Sunteți pe pagina 1din 4

FATADE VERZI

1. INTRODUCERE
Scopul acestei lucrari este de a prezenta si descrie conceptul de fatada
verde, date fiind tendintele actuale de integrare a sistemelor organice, vii, in spatiul
arhitectural. Bazat pe multiple si diverse surse din literatura de specialitate, voi
prezenta mai intai tipurile de finisaje din categoria sistemelor vii, caci de multe ori
sunt confundati termenii si notiunile, voi explica pe scurt terminologia relevanta
pentru acest subiect, ca mai apoi sa descriu conceptul de fatada verde, diferite
utilizari, clasificari si caracteristici, terminand prin a face o sinteza a multitudinii de
informatii tehnice si
printr-o scurta analiza a doua studii de caz.
Studii recente din domeniul planificarii urbane sustenabile, tind sa puna
accentul pe componenta vegetala, favorizand implementarea si conservarea
tesutului vegetal urban la un nivel cat mai ridicat de calitate si performanta.
Abordarile contemporane concentrate pe impactul benefic al vegetatiei in
arhitectura sunt definite ca Biophilic Design/Architecture, avand ca scop
dezvoltarea unei relatii mai stranse intre arhitectura si cadrul natural.
Intr-o tendinta de integrare din ce in ce mai armonioasa si serioasa in mediile
sustenabile, fatadele verzi sunt importante nu numai pentru impactul vizual
puternic, dar si pentru sanatatea cladirii in sine si sanatatea fizica si psihica a
oamenilor.
Fata de alte produse si sisteme din arhitectura, fatadele verzi au marele
avantaj ca pot fi proiectate de la inceput, o data cu fazele incipiente ale conceptului
arhitectural, sau pot fi adaugate ulterior (in cadrul conversiilor sau a revitalizarii
fatadelor, cum ar fi cazul cladirilor apartinand perioadei industriale sau a celor slab
ingrijite).
Finisajele din categoria sistemelor vii, in special peretii verzi( suprafete
verticale acoperite cu vegetatie) se impart in doua mari categorii : peretii vii,
supranumiti gradini urbane, si fatadele verzi. Aceste doua categorii reprezinta de
fapt doua concepte foarte diferite de a ajunge la un efect aproximativ similar, cel al
suprafetelor verzi si al beneficiilor acestora. Marea diferenta o constituie modul de
plantare si dispunere a radacinilor plantelor si costurile si timpul alocat
mantenantei. Astfel, fatadele verzi se bazeaza pe utilizarea vegetatiei plantand-o in
pamant sau in containere speciale, ajutata de o structura metalica adecvata
dimensiunii si tipologiei proiectului, in timp ce sistemul living wall, o tehnologie
relativ noua, mizeaza pe module prefabricate de structura plus saculeti cu pamant
pentru radacinile plantelor. Cel de-al doilea sistem necesita o investitie mai mare, si
o ingrijire mai atenta a suprafetelor verzi.
In Romania, asistam la un nivel crescut de interes pentru integrarea fatadelor
verzi si a vegetatiei in general in arhitectura, desi punerea in practica a conceptelor
este inca in stadiu incipient. Putem observa insa, exemple urbane de fatade verzi

neintentionate, obtinute in mod traditional fara interventia omului, constand in


plante cataratoare care acapareaza fatadele, urmand un model neregulat; acestea
insa nu sunt de preferat intrucat alipirea lor de fatadele blocurilor ( mai ales) este
daunatoare cladirii prin crearea unui efect de sufocare.
2.

DEFINITII, TERMINOLOGIE

Pereti verzi= suprafete verticale acoperite partial sau total cu


vegetatie, incluzand medii de crestere precum pamant, substante
nutritive; un perete verde bine proiectat va raspunde cu succes atat
cerintelor de design cat si celor functionale.
Fatada verde= creata de plante cataratoare care cresc in sus si de-a
lungul fatadei unei cladiri, fie din vegetatia plantata in pamant la baza
edificiului, fie prin plasarea radacinilor in containere instalate la niveluri
diferite pe suprafata cladirii; de cele mai multe ori este necesara o
structura metalica sau de lemn, care sa ajute, dirijeze catararea
plantelor.
Pereti vii= gradini verticale autosuficiente, plasate la interior sau
exteriorul unei cladiri; de cele mai multe ori sunt reprezentati de
suprafate prefabricate, modulare, si difera de fatadele verzi prin faptul
ca plantele au radacinile intr-un suport structural adiacent peretelui ,
de unde isi iau aportul de apa si nutrienti necesari.
Biophilic Design= proiectarea pentru oameni, priviti ca un organism
biologic, luand in considerare sistemele corp-minte ca indicatori de
sanatate si fericire. Biologistul Edward O. Wilson defineste termenul ca
fiind conexiunile pe care fiintele umane le urmaresc in mod
subconstient cu restul elementelor vii.

3. CONCEPT SI SCURT ISTORIC


Fatadele verzi nu reprezinta o noutate in sine din punct de vedere tehnologic,
noutatea constand doar in modul de implementare si perceptie a noastra o data cu
o viziune ecologista a lumii; exista dovezi conform carora fatadele verzi erau folosite
si acum 2000 de ani pentru a acoperi palate din zona mediteraneeana cu plante, in
special vita de vie.
Conceptul de fatada verde in sine, nu este deloc nou, datanad inca din
vremea Gradinilor Suspendate ale Babilonului ( aprox. 600 i.Hr), pe tot parcursul
istoriei existand dovezi ale utilizarii acestui concept. Ulterior, din Scandinavia pana
in Japonia si China, numeroase civilizatii au utilizat plante agatatoare pentru a-si
acoperi cladirile, realizand ceea ce azi numim fatade verzi. Fatadele verzi au avut
un rol important si in miscarile stilistice moderniste si Arts and Crafts, aparute in
Europa; la inceputul secolului trecut, de exemplu, miscarea artistica Jugendstil
utiliza plante cataratoare pe cladiri pentru a face o trecere gradata si armonioasa
intre gradina si anvelopanta casei. In Anglia, miscarea Garden City a creat o serie de
exemple spectaculoase de fatade verzi. Din pacate, in jurul anilor 30 a inceput

declinul acestui concept , datorat in mare parte noilor tehnologii de constructie si a


ingrijorarii oamenilor despre consecinte negative asupra stabilitatii peretilor.
Botanistul francez Patrick Blanc este considerat a fi primul care a conceput
designul modelului modern de fatade verde, cu incorporarea completa a unui sistem
hidroponic si a numeroase specii exotice de vegetatie.
Fatadele verzi au o serie intreaga de intrebuintari si sunt considerate a fi o
tehnologie ecologica, ce o data montata, necesita un minim de effort de intretinere,
iar plantele pot creste oricat de inalte dorim si se pot dezvolta pe latime, in functie
de structura-suport si de speciile de plante utilizate.
In ecologia urbana, conceptul este relativ nou, si in continua dezvoltare,
pentru a putea obtine sisteme din ce in ce mai performante, care sa necesite
ulterior un minimum de efort de intretinere si curatare.
Fatadele verzi ofera multe beneficii mediului inconjurator, printre care faptul
ca actioneaza ca un mediu tampon pentru suprafata exterioara a cladirii, racirea
temperaturii aerului local, filtrarea aerului, ameliorarea poluarii fonice, crearea de
umbre, indepartarea carbonului din aer etc. Desi in multe cazuri, conceptul este
implementat pentru proprietatile sale estetice( studii au demonstrat ca aceasta
efetica de natura biologica ii influenteaza pe oameni intr-un sens pozitiv, ajutandu-I
sa se relaxeze, sa fie mai productivi si sa isi mentina sanatatea mentala pentru mai
mult timp), acesta are un rol important si in reducerea consumului de energie. Prin
procesul de evaporare- transpiratie, plantele de pe o fatada verde umbresc
suprafata structurii si racesc imprejurimile. Se poate reduce astfel temperatura de
pe suprafata peretelui cu pana la 14-15 grade Celsius, in comparatie cu un perete
expus. Concomitent, in anotimpul rece, prin efectul de insorire, fatadele verzi
contribuie la incalzirea peretelui protejat de vegetatie.
Pe langa o corecta concepere a structurii fatadei verzi, un rol extrem de
important in etapa de design, il are stabilirea relevanta a speciilor ce vor fi utilizate.
Trebuie astfel alese plante adaptate mediului si climei zonei respective, plante care
sa creasca drept si care sa prezinte un frunzis placut din punct de vedere estetic.
Datorita utilizarii de specii noi si diferite de vegetatie si combinatii din ce in
ce mai sofisticate ale acestora, la care se adauga elaborarea de patternuri noi,
putem spune ca asistam la o noua forma de arta urbana, poate cea mai sanatoasa
dintre toate.
4. BIBLIOGRAFIE

Considerations For Advanced Green Facade Design White Paper


http://www.greenscreen.com/direct/GS
www.growinggreenguide.org
GREEN FAADE ENERGETICS, Jeffrey W. Price, Master of Science, 2010
GREEN ROOF AND GREEN WALL IMPROVEMENT TO ENVIRONMENT, V I A UNIVERSITY COLLEGE, autor:
DINS VECANS; consultant: HANNE LMOSE IVERSEN
http://www.urbanarbolismo.es/blog/fachada-vegetal-sistemas-constructivos/
ADVANCED CLASSIFICATION OF FACADE GREENING - Characteristics and differences of soil-bound and
facade greening systems- autor: Nicole Pfoser
http://www.academia.edu/1326234/Living_Walls_and_Their_Potential_Contribution_to_Sustainable_Urbanis
m_in_Brisbane

Building for Life: Designing and Understanding the Human-Nature Connection by Stephen R. Kellert, Island
Press, Washington, D.C., 2005
http://www.terrapinbrightgreen.com/wp/wp-content/uploads/2014/04/14-Patterns-of-Biophilic-DesignTerrapin-2014p.pdf

BOGDAN CATALINA, gr 52 I