Sunteți pe pagina 1din 14

5 ANALIZA CREDITELORPE TERMEN MIITOCIU $I LUNG

5.1 CARACTERISTICILE CREDITULUI

Obiectivul creditirii
Creditele pe termen mijlociu gi lung se acorddpentru finantarea investifiilor
economicesau financiarecare au un efecteconomicpe o perioaddde mai mulgi ani in
funclie de natura gi mdrimea investifiei. Creditele se acordd pentru activitdti
productive care aduc un spor de resurse,precum gi pentru activitdfi neproductive
dar necesare(obiective social-culfurale,de mediu) sau pentru consum personal
(construcfii locuinle , case de vacanfd, achiziJii de autofurisme, echipamente de
folosinld indelungatd) care au un efect indirect. in cadrul activitdtii de investifii,
creditelese acorddpentru:
- obiective noi, inclusiv magini, echipamente,instalatii;
- achizilii de utilaje independente (echipamente,mijloace de transport);
- dezvoltdri (extinderi)de capacitdfi,
- modernizari de capacitdlide produclie gi utilaje;
- prima dotare cu obiectede inventar gi diverse materiale;
- -lucrdri de imbundtdfiri funciare;
- plantalii pomiviticole pAndla intrarea pe rod;
- animale pentruproductie/reproducfie;
- lucrdri de prospecfiunigeologice;
- cumpdrdri de acfiuni;
- alte categoriide investifii.
Sunt asimilate lucrdrilor de investifii, studiile de fezabilitate, proiectele de
execujie,studiile geologice,lucrdrile de organizare de qantier (drumuri de acces,
birouri, cantine gi eventual locuinle pentru muncitori) gi cele se supraveghere
(cheltuielile cu dirigenfia de gantier), precum gi probele tehnologice de punere in
functiune, care sun! de asemenea, elemente creditabile. Pentru a infelege
complexitateaunei investifii, trebuie sd avem in vedere cd aceastase compune din

51
investifia d,ebaza (obiectivul principal), investitia colaterald (relelelede alimentare
cu energie electricd,apd qi gaze)gi investifia conexi (lucrdri pregdtitoare - in amonte
- ca devieri de tduri, consoliddri de terenuri) in special la investitiile de
infrastructurd.
Potrivit normelor bancare,bincile nu acordi credite de investitii pentru
constituirea capitalului social, intrucdt investitorul trebuie sd dovedeascdinteresul
pentru o afacereprin participareacu fonduri proprii, pentru participareala licitatii
pe piala bancardgi organizafiilor non-profit care nu au capacitatede rambursare.
Perioadade creditare
Perioada de creditareeste,in principiu, de pAndla 5 ani la creditelepe termen
mediu gi intre 5 - 25 ani la creditele pe termen lung, in unele cazurichiar mai mult, ca
de exemplu, la creditele pentru infrastrucfurd care sunt de valori mari
Ei cu o
eficienfd economicd mai micd. Perioada de creditare depinde in primul rAnd de
volumul profitului de la investilia care se va realizagi care estesursa de rambursare
a creditului gi in al doilea rdnd de capacitateafinanciard a investitorului, care, fie
participd cu un volum mai mare de fonduri proprii gi deci creditul va fi mai mic cu
Ai
o perioadd mai scurtd, fie dispune de resurse financiare gi este interesat intr-o
perioadd mai micd pentru a-gi reduce gradul de indatorare sau penfru a valorifica
investilia la un moment oportun de piafd. Perioadade creditaremai esteinfluentatd

9i de capacitateabincii de a acorda credite pe perioade mai lungi, asemenea


tranzactii realizAndu-se in special de bdncile mari care dispun de capitaluri
importante gi de posibilitdfi sporite de a atrage resurse de pe piala financiard pe
termene mai lungi.
Perioadade tragere
Perioadade trageredepinde de perioada dercalizarea investijiei prevdzutdin
documentatia investifiei, de exemplu la o construcfie poate fi 1-Z ani, la un baraj
hidrotehnic cca.5 ani, pentru utitaje cu montaj 4 -6luni,pentru utilaje fdrd montaj 1 -
2luni. in principiu, perioada de tragereestela creditelepe termen mediu de pAndla
L an, iat la cele pe termen lung pAnd la 3 ani. Perioada de tragere incepe de la data
intrdrii in vigoare a contractului de lcredit qi se stabilegte de comun acord cu
imprumutatul.

58
Perioada de grafie
perioada de grafie estedeterminatd de perioada de realizare a investifiei, astfel
de
incat rambursarea credifului sd inceapd dupd darea in funcfiune a caPacitdlilor
este
produclie gi realizarea profitului estimat. in principiu, perioada de gralie
de
apropiat6 de cea de tragere gi diferd dupd natura investifiei. in general,perioada
pe
gralte este pAnd la L an la creditele pe termn mediu gi pAnd la 3 ani la creditele
termen lung. La utilajele independente fdrd montaj nu se acordd perioadd de gralie
DobAnda
DobAnda practicatd este cea fixd pentru c5, pe piaJ6,,resurselepe termen lung
se pot mobiliza la rate fixe de dobAnd5care asigurd un venit constant,dar superior
celui de la dobAndafluctuantd. La creditele pe termen mijlociu cu o duratd mai micd,
sub2ani, se pot acceptagi dobdnzi fluctuante, in funclie de politica de dobAndda
bdncii.DobAnzilela creditelepe perioadelungi, peste10 ani, se pot revizui de comun
acord al ambelor pdr,ti,pebaza evoluliei pe piald a dobanzii la resurselepe termen
lung, dar acest1ucru trebuie sd se prevadd in contractul de credit. Plata dobdnzii se
face,de reguld, semestrial.
Rambursarea
Rambursarease face in rate egale la care numai dobAnda variazd'in funclie de
volumul creditului r6mas de rambursat sau in anuitdfi (ratd + dobAndd)constantepe
qi,
toatd perioada de creditare. Modalitatea de rambursare se prevede in contract in
principiu, nu se mai poate modifica. Rambursareaanticipatd se penalizeazdde bancd
cu plata unor sume ce rcprezitd despdgubiri pentru pierderile ante calculate de bancd
la resurseleangajatepe perioadacreditului
Analiza creditelor
Analiza creditelor se face diferenfiat in funcfie de natura inv'estifiei 9i tipul
creditului gi nu de categoria investitorului - persoandjuridicd sau fizicd. Desigur,
cele doud categorii de investitori prezintd deosebiriesenliale,dar acestease reflecd
mai mult in mdrimea creditului, a perioadei de creditare gi a garantiilor care se
constituie.
in continuare, ne vom referi la analiza celor mai reprezentative credite pe
termen mijlociu gi lung, creditelede dezvoltareqi crediteleipotecare.

59
5.2 ANALIZA CREDITELOR DE DEZVOLTARE

Creditul de dezvoltare reprezinti, suportul financiar principal al asigurdrii


bazei materiale pentru dezvoltarea economicd gi necesitd o capacitate financiard
considerabilha bdncilor care se angajeazdin asemeneaactivitdfi. Analiza creditelor
pentru dezvoltare implicd doud etape: analiza nefinanciard gi analiza financiard.

Analiza nefinanciari presupune aceleagielemente ca la creditul pe termen


scurt (tipul gi activitatea firmei, structura aclionariatului gi capitalul investit in
companie, ramuura de activitate, perspectivele pielei gi calitatea managementului),
cu deosebirea cd se pune un accent mai mare pe performanlele istorice ale
investitorului care sd dea increderebdncii in avansareafondurilor unei entitdti care
are capacitateade a le gestionagi a realizaobiectivul propus, pe calitateagi angajarea
aclionariatului in sustinereainvestitiei (participarea cu fonduri proprii int-o anumitd
proporfle la finanlareainvestifiei) gi pe capacitateapielei de a absorbiproduselecare
se vor obline. in acastd f.azd se elaboreazd,un studiu de piafi care sd sustind
efectuarea investifiei. Analiza nefinanciard se bazeazd,pe sistemul scoring, dupd
metodologiabdncii, oblinAndu-sein final un coeficientcare esteluat in considerarela
analizade ansamblu a investifiei (raportul de analizd\.
Analiza financiari estemult mai laborioasddecAtla creditelepe termen scurt
gi se bazeazd,peeficienla economicda investijiei care trebuie sd asigure recuperarea
creditelor, luAndu-se in considerare influenla factorului timp prin calcule de
acfi:.alizarea fluxului de venituri gi cheltuieleii care sd le facd comparabile la
momentul dorit.
Analizele nefinanciare qi financiare se bazezd pe documentatia tehnico-
economici a investiliei care trebuie sd asigure informaliile tehnice, economice,
financiaregi juridice pentru analizasolicitdrii de credit qi fundamentareadeciziei de
creditare.Documentatiacarese depune bdncii cuprinde urmdtoarele:
- cerereade credite la carese atageazddocumentelede mai jos;
- studiul de fezabilitatecare este o lucrare de fundamentare a investitiei din
punct de vedere al necesitdfti,al solufiei tehnice, capacitdfii de productie, costului

60
investifiei (devizul estimativ), eficienlei economice,surselor de finanlare gi al pielei
de desfacere, care se intocmegte de institulii de proiectare autorizate; pentru
investiliile mai mici (ex. procurdri de utilaje) in locul studiilor de fezabilitate se
prezintd memorii justificative gi devize estimative cu costul investifiei;
- cash flow-ul investiliei pe perioada de creditare cu calculul eficientei
economice(RIR - rata internd de rentabilitate);
- bugetul de venituri gi cheltuieli pe perioda de realizare a investitiei pentru
verificareafondurilor proprii cu carese angajeazdinvestitorul;
- avizelepentru investijiile colateraleqi conexe;
- titlul de proprietateasupraterenului;
- autorizatia de construcfie;
- bilanpl gi contul de profit gi pierdere al ultimului an de activitate;
- alte documente solicitate da bancdin funcfie de specificul investifiei.
Analizafinanciard reprezintd o evaluare a indicatorilor specifici pentru
investifii, astfel:
Valoarea investifiei
Valoarea investifiei estedatd de totalitatea cheltuielior efectuatein vederea
reahzdrii qi punerii in funcfiune a obiectivului, inclusiv cheltuielile cu dobdnda gi
comisioanelebancare.Pentru bancd, valoareainvestiliei are mai multe semnificafii: dd
unui plasamentcaretrebuieprivit prin prismacapitaluluiinvestitorului,adicdo
magnitudinea
de cdtevaori capitalulesteo acfiuneriscantdcarenecesitd,
investifiecaredep6qeqte o analizd.
propor{ieiintre fondurileproprii cu care
estefolositdpentrudeterminarea
de risc aprofundatd;
participdinvestitorulgi creditulbancar,adicdraportulin careriscul seimparteintre investitor
gi banc6;constituiebaza de referinfd in determinareaeficienlei economicea investifiei,
criteriul esenlialin evaluareaunei investifii; estefolositdin stabilirearaportuluide structurd
fald de lucrdrile de constructiimontaj qi utilaje, avdnd in vedere cd utilajele determind
productivitdliimuncii. Din acestmomentapareprimul elementde negociere,adicd
cregterea
proporfiade finanfaregi de asumarea risculuide cdtrecei doi parteneri.
Investifia specifici
Investifia specificd reprezintd relalia dintre investilia totald gi capacitateade
produclie, Leifto prodse, lei/km relea de drumuri, electricd,alimentdri cu apd etc,
lei/ha s.a.m.d.gi se determind dupd formula

61
Investifie totald
Investifie specificd= =leif to, km,ha, m2
Capacitatede producfie

Investitia specificd trebuie sd fie cAt mai micd gi reflectd eficienta cu care s-au
folosit fondurile. in cazul modernizdrilor, investilia specificd se determind ca raport
intre investifia efectuatd cu moderntzarea gi cregterea de capacitate. Investilia
specificd este cel mai reprezentativ indicator in comparareamai multor investifii din
punct de vedere al costurilor gi al efectului pe unitatea de capacitate.Nivelul acestui
indicator manifestd tendinta de imbundtdire in timp ca urmare a progresului tehnic qi
banca esteinteresatdin finanlarea unor investilii cu randamnete cAt mai bune care sd
reducd riscul asumat. Investifia specificdconstituie un element de referinldin analiza
creditului.
Termenul de recuperare
Termenul de recuperareexprimd perioada de timp (nr. ani) ln care investitia
se recuperezd,din profit gi se determind dupd formula
Investifie totald
Perioadade recuperare
Profit anual

Rezultatul oblinut reprezintd numdrul de ani in care investitia se recupereazd


integral din profit. in cazul modernizdrilor, perioada de recuperare se stabilegteprin
raportarea investiliei cu modernizarea la sporul anual de profit. Perioada de
recuperare reprezintd un indicator pentru determinarea perioadei de rambursare a
creditului.
Eficenfa economici
Eficienja economicd este cel mai reprezentativ indicator in evaluarea unei
investilii, intrucdt ia in considerare relalia dintre efect (profit) gi efort (investilie),
precum gi influenfa factorului timp asupra monedei. in principiu, eficienta
economicdse determind ca raport intre efect gi efort, dar sunt mai multe modalitdli
de calcul,mai simple sau mai complexe.Cele mai uzuale sunt:
- coeficientul de eficinld economicd;
- raportul cost/beneficiu;
- rata interna de rentabilitate;

62
- rata economicede rentabilitate;
- raportul de rentabilitate cu proiect/ ffud proiect.
Pe plan intern sunt preferati indicatorii coeficientul de eficientd economicd,
raportul cost/beneficii gi rata internd de rentabilitate, iar pe plan extern se folosesc
rata internd de rentabilitate gi rata economicdde rentabilitate.
Coeficientul de eficienfi economici
Coeficientul de eficienfd economicd exprimd profitul anual ce revine la j. leu
investit care se determind dupd formula

Profit anual
Coeficient de eficienfd economicd: -----------

Investifie totald
Pentru modernizdri vom avea sporul anual de profit raportat la investilia cu
modernizarea ce revine la 1 leu investit. Coeficietul de eficientd economicd este un
indicator static Ai nu ia ln consideraredepreciereain timp abanilor. Din acestmotiv
se folosegtela investifiile cu termene mai scurte qi care se finanteaz1, din credite pe
termen mijlociu.
Raportul cost/beneficii
Raportul dintre investilie gi profit exprimd eficienta economicd in functie de
sumele investirte gi rezultatele activitdtii economicein perioada de funclionare a
proiectului. Acestase calculeazd dupd formula:
Investitie totald
Eficienla economicd=
Profit total
Indicatorul prezintd dezavantajulcd nu ia in calcul valoarea in timp a banilor,
ceeace este senflal la o investitie pe termen lung gi se folosegtemai pulin in analiza
eficienfeieconomice.
Rata interni de rentabilitate (RIR)
Rata interna de rentabilitate exprimd gradul de eficienld al investiliei
determinate pe baza ludrii in considerare a factorului timp, adicd a actualizdrii
fluxurilor de venituri gi cheltuieli,la un anumit momen! dupd formula
RIR (%), ratalacare: Investilia totald - VNA = 0

63
V N A =: VN
(L+a;t'
VNA - venit net actualizat
VN - venit net
a - factor de acfualizare

Ambii factori (investifia gi venitul net) se actualizeazdcu acelagi factor,


cu
precizatea cd investilia va reprezenta un cost (-), iar venitul net un profit
(+). in
cheltuielile de exploatare nu se include amortizarea intrucAt aceastanu reprezintd
un
cost de producfie.in practicd,perioadade actualizareestede pAndla L0 ani,
din doud
considerente:dupd aceastddatd factorul de actualizareeste foarte mic gi veniturile
nete devin nesemnificative;gi dupd L0 ani o investitie se consid erd,uzatd,moralqi
are
o valoare reziduald. intrucAt o investifie este supusd influenlei fortelor pielei,
RIR
trebuie spus unor teste de senzitivitate, in sensul determindrii inJluentei
creqterii
preturilor la intrdri (materii prime, combustibili etc) cu 5 - 70%,in timp
ce ieqirile
(vAnzdrile)rdmAn constante,apoi a diminudrii iegirilor cu 5 - '1.0%,iar intrdrile
rdmAn
constantesau combinat, varianta ceamai dificild, cregterreapreturilor la intrdri
cu 5 -
1'0%gi reducereapreturilor la iegiri cu 5 - 1.0%,pentru a se vedea cdt de
sensibileste
proiectul la asemeneafenomeneprobabile.
in ce privegte momentul determindrii eficienlei economice gi deci
al
actualizdrii, acesta poate h: la luarea deciziei, la inceperea investiliei
sau la
terminarea acesteia.Cel mai folosit estemomenful inceperii investitiei.
Din punct de vedere eionomic, RIR trebuie sd acopere rata inflafiei, iar
din
punct de vedere bancarRIR trebuie sd acopererata dobAnzii. RIR se mai
compardgi
cu media eficienlei companiilor pe ramurd gi este de preferat o investitie
peste
aceastdmedie. in practicd, un RIR acceptabileste de 10 -1,s% gi cu un
grad de
sensivitate de maximum 1,0%,in varianta combinatd, in care investifia
rdmAne
profitabila.
Rata economici de rentabilitate
Rata economicd de rentabilitate (RER) este o variantd a ratei interne
de
rentabilitate, in sensul cd se introduc prefurile internafionale la evaluarea
investitiei
gi a profitului (costurile de productie gi veniturile) in
fdrite in care valuta nu este

64
liber convertibild in valutele internationale de largd circulatie. Acest calcul este mai
laborios, intrucdt nu toate elementelede cost sau venifuri pot avea un corespondent
direct in preprile internafionale gi sunt necesarenigte calcule adiacente. Avantajul
este cd eficiienja astfel determinatd este comparabild cu alte investifii similare
r ealizatein strdindtate.
Eficienfa ca raport cu proiectfari proiect
In acest caz se comparad eficienta rcalizatd.cu proiect gi in varianta fdrd
proiect pentru a se vedea mai bine diferenfa. Asemenea analize se fac la investiliile
de valori mici carenu necesitdcalculelaborioasesau cAnd pia,taesteincertd.
Analiza stress
Cregterearapidd in ultimii ani a volumului creditului bancar gi in special a
componentei valutare, precum gi criza creditelor ipotecare subprime din SUA a
determinat autoritatea monetard sd ia un set de mdsuri de imbundtdlire a cadrului de
reglementarecuprinse in Regulamentul BNR w. 1,/2008care vizeazd creditul pe
termen mijlociu gi lung gi in mod deosebit creditul ipotecar 9i imobiliar. Aceste
mdsuri se referd la introducerea analizei stresspentru evenfuale evolutii neagteptate
de dobAndd, curs valutar gi costuri de administrare a creditului, cregterea
transparenlei in ce privegte costurile creditului gi conqtienttzareabeneficiarilor de
credite asupra posibilei majordri a datoriei ca urmare a fenomenelor de pe piala
financiard.
Analiza stressreprezintd o modalitate de determinare a datoriei din credite gi
elementeleasociatein funclie de variatia a trei componente,dobAndd,curs valutar qi
cosfuri de administrare a creditelor, luAndu-se in considerarenivelurile cele mai
nefavorabile care ar putea sd apard pe parcursul perioadei de creditare. Aceste
niveluri se estimeazd,pebazadatoriei istorice din ultimele 18 luni rezultate din
statisticaBNR pentru dobAndd gi curs valutar gi din statisticabdncilor comerciale
pentru comisioanegi speze bancare.De exemplu, potrivit bdncii centrale,in luna
august 2008,se recomandao majorare a ratei dobdnzii cu 2 puncte procentualegi o
devalorizarea leului de15% fald de € gi de 25% faJede francul elvetian,iar cregterea
costurilor de administrare a creditelor urma sd fie stabititd de fiecare bancd
comerciald. Datoria astfel calculatd trebuia sd se lncadreze in nivelul maxim de

65
indatorare de 65% din venitul lunar disponibil dacd banca comercialdavea norme
interne avizate de banca centrald sau de 35% dacd banca nu dispunea de asemenea
norme.
Pentru determinarea gradului de indatorare normele bdncii centrale prevdd o
analiz6,obligatorie de sressminim (scenariu optimist) numai in ce priveqte creqterea
comisioanelorgi a spezelorbancaregi alta de stressmaxim (scenariupesimist) careia
in considerare tofi cei trei factori (cea mai mare majorare a ratei de dobAdd, cel mai
inalt nivel de aprecierea valutei fald,de leu, ceamai mare cregterea comisioanelorgi
spezelorbancare).Gradul maxim de indatorare se stabileqtediferenliat in funclie de
tipul creditului, valuta in care este acordat gi istoricul de platd al clientului gi nu
poatefi depdgitpe toatd perioadade creditare.
in noile condilii mai restrictive , accesulla credite se va reduce,in specialla
celein valutd, agacum rczuttd,din datele de mai jos.
Valoarea maximi a unui credit ipotecar,pe 25 ani, la un venit net pe familie
de 1000€(media simulirilor pentru 7 bnnci)
echiv. €

€ $ cHF
Condilii actauale 64.650 68.550 81,.695
Regulamentnou Scenariupesimist 49.244 56.600 58.295
Scenariuoptimist 56.892 61..695 73.526

Sursa:Kiwi Finance
Dupd cum rezultd din tabel, accesulla credite se reduce pentru varianta € cu
24%, varianta $cu 18% gi varianta franci elvefieni cu 29%, ceea ce corespunde
politicii monetare a bdncii centrale. Degi noile reglementbri vor avea un impact
negativ asupra cregterii rapide a volumului creditului in economiee,acesteavor
contribui substanlialla cregtereaexigenleibancarein acordarecreditelor, prevenirea
creEteriicreditelorneperformantegi la congtientizareabeneficiarilor
de credite asupra
gestiondrii angajamentelorasumatein condilii de fluctualii pe piala financiard.
Analiza solicitirii creditului
ln vederea fundamentdrii deciziei de creditare se folosecconcluziile din cele
doud tipuri de analize, nefinanciard gi financiard. Dacd analiza nefinanciard se

66
finalizezd cu un punctaj scoring, analiza financiard se bazeazii pe capacitatea de
rambursare a creditului din profit fundamentatd prin RIR in functie de care se
dimensioneazd volumul credutului Ei perioada de creditare. in analizd se are in
vedere cd nu tot volumul profitului trebuie imobilizat cu stingerea obligaliilor fald de
bancdgi o parte din acestaestenecesarsd rdmAndla disp ozifiainvestitorului.
Analiza solicitdrii creditului trebuie sd rdspundd la urmdtoarele problenie:
- eficienla economicda investifiei;
- persectivelepielei de a absorbiproduselecaresevor obfine;
- situafia financiard a investitorului;
- gradul de indatorare bancard;
- stadiul de pregdtire a investitorului pentru incepereainvestifiei;
- angaiareainvestitorului de a participa la finanjare cu fonduri proprii;
- volumul creditului posibil de acordatgi termenul de creditare;
- dobdndagi comisioanele;
- garanJiilenecesare;
- alte aspectesemnificative.
Eficienfa economici a investifiei
Eficienla economicda investi,tieitrebuie sd asigure recuperareaacesteiaintr-un
orizont de timp de pAnd la 10 ani pentru obiectivele industriale qi comerciale,
cunoscdndu-secd dupd acestdperioadd apare uzura morald. Ca urmare, eficienta
economicdar trebui sd fie de10%,dar esterecomandabilsd se sifuezela:tlo/o.
Perspectivelepiefei de a absorbi produsele
Informafiile se obtin din studiul de piafd care se prezintd bdncii din care ar
trebui sd rezulte cota de piald internd a investitorului, pielele de export gi produsele
exportatein anii precedenfi,clientii mai importanli gi perspectivelepentru plasarea
produselor' Studiile de piala emise de o firmd de specialitatesunt mai credibile
pentru bancdgi sunt de preferat unor lucrdri interne.
Situafia financiari a investitorului
Aceasta se determind de bancd pebaza bilanfului gi a contului de profit sau
pierdere pe ultimii 2 - 3 ani, urmdrindu-se rentabilitatea,gradul de indatorare,
serviciul datoriei catre stat, furnizori gi bdnci pentru a se forma o opinie privind

67
capacitateade platd gi corectitudinea investitorului. Analiza se completeazd cu
informalii de la Biroul de Credit gi Centrala Incidentelor de Pleli. in ce privegte
performanfa financiard, investitorul trebuie sd se incadrezein categoriile A sau B.
Gradul de indatorare bancari
Analiza urmdregte sd determine care va fi gradul de indatorare bancard dupd
angajareacreditului gi acestava fi un element important in decizia de creditare.
Totalul datoriilor, inclusiv creditul, nu va frebui sd depdqeascd80% din pasivul
bilanfier.
Stadiul de pregltire pentru incepereainvestiliei
Investitorul trebuie sd dispund de documentatia tehnico-economicdaprobatd
(studiul de fezabilitate gi proiectul tehnic), avizele pentru lucrdrile conexe, autorizalia
de construcjie gi precontractelecu firmele de construcfii gi de livrare a utilajelor.
intArzierile care au loc in aceastdfazd,determind prelungirea perioadei de tragere gi o
imobilizare de fonduri de citre bancd.
Participareainvestitorului cu fonduri proprii
in principiu, nu este prudent pentru bancd sd se angajeze la finanlarea
integrald a investiliei, fiind necesarca riscul sd se impartd cu investitorul. Ca urmare,
normele bancare prevdd o participare a investitorilor de cel putin 30%, dar aceastd
proporfie este flexibild. Participarea ar trebui sd fie cu fonduri monetare qi nu aport
in naturd, agacum se intAmpld de multe ori ln practicd.
Volumul creditului
Volumul creditului se dimensioneazd in funcfie de capacitatea de platd
rezultatd.din cash-flow-ulinvestiliei, de limita practicatdde bancd,maximum 70%,qi
de gradul de indatorare bancard. La investiliile de valori mai mari, bdncile
or ganizeazdsindicalizdri pentru reducereariscului asumat.
DobAnda gi comisioanele
Acestea se stabilesc prin negociere, dar in general, sunt aproape de cele
practicate curent. Nivelul dobdnzii este determinat gi de performanla financiard a
clientului, precum gi de calitatea garanliior.
Garantia

68
In domeniul investifiilor, garantia o constituie insdgi obiectivul realizat.
Deoarece in perioada realizdrii investijiei, creditele ar rdmAne negarantate,
investitorul trebuie sd propund pentru acest interval de timp, alte garantii reale, la
care se renunld dupd recepjia finald gi intrarea in exploatare cAnd se constituie
garanlie investifia realizatd,.Garanfiile care se pot aduce sunt in primul rAnd garantii
reale,adicd ipoteci pe bunuri imobile (cca.80% din valoare),gajuri asuprabunurilor
mobile (cca. 50%) qi asupra acfiunilor pe care le dejine imprumutatul, precum gi
garanfii bancare emise de bdnci agreate de banca creditoare sau garantii emise de
fonduri de garantare. Volumul garanliilor trebuie sd acopere creditul acordat qi
dobAndapentru primul an de creditare.
Propunereade creditare
in funcfie de concluziile care se desprind din analizd,seelaboreazdpropunerea
de creditare care cuprinde toate elemnetelecredifului, evenfuale condi;iondri gi alte
mdsuri necesare.
Referatul de credit
Analiza efectuatdgi propunerile de creditare se cuprind in referatul de credit
care are urmdtoarea structurd:
- date de identificare a clientului;
- situalia creditelor acordatede bancdgi alte bdnci din sistem;
- situalia creditelor acordate de alte bdnci grupului din care face parte
societateaimprumutatd;
- situafia creditelor acordatede societdfilede leasing;
- concluziile cu privire Ia analizaeconomico-financiarda investitorului;
- indicatorii de eficienfd economicd,inclusiv testelede senzitivitate;
- expunereanetd, prezentd gi viitoare a bdncii fald de clien!
- propunereade creditare.
Dupd sernnare, referaful de credite se inainteazd, organelor de avizare gi
apobare.
Confractul de credit pentru investilii
Contractul de credit pentru investilii este mai laborios decAt cel pentru
creditele pe termen scurt datoritd valorii mai mari a creditului gi perioadei mai lungi

69
de creditare, in care pot apare evenimente mai multe gi trebuie incadrate juridic
Ai
reglemetate in momentul incheierii contracfului. Principalele prevederi ale
contracfului se referd la:
- pdrlilecontractante;
- valoarea creditului, destinalia gi caracteristicite (perioada de creditare,
perioada de tragere, perioada de grajie);
- condifiile de tragere din credit;
- tipul dobAnzii (fixd sau variabild) 9i rata dobdnzii (la creditele curente, la
creditele restante);
- comisioane (de analizd' de administrare, de risc, de rambursare anticipatd,
de reegalonare/rescadenlare/ reactivare gi altele);
- condifiile de rambursare- graficul de rambursare,acceptulde recuperare
de cdfre bancd din contul curent a ratei scadente, dobAnzii gi
comisioanelor, termenul de trecere la credite restante gi la dobAnzi
penalizatoare(de reguld, mai mari cu 2 puncte de dobAndddecAtla ce cele
curente) 9i termenul la care intreaga crean,tddevine restantd, ordinea de
recuperarea creanlelor;
- condifiile de amanare,rescadenlare,prelugire gi reegalonare;
- gatanliile asiguratorii (contractele de garanfie) gi cesiunea in favoarea
bdncii a drepturilor de lncasat din polifele de asigurare a bunurilor aduse
in garanlie;
- drepturile gi obligaliile pdrfilor din contract.
Dupd semnareacontractului de cdtre ambele pdrfi, un exemplar se pdstreazd
intezaur, altul se predd beneficiarului qi al treilea se transmite, impreund cu dosarul
de credit, la inspectorul pentru administrarea creditelor.

70