Sunteți pe pagina 1din 12

FATADE VERZI CONCEPT, UTILIZARE, CLASIFICARE SI CARACTERISTICI

1. INTRODUCERE
2. DEFINITII, TERMINOLOGIE
3. CONCEPT SI SCURT ISTORIC
4. UTILIZARE
5. CLASIFICARE
6. CARACTERISTICI (AVANTAJE, DEZAVANTAJE)
7. INFORMATII TEHNICE
8. STUDIU DE CAZ
9. CONCLUZII
10.BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE

Scopul acestei lucrari este de a prezenta si descrie conceptul de fatada


verde, date fiind tendintele actuale de integrare a sistemelor organice, vii, in spatiul
arhitectural. Bazat pe multiple si diverse surse din literatura de specialitate, voi
prezenta mai intai tipurile de finisaje din categoria sistemelor vii, caci de multe ori
sunt confundati termenii si notiunile, voi explica pe scurt terminologia relevanta
pentru acest subiect, ca mai apoi sa descriu conceptul de fatada verde, diferite
utilizari, clasificari si caracteristici, terminand prin a face o sinteza a multitudinii de
informatii tehnice si
printr-o scurta analiza a doua studii de caz.
Studii recente din domeniul planificarii urbane sustenabile, tind sa puna
accentul pe componenta vegetala, favorizand implementarea si conservarea
tesutului vegetal urban la un nivel cat mai ridicat de calitate si performanta.
Abordarile contemporane concentrate pe impactul benefic al vegetatiei in
arhitectura sunt definite ca Biophilic Design/Architecture, avand ca scop
dezvoltarea unei relatii mai stranse intre arhitectura si cadrul natural.
Intr-o tendinta de integrare din ce in ce mai armonioasa si serioasa in mediile
sustenabile, fatadele verzi sunt importante nu numai pentru impactul vizual
puternic, dar si pentru sanatatea cladirii in sine si sanatatea fizica si psihica a
oamenilor.
Fata de alte produse si sisteme din arhitectura, fatadele verzi au marele
avantaj ca pot fi proiectate de la inceput, o data cu fazele incipiente ale conceptului
arhitectural, sau pot fi adaugate ulterior (in cadrul conversiilor sau a revitalizarii
fatadelor, cum ar fi cazul cladirilor apartinand perioadei industriale sau a celor slab
ingrijite).
Finisajele din categoria sistemelor vii, in special peretii verzi( suprafete
verticale acoperite cu vegetatie) se impart in doua mari categorii : peretii vii,
supranumiti gradini urbane, si fatadele verzi. Aceste doua categorii reprezinta de
fapt doua concepte foarte diferite de a ajunge la un efect aproximativ similar, cel al
suprafetelor verzi si al beneficiilor acestora. Marea diferenta o constituie modul de
plantare si dispunere a radacinilor plantelor si costurile si timpul alocat
mantenantei. Astfel, fatadele verzi se bazeaza pe utilizarea vegetatiei plantand-o in
pamant sau in containere speciale, ajutata de o structura metalica adecvata
dimensiunii si tipologiei proiectului, in timp ce sistemul living wall, o tehnologie
relativ noua, mizeaza pe module prefabricate de structura plus saculeti cu pamant
pentru radacinile plantelor. Cel de-al doilea sistem necesita o investitie mai mare, si
o ingrijire mai atenta a suprafetelor verzi.
In Romania, asistam la un nivel crescut de interes pentru integrarea fatadelor
verzi si a vegetatiei in general in arhitectura, desi punerea in practica a conceptelor
este inca in stadiu incipient. Putem observa insa, exemple urbane de fatade verzi
neintentionate, obtinute in mod traditional fara interventia omului, constand in
plante cataratoare care acapareaza fatadele, urmand un model neregulat; acestea
insa nu sunt de preferat intrucat alipirea lor de fatadele blocurilor ( mai ales) este
daunatoare cladirii prin crearea unui efect de sufocare.

2.

DEFINITII, TERMINOLOGIE

Pereti verzi= suprafete verticale acoperite partial sau total cu


vegetatie, incluzand medii de crestere precum pamant, substante
nutritive; un perete verde bine proiectat va raspunde cu succes atat
cerintelor de design cat si celor functionale.
Fatada verde= creata de plante cataratoare care cresc in sus si de-a
lungul fatadei unei cladiri, fie din vegetatia plantata in pamant la baza
edificiului, fie prin plasarea radacinilor in containere instalate la niveluri
diferite pe suprafata cladirii; de cele mai multe ori este necesara o
structura metalica sau de lemn, care sa ajute, dirijeze catararea
plantelor.
Pereti vii= gradini verticale autosuficiente, plasate la interior sau
exteriorul unei cladiri; de cele mai multe ori sunt reprezentati de
suprafate prefabricate, modulare, si difera de fatadele verzi prin faptul
ca plantele au radacinile intr-un suport structural adiacent peretelui ,
de unde isi iau aportul de apa si nutrienti necesari.
Biophilic Design= proiectarea pentru oameni, priviti ca un organism
biologic, luand in considerare sistemele corp-minte ca indicatori de
sanatate si fericire. Biologistul Edward O. Wilson defineste termenul ca
fiind conexiunile pe care fiintele umane le urmaresc in mod
subconstient cu restul elementelor vii.

3. CONCEPT SI SCURT ISTORIC


Fatadele verzi nu reprezinta o noutate in sine din punct de vedere tehnologic,
noutatea constand doar in modul de implementare si perceptie a noastra o data cu
o viziune ecologista a lumii; exista dovezi conform carora fatadele verzi erau folosite
si acum 2000 de ani pentru a acoperi palate din zona mediteraneeana cu plante, in
special vita de vie.
Conceptul de fatada verde in sine, nu este deloc nou, datanad inca din
vremea Gradinilor Suspendate ale Babilonului ( aprox. 600 i.Hr), pe tot parcursul
istoriei existand dovezi ale utilizarii acestui concept. Ulterior, din Scandinavia pana
in Japonia si China, numeroase civilizatii au utilizat plante agatatoare pentru a-si
acoperi cladirile, realizand ceea ce azi numim fatade verzi. Fatadele verzi au avut
un rol important si in miscarile stilistice moderniste si Arts and Crafts, aparute in
Europa; la inceputul secolului trecut, de exemplu, miscarea artistica Jugendstil
utiliza plante cataratoare pe cladiri pentru a face o trecere gradata si armonioasa
intre gradina si anvelopanta casei. In Anglia, miscarea Garden City a creat o serie de
exemple spectaculoase de fatade verzi. Din pacate, in jurul anilor 30 a inceput
declinul acestui concept , datorat in mare parte noilor tehnologii de constructie si a
ingrijorarii oamenilor despre consecinte negative asupra stabilitatii peretilor.
Botanistul francez Patrick Blanc este considerat a fi primul care a conceput
designul modelului modern de fatade verde, cu incorporarea completa a unui sistem
hidroponic si a numeroase specii exotice de vegetatie.

Fatadele verzi au o serie intreaga de intrebuintari si sunt considerate a fi o


tehnologie ecologica, ce o data montata, necesita un minim de effort de intretinere,
iar plantele pot creste oricat de inalte dorim si se pot dezvolta pe latime, in functie
de structura-suport si de speciile de plante utilizate.
In ecologia urbana, conceptul este relativ nou, si in continua dezvoltare,
pentru a putea obtine sisteme din ce in ce mai performante, care sa necesite
ulterior un minimum de efort de intretinere si curatare.
Fatadele verzi ofera multe beneficii mediului inconjurator, printre care faptul
ca actioneaza ca un mediu tampon pentru suprafata exterioara a cladirii, racirea
temperaturii aerului local, filtrarea aerului, ameliorarea poluarii fonice, crearea de
umbre, indepartarea carbonului din aer etc. Desi in multe cazuri, conceptul este
implementat pentru proprietatile sale estetice( studii au demonstrat ca aceasta
efetica de natura biologica ii influenteaza pe oameni intr-un sens pozitiv, ajutandu-I
sa se relaxeze, sa fie mai productivi si sa isi mentina sanatatea mentala pentru mai
mult timp), acesta are un rol important si in reducerea consumului de energie. Prin
procesul de evaporare- transpiratie, plantele de pe o fatada verde umbresc
suprafata structurii si racesc imprejurimile. Se poate reduce astfel temperatura de
pe suprafata peretelui cu pana la 14-15 grade Celsius, in comparatie cu un perete
expus. Concomitent, in anotimpul rece, prin efectul de insorire, fatadele verzi
contribuie la incalzirea peretelui protejat de vegetatie.
Pe langa o corecta concepere a structurii fatadei verzi, un rol extrem de
important in etapa de design, il are stabilirea relevanta a speciilor ce vor fi utilizate.
Trebuie astfel alese plante adaptate mediului si climei zonei respective, plante care
sa creasca drept si care sa prezinte un frunzis placut din punct de vedere estetic.
Datorita utilizarii de specii noi si diferite de vegetatie si combinatii din ce in
ce mai sofisticate ale acestora, la care se adauga elaborarea de patternuri noi,
putem spune ca asistam la o noua forma de arta urbana, poate cea mai sanatoasa
dintre toate.
4. UTILIZARE

Fatadele verzi sunt utilizate atat pentru obtinerea unui efect vizual placut si a
recrearii conexiunii cu natura in mediile urbane din ce in ce mai aglomerate,
cat si pentru beneficiile practice ce tin de izolarea termica si fonica, umbrire,
mentinerea unei temperaturi optime atat vara cat si iarna si nu in ultimul
rand datorita ajutorului adus in lupta perpetua a oraselor cu poluarea. In
efectul de blocare a radiatiilor solare, magnitudinea si impactul acestora
depinde de densitatea foliajului.

In spatiile comerciale si cladirile de birouri, fatadele verzi sunt utilizate in


principal pentru mentinerea motivatiei si a unei stari psihice pozitive a
oamenilor.

Deocamdata, utilizarea lor in cazul locuintelor este de cele mai multe ori
intamplatoare, fara a fi proiectate (ceea ce se numeste fatada verde
traditionala, nedetasata de suprafata peretelui)

Utilizarea fatadelor verzi in cadrul conversiilor si a reabilitarii fatadelor vechi


are un rol important din ambele puncte de vedere (estetic si functional
pentru sanatatea cladirilor respective) si a inceput sa devina din ce in ce mai
populara.

In mediile aride, datorita proprietatilor de racire si umbrire, fatadele verzi au


beneficii economice substantiale.

5. CLASIFICARE
Desi cea mai mare diferenta intre tipurile de fatade verzi poate fi facuta in functie
de modul de plantare si hranire a vegetatiei, putem distinge o serie de alte
clasificari, dupa cum urmeaza:
5.1

Relatia cu obiectul de arhitectura : fatade verzi traditionale si fatade


verzi moderne( proiectate), concepute si dirijate de om.

5.2

Stadiul cladirii : fatade verzi proiectate de la inceput, o data cu


edificiul respectiv, si fatade verzi instalate ulterior, ca parte dintr-un
proces de conversie sau ca solutie de eficientizare a constructiei.

5.3

Dupa volumetrie: fatade verzi 2D si 3D


Solutiile bidimensionale consista in cabluri verticale si orizontale, grile,
plase, putand fi realizate dintr-o varietate mare de materiale.
Configuratiile de cabluri bidimensionale necesita tensionare. Designul si
pozitionarea conectorilor sunt legate de anvergura fatadei si pot necesita
o inginerie specifica pentru a garanta performanta la incarcari crescute.
Sistemele de cabluri si componentele lor sunt uzual facute din otel
inoxidabil, care confera durabilitate si rezistenta, insa in acelasi timp
creste costul investitiei. Sistemele 2D sunt in general instalate intr-un
singur plan, necesitand structuri suplimentare pentru a conferi forme,
adancime si a intoarec structura la colt. Componentele rigide ale
sistemului 2D ( materiale ca otel sau lemn) sunt in general mai mari ca
dimensiuni decat componentele flexibile (cabluri, plase, tesaturi). Din
cauza necesitatii unei structuri suport, aceste sisteme sunt apropiate de
planul cladirii, ingreunand operatiunile de ingrijire. Este recomandat si
important sa se ia in calcul greutatea sistemului si tipul vegetatiei.
Solutiile tridimensionale au capabilitati unice de design datorita
tehnologiei folosite. Consista in panouri cu lungime, latime si adancime,
create special pentru a facilita mantenanta plantelor dintr-o fatada verde

dar si pentru efectul vizual placut (in cadrul acestui sistem, raman mai
putine goluri in frunzis). Panourile 3D sunt realizate din sarma subtire de
otel.
Una dintre abordarile din cadrul acestui sistem consta in doua grile de
sar,e despartite de cabluri intermediare si prinse de un cadru metalic
perimetral pentru a-I conferi rezistenta. O alta abordare de sistem 3D
foloseste un panou structural cu o grinda integrata ce nu necesita un
cadru perimetral pentru rezistenta.avantajele acestui sistem sunt, printre
altele, faptul ca reduce greutatea materialului si creeaza oportunitati
intersante de acoperire a suprafatelor mari de fatada, fara o rama contur.
Aceste sisteme sunt suficient de rigide, pot fi montate vertical, orizontal,
sau printre elemente structurale( asemenea unor fatade autoportante).
Avantajul cel mai mare al acestui sistem pentru designul fatadelor verzi il
constituie faptul ca datorita adancimii panoului, se creeaza un suport mai
generos pentru vegetatie si un spatiu mai mare pentru mentenanta.
5.4

Dupa tehnologia folosita: fatade verzi modulare, structurale si cu


plantare direct in sol.
Fatadele verzi modulare utilizeaza panouri captusite cu geotextil tesut
care retine apa, formand pungi/saculeti pentru sustinerea unui substrat
minim, pornind de la premiza ca daca planta primeste apa si nutrienti intrun mod adecvat, nu isi va mari volumul radacinilor si nu va necesita mai
mult substrat, evitandu-se transformarea sa intr-o amenintare pentru
fatada verde.
Caracteristici: precultivarea in pepiniera a speciilro alese cu grija, tinand
cont de localizarea si orientarea fatadei; sistem portivit atat pentru edificii
noi cat si pentru reabilitari; necesitatea structurilor portante de tip
fatada ventilata, fixate pe edificiu, lasand un spatiu intre acesta si stratul
de vegetatie; incorporarea instalatiilro de irigare.
Fatadele verzi structurale implica integrarea vegetatiei inca de la
inceputul procesului creativ, tinand seama de locul plantarii, instalatia de
irigare si accesele pentru intretinere. Este considerata a fi o solutie de
compromis din punct de vedere estetic, vegetatia facand parte din
structura. Necesita o ingrijire serioasa si regulata.
Fatadele verzi plantate direct in sol reprezinta cea mai veche categorie si
pot fi impartite la randul lor in fatade verzi traditionale si fatade verzi
proiectate. Cele traditionale apar de obicei dupa construirea unei case,
cand proprietarul planteaza intuitiv vegetatia fara sa constientizeze
efectul de sufocare al fatadei ce apare ulterior. Dintre toate tipurile, este si
cel mai economic. Fatadele verzi proiectate necesita atat planificarea

zonei de plantare cat si dispunerea pe fatada a vagetatiei, ghidata de


elemente suport( cabluri metalice, cabluri tensionate, grile otel etc).

Consideratii pentru selectarea sistemului potrivit:


Inainte de toate, trebuie tinut cont ca proiectarea unei fatade verzi este o
activitate interdisciplinara, iar parerea fiecarui specialist este extrem de
importanta in procesul de selectare a sistemului potrivit si in procesul de
design. Specialisti ca horticultori, structuristi, peisagisti, urbanisti, arhitecti
participa la elaborarea cu succes a unei fatade verzi. Nu in ultimul rand,
clientul isi exprima parerea in legatura cu costurile investitiei si designul
fatadei.
In selectarea sistemului potrivit, trebuie tinut cont de urmatorii factori:

Bugetul : asigurarea faptului ca bugetul include toate aspectele


necesare unui sistem de fatada verde. In general, producatorii ofera
doar costul materialului, insa trebuie tinut cont de transport,
manopera, instalarea/ajustarea componentelor, costul vegetatiei in
sine( in cazul in care nu face parte din panouri modulare
prefabricate), costurile sistemului de irigatie. Totodata, trebuie tinut
cont si de costurile aferente intretinerii periodice.

Scara proiectului: un factor extrem de important in propunerea si


proiectarea unei fatade verzi. Anumite sisteme de fatada verde au
capacitatea de afi incluse doar pe anumite portiuni de fatada sau
de a fi integrate pe toata suprafata acesteia. Trebuie luata in calcul
posibilitatea ca un singur sistem sa nu poata raspunde tuturor
cerintelor structurale sau de design; in acest caz fiind necesara o
combinatie de mai multe sisteme.

Consideratii legate de concept: selectarea sistemului trebuie sa


corespunda intentiei conceptuale; o selectie atenta din punct de
vedere estetic a plantelor ce vor fi utilizate, pentru a obtine efectul
dorit.

Cerinte ingineresti: mai ales pentru fatadele verzi aplicate direct


pe perete ( sistem 2d) e foarte important sa se tina cont de
incarcarile din zapada, vant, gheata, ploaie, toate calculate de
ingineri. Sistemele pentru fatade verzi au greutati proprii diferite si
trebuie luata in calcul clima si legislatia locala privind incarcarile
structurale.

Mediul natural

Cerinte arhitecturale: trebuie tinut cont de finisajele fatadei


pentru a stabili ce sistem se potriveste. Totodata, este recomandat
sa se tina cont de tipul constructiei si programul de arhitectura pe
care se intervine cu conceptul de fatada verde.

Situl constructiei: sunt necesare studii pentru determinarea


compatibilitatii vegetatiei cu situl respectiv, tipul de sol necesar,
orientarea cardinala, irigarea si microclimatul. Este recomandat sa
se efectueze un test de pamant dupa instalarea fatadei verzi,
pentru a determina nivelurile de micro si macro nutrienti ale solului
existent. Zapada este un alt factor ce necesita luat in calcul,
indepartarea si depozitarea ei trebuie stabilita cu contractorii si
peisagistii, pentru a preintampina eventualele daune aduse
vegetatiei sau sistemului in sine.

Volumul pamantului

6. CARACTERISTICI
Avantaje ale fatadelor verzi:

Avantaje de ordin estetic; eleganta exterioara a cladirii

Creearea unui mediu interior sanatos

Controlul termic, mentinerea unei temperaturi optime

Umbrirea fatadei pe timpul verii si incalzirea ei pe timpul iernii ( prin efectul


de insorire)

Reducerea luminii reflectate si a supraincalzirii ( reducera efectului de heat


island)

Izolare acustica

Producerea de oxigen si stocarea dioxidului de carbon

Filtrarea particulelor de aer pentru a imbunatati calitatea aerului

Creearea unui microclimat

Protejarea fatadei de factori antropici nedoriti, cum ar fi graffitiurile.

Confort psihologic, factor motivational

Montare relativ rapida

Ajutor in lupta impotriva poluarii urbane.

Dezavantaje:

Exista posibilitatea de deteriorare a fatadei in cazul in care fatada verde nu


este distantata de perete( cazul fatadelor verzi traditionale): se produce
umezeala si se creeaza efectul de sufocare al fatadei

Prezenta insectelor

Costurile aferente sistemului de irigare

Mantenanta sistemelor si a vegetatiei in sine ( in termeni de timp si buget)

Posibilitatea ca dezvoltarea vegetatiei sa iasa de sub control, eventual sa


inceapa sa arate salbatic

7. INFORMATII TEHNICE

Selectia plantelor

Proiectarea luand in calcul mentenanta

Legislatia in vigoare

Proiectare pentru toate cele patru anotimpuri prezente in tara noastra (luarea
in calcul a schimbarii culorilor pe parcursul anului)

Orientarea fata de soare

Monitorizarea computerizata a starii peretelui/ fatadei pe care se aplica


fatada verde

Echiparea cu senzori pentru masurarea insoririi, temperaturii, inghetului si


intensitatii ploii

Senzori incorporati in perete pentru monitorizarea irigatiei( + ajustarea


automata)

Consideratii legate de presiunea apei

Asigurarea unui spatiu suficient pentru mentenanta

Prevederea posibilitatii de a renunta la fatada verde ( ca o transformare


reversibila)

Desi considerentele generale in proiectarea fatadelor verzi sunt valabile si trebuie


luate in calcul pentru toate sistemele utilizate, fiecare producator are specificatiile

proprii care trebuie respectate pentru a preintampina eventuale probleme cauzate


de suprasolicitare a sistemului constructiv sau de un sistem de irigatie
disfunctional / nepotrivit. Totodata, proiectantul si echipa sa trebuie sa tina cont de
dimensiunea fatadei si a intregului rpoiect si sa ia in calcul factorii de alegere a
sistemului potrivit, preliminar discutiilro cu producatorii.
Informatii tehnice generale pentru sistem cabluri metalice si franghii de sarme
Acest sistem utilizeaza individual cabluri metalice sau franghii de sarma; cablurile
fiind utilizate in cadrul fatadelor verzi pentru a permite cresterea rapida a plantelor
cataratoare cu frunzis des, in timp ce reteaua de sarme este folosita adesea pentru
a sustine plante cu o dezvoltare mai lenta, care necesita acest adaos de sustinere
conferit de acest sistem. Fiind mai flexibile decat cablurile metalice, acest sistem de
franghii de sarma confera o mai mare libertate in procesul de design. Ambele
sisteme utilizeaza cabluri tensionate, profile metalice de ancorare si echipamanet
suplimentar de montare si ajustare. Sistemul este potrivit pentru diferite modele si
dimensiuni de fatade verzi.
Descriere sistem Omni Faade, abordare modulara
Sistemul Omni Faade urmareste traditia fatadelor verzi exterioare prin faptul ca
este asemanator unui ecran, insa prezinta cutii de plantare atasate peretelui.
Aceasta abordare modulara permite o crestere, dezvoltare mai rapida, ramanand
totusi intr-o arie cu buget redus( fata de peretii vii care implica un cost crescut).
Specificatii tehnice: cadrul din aluminiu este usor, atractiv si usor de asamblat;
inserarea de plante gata crescute in structura de aluminiu permite cresterea
substantiala a plantelor imediat dupa constructie; dimensiuni standard dar si
posibilitatea ajustarii pentru fiecare proiect; greutatea intregului sistem, saturat la
maximum: 90 kg/ modul; utilizarea unei cantitati minime de apa datorita sistemului
eficient de irigare si a unei si a posibilitatii de control strategic al sistemului de
irigare; redarea unui ecosistem sanatos, cu pamant natural, care permite o
dezvoltare pe termen lung a plantelor.
8. STUDIU DE CAZ
KMC Corporate Office / RMA Architects
Arhitecti : RMA Architects
Locatie: Cyber City, Hyderabad, India
An constructie: 2012
Situata in Cyber City, Hyderabad, aceasta cladire corporatista foloseste
conceptul de double skin ca un dispozitiv de economisire a energiei si pentru
efectul vizual placut. Stratul interior al cladirii este alcatuit dintr-un cadru de beton
armat cu ferestre comune de aluminiu. Fatada exterioara cuprinde o retea spalier

de aluminiu turnat cu cutii hidrofonice integrate pentru cresterea unei varietati de


specii de plante. Sistemul metalic bidimensional al fatadei verzi are integrat un
sistem propriu de umidificare, conceput pentru a controla si ajusta cantitatea de
apa eliberata catre plante. Principiul fatadei este inspirat de ideea unui dublu strat
de piele, care permite un control si o dirijare a luminii si aerului prin cladire. Acest
lucru este in contrast cu ideea comuna de perete verde, ca o aplicare pur estetica,
fara considerente functioanle. In cadrul acestui proiect, ecranul verde preia si
componenta estetica a unei fatade dinamice in care specii asortate de vegetatie
sunt organizate prin crearea de modele geometrice. Este luata in calcul si inflorirea
in diferite perioade ale anului, atragand atentia asupra diferitelor parti ale fatadelor
cladirii pe parcursul schimbarii anotimpurilor.
9. CONCLUZII
Desi fatadele verzi au existat din totdeauna, in mod traditional, natura
acaparand treptat mai ales constructiile vechi, abia in secolul trecut a inceput sa se
simta un interes crescut pentru proiectarea lor intentionata si integrarea lor in
mediul construit. Punandu-se accentul tot mai mult pe ecologie si integrarea naturii
in arhitectura urbana, peretii si acoperisurile verzi au devenit din ce in ce mai
populari, datorita multitudinii de beneficii atat asupra mediului si cladirii in sine
( combaterea poluarii, reglarea temperaturii, izolarea acustica, reducerea efectului
de insula de caldura etc) cat si asupra oamenilor( aportul crescut de oxigen,
confortul psihologic, crearea unui mediu interior sanatos). Astfel, echipe de
designeri , ingineri, horticultori din toata lumea au dezvoltat si propun in continuare
solutii din ce in ce mai ingenioase si viabile pentru o aplicare mai usoara,
functionala, si placuta din punct de vedere estetic a fatadelor verzi.

10.BIBLIOGRAFIE

Considerations For Advanced Green Facade Design White Paper


http://www.greenscreen.com/direct/GS
www.growinggreenguide.org
GREEN FAADE ENERGETICS, Jeffrey W. Price, Master of Science, 2010
GREEN ROOF AND GREEN WALL IMPROVEMENT TO ENVIRONMENT, V I A UNIVERSITY COLLEGE, autor:
DINS VECANS; consultant: HANNE LMOSE IVERSEN
http://www.urbanarbolismo.es/blog/fachada-vegetal-sistemas-constructivos/
ADVANCED CLASSIFICATION OF FACADE GREENING - Characteristics and differences of soil-bound and
facade greening systems- autor: Nicole Pfoser
http://www.academia.edu/1326234/Living_Walls_and_Their_Potential_Contribution_to_Sustainable_Urbanis
m_in_Brisbane
Building for Life: Designing and Understanding the Human-Nature Connection by Stephen R. Kellert, Island
Press, Washington, D.C., 2005
http://www.terrapinbrightgreen.com/wp/wp-content/uploads/2014/04/14-Patterns-of-Biophilic-DesignTerrapin-2014p.pdf

BOGDAN CATALINA, gr 52 I