Sunteți pe pagina 1din 29

r

\
v
CONCEPTULDE PIIODUSE$I SERVICIIBANCANN.
OPEIIATIUNIBANCARE

1.I CARACTERISTICILE PRODUSELOR


$I SERVICIILOR BANCARE

Intr-o formi arhaicrdar Pragtnaticd.bdncileelau cunoscuteca institufiiclecreclit


care
fhceattcomer!cu banii, atrigdrlclresurselenronetare clisponibileqi plas6ndu-lesub fornrdde
prodttse'insofitede servicii,potrivit cerinlelorpiegei.
la prefuri care sd acoperecost'rile gi
riscurileEi sd asigureun profit. in esenE[,acest[concepfie
estevalabilagi astdzi,numai cd
prodtrselegi serviciilebancares-au cliversificat
extrernde mult, au apdruttip'r.i cleosebitde
perfolmante'in specialca urtnarea progreselor
tehnologiceip infor'ratica comu'icatii.
Ei
ce€oc€ a prodttsprofundetratrsfb,.rttariatat in relagiabancd-client,cet in or_ua.izarea
si ;;i
conducerea sistemuluibancar.
caracteristici. p'od'sere qi serviciirebancareau unele
particularitdti care le
diferenliazd
decelelalteproclusegi servicii.astfel: 1l

- sunt imateriale, adica ltu au uu suport ftzic,


dar satisfac a'uurite
indi spe'sabile societdlii,facilitandci rculafia bru*rrilor
materiale
r
- suut condigionatede reclenrentdribancarecare
stabilescanumite condilii cle
funcfionare.risc, garantareetc;
- produseledau accesla ntonedd,iar serviciileasigura
transferurilemonetareintr.e
pafticipantiila tranzacgii;
- produsele
5i servicilese'alot'ificaprin reteu.prop'iecleunitatibancare nu pot
$i se
i nclr ir ia l
- produselegi serviciile se clienteleicare are relalii cu banc4..(du
'alorificd 'u'rai
conturideschisela bancd).
Din punct de vedefeal gestitrniibatrcare. proclusele angajeazd capitalurilebancilor5i
fbncltr'ileclientilordepttsein blnci. carese ar,ansealzirsub fornrdde inrprunruturi. i' tinrpce
serviciiletransferafondurileclienteleiclela rurpaltener
la altr.rl.Rapor-turile
juridice carese
creazaintre bancd9i client plaseazibanca,in cazulproduselor
(creditelor),in pozitiade
creclitorgi clientulde debitor,iar al clc'pozitelor'.
clientulclevinecreditor(pentrudepozitelepe
care le definein bancd)5i bancaclcbitor;in ce prrvcEte
serviciile.bancaestein pozitia.cle
debitor5i clientulcreditor.Ascestet'itPorturi in car'eclientulpoatefi irr u'ele cazrri creclit.r..
\I iar irl alteleclebitorstrntclestttl
clr'conlplcxs-
grsurlrspccificenur'.i sistenril'iba.car.
,l
Produse gi ser'icii. Pri'cipillelep.odusegi r{
se^,icii pe car.ebancileIe firrnizeaza
clienteleisunt urmdtoalele:
Produse,
Servicii
- depozitela vederesaula tenlten;
- pldli sautransferuriinter/intrabancare:
- certificatede depozit;
- transfbruriinternationale
valutare
- creditepe termenscurt,mijlociu gi lung; (WesterUnion,Ir4oneyGranr);
- creditesindicalizate;
- incasdrigi plati in numerar:
- garanfiibancare;
- colectarcnumerar;
- carduri;
- pdstrarevalori in tezaur:
- obligaliuni;
- schimbvalutar;
- titluri de valoare;
- compensdri
interbancare;
- plIgiprincanaleelectronice:
- deconrdritranzactii
pe pia[a
bursierd
- privatebanking,cashmanagement;
_ custodie:

- consultantibancard.
in unele tbri existd anumite restrictiiin
ce privegtesfera produselorgi serviciilor
bancarepe care le poatefolosi sisteniulbancar,
in sensulca bdncilesunt autorizatesr
opereze
numai pe piata monetard,in tinrp ce i.r alte
fdri bdncileopereazd pe ambelepie!e,monetardgi
de capital'concttrenfaa cleterminatinsdspecializareainstituliilorde creclit.
astfelca acestea
opereazdfie pe o piafafie pe alta.
Relatia bancr-client'Plocltrsc'le gi serviciilebancareimplicao relalie
banc6-clientcu
multiple semnificafiicare a evoluat clif'eritin
timp. pdnd cdtre sfargitulsecoluluiXX-
in
centrttlatenfieise sitLrabancacarettrnrdreasd asigure
produselegi serviciilecerrteclepialdgi
rnai ptrlin ntodttl de deservireal clien!ilor.clupd
principiul'.cipeare,re'oie<t6-,rri,r"n,,
grsegte"'in aceastdperioad[,clienlii se cleplasau
la bancdpentruoperaliuni,.fafi la fa1a,'.iar
bincile erau preocupatesd inspire incrdclere, si asigureonorabilitate,sd dispunade sedii
itnpttttdtoare 9i'de persorralbine calificat.Lupta de concurenfd a detenrrinatca bi'cile s[ se
apropiedin ce iu ce tlrai nrttlt cleclicrteli, mai intdiprin
extinderea releleid.eu4itagibancare.
iar dupi aparilia pl[lilor electrortice. in arrii I 980-1990. prin plalile cle la clistanti
si
restringerea activitatiidin sediilebattcare. prinala apirrigia self'-bank. aclicia bincilorconrplet
autotnale(lird personalbancar)cu prncluse s;iserl'iciielectrolice.I' aceastira douaper.ioarlii.
{
t in centrttlatenfieise situeazdclientulcareesteatrasprin
.1 produsegi se^,icii cleo calitatecilt
n'laibtula'rapiditatei'execufie 9i costurinraiscazute. Istoriaultirnilor30 de ani a demonstrat I
cd et'olu{iacerinfelorclienfilor'pentruproduse \
gi se.vicii bancareesqeextrerrr
de diferita gi
v
tendinfade ai indepdfiape clienfi de
banc[nu'uifor,'cea mai bund.
concluzia care s-a
desplinsin urma unol stucliide specialitate
efectuate de firme de prestigiu(IFS - Institute
of
Fina'cialServices impreunf,cu algiparteneri,200l) a fost cd nu treb'ie niciunca'al
de distribufie- refeauabancard,carclurile, 'eglijat
internetul,terefoniafixd sau rnobild
- ci ofertade
produsegi serviciisd se adreseze clit'erengiatpe segmentede clienteldin f'nctie
de cerinlele
acestora9i cultura bancard'Ca urt'are,
se revine in bp'd parte la refeana
bancard,crar
restrtlcturati'in senstllextinderiiacesteiagi
mult, aparifiade noi u'itd1i specializate
'rai pe
diferite produsegi servicii (creclitconsunr.
credit ipotecar.crecritcre crezvortare.
gararrtii
bancare'pldti electl'onicela clistarrlti
etc) ca'e pot acoperitoate categoriile
de clientelacu
cerinlelespecifice acestol.a.

1.2TIPURI DE ACTIVITATI BANCARE

Produselegi srviciilebancat'e
suntoferiteunei clienteredestulclediversificatecare
in
functie de amploareaactivitdlilorclesfhgurate
se grupeazdin doud mari categorii:
persoane
juridice (corporate) persoane
9i fizice (retail).Proclusele gi serviciiles'nt identiceincliferent
de categoriade clie'telr carele tblosegte,
darceeace le diferen[iazd,este preferi'fa clie'telei
pentrtlatrumiteproduse serviciicare
9i corespund mai bine specificuluiacti'itafii clesligr-rrate
qi maritneaacesteia'Separarea irr
cele cloui categorii se face dupd
cifra de afaceri a
clienrelei.pragurfiincrdiferit de Ia
1ar[la lardqi destulde
Persoanejuridice (corporate).Activitatea 'robil.
corporatistdcr.rprinclepr.odusecle ge'ul
liniilor de credite,creclitecle t.ezorerie,credite
ipotecare, creclitede dezvoltare.cr.eclite
si'dicalizate,garanliibattcare, clepozitela termengi la veclere, precrurlpj.,flasameute pe pia[a
cle capital (investilii financia.e),iar i' clo'reniul
serviciilor,tLqnsfdir;ide fo'duri gi piirir
electronice(plafi profesionale),co'rpensdri
interba.care,colectdride numerar,decontarea
tranzacgiilor pe piafabrtrsierd, cashnra'agenent,nrulticash,consr.rltanld
bancardetc.In aceste
acti'itdti stlnt necesareaptitLlcli'i
P'of'esiorralecle slreciaritate.intrucdt procluselesunt
contplexegi de rtraitnari.iar clienfiisuntconrpaniimijrocii 'rai
'alori gi mari.uneorifoarte
(grtrprrri'holding'ri)' Din acesterttotive. 'rari
calitateaserviciilor.personalizarea procluselor,
grailtllde riscasunlatde bartca. r'elatia bancir-clientgi reputaliabanciisuntde celenrai nrulte
ori detenninanteperrtt'uopfiunile clienlilor.
Activitaeacu persoanej'ridice aduceve'ituri
,\
s,bstantiale bi'cilor' ditt carecauziiacesteasuntinteresate
I in atragereaclie'tilor dar si
'rari.
riscurileaslttnatede ba.cr sunt r
clestulde mari gi necesitd
un niverprofesio'arcrenranagenrent\!
superioraltor activitati'Pe de
altzi'p,rte'
persoanele juricricesuntdrurtnrai
stabire,nraificrere,
iar br'cile devi' mai flexibile gi
ca,ta solugiipe'tru a veni
i' i'tdnrpirlareacerinteror
conrpaniilor.
Persoanefizice (retail)' In aceastd
categoriese incadreazd persoanere
desfbgoardactivitafi economice, fizice carenll
p.ecrrlr qi persoanere
fizice autorizatepent*r anumite
acti'ita1i'dar sunt achnisegi co'ipa.iile
mici ca celecomerciale, prestdrise^,icii,cabinetele
medicale' avocaturd'co'sultangd
etc' Produselecle retair
su.t reprezentate de crecritLrr
constllll' creditul ipotecar/imobiliar' cre.
ga'anliile bancare,depozitere
bancareIa vederegi ra
ternlell'precLlm9i serviciilecleplagi
electroniceprin cardurisau canare
alternative(internet.
telefb'ie mobili)' schi'rb
pdstrareavaroriror in
'altttar' seif'rire binciror. transferuri
rnternafionale gen WesternUnionetc.
Persoanelefizice' in general.
sunt mult rnai sensibile
la orice schinrbarein
caracteristicileproduselor gi
se^'iciilor care incluc infl'en1e
in structruaprefului sau
facilitalilor si de accea piaga a
este mai voratild. Diversitatea
'rult tot mai mare a
caracteristicilorproduselor'9i
serviciiloraccentueazd acestdvolatiritategi bdncire
fie tot mai irnaginativei' ce priveSte trebuiesi
ofertelelor pentrua fi cdt
mai atractiue.in opfiu'ea
clie'tilor pentruselectarea ofertelora'ansatede bdnci,
catevacaracteristicirdm6.
prectlmpreful' facilitalile'rapiclitatea esenliare.
gi calitateaprocruseror gi serviciiror.ra carese acrau,ud
incredereai'ba'cd' intt-o piafa gi
satbila.dife'enlierirecantitative
nu pot fi gi ra voru'r
mai redus de produse satt servicii
i'fluengelenu sunt se'r'ificative. 'rar.i ''
a$a ca opfiu'ire se
bazeazd' nrai mttlt pe facilitali calitate.
5i i'schirnb, Ia vorrmrenrai
mari accenturse plrnepe
pref (dobarldagi/sarrco'rision)'
itttrtrcatdil'erengele suntsemnificatii,e. pentrubirrci,preILrr
procltrsului/serviciultri este cel ttt,i i'rPo'ta,.,terenrent
gi acestatr.ebuiesa,e
competitiv. cdt rnai

Actvitateade retail s-a clezvoltat


ca o altelnativdla ceacorpor.atistd.
clarmult timp a
stat i' umbra acesteia'i' ultinrii
30 cteani a a'ut loc o dezvortare
accentuata a activitefiide
retail bancargi a reztrltatca poale
lr la f-el<lere'tabirdca
cea corporatistdgi cu riscur.i
tlrici' Potrivitunui studitral KPMC nrai
(. firmainternIio'ald
de co'surtarlrfinancrara) cri' 200r.
in Europa'are loc tln pl'ocescle
co''solidaregi clecorcentrar.e
a activtaliiin bdncinrari sau
grupurifi'anciare carecttpritrd in
balrcide retail,societagide asiguraregi de i'vestifii frnanciare
gi de expansiunepe piefelein
fbrntareclinEtrropace'tralr
gi de Est.I't^rc6t unereexperienfe
de trattsfbra activitagiicleretail
battcarcli.tr-o[ari irr arta
,\
nu au dat rezurtarere a$reptate.
adoptatstrategiaalianfeiunor barrci s-a
I rlc.nivel rnonclial
cu binci rc_gionale
.t saurritfionaleqi cLro

r0
prezenfalocalanlult superioard' I
Perlt'uurmatoriiani KpMG \
estinreazd crezvorlarea
de rerairbancargi co'rinuarea
concer.rtrarii
activitalii v
irr banci*n.i ,o,rg.;;;a , ,,
,,|;l|r,.

I.3 BANCI COMEITCIALE


PENTRU PRODUSE
$I SERVICII

Produselegi servicilebancat'e
s''t of'eritecre bdncire
comerciaresarr de bincirc
internagionale (BIRD' BERD' IFC)' tlar
pe ldngdacestearnai
existdgi arteagenfii/instit'fii
nonbancarecare acordr creclite
(ex' Agenfia Nagionard
pentrll Locuinfe) sall
noubancare pentruserviciide plali sau age'fii
transfbruricrefonduri(age'1ii
de deco'tdri, SWIFT gi
westernu'ion pentrutra'sfe*ui
de fbnduri)ori institulii (pogta),
toateautorizatede ba'cile
centrale'concuren{aa cleterminat
e'olufia bincilor conrerciare.
ca profir.cer putin in crotri
directiimari: bdnciuniversalegi
bancispecializate
Binci universale'Bd'cile ttrtiversale
suntaceleacareacopera
toatdganlade produse
9i servicii bancare'Acesteasunt cele mai
numeroasein sisternur
bnacar,dispun de o refea
bancar[ de sucursalegi agenfii
disPc'rsate terito'iar gi se adreseazd
tutur.orcategor.iiror de
clie'gi' in fiuncliede volunttl
actiritatii.ba.cile ur.riversare
se strLlctureazd.i' banci
mijlocii' mari si bd'ci cle prima
tttiit'ime(prinre banks) care 'rici,
opereazd, pepranregio'ar
mondial' Bdncile universale sau
se pot achesaclientereisub
formd de companii sau persoane
fizice cu toatdgamacleproduse
gi serviciispecificeacestor
segmentede clie'terd. cele
multe bd'ci u'iversale sunt rnai
bdrrcirriijlocii niari cu
;i o puter-efina'ciard co'siderabird,
capabilesd prezinteprocluse
Pi scrrr icii irrtr-o rargd gi cre caritate.In preziirt.
desfhqoara -eanrd se
un procesde concetrtrare . capitaluluiba'car in bd'ci
mari carepot sd faca t-a1a in
mai bttnecondilii ceri'lelor cle
moclernizare tehnologici,de acraptare
Ia ceri'fere piefei cre
prodttse5i servicii pe grupe
cle clic'rrtica puterefi'anciard
(co'rpa'ii gi foarte nrari.
companiimici 9i mijlocii, clienli 'iari
pc.sr)ane fizice).cleimbunitafir.e
a calitigii gi clereducer.a
costurilorgi bineinleles clecregterea profiturilor.
Binci specializate'Bi'cilc
specializate sau bdncirede ,.nigd,.su't
atrunrite profiratepe
produsegi serviciicarestlnt
cerutecu prioritatede piafd
gi carein concriliire bdnciror
univer.sale nu ar putea satisfaceirr nrod
opertaivclientela.Asenrenea
bdnci sunt bdncile
ipotecare(nrorgatebanks),bancile
rle clezroltare(cleveloprnent
banks),bancilede leasing
bdncilede rat'urd (agricole,inclustri'le.
const'r.rcfii). uancite0",r,.-u,r""r,r.
desfhcere(bdnci pentrttatttotttristne) or"o.,recu rargir
sa. binci penru servicii
bancarecare crese^,q;carte
bdncicarentl au o refeacleu'it51i
\ pentrua efectrra piopriileoperafiunicleirrcasiri
I
) Bdncilespecializate in credita'enccesitiu'capital 5i'plati.
r,ai nrare.irtr.ucatfi'a'fdrire
su't oe

ll
r
ternlellt'ijlocitt 9i lung vitezade recuperare \
9i
din care v
a capitaluluiinvestitestemai micd,
cauzl ele aparfin'de cele mai multe ori.
utor g.rp*ri fina'ciare c' .r.r potentiar
rnai nrare
decdtal unei singurebinci. in ce plivegte
agen[iileclepld1i,capital'l acestor.a
esteclestulcle
mic' intrucdt efecttreazd servicii contra conrisioane care se incaseaziimecliatgi viteza
de
rota[ieestedestulde trtare,risctrrilesu't recluse,
dar gi rataprofit'lui estemai mic6.
Tencli'1a
pe plan rnondialestede a se menfint'asemerlea
bd.ci careacoperf,sectoarestrict
specializate
pe anumiteprodusegi servicii careasigtrra
9i o procluctivitate gi un ra'dame.t ar capitalLrrui
nrai rrraredecdts-ar rearizai' cacrrur
bauciuniversare.
'nei
Brnci self se^'ice'Bdncileselfservice(banci
cu artoservire saubd'ci autor.late) srrt
de fapt st'tct'usale bancare' contplet autonratizategi
inform atizate.ftrd perso.al ba'car.
ra
cate clienlii pot' prin i'te',ecli'l terrtrinalelor
PC. sd efectuezepldfi electronice.
transferuri
intre conturi(ex' incdrcateacontttluiclecard).
sdconstituiedepoziteprin transfenrl
de foncluri
din contul ctuentin conttllcledepozit.l,
sa obgi'dextrasulde cont cllrenrprivind
oper.aliLr'ile
efctuatein ultima perioaddcletimp gi
satreafinanciar-d Ia un a'umit moment.sd primeascd
rdspunsuricu privire la accesulla c'eclitegi
oricealteinformafiiprivind proclusele
gi serviciile
oferitede banc6'Ase'reneatrnitalibancare
sunt,clereguli, deschisenon stop gi
reprezi'ti o
facilitatepentrucliengiii'struili in teh'ica
electro'icd,in sensurcd pot efectua
operaliu'i gi i'
afaraprogra'rului de lucru al bancii-i.
unelesucursale bancare.existdamenajatein spagiile
pentruclien{i localii pentrlloperagiu'i
self sc^ ice'gF,}ocalii pe't*r lucru cu personarulbdncii.
"face to face",ca o moclalitate clea satisfhce cerinlelediveseale clientelei.
Grupul bancar' Glupr'rlbancarreprezintd
o alianfdintre nrai rnulteentitafi-
ba'ca.
societatede asigurare,societatede investilii
f-i'a'ciare sau de n.lana-qenlentur
actir,,eror.gi
pasi'elor bancare- care oferd pe't*r
clie'tii bancii un lanf clepr.oduse gi se^,icii legatecle
activitateabancardin scopulsatisfhcerii
ceringelor nrultipleale clienfilorin cadnrlunui
gr.rrp
tlnaltciarin care actionartrlprincipaleste
lranca.Acesteentitaliefectueazd
ser'icii intrc c.re
legatede activitateabattcard,ca de e.rentplu.
bancaacorddcreditegi ef-ectueaza
se^,icri cre
pldgi: societateade asigurarefhce
s,-'^'iciicle asig.rf,ri pe'tnr credite.
i' special pe'tru
creditelede consum'trattspofitrl Clepozitarea
9i nrureraruluidac6 nu sunt tezaur.e, asigurari
pentrtlbuntrrilei'robile tehnicaclc
9i calculale ba'cii gi altetipuricle
asi-euriri.societatea c.re
managernent active5i pasi'e faceope'atiurri cletrc-zorerie - praseazd excecrent,r gi currpar.a
de pe piatd sunrelepetltt'tlacopr-t'irea
clcllcitului.cumpari/r,incle titluri gi alte acti'e.
sindicalizeazdcreditepe piafa clecapital.
ernite/vincle acfiunipentru bancd- societatea
cre
investitii fitranciareplaseazirestt'sele
,\ clisponibile bancii gi cu'rpdrd titl.ri. ac{iuni
I
'l'ranzac[iile etc.
se ef-ectueaza atat perlt^r barrcircit gi pentru
.l clie'1ii ba'cii. i.sa totul se

rl
inrrdrte$te itttr-un cerc de elltitati.legateint'e r
ele. in care existh increderereciprocd
qi I
profittrrilerdmdnin cach'ttl grtrprrltri.
Aser'errea g.'p*ri apartot mai desgi reprezinta
v
o forma
de corrcentrare a capitalurirorcLlo tendi'!a creextincrere
murtinalio'ari.

I.4 SEITVICITBNACARE LA
DISTANTA

Progreseletellrologiceau pet'tuisapaLigia
plalilor electronicegi posibilitatea
efectuarii
operatiu.ilorbancareclela dista.fafhri
a nraifi necesard preze'{aumandi. ba.cd. Caralele
priu care se efectlteazaplalile electrouice
su't urmEtoarele: cardul, internetulgi telefo'ia
rnobil5' lnstrumentelede platd pe suport
hartieau fost inlocuite aproape
in totalitatecr_r
instrunrentepe sttport magneticsau
electrorricai s-a sinrplificat
consiclerabil circuitul
transferttrilor' Efectul acestor ttoi
teli'olclgii a fost fluiclizarea
transfe^r.ilor bancare.
reducereadurateide deco'tareclela
cdte'a zile la catevasecundegi
apariliaplagilori' ti'rp
real' creqtereavoltnrului cledecontiri,
mininrizareariscului gi asigurarea
unui manage'rent
bancarperformant' Acestetelurologiiau
necesitati'vestifii foarte mari
din parteasistemului
bancarcare se recupereazd numai clupaatingereaurui anumit
prag de tranzac[iiprocesate,
destul de inalt' 9i afbcteazdbancile
mici care llu au capacitatea financiardsd sLlporte
'rai
acestecosturigi ca urmarellu vor putea
rezistarupteide conc,ren16.
Pletile electroniceau adus insa gi riscuri
determinatede rapiditareacu care
'oi se
rcalizeazdtransferurile qi de posibilitatile
cle interceptarea transmisiei qi
de deturnarea
fondurilor'ceeace a lbcut ca toatet.ansferurile
sd fie codificateclince in ce mai
sofisticatgi
sd se introducdsem.dturaelectrotticr. Inst*rr,e'tulcel mai perfbrmant
s-ado'ecrita fi carc.r,l
care s-a generalizatgi a deve.it clc"lttasa",
irlocui'rcl gi i' acela;iti'rp sti ra baza
pldgilorprin internet telefonianrobild. 'umerarul
9i Dotareacardului cu memorieerectronicd
- s'rart
cardul(cardulinteli-eent) - l-a tra'sfbt'tnatin cel mai sigur
inst*lment erectronicde pratdgi cu
o largdgamdde aplicafii'De aset'ettea.
orcli'r-rlde platdelectronica deve'it
instrunrentuiclu
bazdpentrupldtile itr moneddscripturala.
i' schinrbpentrucec'r electronic
,u s-a gasito
tehnologiede succesdin ca'e cauzdeste
firlosirdestr.rrde puli'.

I.5 OPEITATIUNI I]ANCARE


pl{rvrNDpRoDtrsttLB
gr SERVICITLE

Operaliunilebancaresunt deter,ir.te
,\ de activitalirecare se desfhgoara
in cacr*rr
I b ln cii pr ivin drelatiilecu clierrtii surrt
5i : rc t iv cs : rup a s iv ed u p dp o z it ia
,t b ila n lie raCe
. len ra i
nltllteoperatituligenereazi r
relafiipatrirnoniale carecleterminhmoclfic[ride sunrein conturile \,
clienlilor gi sunt cunoscutesub clenuniirca v
cle opcrafiuni.bilanfierc(acti'e gi pasive).
celelalteoperafiunireflectdnumaioLrligalii
ale clienteleisaubd'cii. potenlialpatrinro'iale.
care l'ltl se inregistreazdin conturilebilanliereci in conturi
din afarabila.lului gi se nu'resc
operafiuni extra bilanfiere (de co'rision,
clemandat,garanfii,obligalii anticipate,
credite
neperformante expirate,surllein litigiu aflatela instanfele judecat6
de etc).
operafiunile pasivesuntccle-deconstituire
a resurselor gi se referi la: operafiu'i de
trezoreriegi interbancare' operaliunicu clientela,operaliunicu
titluri de valor-i5i operaliuni
de capital,rezervegi provizioane. Ponclelea ceanraintare,6004-g0% din pasivul bilantier.ar
trebtrisi o defindoperaliu'ilecu clie^tela(depozitele). principaleleoperafiu'i
de pasivs,nt
turmdtoarele:
Depozitelebancarereprezirttd p'incipalasursdde finanfarepentru
o bancd,iar
voluntulacestora ar trebtrisafie cel ptrIinegalcu volumul
plasame'telor i' creclite
gi titluri
de valori' Depozitelebancaresuntclecloua
ll'luri: la gi la termen.Depozitelela vedere
'edere
sunt constituitedin disponibilitdlileclienlilor
aflatein conturilecurentedin care
se pot face
pldli in oricemoment,deci suntfoarte
Depozitere Ia termenreprezint6sumeleatrase
'olatile.
pe diverse termenede la clienteli
sau alte banci pi sunt mai stabile
avdnclo perioacla
determinatd. Dobdnirebo'ificateracrc-pozite sr.,,mesc dob6nzipasive.
Imprumuturile' Bdncilecontercialeapeleazi
la piafa monetardpentrLlirnprumuturi
care sd acoperelipsa ternporard de lichiditatesaupentruasigurarea Lnor resursepe termene
rnai lungi sub forma unor imprulltuturipentrlr
finanlarea de proiectesaulinii de finan1are, in
trltinra i'stangd'bd'cile pot apelal. lranca
centraldpent*r refina'fares.b fbrrna
creclitelor
intraclay (peparcurstrr
zirei)pe bazauror.-!.rar.anriic'titruri de'arori.
Titluri de vatol'i'opera!itrrrilccu titluriclevalorireprezintienrisiuni
cleobliqatiuniirr
scopulde a atrageresurse'in specialr alutit.
Totodati.prin acesteernisi.nibancile
igi verifica
atracti'itateape piafi, in specialpe
;riafainter'afiouald,gi pentruag prezerlfal,e
aceastdpiafdpentru enrisiur-ri 'renfine
i. ,rrle pr.opriu saupentruclien(i.
'oi
capitalul' operagiu'ilecle e.pitul p'ivesc
tbrnrareaacestuia(capital'l social;
la
constituireabdncii' majorarea
Pe Parcurs5i cli'i'uarea cu pierclerilei're-uistr.ate.
surrt
asinrilatecapitaluh'rirezel'vagenenrlade
risc cle creditegi provizioa'elede
risc care se
tttodiflci frecvent pc parctlrsttlartulLti.IJanca
centraldstabileqte,din tinrp i' tirrip, li'rite
mirri're pe'tru capitarurpropriuar lr.rrcii.curcsrnt ollrigatorii.
o;rcratiunilc acti'c st'ttllcelc clc lirlosire
\
a resurserorEi se relra la: operatiu'i cle
t trezorerie(operafitr.ictl I.lLll]1erar.
.t
(lL'pozirc constituite
la bancace'tr.la qi Ia alte birrci.

IJ
col'lturide corespotrdetrt' creditecle trezorerie acorclate artorba'ci), operatiuricu clie'tela (
(credite curente de toate tipurile, I
credite restante,creanteatagate,,
opeiatiuni cu,titluri, v
operaliurlicu activeirnobilizate). operaliunilecu clientela gi celecu titt'ri ar trebuisd clelind
po'dereapri'cipali in activulbilangier.
Principalele operafiunide activ sllnt urmatoarele:
operafiuni cu numerar re;rrezintrincasdrile
qi platileiu nunrerar.. i' lei gi
efectuatela cerereaclie'lilor' Exceclent'l 'aluta,
sau cleflcitulde numerarin nroneda
locali se
ttateazacu bancacentrald,iar Valutacu
banciledin str.dindtate, in specialclinElvefia.
creditele neguvernantentale(acordate
clientelei)reprezintdportofoliul
cel mai
importantde activepentrtlo bancf,conterciala
gi in acelagitimp formaprincipali
clefolosirea
resurselor;in strllcttlt'd,
creditelepentr* esplrataresuntcele
rnai solicitateqi reprezintipc.ste
50% din creditele negLlvernamentale.
Acestease acordd pentru acti,v,itatea
curertzi de
exploataresub fortra creclitelorglobale
de exploatare,liniilor de credite gi
crecritelorpe
obiect' Din punct cle vedere al be'eficiarilor
peste vz din credite se acordd
corporatisteqi ceva'rai puginpopulaliei. 'nitdlilor
ceeace gradulincd scdzutal activitetiide
retail' Activitatea de creclitareadttce 'eflectd
cele rnai importantevenituri
ba'ciror crin dobdnzi,
comisioanegi alte spezebancare'precrt-lr
gi clir serviciilebarrcare crecont curent.operariuni
cu nulnerar,cardurigi alte sen,icii(garanlii.
erirludrietc).
creditele guvernzlmentale (titluli cleValori)se acorddde
bdnci in bazabonurilorde
tezallr sau a obligaliunilor emise cle
entitatilegLrvernamentare care sunt purtdtoarede
dobdnda'Acesteastnt pe tennen ntijlocirr
pi se pot valorificape piala
secundardpentrll
obliriereade lichiditali.
portoforiur dc titruri
al bd'ciror sc r),ateconstituiprin
scontar.ea cambiilor,primirea
titlurilor in garanfiepentrucrecliteleacorclate.
acrrizigionarea
titl,rilor de pe piarade capital.
TitlLrrile'cu exceptiaceror
-euver'anrentarc. cretino poncrer.ecresturcrescdzutdin activul
bdncilorcomerciale.

I.6 CONTT lt t L E B A NCA RE


PENTITUOPERATIUNI CL: PRODUSE
$I SERVICII

Relaliile cat'ese stabilesci't'e bi'ci :.i


clie.fii acestora in operafiu'ile
bancarese reflecthilt sistemttlcotttttrilor 'raterializate
birrrcureqi intr-ofor'rd agregata in bira'furco't,bil
al acestorinstitulii'Principala'tilizare
a corrturilor esteaceeade inregistr.ar.e a operaliu.iror
la ntotnentulefecttriu'ii
lor'9ide a rellectattcprurile obligafiile
5i bdnciil-a[acleclient.Contul
,\ esteorganizatde tttt cttstocle
t al clic-'tLrlui.
clcreg'la o banci gi de aceea
I se nLrnle$tecont

I5
(
bancar'Conturilecare se pot deschicle clien;ilolse pot grupa in patru categorii: \
conturi v
cltrente'contllride depozite,contttricleinrPr'unruturi
gi conturide dob6rrzigi conrisioane.
conturile cut'ctttese deschi,-l clienrilorpentruiruegistrarea operafiu'ilorde i'casrri
9i plali in nutnerat''transferullbndtrrilorinrrebdncileclienfilorgi
alte opera[iunigenerarecle
acordareagi derulareacreditelor,constituirea retragerea
;;i depozitelor.contul crrent estecel
trtai utilizat cont batrcar,irltrucatprin el se rlesfrgoara
intreg fluxul monetaral clientulr.rigi
pemlite o informareoperativdastlpralichiclitalii
imediatea acestuia.in credit,contul curent
disponibilitagile
clienttrluii,r in clcbitplrlile efectuare.
'eflectd astfelcd la sfhrgitulzilei
soldtrlcreditorreprezitltidisponibilithfisauclaci
estedebitorreflectdcreclitulclatorat.in
cursttlzilei' contulcurentpoateaveasolclc'cditor
saudebitor.fu'c1ion6nd ca o suveicdcare
asigurdfolosireamai i'tdi a fondurirorproprii:gi
apoi a celorimprumutate.
Conturile de depozit sLult,conturiclepasiv
care reflectaobligagiilebd'cii fafa cle
client 9i se crediteazhctt stlnele constituiteca
clepozite
gi se crebite
azd cnceleiegitedin co't
la lichidareadepozittllui'La scacle.td-clepozitul
gi clobancra
afere.tdse trarsfer.ain contul
curentdacdnu existao clauzdde re?noireauromatd.
conturile dc creclitesunt contLll'icleactiv care
reflectaobligaliileclienlilor fala de
bancd9i se debiteazdctt valoat'ea
creditelortrase,creditdndu-se cu sumelerambursate. pentru
flecare fel de credit se deschidecdte Lln cont
de i'rprumut. Toate co'turile de imprumut
funclioneazd numaiprin inter*ecriur corrttrrri
curent.
conturile de clobflnzise cleschicl
perrrlufiecaredepozitgi creclitqi filrctio.eazi
i'
relafiecu contulcurenr.

I.7 CONTULCUIiENTLA BANCACENTRALA

Pentruindepliniteaft,rcliilo' sale.b.rrcacentrald
deschideconturicLrrente centralizate
perrtrubdncilecotnercialein careacesteaiyi
rin clisponibilitalire
banegtigi ef'ectueaza
platile.
Bdncile defin r'ursiltgur cont curetttcent'alizat
ctr cloudsubconturi,unul pentru efectuarea
decontdrilor
gi alt,r pe't.u rezerva'ririnra'hrigatorie.
PeutrubattcacetttraliscopLrl princip,lcstecir decontirilesa dobdncleasca
cafactr.rrl
de finalitategi irevocabilitateqi crt rrceaslu
sr.ise incheiecicrul fina'ciaral tra'zactiilor.
De
fapt' banca cent'ali .ioaci rol de i'lte.trccliar
financiar pri' care se asigurd tra'sf-e*rl
fondurilorde la o banci la alta.
in ce pri'eqte l'ezer'a ntitti'ta obli-uatorie.
t\ contul centralizatasigLrr[constituirea
I
I
resut'seloL
9i trtilizareaaceslol'apott'itit P'liticii nronetarea barnciice'trale. pentru bd.ci

t6
aplicareamis'rilor iniliate cle barre;r
cerrt'ulainsearrni rnajoriri sau
recluceria rezer'ei r'
mininreobligamriiEi r'ajo.ari sa' rec:ircer.i \.
, rrob'nziicu car.eeste'remuner:atd v
rezerva. r, ,,
' Prin conturile curente cerrtralizate,t' bon.o' 'bentraldt,.de1iflei,i
contrrolulr,
uruor;
disponibilitelilor bd.cilo. comercirrle
gi a tra'sferuriror interba'care
de fond'ri gi
influengeazd evoluliacredituluibancar..

,\
t
)
r
3 PRODUSEBANCARE PENTRU \
FINANTARE v

3.1 CREDITUL BANCAR

3.1.1Conceptul de credit
creditelereprezintd creatrteclefinutecle ba.cd asupra
clie.telei, crearltece au
apdrut diu necesitateasatisfacerii
nevoilor cle fi'a.fare ale persoanelor
fizice gi
inh.eprinderilor. Originea cuvAnfului ,,Creclere,,,
creclit este latina.
h.aclus prin a
crede' i'seamn{ mai repedea avea
tncrederei'fapful cd i. viitor
se vor respectatoti
termenii contractului de credit stabili;i
i' prezent de comun acorcr.imprumutatur
ar.e
incredere in faptul cd suma obfinuta
va fi astfel utilizatd incAt sd-i
clea posibilitatea
rambursdrii gi plefii unei dobdnzi,iar
imprumutatorul are increclre
in faphll cd
recupera suma avansatd Ia termenul 'a
stabilit gi obfine u' cagtig co'form intelegerii
'a
inclreiate' in legea bancard nr' 58/7998,
creclit.rl este crefinit ca orice a'gajame't
cre
Punere la dispozifie sau acordare a unei sume cle
ba.i ori prelu'girea scacle'tei u^ei
datorii' i' scl'rimbul obligafiei sau
a altor cheltuieli legate de aceastd
sumd sau orice
augajament de achizitionare a unui
titlu care i'corporeazd o crea^fd
ori a arhli crr.ept
la incasarea unei sume de bani'
Rezult{ cd, in relafiile cle creclit
apar cloi parteneri,
creditor si debitor' care, de regulx,
sunt bd'ciie i' pozilie de
creclitor gi age'fii
economici, populafia sau staftll de
debitori
in economiile modeme creclifuljoaca
tur rol foar.teimportant. El faciliteazi
scltimburile' stimuleaz{ proclucpa,
sustine cregterea ecorromicd gi
joacd u' rol
i'rportant in creatia monetard'
Dezvoltd'cl pu,ul icleea gdsim
urmatoarele aspecte
pozitive induse de credit in economie:

' creditul faciliteazd scl'rimburile - acestaa reprezentat


pri'rul rol jucat crecreclit, care
a stat gi Ia baza aparifiei bdncilor.
RecurgereaIa creclit, materializatd
i.h-o a^ticipare
de venifuri' pe'nite obfinerea
unui surplus cle putere cle
cump6'are cu influe.ti
clirectd asupra volumului mxrfurilor
h.anzac,tionate.
' c'eclihrlstirnuleazdproducfia- dezvoltareaactivitilii
productiveclepindede rnisura in
care
capacitdfile cle producfie pot fi
moclernizate,inlocuite sau extinse.
Creclihrr permite
i.treprinderilor str achizitionezecapacitrfi
clepr'e6pcfieir-rstrAnsdlegdturi
\I cu ca'titatea si
.., 25
calitateaproducfiei de realizat.Pe ctealt{ parte r
el oferi cumpdrdtorilorresursefi'a^ciare,
\
sti'ruld.d consu'tul' Astfel, creazd,ce'ere,penku
oproducfia oferittr. Efectelecreclihrlui
v
asuPra p'ocluctiei nu se manifestr doar la agenful
economic beleficiar, ci se exti.cl
indirect gi la alte inh.eprinderi.

' crediful joacd un rol in creafia monetard - in conclifiile irr care o ba.cd acorcld
un
creclit' ea creaza fluxuri monetare. sunt astfel
folosite resurse din clepozite pentru
acordareacle credite, fatd'ca deponenfii sd fie
privati de utilizarea clepozitelor. pri.
creditare, bd'cile comerciale creazdmo.ecld in economie.

3.1.2TrisXturi caracteristiceaIe creditului

Perioada de creditare

Perioada de creditare reprezintd intervalul


cle timp cle la incheierea acorclului
cle imprumut pdnd la rambursarea totalx a acesfuia.
Existd o mare diversitate i' ceea
ce privegte perioada creditdrii. in cazul plasamentelor
bancare in operatiu.i ctr
clientela' creditarea se realizeazdpe scaclentecare
merg de la cateva zile,la creclite cle
h'ezorerie sau operafiuni de creditare a creantelor
comerciale, gi ajunge la zeci cle ani,
la creditele ipotecare sau cle dezvoltare. Pe
ansamblul operafiunilor de creclitare
existd scadente gi mai mici, respectiv gi mai
mari pentru operafiuni pe piafa
interbancard sau piafa ipotecard.

Perioada de grafie

Perioada de gragie reprezintd o facilitate,


acordattr de cdtre ba.cd, pe.h.u
auutnite sihlafii (ex' construirea cle locuinte, realizarea
cle investiFii)pe o perioacii
bine determi.ata 9i PresuPune plata in aceastd perioadh nunai A sunrci,
r
reprezentdncldobanda datoratd bdncii pentru
creclitul acorclat.Aceastd perioacldse
acortld la solicitarea clientului. Este irnportant
c1eretinut cd aceastxperioacl6 .u
prelungegte termeuul de rambursare stabilit
in conh.act.perioacla cle gr.atie este
n1otivath de fapfut cd un investitor are nevoie
cle un inter.val cle timp pe.tru
realizarea investitiei dupd care incepe s{ obfind venifuri
clin care sd ramburseze ratele
din cdedit' Peutru bancd, aceastdperioacldreprezintd
nigte venituri amAnate gi este
irrteresat?iiu a reduce acest interval cle timp
\ penh'u a nu inrobiliza forrclur.ilc.o
I

,)
perioadd i.delu'gatd' De reguld, la
creclitelede clezvortareperioada de
gratie estecle f'
1-3 a'i in funclie de :nafura'investitiei I
(la echiphme'te,periodde: mai
scurte, la v
consh.ucfii perioade mai lungi)

.Perioadade tragere

Pe.ioada de h'agere reprezi'td intervalul


cle timp i' care imprumutatur
poate si
efecfueze trageri din credit' Perioacla
cle t'agere incepe cle la intrarea
in vigoare a
acordului de credit' aclicd imprumutatul
a indeplinit concligiile de acces
ra cr.edit
(constituiri de garanfir, asigurdri), pAni
la tin anumit mome't cdnd se prevede
realizarea obiectivului propus p entru
creclitare.

Metode de rambursare
Rambursareacrediteror se poate face prin
trei modalitdti:

a) Rambursare in rate egale -


Presupune ca mirimea ratei sd fie constantd toatd
perioada de derulare a creditului. Pe
mHsura rambursdrii, dobanda plititd
va fi
din ce in ce mai micd.
b) Rambursare prin anuitdfi consta'te
- face ca suma prdtitd bdncii (rata +
dobancra)
sd nu se modifice pe toatd perioada
de rambursare. Anuitatea se poate
stabili cu
ajutorul relafiei:

An ttitate=K x ,O ,-; unde:


| -lt + d)-"
K - credihrl;
d - rata anuald a clobdnzii;
n - numdrul de ani.
c) Ramburlsaretotald Ia scaclentXsau ,,in
fine,, _ cAnclcreclitul se ramburseazd
la
final, iar dobAndase plategteperioclic.
in practicd' creclitele
Pe termen scurt se ramburseazd o singura datd Ia scaclentd,
iar creditele pe termen mijlociu gi
lu'g se ramburseaz{ i. rate egale
sau anuitdfi,
dup{ preferi'fa imprumutatului. Penh'tr
creditele care se ramb.rseazd i^ rate,
ba.:a
iutoc'reste tur plan de rambursare (.umit
gi scaclentar),care se anexeazd
Ia co'h.actul

,\
I
.) 27
\'

cle creclit, in care se prevdcl datele la care vor a\realoc plhfle gi sumele pentru fiecare t'
v
rat?i.

DobAnda
DobAnda incasatdde bancd depinde in mod direct de mf,rimea capitalului clat
cu irnprumut, de nivelul ratei dobAnzii gi de perioada creditXrii. Ea poate sX fie
sirupld, la operafiuni pe termen scurt, cand se ia in calcul un numdr de zile sau
cornpusa, in cazul celorlalte operafiuni.
BXncile unlizeazl. in operatiunele desfdguratedoud tipuri de rate ale dobAnzii:
fixe si variabile. O ratd declaratd fixd nu igi modificd nivelul pe clurata de viatd a
eletnentului bilanfier la carese aplicd.O rat[ declaratXvariabild se modificd in aceastd
perioadd in funcfie de evolufia unui element de referintd. Acesta este de r.eguldun
indice sau o ratd a dobAnzii definitorie pentru pialX sau penh'u annmite categorii cle
operatiuni. ExistX gi un mixaj intre cele dout tipuri de rate, ce imbracd forma ratei
revizuibile. Aceastaestefixd, putAndu-seinsi modifica numai la anumite inten'ale cle
timp, inh-o maniera regulat[.
De asemenea,cu privire la rata dobAnzii iirtdlnim urmatoarele variante:
. se aPlicd o ratX proporfionald - aceastanu
fine cont de capitalizare. Spunem cd
avem o ratl a dobdnzii proportionali atunci cAnd, dorind sd obfinem o ratH lur-rard
sau h'imesh'iali, trebuie sd impar,tim rata anuali La12.,respectiv la 4.
. se aPlicd o ratd actuariald - aceasta tine cont de capitalizare pe o anumitd perioacli.

Spuuem cd avem o ratd a dobAnzii achlarialeafunci cAnd, de exemplu, rata lunard


esteridicina de ordin 12 din rata anuald.
De exemplu, iu cazul unei rate a dobdnzii anuale de 22% obfinem pentrtr
h'imestru urrn{toarele rate:
- rata proportionald: 22 % : 4 = 5 , 5 o / o

( tt\i
- rata actuariald: l00l l+ -- | = 5 . 5 2 Y o
\ t00/
DobAnda perceputh de banci la creditele acordate se mai nurnegte gi
dobAndi activi intrucAt creditele reprezint[ un activ bilanfier, iar cea bonificatd la
tlepozitelebancaredobAndi pasivi de la pozifia de pasiv bilanfier al deopozite'lor.

\
I
.t
Corrrisioane
(t

Cornisioanele sunt destinate in mocl \


norrnal r,emu'eririi bXncii pc'r)tru V
prestarea unui serviciu, spre deosebire
cle dobAnzi, care h.ebirie sd remunel.eze
capitalul efectiv imprumutat. Tofugi, sub
clenumirea cle comision intalnim douil
.., "r.,categorii:

' comisioane Propriu-zise, ce corespund remunerdrii unui


serviciu prestaf
' comisioane asimilate dobanzilor, al cdror mocl cle calcul este
icle.tic cu cel al
dobAnzilor.
In practica bancard, comisioanele intalnite
le putem incaclra iltr-u'a cli^h.e
urrudtoarele categorii:

' comision de angajament - rentunereazd


serviciul prestat cle ba'ca penh.u
intocmirea gi analiza dosarului de creclit,
care se plitegte o singurd clatd la pr.ima
h'agere clin creclit.

' comision de neutilizate - esteclestinatstrremunereze


banca pe.tru partea cle cr.eclit
Pe care ea a la
Pus-o dispozifia clie'fului fdrd ca acestasd o utilize ze. Elcompenseazd
parlial lipsa unei dobdnzi penh'u solclul neutilizat
al creclitului gi se pldteste a'ual.
' comision de administrare (gestiune) - perceput cle
bancd penh.u gestio'alea
creditului' el poate fi incasat o singura clata
la eliberarea sumelor imprumutate sau
periodic Ia soldul co'fului, sifuafie in care
se poate asimila u'ei clobanzi.
' cheltuieli anexe (speze bancare) - in aceastdcategorie
inh.a o serie de cheltuieli
Iegate de diverse asigurdri, evaluarea bunurilor
aclusein garantie sau cle intocrnirea
$i
ob;inereaactelor notariale.

Costul creditului (DAE -dobAnda anuali


efectivi)
Cheltuielile cu dobdnda, comisioane
$i spezele bancare constifuie cosh,l
creclitului care se exprimd intr-o ratd anuald.
intrucat unele clin aceste cheltuieli se
achitd duph efectuarea lor, iar altele pe parcursul
perioadei cle creclitare,se folosegte
modelul a'uitdfii care permite cunoagterea
unui cost mecliu anual al creclitului.
Uneori' nu existd suficientd transparenld
clin partea bdncilor gi se afigeaza.umai
clobAnzile fhri a se menfiona gi comisioanele
care pot reprezenta 1 - 5 puncte
procetlfuale satt chiar mai mult, deci acestea
au o influenta semnificativi as'pra
costului total al creditului. Bacacentrala intervine
{ uneori gi obligr b5ncile s5 afigeze
I
) 29
I

coshll nlediu anual al creclifului pentru I


informarea corecta a celor i.teresafi I
in v
obfirrerea unui credit; Del:exemptu;,iriluna
clecernbrie 200g)pohivit clatelor tutor
bhnci comet'cialede prim{ mhiime'clin Romania,
DAE la unele tipuri de crecliteera
urmdtorul:

Dobdnda DAE
- Credite ipotecare gi imobiliare RON
73,95% 77,65%
€ 8,90% 70,70%
- Creclite penh.u nevoi personaleRON
76,'I..5% 22,65o/o
€ 72,40 % 27,900/o
Datoritd unor cosfuri ale creclitelorcleosebit
de mari, Guvernul a clecisin anul
2008 u' pachet de mdsuri pentru asigurarea
trnei h.a.sparente totare gi regarea.
clobanzilor variabile de anumiti indici
bancari locali sau intemationali ca RoBoR
pentru lei 9i EURIBOR pentru €. Astfel, la
lei clobdnclava fi rata RoBoR + o marje
de
pAnd la 25%' iat la € rata EURIBOR plus
o marje practicatd pe piala € pe.h.u
tara
respectivd' La dobdnda astfel determinatd
se aclaugd comisioa'ele percepute
de
ba'cd' Toate costurile vor h'ebui nomi'alizate
in contracful cle creclit, iar pe parcursul
creditdrii' l1u vor mai putea fi moclificate
unilateral de bancd decat cu acorclul
beneficiarului de credit.

Dobdnda anuald efectivd se practicd cle


muit timp pe piafa internafio'ald, clar
se folosegte in analizele interne bancare gi
nu existd o transparenfd falx cle clie'ti,
inh.trcdt costul de bazd il reprezintd
clobdncla,iar comisioanele snnt consiclerate
coshlri adiacente

3.1..3Tipuri de credite

Putem clasifica creditereacordatecrupd


mai murte criterii:
1 dupd perioada de creditare
. ctedite pe termen scurt
(pAni la 1 an)
. credite pe termen mediu (1 _
5 ani)
. credite pe termen lung (peste
5 ani)
2 dupfi activitateafinantatd

,\ . creclitede producfie
I
I
I
. credite de consum
r
. credite penh.u dezvoltare \
v
3 dupd destinafie
r credite comerciale
. credite bancare
. credite ipotecare

. credite obligatare

4 dupd modalitateade rambursare


. cr.editerambursabile intr_o trar.rgd
(in fine)
. credite rambursabile in mai multe
rate
. credite rambursabile prin anuitdfi
constante
5 dupd tipul clientilor beneficiari
. credite acordatepersoanelor
fizice
. credite acordatepersoanelorjuriciice

6 dupa forma de acordare


. avansul in cont curent

. imprumut acordat

. cesiune de creante(scontare,
factoring)
. creditul bazatpe angajamentul
de garantie
7 dupa serviciul datoriei
. credite performante (standarcl)
. credite in observafie

. credite substandard

. credite incerte
. credite cu risc major (pierclere)

3.2 PRINCIPALELE TIPURI DE CREDITE

3.2.1Creditul comercial
Creclitul comercialreprezintd o amanare
Ia platd pe baza unor insh.ume.te
de
platd (cambie' bilet la ordirr) sau a
unei amA'dri acorclate de furnizori
,\ satr de
I
)
31
colllercianfi cumprrdtorilor.
Creclitul conrerciala creve.it r'
o practicd r^-.-
larg raspatrditi,
bu'u'ile gi serviciile fiinfl.livratg \
Eu-plata Ia o lund sau mai murt.
crecritur comercial
a clevenitSptfelo sursx atras5'
grafuitd care Ia
u.ei eco'omii reprezi't{ |
20% din resureseletotale cle 'iverur 10%-
fi'antare. Creclihrl comercial
se creosebegte crecer bancar
pri' fapful ca proclucdtorul
sau comercianfulimprumutd
banii sdi i' ti'rp ce banca
i'rprumutd banii cleponenfilor
sau cei imprumutati pe'tru
completareal.esurseror.

3.2.2Creditul bancar
Creditul bancar reprezi'td pri.cipala
forma crecrecrit crin econo'rie.
bazeazd pe clepozitele bancare, Acesta se
imprumufuri cle pe piafa
rnonetari, i' special cle
alte bdnci' imprumufuri cle Ia
pe piala fi.anciard gi fonclurile proprii ale
Cl'eclitul bancar este iu cea bd'cilor.
mai mare parte un crecrit
pe termen scurt pe'tru
resursele su.t prepouclerente cd si
pe terrne. scurt gi
provi' cle pe pia;a mo^etard.
Creditul pe termen mijlociu
9i lung are ca sursd principali impru'rutirile
financiard. cle pe piafa

Creclitul se adreseazdactivitdtii
corporatiste - inh.eprinderi
mijlocii gi mari gi
activitdfii cle retail - intreprincleri
mici gi popurafla. crecritur
bancar crpi'cte in primur
rdnd de calitatea clientelei'
adicd de abilitatea acesteia
cre a desfdgura o activitate
rentabild gi de a avea caPacitatea
fi'a.ciard de a rambursa
creditere ava'sate. Bd'c'e
at'anseazd creditele.numai
pebazd cle garantii reare
sau cesiuni crecrea'te asupr.a
venifurilor viitoare ale be'eficiarilor
gi a sumelor cri'confurile
bancareare acestora
gi gara'fii personale'Creditele
se acorcldpenh'u crestinatia
stabilitd pr.in co.h.act, iar
utilizarea creclitului pe'tru
altd clesti.atiecld clreptul
bd'cii si i.h.erupd crclitare.
si h'eacd Ia rarnbursareaanticipatd gi
a sumelor avansate.
Co'hacful cre crecrite gi
couh'actelede gara'fii co'stifuie
titlu executoriu,ceeace
i'seam.d c{ ba'ca se po"1te
i'tlrepta asupra debitorului
fdrd alte clemersurijuriclice.
i. continuare,snrlt cietariate
crecritelebancare in contexful
generaral tiporogiei intalnitd
Ia banci.

A Credite pe termen scurt

Creditul global de exploatare

\
I
,) 32
Creclitul global de exploatarereprezintd principalul tip cle
creclit folosit cle
t'
ageulii economici pentru activitatea economicd pe, care \
o desfdgoarfi. Acest tip c{e \
credit a fost denumit in mai rnulte feluri, cel pufin clupd anul
1990 gi pdnd in preze'!,
in functie de anumite orientdri ale autorit[fii monetare.
in anul 7gg0, se folosea
i: noFiunea cle credit de productie, care reflecta cat se poate
cle bine clesti.afia
creditului, adicd de fir-rantarea activit5lii cte proclucerea
bunurilor materiale gi cle
prestare a serviciilor. intrucAt termenul era mai vechi, prin
1995 a fost illocuit cu
notiunea de credit global de exploatarecare avea acelagi
continut economic clal era
considerat mai adecvat economiei de piafd in curs de formare.
Di1 alul 2000 s-a
preferat notiunea de credit revolving, un tip cle creclit
folosit in occidelt, care
permitea reinnoirea creditului utilizat pand la nivelul
inifial aprobat, asftel cd firrna
avea la dispozifie, permanent, acelagivolum clecreclit pand
Ia scaclentafir-rald. Ese.fa
credifului nu s-a schimbat, ci numai folma de acorclaregi
rambursal.e, abanclolAlclu-
se sistemul clasic in favoarea unei forme moderne cle
creclitare care permitea ca
volumul credihrlui sd evolueze dupd fluctuafia fluxului
cle lichiclitdti al companiei, ctr
acorddli gi rambursdri multiple pe parcursul perioaclei
de creciitare, clar in limita
nivelului aprobat. Notiunea de credit revolving a fost
larg acceptatd de comu'itatea
bancard,penh'ucd reflecta desful de bine caracteristica
creclitului, care da posibilitatea
folosirii unui volum de credite mai mare clecAtcel aprobat,
numai cd h.ebuia sd fie gi
rambursat ahrnci cand se creiau disponibilitdfi pentru
a se incaclra in limita aprobatd.
Aceasti formd de creditare a rePrezentat un pas inainte
in clomeniul creclitarii cu
avantaje in primul rdnd penhu agenfii economici, clar gi
pentru banch, iltrucat pri.
derularea uuin volum mai mare cle creclite,in limitele
prudenfiale stabilite, beneficia
gi de un volum mai mare de dobanzi gi comisiooane
penh.u operatiunile cle plifi.
Palalel s.a folosit gi termenul de linie de credit care
a fost consicleratmai aclecr.r,
peuh'u activitatea de creditare Ei care reprezenta,
cle fapt, un creclit r.eyolvi'g.
Mecauisrnul cle creditare era conful curent, care prin
funcfionare, debitare-creclitare,
reflecta fie cleditul exitent (solctul clebitor), fie clisponibilitaFile
bdnegti (solclul
creclitor)' Din afrul 2007,banca centrald a introclus notiunea
cle plafon de creclit, c'
acelagicontinut gi mecanism de funtionare ca gi linia
cle credit, clar cu o clenumire
mai pufin reprezentativi. in continuare,vom folosi
nofiunea cle credit global cle
\I exploatare care reflectd n'raibine esenfaacestuitip cle creclit.
.) 33
Ceclirul global de exploatarese poate acorda fie penh.u creclitareacleansamblu f
\
a activitxlii cprente de aprovizionare, producfie, desfacere,fie a unor
subactivitdti,
v
pt'oiecte,corthacte, care prin natura lor se desfdgoard se eviclenliazdil
Ei coltabilitate
distinct. Creditul se acordd pe o perioaclade pana la 12 lu.i gi se poate
reinnoi, la
cererea clientului, pe baza unei analize similare cu cea cle la cleschiclerea
li'iei.
Creclitul se Poate majora sau diminua pe parcursul anului, dacd activitatea
clientului
este mai bund sau mai slabi fatd de parameh'ii luafi in considerar.e
la aprobarea
acesttlia.
Pot beneficia de credite globale de exploatare agentii economici
car.e
inregistreazd performante financiare corespunzXtoare(categoria A
sau B) gi au u'
sen'iciu bun al datoriei. Se pot acorda linii gi agenlilor din categoriile
de perforrnaltd
C sau D numai pentru export, cAncl ponderea acesteia in cifra cle
afaceri este
semnificativd gi are caracter de permanenfd.

Creditul pe obiect
Creditul pe obiect se referd la creclitareaunor comenzi, a stocurilor. cle
prociuse
finite destinate vAnzdrii, inclusiv productia neterminatd, pe parcusul
perioaclei cle
creditare. Acest tip de creditare este specific intreprinclerilor. inclush.iale
gi cle
consh'uctii, care lucreazdpe bazi de coutracte incheiate inaintea
inceperii procesului
de produclie sau a firmelor comerciale care achizifioneazd stocuri
de rndrfuri pe'tru
desfacere. Pentru bancd, acest tip de credit este mai atractiv clecAt
cel global de
exploatre, irrtrucAt produsele au ciesfacereaasigurath gi pr.in
aceasta existi
celtitudinea rambursdrii creditului.

Credite penku finantarea stocurilor sezoniere


in aceasta categorie se cuprincl: (a) cleditele penh.u cheltuieli gi
stocuri
temporare tle materii prime, materiale care clepagescnecesarul
ca ur.marea unor
factori conjunturali (primire de la furnizori in avans,aproviziondri
in loturi optilre,
inh'eruperea productiei, greutdfi in expediereaproduselor Ia intern
sau export); si (b)
creditele pentru cheltuieli gi stocuri sezonierede materii prime gi
procluse(pr.ocluse
agricole vegetale gi animale, agroalimentare,alte stocuri cu o perioacli
mai nar.e cle
utt trimesh'u clar fdrd a depdqi12 luni; acestestocuri sunt specificeinh.eprinclerilor
cu
\
I
) 34
activitate sezonierd di. agricurturd gi incrustria
arimantard.
r
\
' :::. I
v
Cre di te --d
e.trezorerie
Creclitele de trezorerie cunoscute gi
sub numele cle credite pe'h.u nevoi
' temporare se acordd pentru acoperirea deficifului
cle lichiclitate ca urmare a
disfu^ctionalitHti in incasarea mdrfurilor/serviciilor, 'nor
satisfacerea unor cerinte
temporare de finanfare, iuclusiv folosirea
unor oportunitdfi oferite cle piati.
creclitele
de h'ezoreriese acordepei perioaddcre
maximum 30 z'e.
Tot de aceiaginaturx sunt gi creditele
penh'u facilitifi de cont, precurn gi
cleditele pentru descoperit de cont (overdraft)
care se acorcldpand Ia 30 zilepe.tru
acoperireadecalajului in cashflow in urma
unor situafii neprevizute.

Creditul de scont
Creditul de scont se acord{ pe baza unor
instrumente cre prati, precum
cambia si biletul la ordin, denumite gi
efecte cle comert care pot co.stitui
gara^fii
acoldate bhncii pand la incasareaacestor
efectesau se gireaza in favoarea b
d.cii care
va recupera valoarea nominald a acestora
i' calitate cle beneficiar. in mocl sirnilar
se
poate proceda gi cu cecul care, fie se
remite Ia incasare de bancd, fie se
gireazd ir.r
favoarea bdrrcii' Cambia, biletul la orclin
gi cecul cor-rstituietitluri cle creciit
care clatr
accesla mo.edd Ia vedere sau la scacle'fd.
Nu pot beneficia cle asemeneacr.edite
agenfii economici care figur eazd,in
evidenta Centralei Inciclentelor cle pldpi
cu
eve.imente i.r ultimele 6 luni sau cu suspendarea
drepfului cle a le folosi pe timp cle
ull an.

Creditul de scont este mai riscant clecdt


alte tipuri de creclite, i'h.ucdt
iusrumentelede platd primite clrept gara'fie
nu asigurd crecontareaacesLoragi e>ristd
riscul de neplatd de cdtre debitor' facilitat
cle perioacla clinh.e emitere gi i'casar.e,
uneori desful de mare, ca in cazul cecurilor
postclatate.Elocve'te su't sihrafiile
iutAl'ite i' sistemul .ostru bancar, in
care creclitele acorcratepe baza turor
cecuri
posdatate'refuzate la platd din lipsd cle
dispo.ribiliteri,au cletermi'at piercleri
pe.h.u
btrncilecare le-au acorclat,urmAnd sd incerce
reuperarea prin sistemul juriclic.

Factoringul
\
I
.t

;
I

Factoringul este operatiunea desfasuratXpe bazx conh.actuald,pril r


care I
!
factolul (barlca) preia creanfe de la clientul siu numit aclerent
prin plata fachrrilor.
sale rezultate in urma"unor operatiuni de comert, in schirnbul unui comisiol.
De fapt,
existd un cotnision de finantare, care s{ remunereze punerea
sumei in avans la
dispozifia clienfului gi un comision de gestiunece remune reazdbanca
penh.u eforhrl
depus in recuperareacreanfelor. Spre cleosebirede scontare,in cazul
factor.ilgului nu
intAlnim cambii.
i. funcgie de mome.tul fina'!{rii clie.tului, existd croudtipuri de factori.g:
o factoring clasic (engl' old line factoring), cdncl
factorul pldtegte fachrr.ile i.
momentul preluXrii acestora.
o factoring la scadenld (eng. matur'it1'factoring
), cAncl factorul pldtegte crealtele
aderenhrlui in momenful exigibilitafii acestora.In acestal cloilea
caz, factoml nu mai
incaseaza comisionul de finantare, ci este remunerat doar pe'tru
cleco'tarea
operafiunii.
De o mare importanld in finanfarea exporfurilor sunt serviciile cie
evalnare a
riscului de insolvabilitate gi a riscului valutar. Asigurarea impotriva
riscului cle
insolvabilitate se realizeazd, implicif prin subrogarea factorului
in pozip,a
aderentului, astfel incAt importatorul se va elibera valabil prin efectuarea
pldfii cdh.e
factor. Penh'u riscul valutar se adaugd,clereguld, o marja la costul
operatiulii. Costul
acestor servicii este de 0,5o/o- 3% din valoarea facturii penhu
aclmirristr.ar.ea
regish'ului contabil 9i sprijin in gestiune, iar plata in avans a fachlrilor
va pl.esup'rle
o clobAncldcare va fi cu 7,5o/o - 3% pestecea bancard.Utilizarea factorului prezilti o
serie de avantaje: dd posibilitatea utilizdrii cambiei sau a acreclitivului
pe.tru
efectuareaplafli; inldturd neinfelegerile ce pot interveni clin cauzautilizdrii
unei lirnbi
sh'aiue 9i pe cele generate cle necunoagterealegilor gi a qzaltelor
tf,rir
importatorului.

Factoringul clasic asigurd aderentului clisponibilittfile financiare


in ayals fati
de scadentacreditelor acordateimportatorilor, clAnclu-iposibilitatea
cle a da cur.sulor
noi comenzi, 9i il pune la addpost de riscul insolvabilitdtii debitor.ilor
sii. i1 pl,-rs,
oferd posibilitatea acordtrii unor facilittfi de platd, cleci este pe.trtr
exportator u.
rnijloc cle prornorrarea exporfurilor.
,\
t
,) 36
Creditul de consum
r
creditul de consum- reprezintd \
c.editulacordatpersoa,eror
fizicepentrlrprocrr.area v
de bunrrri 9i serviciidin refeaua
comerciala. In generar,acestaesteun credit
pe termenscurt
9i Inediu' Inilial' creditulde consuma
apdrutdin posibiritatea oferitdde comerciant
cuntpdrabunttri'alimentare de a
de cele mai multeori, gi
'
i't"j ton'urn de a re plnti ra sarariu.crediturde
prezintd avantajepentru ambele
parti. curnpdrdtorurare
posibiritateasd oblind
mArftrrilede care are nevoie fErd
si dispundde srma necesard
achizitiondriilor, iar
conrerciantur sau producdtorur reugesc sd- gi pronroveze ra consumprodusere.
col'lsum crediturde
a existatla inceputsubformacreditului
comerciar in careriscurde nepratd
vdnzdtorului' aparginea
iar cu timpuls-atransformat
in creditbancar.Existao varietate
de creditede consumcare se desturde rargd
rnodificddupa oferta de
bunuri tot mai diversificatd
prefen''leleconsumatorilor si
in str6'sddependenfd de veniturileacestora, adicdde nivelulde
trai'Tipurilecele'rai solicitate
de creditede consunr surt urnrtoarere: creditLrr nenor'i'arizat,
creditulpunte' cardulde credit,
creditulpentrudescoperit
de cont (overdraft),creditur
creditulpentrubunuride folosingd auto,
indelungatd, creditulirnobiliarsi creditul
ipotecar.
creditulde consum(cu excepfia
celuiimobiliargi ipotecar)
areo limiti minimd gi alta
maximd(cca'500-20'000RoN),
carevariazddela bancdra
bancd,o perioaddde p6ndrapatrLr
- cinciani 9i o dobdndd variabildIa carese adaugd
comisioanere. crediturpoatefi obginLrt
lei sau o valutd externd'Mdrimea in
credituluieste datd de
varoareabunurui care se
achizilioneazd 9i veniturilerealizate de persoana (famiria-co?nrprumutat) carese irnpr.umutd.
Garan{ia o coltstittrie
cesiunea veniturilordin salariigi ale
giranliilor, dacdestecazul.
creditul de consumare gi o componentd
sociald,deoarecefinanleazdsatisfacerea
cerinfelorde consumale populafiei,
in continur cre$te.e,printr-o
ranrbursare arnarati,
devenindmotorulactivitatiide
retail'cu cdt o societate
estemai ava'sati,cu atdtpo'crerea
credituluide consttmestemai
mare in totalulcrediteror
neguvernametare. Existdi'sd gi o
limiti a extinderiicreditului
de consumdeterminatd
de gradul maxim de indatorare
populalieiin raportcu veniturile a
realizate;carevariazd,de ra fardra [ard,fii'cr cuprins
50% gi 70yoin luncfiede politica i'tr]e
monetarda tdrii.

Creditul nenominalizat
C'eclitul
'ertominalizat (cunoscut gi sub cle creciit perh.tr
perso'ale) este fot'ma cea 'umele 'evoi
mai utilizatd a crecliturui
cre cons'm, intruc^t nu ar.e
auumitd destinatie, fiind o
folosit pe'tru acoperirea
ceri'telor curerrte are
i'rprutnutatului gi ale familiei
;\ acesfuia.De reguld, acesta
I
este u^ creclit pe ter're.
T J/
scult care se garanteazxcu venifurile personale r
gi evenhlal cu girar-rfi.DobAnclaeste t
cea calculatd la creditele,petermen scurt. \

Pe pialii au aparut credite nenominalizate gi


penhu bunurile de folosintd
i'delu'gattr, dar care au regirnur creclitelorpe
termen mijrociu gi lung.

Credite prin cardul de credit


Creclitul pri' cardul de credit este un creclit clasic, pe
termen scurt, care se
acordd poh'ivit normelor bfurcii. Acesta este un
credit tip revolving, aclicd o li.ie cle
credit de o anunrita valoare (rrumita gi plafon
de creclit), din care in tirnpul lu'ii se
pot face plefi din credit in limita plafonului, cu
reinnoire lunara a acestuia. posesorul
carclului are obligafia sd rambursezelunar 1/3
clin soldur creclitului cle la finele lu.ii
gi sd acopere clobAnda gi comisioaneleaferente,
apoi se reinnoiste plafo'ul cle creclit.
Riscul de neplatx este mai mare la carclulcle
creclit clecAtra celelalte creclite pe ternen
scurt' din care cauzd gi dobanda estemai ridicatd.
Cu toate acestea,creclitul prin carcr
s-a generalizat 5i a devenit forma preferatd cleplati
pentru bunurile d.econsum.

credite prin cardul de debit penku descoperit


de cont (ovedraft)
Creditul overdraft pentru
Persoane fizice este specific carclului de clebit si
reprezintd o linie de credit legatd de funcgionarea
aceshri carcl. in principiu, pldlile se
pot face din cardul de debit numai in limita
sumei existente in contul cle carcl. La
caldul de salarii, bancaofera o facilitateclecreclit
in sensul cd, in lipsa clispo'ibilului
irr cardul de debit, se asigurd efectuareacte
plafi cli' linia de creclit, inh.-o a.umitd
propot'fie din salariu, urmdud ca slrna sx fie
returnath clin primul salariu cal.e se
incaseazd' impreuntr cu dobancla gi comisioanele
aferente. Garantia este oferiti rle
a.gajator, care se obligd sd facd poprire pe
salariu, in cazul nerambursdrii creclitului
overdraft.

B Credite pe termen mijlociu si ltrng

Creditul pentru dezvoltare


Creditele pentru dezvoltaresunt creclitepe termen
lung care se acordd pe.h.u
in'estitii t'toi in capacitdfi de proclucOfic'gi
II ecl-ripamente,lucrtiri de i.frash.uchrr.a,
,, 38
amenajari hidroteh.ice, consh'ctiiurba^e
gi altele care creaz dbazamateriald
pe^tru
dz'oltarea economicd.Investitiile sunt {'
cle valori mari care se realizeara ir.,*oi \
mtrlti
ani gi au uu efect economic pe o perioaclt'indelungatd.
Investifiile se realizeaz5pe
baza unor documentafii tehnico economice
care co'tn, cleosebitde partea teh'ici gi
o
fundamentare a eficienfeieconomice.

Creditele se acordtr pe baza acestor


documentatii, aprobate cle conclucerea
beneficiarilor gi expertizate de aparatul
tehnic ai economic al bdncilor, iar in
cazul in
care acestea nu dispun de specialigti
se apeleazd la consulta.ta cle specialitate.
Analiza baucara este focalizatd asupra
eficientei economice a investifiei di'
care sd
rezulte posibilitatea de rambursare a
creclitelor gi cle cregtere a re'tabilitdtii
be'eficiarului' Creclitele se acorcld i.r completarea
fo.clurilor proprii ale
investitorului, dar reprezintd sulsa principala
cle finantare (cca. 60%-70%).perioacla
de creditare este de cca' 75 - 25 de ani in
functie cle nafura gi eficie.ta ir.rvestitiei.
Penh'u investifii de valori mari se practicd
sistemul cresinclicahzarea creclitelor,
aclicd se formeazd un grup de bdnci
care fiecare participH cu o anumitd
cota la
fi'ranfare i. vederea dispersdrii riscului
cle creclitare. Finantarea se asigurd
printr-o
si'gurd bancd care rePrezintd grupul
- banca agent - gi care monitorizeaza
creclitul
pAnd la rambursarea integrald. Garanfia
o constifue investifia, iar clacdse consiclerh
necesar datoritd perioadei lungi a creclitului
se soliciti contragar.anfiibancare sau
ale
statului.

Credite ipotecare
Creditele ipotecare sunt tot credite
pe termen rung acordate pe.h.u
cumpirarea de locuinte (case,apartamente
sau terenirri) care au la baza ipoteca
asupra investifiei, reglementatd prin
Legea creclitului ipoteccar nt. 790/7999.
i.
Ro'rauia' creditul ipotecar a luat amploare
clin anul 2003 gi a crescut rapicl clator.itd
deficitului mare de locuinfe gi a posibilitafilor
cle finantare apdrute. Creclitul se acorcld
irr proportie de cca' 70% din valoarea
investitiei, iar imobilul rdmane ipotecat
in
favoarea institufiei de creclit pdnd la
rambursarea integral{ a acestuia.
Ivldri'rer
creclitului depi'de de venifurile impru'rutatilor
si cle vArsta acestora,astfel ch suma
si poatti fi ralnbursatd i^tegral i. perioacla
activd cle viat{. perioac-la
de cr.eclitareeste,
,\ de pdni Ia 20-30ani, dar in functie tle politica
t morletari acestelimite pot fi depdgite.
.)
39
Peuh'u finantarea acestor investifii sunt
bdnci ipotecarecare angajeazdcredite pe
termen lung cle pe piafa de capital sau organi i
zeazdcofinantdricu societ5ti financiare,
fonduri de i'vestitii, dar rolul de agent joacd
il banca ipotecard. Riscul este ca
debitorul sll-gipiardtr capacitateade platfr inh'-o
perioad{ aga cle lulgd gi ba'ca sd se
octlPe cle valorificarea imobilului in functie cle
conclitiile pietei. cel rnare risc este
tocmai dificultatea prevederii evolutiei economiei 'rai
pe terme'e lu^gi, u. exemplu
elocvent fiind criza creclitelorsubprin'reclin
suA care a cleterminat mari pierderi
societdfilor financiare, unele ajungdnclin stare cle
falirnent. Dupd everrime.tele clin 11
septembrie 2007, guvernul american a incurajat
reclucereadobdnzilor, cal.e au ajuns
de la T% la To/o'pentru a incuraja consh'uctiilegi
a stimula cregtereaeconomici, ceea
ce a determinat o avalangd de credite ipotecare.
Probrema a apdrut c6ncl clobA'cla a
crescut punand pe mulfi debitori in sihlafia cle
a nu-gi mai putea pliti r.atele,ceeace a
determinat deteriorarea portofoliului cle credite
ipotecare (unul clin pah.u creclite
riscante a devenit neperformant). Incapacitatea
cle platd a conclus la prdbugirea
cererii cle locuinte gi in consecintd a prefurilor,
asfel cd bdncile n' au r.eugit sd
valorifice locuintele preluate de la debitori gi
au inregish.at piercleri, unele aju.ga'cl
in prag de faliment' Aceast{ crizd a inceput
sd se manifeste Ei i1 alte tdri, ca cle
exernplu in Uniunea Europend, din motive
similare, inregish.anclu-se falime'te
bancare ale unor binci mari.

Credite imobiliare
Creditele pentru investifii imobiliare se acorcld pentru cumpalarea cle
proprietdfi imobiliare sau terenuri penh'u consh'uctii,
care se garanteazdcu ir.obilul.
t'espectiv terenul cumparat sau cu alte proprietxli
de irnobile sau terenuri. Acestea
sttttt credite pe termen mijlociu sau lung care
se bazeazape actele de va.zare-
cumpdrare gi pe capacitateade rambursare
a investitorului. creclitele imobiliare se
folosesc ai pentru consh'uctiacle imobile,
cu garantia imobilului consh.uit clupa clar.ea
acestuiain functiune' Pdnd la finalizareaimobilului
se folosescalte tipuri cle garantii,
iuh'ucat u[r imobil neterminat gi nepus in
functiune nu reprezirrta u1 obiectiv care
poate fi luat in garantie.

l\ Creclitede leasing
t
I
Creditele cle leasing se acorcl{
pe terme. mijlocitr unor
societdti fi.a.ciare cle t'
leasilg penh.u cumpdrarea \.
de bunuri mobile sau imobile,,care
apoi se valorificd prirr \,'
Ieasi'g sub forrna de inchiriere
cu opfiunea ca Ia finelb
perioaclei cle i'chiriere cle
cumpdra bunul la un pre! a
dinainte stabilit sau cre
ar restitui societatii. Creditur
se
';acordd i'r proporfie de pdntr la 85% di' valoarea
i"1i-l': bu'urilor acrrizifio.ate pe
garanfii reale (imobiliare) baza de
Ei a bunurilor care se cumpdrd
di' crecrit, precum gi
galanfii suplime'tare sub
formd de cesiune de
crea'fe a sumeror cri'
despdgubiri cle la societdflle co't, cli.
cle asigurare. Desi reasingul
este o activitate mai noua,
acesta s-a extins destul de repecle
pebazafinanfdrii clin
creclite bancare.

Credite nominalizate(autoturisme
gi alte bunuri)
Creditul se acordd penntru
procurarea cle autofurisme
noi cle la clealer.i
autorizati sau magini second
hand de la comercianfi
second ha'rcr sau de ra persoa'e
particulare' Particularitatea
o constituie faptul cd cumpdrdtorur
trebuie sd co'h.ibuie
cu cel Purin 25o/ofonduri
proprii gi creclitul sd reprezi'te
maximum 25% cri'
valoarea bunului' Bunul trebuie
sa fie asigurat crecumpdrdtor,
iar polita de asigurare
se cesioneazd bdncii' Creditele
pentru alte bunuri
(aparafurd electro'icd
elech'ocasnicd'tehnicd de' gi
calcul' componente IT,
mobilier. etc) se acorcrdi'
condifii ca penhu autofurisme. acereagi

Credite pentru forfetare

Forfetareaesteo operafiune
de transrniterecdtre o bancasau o institulie
specializatd a crean!elor flna'ciard
provenitedin operafiunire
de comerl exteriorefectuare
Bancapldteqteimediataceste pe credit.
creanfe,urrndndca ea sd
recupereze contravaloarea
scaden[d, de la debitorulimportator. acestora, ra
Operafiunea este asemdndtoare
catevaelementetehnicecare scontdrii,irrsaeristi
determinS deosebiri.in primul r6nd,
forfetarea spredeosebirede
scontare nu dd bdnciidreptde recurs
as.pravdnzdtorul'icrea'fei
?ncazulLrnorincidente cle
platddatorate debitorului'In al doileardncl,
termenur tranzactiei
facediferenfa.Forfetarea
aplicdnu nrtntaicreanfelor se
pe tetren scurt.de pdnd
ra un arr.ci gi ceror provenite
e'xporturile pe creditctt scadenfa crirr
de la I an la 7 ani. Titrurire
fbrositei' forfetarepot tr
ca r n b iilebiletele
, la ordin,acreditivele.

{I
I
47
Avantajele forfetdrii sunt crearea cle lichiclittrti, (
resF.rectivirnbun2itihirea cashflorv_ului \
Prin incas4Jea,11n-eqliatd,a y4lorii rezultate clin vanzarea efectelor c-le !
cornert, eliminarea
riscului de neplatd la scadenld a efectelor
cle comer! - acest risc fiincl prreluat de
ba'ca
cumpdrdtoare. Coshrl forfetdrii are Ia trazh
o rati fixd cle clobAncld,la care se adaugi
un
comision difere.fiat in funclie de bonitatea clebitorului,
d.em dsura in care cambia estesa, n'
avalizatd, de riscul estimat al operatiunii, cle
modalitatea cte platd. sco'hrl astfel cletermi.at
diminueazi valoarea nominala platitd exportatorului.
Tinancl cont de riscul preluat cle banch,
in cazul forfetdrii inregistrdm cosfuri mai riclicate
comparativ cu operafiunea cle scontare.

\
I
)
42