparitia colostrului.
Palparea abdomenului, la aceasta vrsta de sarcina este de o deosebita
importanta, deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului n int
eriorul sau. Se va efectua o palpare superficiala care va constata o formatiune
ovoidala, contractila, pastoasa, cu axul mare longitudinal de cele mai multe ori
. Vom aprecia cu ajutorul panglicii metrice dimensiunile uterului gravid (la ter
men naltimea fundului uterin este de 35-36 cm).
Palparea profunda se ncepe n regiunea hipogastrica si are drept scop e
videntierea polilor fetali. n 96 % din cazuri n hipogastru se percepe o formatiune
dura, rotunda, regulata, mobile - polul cefalic al fatului. La fundul uterin se
constata o formatiune mai neregulata, de consistenta inegala - polul pelvin. ntr
-unul din flancuri se va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi poli - spa
tele fetal. n flancul opus se gasesc partile mici fetale.
Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical. Focarul
de intensitate maxima a BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dint
re spina iliaca antero-posterioara si ombilic, de aceeiasi parte cu spatele feta
l.
La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va const
ata colul de consistenta moale n totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale l
aterale se pune n evidenta prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic difer
ential.
n situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un
fibrom uterin gigant sau un chist ovarian voluminos.
METODE PARACLINICE DE DIAGNOCTIC POZITIV sunt utilizate relativ rar: fonocardiog
rafia (nregistreaza frecventa si ritmul cordului fetal), ultrasonografia si exame
nul radiologic (permis numai dupa 36 saptamni, din cauza riscului de iradiere).

n ultimul trimestru de sarcina se fac mai multe investigatii: VDRL, examenul suma
r de urina, examenul secretiei vaginale, testul HIV, ecografie abdominala.
2.2 MECANISMUL NAsTERII
Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade'' s
au ,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar
la multipare este de 6-8 ore.
Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmat
oarele simptome:

contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;

scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n pelvis;

eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;

colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;

Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine d


ureroase, ce modifica colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:

contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari


ale colului uterin;

eliminarea dopului gelatinos;

bombarea membranelor ce solicita orificiu uterin;


Travaliul cuprinde patru perioade:

1.perioda nti sau de dilatatie cervicala.

dureaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara. Aceasta perioada n


u trebuie sa depaseasca 11-12 ore;

contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc progresiv n fr


ecventa, durata si intensitate producnd neliniste, agitatie, fiind greu de suport
at pentru gravida nevrotica sau fricoasa. n urma contractiilor uterine dureroase,
colul se nmoaie, se scurteaza, apoi se sterge, iar doplu gelatinos cu striuri sa
ngvine se elimina.

peretii colului sunt nglobati n segmentul inferior, formnd canalul segmento-ce


rvical, ce se destinde pasiv

n urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal, formnd canalul de


nastere .

marginile orificiului uterin se subtiaza, se ntind, iar dilatatia orificiul


ui creste pna la 10 cm formnd dilatatia completa.

punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie de 6-7 cm.

membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se pot rupe prematur
, nainte ca gravida sa intre n travaliu la o dilatatie a orificiului uterin de 6 c
m ; artificial, membranele se rup de catre medic la o dilatatie de peste 6 cm; d
upa 6 ore de membrane rupte infectia amniotica este probabila, iar dupa 24 de or
e este sigura. Dupa ruperea spontana a membranelor, prezentatia fatului coboara,
lund contact cu canalul segmentocervical, pe care l destinde, iar ca reflex se pr

oduce descarcarea unei noi cantitati de oxitocina.


2. perioada a doua sau de expulzie a fatului:

dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la multipara.

ncepe odata cu dilatatia completa, cnd prezentatia este coborta pe planseul pe


lviperineal, cu sau fara ruptura membranelor ; contractiile uterine, la 2-3 minu
te, durnd 40-50 secunde, devin mai puternice si cu eficienta mai mare. dupa un ti
mp ele se nsotesc si de contractii reflexe ale muschiilor abdominali si diafragme
i, aparnd astfel contractiile uterine expulzive.

fatul este mpins, prin canalul de nastere, caudal pna la ntroitul vulvar.

presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce reflexul de


reamat, ducnd la expulzia fatului n afara canalului de nastere.

sc

3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale dureaza 30 m


inute n medie.
4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa naster
e si delivreta, cnd se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligato
rie.
Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.
Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de concepti
e, prezinta: strmtoarea superioara (sau intrarea n pelvisul mic), excavatia (sau c
onductul), strmtoarea inferioara (sau iesire din pelvis). Pentru a trece prin ace
asta filiera osoasa, prezentatia executa trei timpi principali sau timpii naster
ii: angajarea, coborrea si dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele miscari
suplimentare de orientare, flexie, rotatie interna si externa si nclinare latera
la. Miscarile craniului si ale trunchiului sunt asociate, trunchiul repetnd misca
rile craniului.Cea mai frecventa prezentatie este cea longitudinala craniana (96
%).
CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMAL
PERIOADA DE DILATATIE
n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:

situatia dilatatiei colului uterin;

evolutia prezentatiei

aspectul lichidului amniotic;

dinamica uterina;

bataile cordului fetal;


Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului (part

ograma).
PERIOADA DE EXPULZIE
ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii
expulzive, parturienta se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa gine
cologica.


n expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea fa
tului (BCF-urile).

se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o dez


infectie larga suprapubiana, vulvoperineala, si a fetei posterointerioare a coap
selor, prin badijonare cu alcool iodat, septozol.

se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se dezinfect


eaza minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.

se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea pre


sei abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine, partu
rienta va inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30 secunde.
Va repeta aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele dintre contr
actii i se va administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a se cruta inte
gritatea tesuturilor moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar, degajandu-se u
sor, dupa prealabila infiltrare cu novocaina 1% (60-80 ml) a perineului. Daca es
te indicata epiziotomia, se decoroneaza craniul de perineu.
La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a preve
ni aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical,
iar daca exista se sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este larga, se da
peste cap. Palmele se fixeaza pe temporoparietalele craniului fetal si se face
rotatia externa a craniului catre partea n care a fost occipitul. Tragem n jos, de
gajnd umarul anterior apoi n sus si nainte, degajnd umarul posterior.
Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor
. Se aseaza fatul pe masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda prime
le ingrijiri fatului, dezobstrund cu o sonda Nelaton caile respiratorii superioar
e. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de nylon sau de matas
e, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga
la 1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine u
n nod cu o ansa deasupra, facnd un fel de capison. Suprafata sectionata a cordonu
lui se sterge si se tamponeaza cu o solutie antiseptica (alcool iodat, septozol)
, apoi se observa daca mai sngereaza. Cordonul mai gros se leaga mai sus, astfel
ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza cu o compresa
sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un pan
sament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu pre
zinta malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se f
ace profilaxia oftalmiei gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picatur
i de nitrat de argint solutie 1%. Se cntareste nou-nascutul se arata mamei, dupa
care se trimite n sectia de pediatrie.
CONDUITA N DELIVRENTA PLACENTEI (PERIOADA A III A)
Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n
pensa Kocher se pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei.
Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.
Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (pato
logica), cnd apar complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei timpi:
dezlipirea placentei, alunecarea placentei, expulzia placentei din vagin.
Expulzia placentei din vagin poate fi:

spontana - cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelo


r sale, n afara cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei
putnd fi retinute n uter).

naturala - cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea cervicovagin

ala, de unde nu se dezlipeste, apare hemoragia impunndu-se o interventie activa d


e decolare si extractie manuala a placentei;

naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid


placenta;

Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora.


Placenta eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, int
egritatea lobilor si a membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a co
rdonului ombilical.
TEHNICA DIRIJARII MEDICAMENTOASE A EXPULZIEI PLACENTEI
Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin, Synt
ocinon, Ergomet, Ocitocin), n momentul degajarii capului - la multipare sau a num
arului anterior - la primipare, sau dupa degajarea capului n prezentatie pelviana
. Este obligatorie la marile multipare cu uter hipoton.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n segmentu
l inferior. Se verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei deasupra simfize
i. Cnd cordonul ombilical nu se ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita.
Se tractioneaza usor pe capatul prins n pensa, aducndu-se placenta la vulva. Se tr
age n sus si se elimina la exterior. Placenta se primeste ntre palme si printr-o m
iscare de rasucire extragem si membranele n totalitate.
Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-5
0 minute, se face extractie manuala de placenta.
CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A HEMOSTAZEI
(PERIOADA A IVA)
Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se ob
serva daca s-a contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pans
ament vulvar steril si se tine lauza n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd
cauza pierderilor de snge este atonia uterina se administreaza ocitocice.Daca he
moragia nu nceteaza ne gndim la eventuale resturi n uter sau solutii de continuitat
e nesaturate
2.3 LAUZIA FIZIOLOGICA IMEDIATA POSTPARTUM
Lauzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea organ
ismului matern la echilibrul din stare de negraviditate.
Lauzia fiziologica imediata postpartum- urmeaza imediat dupa expulzia placentei
din cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.
Fenomenele care au loc n aceasta perioada sunt:

contractiile uterine;

retractia uterina;

hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei;

Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care devi


ne globulos si dur, formnd globul de siguranta Pinard.
Conduita: n primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramne la sala de nastere
, supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arteriala, pulsul, curba te

rmica. Prin inspectia si palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa.


Prin inspectia organelor genitale externe si a pansamentului steril vulvar, se
observa cantitatea de snge eliminata la nivelul cailor genitale. Sngerarea fiziolo
gica n aceasta perioada este de 250-300ml. Este necesar sa se supravegheze lauza
foarte atent n acest interval de timp, pentru a putea interveni imediat n cazul ap
aritiei unei complicatii hemoragice.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1. GENERAL:

preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta personala, tinu


ta de spital si o repartizeaza n salon, dupa informarea prealabila asupra structu
rii sectiei si drepturile ce i revin ca pacienta

perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii asupra starii


si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii, tratamentul si
ingrijirile acordate conform indicatiilor din foaia de observatie

identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza functiile vit


ale, stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire, evalueaza rezultatele
otinute pe care le inregistreza in dosarul de ingrijiri

pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii speciale


sau chirurgicale

administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse biologice pen


tru examen de laborator

pregateste materialul si instrumentarul n vederea sterilizarii

pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile necesare int


erventiei

efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente si a act


ivitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul raportului de tura

respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si combaterea infecti


ilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor sanitare

organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate

participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n domeniul medical si al n


grijirilor pentru sanatate
3.2. SPECIFIC:

N TRAVALIU:

sta lnga gravida asigurndu-i confortul psihoafectiv, oferindu-i siguranta;

urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si n general evolutia travaliului;

executa examenul general sumar si obstetrical n lipsa medicului (exceptnd tus


eul vaginal );

CUD.

urmareste cu precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si intensitate

ntre contractii asculta BCF-urile;

semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina sau modificaril


e BCF-urilor;

N PERIOADA DE EXPULZIE:

cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul, asez gravida pe masa gineco
logica;

pregateste cmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga suprapubiana, vul


voperineala si a fetelor posterointerne ale coapsei, cu solutie de alcool iodat;

aseaza cmpurile sterile, izolnd regiunea vulvoperineala;

explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;

ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;

daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta ntocmai regulile de


asepsie, astfel: isi spala minile cu trei perii sterile, cu apa sterila si sapun
timp de cinci minute pentru fiecare perie; prima perie folosind-o pna la doua la
turi de degete de plica cotului, a doua perie pna la jumatatea antebratului, iar
cu a treia perie va spala numai mna. Va avea grija ca sa nu atinga obiectele din
jur (nesterile), si ca apa de pe mini sa se scurga spre cot si nu invers.

dupa aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat, septozol


si alcool de 70 grade.

mbraca bluza si masca sterila;


ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENTA PLACENTEI

n momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent parturient


a urmarind starea generala, cantitatea de snge pierdut (maxim 300 ml), fiind preg
atita pentru o extractie manuala a placentei;

verifica daca uterul este bine contractat;

verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mna deasupra simfizei pu


biene (manevra KUSTNER);

extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii place


ntei (prin tractiune usoara);

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI

urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;

se face toaleta externa a lauzei;

pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore n sala;

ie;

administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta hemorag

in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN LEHUZIA IMEDIATA

supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;

palpeaza si inspecteaza uterul pentru a aprecia forma si consistenta sa;

inspecteaza pansamentul vulvar observnd astfel cantitatea de snge eliminata l


a nivelul cailor genitale;

spune pacientei ca nu are voie sa doarma n aceste ore (2-4 ore) deoarece est
e pericol de hemoragie prin vasodilatatie.
3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE
DUPA VIRGINIA HENDERSON
1.

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

2.

Nevoia de a se alimenta si hidrata.

3.

Nevoia de a elimina.

4.

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

5.

Nevoia de a se odihni si dormi.

6.

Nevoia de a se dezbraca si imbraca.

7.

Nevoia de a avea o temperatura corporala n limite normale.

8.

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele.

9.

Nevoia de a evita pericolele.

10.

Nevoia de a comunica

11.

Nevoia de a se realiza.

12.

Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

13.

Nevoia de a se recreea.

14.
Nevoia de a nvata.
NUME sI PRENUME: Florian Ana-Maria
DATA NAsTERII: 18.VI.1986
DOMICILIU: Dofteana; judetul: Bacau
NATIONALITATEA: romna
OCUPATIA: casnica
STAREA CIVILA: casatorita
RELIGIA: ortodoxa
GRUPA SANGVINA:01; RH:+
GRUPA SANGVINA A SOTULUI:AII, RH:+
ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I G I P, SARCINA 40 SAPTAMNI, FAT VIU, MEMBRANE INTACTE,


PREZENTATIE CRANIANA, CONTRACTII UTERINE DUREROASE DE INTENSITATE MODERATA
DATA INTERNARII: 12.II.2008
DATA LUARII N EVIDENTA: 12.II.2008
STABILIREA LEGATURII CU PARTURIENTA: parturienta este o fire comunicativa si a r
aspuns la toate ntrebarile pe care i le-am adresat.Datele au fost culese prin dis
cutia cu parturienta n sala de travaliu, din foaia de observatii si de la echip
a medicala.
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La inspectia sni
lor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constata ma
rirea sa n volum, linia mediana pigmentata, miscari active ale fatului, prezenta
vergeturilor pe coapse si pe flancuri.
POSTURA: pacienta sta n decubit lateral n pat, schimbndu-si des pozitia din cauza c
ontractiilor uterine dureroase de intensitate moderata
INALTIMEA: 1,63cm.
GREUTATEA: 68 kg.
COMPORTAMENT IGIENIC: pacienta are o igiena corespunzatoare, este ingrijita, ord
onata.
VIATA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii ac
estuia intr-o casa cu trei camere. Are 10 clase si pna a ramas nsarcinata a lucrat
la un magazin ca vnzatoare.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux modera
t,
N=0,
A=0
PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;
Mama sanatoasa;
Tatal sanatos
ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat n data de 12.II.2008 cu diagnosticul: IG I
P, Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contrac
tii uterine dureroase. A fost luata n evidenta la medicul de familie din trimestr
ul al-II-lea de sarcina. A fost la control periodic la medicul de familie.
UM: 5.V.2007
PMF: nu precizeaza
DPN:9.II.2008

CA: 106 cm.


IFU: 33 cm.
TA: 100/50 mmHg.
BCF=140b/minut pe linia spinoombilicala stnga
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 20 cm
Bispinos = 24 cm.
Bicrest = 28 cm.
Bitrohanterian = 32 cm.
ANALIZA DATELOR PE PERIOADA DE TRAVALIU
12.II.2008 ORA 7:10 - 9:10
NEVOI PERTURBATE

PROBLEME

1.NEVOIA DE A AVEA
terine

MANIFESTARI

-pozitie impusa

O POSTURA

-contractii u

de contractiile
dureroase la 10'
uterine dureroase
care dureaza 30''

2.NEVOIA DE A EVITA
xietate;

-pericol de epuizare

PERICOLELE

fizica
-stare de agitatie;
-neliniste;
-neodihnirea ntre
contractii;
oboseala; durere

3.NEVOIA DE A AVEA
-crestera nr de

-polipnee

O BUNA CIRCULATIE
respiratii pe minut
(R=26r/min)

-an

4.NEVOIA DE A NVATA
rere de

-cunostinte

insuficiente;

-ce

informatii;
-frica pentru
-stare de neliniste,

momentul nasterii;
-agitatie;
DIAGNOSTIC DE NURSING PE PERIOADA DE TRAVALIU:
ORA 7:10 - 9:10
P = pozitie impusa de contractiile uterine dureroase
E = datorata sarcinii la termen
S = manifestata prin durere n regiunea lombara si n partea inferioara a
abdomenului;
P = epuizare fizica
E = din cauza anxietatii, stare de agitatie, nerelaxarea ntre contractiile
uterine dureroase de intensitate moderata pe fond de sarcina la termen
S = manifestata prin oboseala, stare de neliniste, necunoastere;
P = polipnee prin cresterea numarului de respiratii pe minut
E = cauzata de contractiile uterine dureroase pe fond de sarcina la termen
S = manifestata prin inspiruri si expiruri scurte, rapide si superficiale;
FUNCTIILE VITALE sI VEGETATIVE
PE PERIOADA DE TRAVALIU
ORA 7:10 - 9:10
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani
Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata
DATA
VALORILE PARTURIENTEI
12.II.2008
ORA 7:10

TA = 100/50 mmHg
P = 82 b/min.

T = 36,90C
I = 1,63 cm.
G = 68 kg
R = 26 r/min.
CA=106 cm.
Bd = 20 cm.
Bs = 24 cm.
Bc = 28 cm.
Bt = 32 cm.
BCF = 140 b/min pe linia spinoombilicala
stanga
Col incomplet sters pentru doua degete;
Ruperea spontana a membranelor;
CUD-rare la 10 min. care dureaza 30 sec.
12.II.2008
ORA 8:00

CUD la 5 min. care dureaza 20 sec.


BCF = 140 b/min.
Dilatatie = 4-5 cm.
12.II.2008
ORA 8: 30
Dilatatie = 6-7 cm.
CUD = la 2 min. care dureaza 40 sec.
BCF = 140 b/min.
12.II.2008
ORA 9:10
CUD cu caracter expulziv
BCF = 140 b/min.

12.II.2008
ORA 7:10

TA = 100/50 mmHg
P = 82 b/min.
T = 36,90C
I = 1,63 cm.
G = 68 kg
R = 26 r/min.
CA=106 cm.
Bd = 20 cm.
Bs = 24 cm.
Bc = 28 cm.
Bt = 32 cm.
BCF = 140 b/min pe linia spinoombilicala
stanga
Col incomplet sters pentru doua degete;
Ruperea spontana a membranelor;
CUD-rare la 10 min. care dureaza 30 sec.
12.II.2008
ORA 8:00

CUD la 5 min. care dureaza 20 sec.


BCF = 140 b/min.
Dilatatie = 4-5 cm.
12.II.2008
ORA 8: 30
Dilatatie = 6-7 cm.
CUD = la 2 min. care dureaza 40 sec.
BCF = 140 b/min.

12.II.2008
ORA 9:10
CUD cu caracter expulziv
BCF = 140 b/min.
INVESTIGATIILE PARTURIENTEI
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani
Diagnostic: Sarcina 40 saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata

DATA
ANALIZE
VALORI
NORMALE
VALORILE PARTURIENTEI
12.II.2008
Hematii
4,2-4,8milioane/mm3
3,970milioane/mm3
Hemoglobina
13g/1oo ml.
12,2 g/1oo ml.
Hematocrit
41+ /-5 %
37%

Rh

pozitiv
Grupa sangvina

01
VDRL

negativ
MEDICATIA
DATA
DENUMIREA MEDICAMENTULUI
DOZA
CALEA DE ADMINISTRARE
12.II.2008
N SALA DE TRAVALIU
GLUCOZA 5% 500 ml
500 ml.
IV.
OXITOCIN
II FIOLE
IV.( n perfuzie 20 pic/min.)
12.II.2008
N SALA DE NAsTERE

XILINA 1 %
I FIOLA
local n perineu
EVOLUTIA TRAVALIULUI N SALA DE NAsTERE
Pacienta: Florian Ana-Maria, 22 ani;
Diagnostic: I G I P, Sarcina saptamna 40, fat viu, membrane intacte prezentatie
craniana, contractii uterine dureroase de intensitate moderata
DATA, ORA, INTRARII N SALA: 12.II.2008 ORA 7:10

ORA 7:10:

col incomplet sters pentru doua degete;

ruperea spontana a membranelor;

contractii uterine dureroase rare la 10 min. care dureaza 30 sec.

BCF = 140 b/ min.

ORA 8:00 -

contractii uterine dureroase la 5 min. care dureaza 20 sec.

dilatatie 4-5 cm.

BCF = 140 b/min.

ORA 8:30 TV:

dilatatie 6-7 cm.

membrane rupte;

contractii uterine dureroase la 2 min. care dureaza 40 sec.

ORA 9:10

contractii uterine dureroase cu caracter expulziv

BCF = 140 b/min.

dilatatie completa (10cm)

ORA 9:45 - EXPULZIA FATULUI

FELUL EI: naste spontan n occipito-pubian un fat viu de sex masculin avnd o greu
tate de 4000 grame si scorul Apgar = 9

delivrenta naturala;

perineotomie;

ORA 9:55 - EXPULZIA PLACENTEI : naturala


Greutatea si particularitati = 660 grame, integra

DURATA EXPULZIEI FATULUI: 30 minute

DURATA EXPULZIEI PLACENTEI 10 minute

CARACTERISTICILE TRAVALIULUI: normal;

NAsTERE: spontana

MEMBRANE: ruperea spontana a membranelor;

STAREA PARTILOR MOI: perineotomie;

STARE GENERALA POSTPARTUM: buna

P = 80 b/min.

TA = 95/60 mmHg.

FATUL:Sex = M, G = 4000 grame, IA = 9