Sunteți pe pagina 1din 18

8 PRODUSEDE TREZORERIE

CASIERIA BANCARA

Trezoreria bancard reprezintd activitatea de gestionate a activelor gi pasivelor


mouetare ale bdncii in vederea asigurdrii capacitdlii de platd, valolificdr.ii lesurselor
disponibile gi prevenirii riscurilor de lichiditate gi de piafd. Activitatea de tr-ezoreriese
desfbgoarS.
atdt in interesulpropriu al bdncii, cdt si al clienlilor prin produseleqi serviciile
oferite acestora.Din acest punct de vedere operaliunile de trezolerie se pot gt-upain trei
categorii: operafiuni pentru managementullichiditAfii bancare;operafiuni pentr-uclienteld;
gi operaliunispeculative.
Trezoreria actioneazd,pepiala monetardgi pe cea de capital gi necesitdun personal
specializat in tranzacliile financiare de pia16. Pentru activitatea cle trezorerie, in cadr-ul
bdncii funclioneazd un departarnenet specializat in operaliuni pe pielele locale gi
ir+ternalionalecare are ca obiective plincipale, managementul: lichiditafii, inclusiv
nunterarul, ratei dobAnzii, cursului de schimb valutar, structurii valutale a activelor. gi
pasivelor'.Activitatea de gestiune se desftgoard centralizat, in cadrul Departamentr-rluicle
trezorerie cale elaboreazd,politici, proceduri, studii gi analize,pregdtegtedeciziile care
ulmeazd a se lua in funclie de competenle gi efectueazd tranzacliile. in cadrul
Depafiarrentului de trezorerie, activitatea se desfrgoard pe doud planuri: front-office
(arbitraj) in care ac[ioneazd.dea]erii care fac tranzacliile financiare gi back-office
personalulcareline evidenlacontabildgi efectueazddecontdrile.
Pentru clienlii bdncii, activitatea de trezorerie este cunoscutdsub numele de "cash
management"sau "private banking" cu sensul de managementul lichiditelii privincl
clientela.

8.T CASH MANAGEMENT/PRIVATE BANKING

Cash management/private banking reprezintd activitatea cle plasare sau


tranzaclronalea disponibilitdfilor, in lei sau valutl, ale clienfilor, personaejr,rridicesatr
frzice,la cerereaacestora,pebazaunei convenlii incheiatecu bancain care se prevddtipul
gi condiliile de plasament/tranzaclie,modul de suportare a riscului gi comisionul de
tlanzacfie. Aceastd activitate se adreseazdclienlilor cu disponibulitdli mai mari, in

92
Z

RomAniaminimum 40.000 €, iar in strdinf,tate100.000€, oferindu-se o gama foarte largd


de produse pentru piafa monetar6 gi de capital, de la cele tradilionale ca depozite,
schimburi valutare, servicii electronice de pl61i, p6nn la cele mai sofisticate plasamente
financiare, inclusiv asistenldfinanciard de specialitate.Pentru administraeaacestorresurse,
bdncile dispun de un personal de specialitate,consilieri de relatafii, care gestioneazdunul
sau mai mulli clienli in func1ie de resursele acestora. Produsele principale de cas_h
management/privatebanking oferite de bdnci clientelei sunt urmfltoarele:
Piala monetard
- plasareade depozitela bdnci, inclusiv certificate de depozit;

- schimburi valutare;

- cumpdrarc/vdtuarede numerar;

- trarrzacfiifinanciare speculative;

- tranzacfii cu metaleprefioase;

- servicii de consultanld.
Piala de capital
- plasamentein titluri de valori;

- hedging cu instrumentefinanciare derivate;

- tratuacfii bursierespeculative;

- custodiede titluri de valori.

- servicii de consultanld.
Pentru exemplificare, prezentdmmai jos oferta de private banking a trei bd.nci.cle
prim rang,depepialainternafionald:
CITI GROUPFI-Y ING AMSTERDAM DEUTCHE BANK FR
- activitafibancare - administrareinvestilii - consultanldactivd
- irnprumuturi - administrareportofoliu - administrareportofoliu
- administrare
investilii . planificarepensii - investifii altemative
- planif. proprietdlii - imprumuturi - fondurimutuale
(activ.imobiliare) - planific.averii - activitatebancald
- serviciidetrust - servicispeciale
Gamade servicii estemai mare gi cuprindealte tipuri de activitdli ca: planificare
financiard,planificareamogtenirii, servicii testamentaregi de executor.i,servicii cle
impozitepersonale.,
asigurdri,servicii financiarepentruexpatriafi,activitati cu privire la
farrilie gi afaceri,depozitaregi tranzaclionare
aur gi numismatic[etc.

93
Plasarea de depozite
Bdncile pot efectua depozite la alte blnci (in numele b[ncii sau al clien]ilor), pe
diverse termene gi niveluri de dob6nzi, potrivit condiliilor cerute de clienfi, dar numai
pentru sume peste o anumitd limitA. Bdncile consiliazd clienlii gi le recomandd cele mai
bune plasamentein func{ie de evolulia previzibild a dob6nzii dar gi de solvabilitatea bdncii,
insd opfiunea gi riscul aparfin clientului. Dacd un client dorege sd oblind cAt mai repede
sumele din dobdndd,atunci cele mai atractive sunt depozitele cu plata lunard a dobAnzii
sau certificatele de depozit cu discount (plata anticipatl a dobdnzii) sau dacd doregte un
depozit pe termen scurt, dobdndarecomandabildva fi cea variabild, iar pentru depozitul pe
termen lung dob6nda fix6. Trezoreria este bine informatd gi poate oferi achizilionarea
olicdrui produs de pe piald, dupd cum doreqte clientul, intotdeauna insolitd de sugestia
plofesionalaprivind gradul de eficienfdgi cel de risc. Sumelese vireazdde cdtle client din
contul curent al acestuia intr-un cont curent de trezorerie in vederea efectuar'ii
plasamentelor.
Schimburi valutare
Operafiuni de schimb valutar se pot efectua la orice bancd. Cursurile de schinib se
stabilescin funclie de cursul bdncii centrale cu o abaterede t 5%. in general,bdncile
curnpdri valutd sub cursul bdncii centrale gi vdnd pesteacestcurs, in funclie de concurenla
de pe pia!6, la care se adaugdun comision. Orice schimb valutar presupunepentm bancd
doud operafiuni: de cumpdrarea vaiutei de la client qi de vdnzarea valutei solicitate. Pentru
sutne mai importante, clienlii pqt- opta pentru mai multe variante valabile pentru o zi,
astfel: peste cursul de x lei/valutd, la cursul cuprins intre x qi x*n, la cel mai bun curs.
Banca poate consilia clienlii nu numai in legaturdcu cursul valutar cel mai bun, dar gi in ce
plivegte structura valutard a resurselor.acestora,pe baza studiilor de piald ale b6ncii, in
vedereadiminuarii efectelor negative ale evolufiei cursului de schimb.
Deficit - excedentde numerar
in activitatea curent6, orice bancd se afld pemanent in una clin cele doud situalii:
deficitard sau excedentardde numeiar gi mai rar sunt situaliile de echiliblu care nu este
decAtternporarpentrtt c6tevazile. Acest dezechilibru se regleazdprin atragereasauplasarea
de depozite in numerar de pe piala interbancardsau de la sucursalelebdncii centrale. fn
general, fiecare bancd are o politicd proprie de trezorerie prin care iqi regleazS.deficitul-
excedentul de numerar prin transferul fondurilor intre unitdlile bancare, mai intAi la nivel
jude{ean,apoi interjudeleangi in final la nivel central.Datoritd costului ridicat de tlansport

al numerarului, de multe ori reglarea se face pe plan local interbancarsi numai excedentul

94
se transfer6in alte localit[1i.
Plasamentein titluri de valori
Banca centraldpermite bdncilor comerciale sEefectuezeastfel de operaliuni pentru
clienli, dar fiind o activitate specific[, deosebitd de cea bancard, are o porrdere scdzutd.
Bdncile mari $i-au creat insd subsidiare care opereaz6.pe piala de capital pentr-uclienlii
bdncii "manrld" 9i le asigurd astfel cle plasamente intr-o gam5 variatd, tr'a'zaclii
speculative,consultanldde specialitateetc.
Custodie
Bdncile comerciale pot desfbquragi activitdli de custodie pentru titlurile de valori,
ins6 numai cu autorizareacomisiei Nationalea valorilor Mobiliare.

8.2 CASIERIA BANCARA

Activitatea de casierie bancard este o formd a circuitului numerar.uluipr-in care


acestatrece de la un client la altul prin intermediulcasierieibancare.Activitaea de casierie
esteceamai vecheactivitatebancari gi esteprezenti in toate bdncilecomerciale.ceeace a
cleat imagineacd bancainseamnEin primul rAnd casierie.
in practicd, activitatea de casierie se organizeaziidupd doud concepte privinct
relaliile cu clienlii: ghigeulunifunclionalgi ghigeulmultifunctional.
Ghigeul unifuncfional
Ghigeul unifunclional presupuneca toate operaliunile de incasdri gi pld1i, incliferent
de valoarea acestora,sE se efectuezeprin ghigeelede casierie,ial operaliunile cle cont
legate de acelagi instrument sd se deruleze prin ghigeeleoperative de decontdri. in acest
concept, clientul trebuie sE se prezinte la doud ghigeepentru un singur serviciu, ceea ce
inseamndun timp mai mare de stalionat in bancd, aqteptareala dou6 ghigeeqi o aglomerare
a spaliului bancar.Acest sistem se practicd in ldrile cu un volum mai mare de numeral.
Ghigeul multifunclional
Ghigeul multifuncfional permite ca toate operaliunile de cont gi cele de casierie,clar
numai de valori mai mici, sd se efectuezelaun singur ghigeu.Avantajele sgnt m'ltiple, atAt
pentru clienli cdt gi pentru bancd, respectiv operativitatea se mdregtesemnificativ, timpul
de stalionare in bancd se reduce gi cleqte posibilitatea deservirii unui numdr mai mare cle
clienli. La casierie:urmeazdsd se efectuezenumai operaliunilede valori mai mari, precum
colectf,rilede numerarde la agenlii economici,pldli in numerarpentru salarii (societdticle

9)
construcfii), operaliunile de schimb valutar etc. Aceste sistem se practicd in ldrile cu un
volum redus de numear.
Activitatea de casierie se desfEgoardprin serviciul de casierie care are doud
compaftimente:casa de circulalie gi tezaurul.Acest serviciu este condus de casienrl sef
(casierulcentral)

8.2.1CASA DE CIRCULATIE

ORGAIIIZAREA CASEr DE CIRCULATIE

Casa de circulatie cuprinde intreaga activitate de casierie din cacfu.ulbdncii si


'
cuprinde boxele de casierie, ghigeele multifunciionale, biroul de verificatori, gi
compaftimentul de transpofi de valori.
Boxele de casierie
Boxele de casierie sunt spalii inchise care permit activitateaunui singur casier.
Boxele sunt protejate cu geamuri antiglor4 gi structuri metalice care asigurd o pr-oteclie
total6. Accesul se face printr-o uge securizat6 care ?n timpul programului r6m6ne
pennanent iuchis6. Relalia cu clienturlse stabilegteprintr-un sertal de primiVrestituit banii I
qi prin microfon. in interior, boxa este dotatd cu mobilier de lucru, compurer cu
imprimantd, maqini de numdrat bani gi verificat autenticitateabancnotelor, un seif pentru i
depunereabanilor gi un echipamaentpentru declangareaalar.mei.
Ghigeul multifuncfional
Ghigeul multifuncfional estedotat cu un mobilier de lucru, computer gi imprirnantd,
echipamentede numdrat bani gi de verifcat autenticitateabancnotelor,precum qi u1 seif cu
seltare pentru depozitat bani cu comandi electronic6 gi echipament pentru declangarea
alannei.
Biroul de verificatori
Biroul de verificatori este o incdpere dotatd cu mobilier de lucru (mese cu geamuri
ciespdrlitoarepentru fiecare loc de murcd) la care lucreazdnumdrdtorii cle bani. in aceste
spafii se instaleazd gi echipamentul automat de sortat gi verificat autenticitatea banilor
numit sorter (echipament care dispune de camere optice de verificat bancnotele drqrd
diverse detalii de culoare, desen, transparenld.,dimensiuni, echipament de m[surat
grosimeahartiei etc cu rejectareacelor necorespunzdtoare).
Compartimentul de transport valori

96
Compartimentul de transport valori are in dotare magini blindate cu stalii de
recepfie-ernisie,echipamentepentru personalde protecfie anti glon! etc.

OPERATIUNI DE CASIERIE

Deschidereacaseide circula{ie
Casa de circulafie incepe sd funcfioneze prin preluarea de la tezaur a rezervei de
casd,a genlilol sigilate gi a registrelorde eviden{da operaliunilor de casierie.Rezervade
casd se distribuie casierilor operativi pentru a putea incepe activitatea zllnicd., genlile
sigilate se predau controlorului verificator pentru verificare qi nurndrare iar legistrele
rdm6n la casierul gef. Acest transfer de gestiunede la tezaur la compartimenteleoperative
se inscrie in registre specialepentru migcareanumerarului.
Opera{iuni de incaslri
Operaliunile de incasdri (depuneri de numerar) se fac pe baza documentului
dispozi{ie de incasare care se editeazdelectronic de cdtre operatorul/casierdin front-
office in care se inscrie numeleclientului, numdnrl de cont gi sumadepusd.Dupd incasarea
sumei de cdtre operatorul/casier,clientul semneazdpe document gi primegte un exemplar
drept chitanld, originalul rdmdndnd in bancd pentru arhivare. Concomitent cu editarea
dispoziliei de incasare,sumase inregistreazdinjurnalul de casi gi in contul clientului.
Acest procedeu este valabil pentru persoanelefrzice gi agenlii economici cale depun sume
mai rnici.
Agenlii economici care depun sume mai mari, ca magazinele comerciale,
supermaket-urile,benziniriile folosescprocedeulgenfilor sigilate in care se deprurbanii
gi separatse intocmegtedispozilia de incasareinsolitd de un borderou monetar. intle
bancdqi agentul economicse incheie o conven{ie scrisdin care se menlioneazdcondiliile
de pregdtirea numerarLllui,de sigilare a genfilor,modul de predarea acestolala bancdsau
la agentul colector, precum gi documentele aferente. Clientul mai depune b[ncii gi
specimenulsigiliului careva fi folosit in relalia cu banca,Gen{ilesigilatese depunla bancd
fie direct de client fie se colecteazd.
de cdtre banc[.
Colectareade cdtre bancd se face cu magini specialede transport valori (magini
blindate), care au asiguratdpazil inarmatdgi un casier colector pentru gestiuneabanilor.
Casierul colector preia de la sediul clientului geantasigilatd gi dispozilia de incasarecn
bordeloul, verificdnd numai integritateagenlii gi aplicareasigiliului convenit. La bancd,
casierulcolectorpredd genlile gi documentelecasieruluide la casade zi careinregistleazd

97
operaliunea de incasare in jurnalul de cas5.gi in contul clientului. Casierul predd geanta
imprerurdcu documentelecontolorului verificator, care dupd o nou[ verificare procedeazd
la deschidereagenlii gi numdrareabanilor. in situalia in care genlile se predau la casa cu
programprelturgit sau la casaseral[, procedurilesunt aceleaqicu cele de la casade zi, cu
deosebireacd operaliunile se inregistreazi cu data zilei urmdtoare, iar genlile se pdstleazd
pestenoaptein tezaur gi se deschidpentru numdrarea doua zi.
Operafiuni de pl5fi.
Operaliunile de pl51i(eliberarenumerar) se fac pebazaurmitoalelor instrurrente de
platd: dispozi{ia de plati, ceeulpentru numerar, cambia gi biletul la ordin.
Dispozilia de plat[ se editeazdde operatorul/casierdin front-office, la cererea
clientului, se verifcd existenfadisponibilului in cont, se efectueazdautomat inregistrarea in
jumalul de casdgi in contul clientului, dupd care are loc validarea de cdtre back-office,

semnareadispoziliei de platd de cdtle client gi eliberareanumerarului.


Operaliunilede platd pebazd,de cec, cambie gi bilet la ordin sunt identice cu cele
pentru dispozifia de platd, cu deosebireacd aceste instrumente de platd sllnt pe suporl
hdltie qi operatorul/casier din front office trebuie sd semneze pe documente pentrtr
acceptare, back office-ul pentru validare gi apoi urmeazd eliberarea sumei. Clientul
semneazdpe document cd a primit sulna, dupd care operatorul/casier face menliunea

,,achitat" gi semneazS.Instrumentul de platd astfel procesat r[mAne in bancd pentnr


arhivare.
inchiderea caseide circula{ie
La sfArgitul zilei, casierii operativi gi controlorul verifcator predau casierului $ef
situaliile de migcare a numerarului (incasdri gi plefl) cu soldurile respective care se
confrunti cu jumalul de casd din back-office gi monetarul casierilor. Aceste situalii se
in registre gi are loc descircareade gestiunea casierilor operativi gi controlorulr-ri.
opereazd.
Documentul principal de evidenld al casei de circulalie este Registrul ,,Situa{ia
caseide circula{ie gi a altor valori existentein tezaur" in care se inscriu zilnic, in formd
centralizatd.,incasdrile, pldlile gi soldul, structura pe cupiuri a soldului qi celelalte valori
existente in tezaur. in situafie se mai inscrie plafonul de casd (lirnita superioard a
numeratului care poate fi pdstrat de unitatea bancard) gi soldul casei de circulatie,
stabilindu-se devierile fa1[ de plafon. Aceste informa]ii sunt foalte utile pentru
managementulnumerarului,atdtpe plan local cdt gi central.
Pentm estimarea volumului de operaliuni care se vor derula zlInic prin casa de
circulalie se folosegtegraficul de incasiri qi pld{i in numerar intocmit pe o perioaddcleo

98
lunl pe baza informafiilor oblinute de la clienfi. Excedentul sau deficitul zilnic se regleazd
prin transferurile de fonduri cltre sau de la alte sucursale,potrivit planului prirnit de la
trezoreriacentraleib[ncii.
Rezerva de casl
Rezerva de casd reprezintd refinerile de monedd de cdtre fiecarea unitate bancard
pentru reluareaactivitdfii in ziua urmdtoaregi pentru acoperireaunor v6rfuri de plali in alte
zile. Aceasta se determind la nivelul mediei zilnice de pldli dintr-o lund reprezentativdgi
poate varia in func1iede factorii specifici locali. Rezerva de casdreprezintd o imobilizare
de fonduri necesrddar trebuie sEse menlinE.la un nivel cdt mai sc6zut.
Redistribuirea excedentuluide casi
Redistribuirea excedentului de casd se face potrivit planului transmis de centlala
bdncii care cunoagtecerinlele bdncilor din relea, deci o redistribuire intrabancard.Planul cle
redistribuirese elaboreazdpe baza principiului costului minim de transport,stabilinclu-se
traseelecele mai avantajoase.in ce privegteplasareape piafd, aceastaare loc nurnai di1
dispozilia centralei bdncii, fie la nivel local, fie prin transfer ?n alte localitdli. Unitaflle
bancareexcedentareprimesc cea mai mare parte din veniturile realizate prin valodficarea
numeratului. Practica a dovedit cd, excedentuleste o surs[ sigurd de venituri, deoarecentr
implicd riscuri majore de plasament, iar veniturile sunt imediate. De aceea, unitdlile
bancarecu excedentsunt gi cele mai profitabile, iar realizareaunui excedentcdt mai mare
rdm6neun obiectiv prioritar pentru orice managerbancar.

8.3 TEZAURUL BANCAR

Pdstrareanumerarului gi a altor valori se face in mod obligatoriu in tezaur, iar i1


lipsa acestuia,in camete tezaurcu casede bani prevdzutecel pulin cu doud chei. Tezaurul
estelocul cel mai bine protejatdin bancdqi are un regim riguros de accesgi control.
Bunuri care se pistreazd in tezrur. Bancnotele se pdstreaz[ pe cupiui
(1,5,10,100,200,500
lei) in pachetede 100buc6!i,ambalateapoi in gopuri de 100pachete,
iar moneda metalic[ in sdculefi.Atat bancnotelecAt gi moneda rnetalicddeterioratese
pdstreazdseparatin vedereatransmiteriila bancacentrald.Metalele prelioasese pdastreazd
itr casetepe feluri de metale.in tezaursemai pdsteazd,titluride valoare,acfiuni, certificate
de depozit, carnetede cecuri, contractelede credit gi de garanfie.Genlile cll numel.ar
primite de la casaseraldse pdstreazdin tezaurpin6.a douazi, cdnd sepledau la casierie.
De{inerea cheilor Ei a sigiliilor de la tezaur" Tezaurelesuntplevdzutecu trei chei,

99
cu dantuare specialA,care se delin de directorul adjunct, contabilul gef gi casienrl gef,
Defin[torii de chei mai au gi c6te un sigilu de metal pe care este gravatnfunclia lor cu care
se sigileaz[ uga de latezaur. Cheile gi sigiliile se pdstreazdde fiecale de{indtorin seifliri
separatein cadrul bdncii iar dublurile se depun in casetesigilate la o altd unitateabancarh.
Deschiderea tezaurului se face de cei trei defindtori de chei in prezen{apazei care
are acces numai in ante tez-aur.Mai intdi se se verific6 integritatea sigiliilor, apoi se
dezarmeazdsisternulde alarmd qi se descuieu$a.Accesul in tezaur estepermis numai celor
trei delindtoride chei gi a personaluluibdncii caretransportdbunurile.Numele persoanelor
care au inn'at in tezaur se inscrie intr-un registru.
inchiderea tezaurului se face tot de cei trei delin6tori de chei. Directorul acljunct
are obligalia sd verifce prin sondajconcordanlavalorilor cu registreledefinutede casierul
gef. in prezen[apazeise incuie uga, se aplicl sigiliile gi se armeaz[ sistemul de alarmare.
Persoanelecare au participat la inchidereatezaurului semneazdin registrul de predare-
primire p entru pazr tezaarului.
Gestiunea tezaurului revine casierului gef. Acesta fine registrele de eviden!6
privind activele din tezaur, orgarizeazdprimirile sau eliberdrile de numerar cdtre casierii
operativi, colectareanumerarului de la clienfi, expediereaexcedentului la alte unitdti
bancare sau alimentarea cu numerar de la acestea, precum gi transportul bancnotelor
deoleciatela bancacentrald.

100
9 SISTEMULPLATILOR INTERBANCARE
9.1 SISTEMUL DE PLATI

Sistemul de pldli esteindisolubil legat de monedd,iar evolufia acesteiaa determinat


aparilia si perfeelionarea sistemului de pl61i ca un cadru organizat al transfemrilor
monetarein scopul finalizdrritranzacliilor economice.Primele elementeale unui sistem de
plnli au apdnrt sub forma unor practici general acceptate,apoi a unor reguli scrise elaborate
de conducbtorii statelor,mai tarziu de bdnci qi in final de autoritSlile monetareca institufii
specializate ale statului. Dacd primele semne au apdrut in perioada monedei metalice

firractici de confeclionaregi de schimb), despreun sistem putem vorbi numai dupd apalilia
monedei sclipturale gi conturarea unui sistem bancar in a doua jumdtate a secolului al
XVII - lea, in Italia, Anglia gi Olanda,care sd reglementezerelaliile dintre bdnci. Sisternul
de pl61i a devenit repede o componentd importantd a sistemului monetar, asiguldnd
circulalia banilor' gi transferul de active monetare intre participanfii la tranzacliile
economice.
Prin natura lor, relaliile in cadrul unui sistem de pldli surt rela{ii pecuniare
expdrnate prin moned[ gi se considerd indeplinite numai atunci cAnd plata a devenit
definitivi qi irevocbili. Relaliile din cadrul sistemuluide plali au gi o impoltanldjuridici
deosebitd, intrucAt asigurd transferul de proprietate asupra activului bani de la
cunrpdrdtorlavdnzdtor. Acest serviciu de intermedierepresupunecalitateade mandatar a
bancherului pentrutransmiterea,la timpul fixat, a unui activ monetar,banul informafie.
PIAlile se bazeazd,pe fiduciaritatea in monedd gi in sistemul monetar a tuturol
participanlilor la circuitul monetargi pe responsabilitatea
asupramonedei asumatS.
de stat
prin banca centrald.Aceastl incredere in monedd gi in banca centrali constituie baza
evolu{iei sistemului de pl[{i.
Sistemul de phli a fost definit in diverse variante in funclie de evolulia rnonedei gi,
a telinologiei de inregistrare qi de transfer a acesteia.Cea mai lecent[ definilie este a
Comitetului pentru Sisteme de Phli din iadrul Bdncii Reglementelor Internafionale,
potrivit cdreiasistemul de pl[{i reprezinti un set de aranjamente pentru descdrcarea
obligafiilor asumate de agenfii economici cu ocazia procurdrii de resurse reale ori
financiare, altfel decfft prin barter, deci prin transferal titlului de proprietate asupra
unor active, catre,in virtutea faptului cd sunt larg acceptate sunt cunoscute sub
numele de bani. Aceastddefinilie estelarg acceptatd,atdt de organismeleinternalionale

101
din domeniu, cdt qi de b6ncile cenhaledin cadrul Uniunii Europene.
Sub aspectteoretic, sistemul de plali are doud funclii complementare:
- intermedierea tranzacfiilormonetare

- garantarea pldfilor in scopul finatizdrii schimbului


Intermediereaare loc prin agentii bancari (bdncile comerciale)gi agenlii nebancari
(companii de pld1i, brokeri, pogt5etc) care efectueazdservicii de transfer de fonduri gi de
stingerea obligaliilor de platd, in timp ce garantareaesteasiguratdde bancacentraldplintr-
ur mecanism privind frnalizareatuturor decontdrilor. Aceste func{ii asigurd nonnalitatea
unui sistem de pldli gi diminueazdriscurile carepot produceperturbalii.
Structura sistemului de pH{i. Arhitectura sistemului de pldli are o formi
piramidald, la bazd.fiind entit{ile din economia reald rurde se desfXgoardpropriu-zis
tranzacfiile, iar in vdrf banca centrald,intre acestedoud categorii aclionAnd intennediar.ii
financiari fErd de care sistemulnu poatefuncfiona.
Participan{ii la un sistem de plafi se pot grupa in cinci categorii distincte dupd
rolul lor in cadrul sistemului, astfel:
(a) bancacentrald;
(b) agenli de decontare;
(c) agenfi de compensare;
(d) sistembancar;
(e) agenlieconomicigi populafia.
Baza sistemului o fomteazd agenlii economici gi populalia care desfEgoard.
activitdli
ce dau nagterela obligalii de plati qi acceptdserviciile bincilor pentru stingereadatoriilor.
A doua treaptd o reprezintd sistemul bancar la care agenlii economici gi populaiia au
conturi, precum gi agenlii nebancaricare efectueazd,operaliuni de transferuri de fondur-i.
Treapta a treia o constituie caselede compensalie care stabilescraporturile finale dintre
bdnci, pldtitoare sau beneficiare.Treapta a patrao formeazdagenlii de decontare,cleregula
ura din bdncile de primd mirirne din economie sau chiar banca centrald, in fturclie de
capacitateade a gestiona un sistem de pld1i. Ultima treaptd este banca centrald care are
lolul de reglementare,supravegheresi garantare.R.elaliile dintre participanlii la un sistem
de plali sunt foarte strdnse,dintre care unele sunt vizibile (relaliile dintre sistemul bancargi
agenlii economici sau populafie),iar altele invizibile (relaliile dintre sistemul bancar cu
agenfii de compensare,agenlii de decontaregi banca centrald),dar care toate concurdla
finahzareapldlilor.
Un sistem de pldfi are mai multe componentespecializatein anumite tipuri de

102
activitdli de procesaregi decontare,denumite subsisteme,astfel:
- subsistemulpldlilor multilaterale;
- subsistemulpldfilor bilaterale;
- subsistemulcaselorde compensafii;
- subsistemulpldiilor in timp r.eal;
- subsistemulpldlilor pe piala de capital.
in literatura economicdse folosegte, uneori, noliunea de sistem de plali cg referire
la divelse tipuri de pl61i,ca de exemplu,sisteml pldlilor prin carduri, sistemnlpldlilor pri'
intetnet, sistemul pldlilor online (in timp real), ceeace esteimpropriu, intruc6t acestetipgr.i
de pldli fac parte dintr-un subsistemsau altul.
Pldfile in monedi scripturall. Un sistem de pldli cuprinde, at6t oper.afiunilei1
monedd efectivd, cdt gi cele in monedd scripturald. Aparilia monedei scripturale a
reprezentatun moment de revolufie in sistemul de pldfi prin inlocuirea in cea mai mare
pafte a numerarului cu informafia bani, care circuld destul de repedegi cu un grad mult mai
mare de siguranfd qi permite reducerea perioadei de decontare in ftinclie de parcursul
pogtal 9i mai tarziu cel telegrafic.Astfel, s-a ajuns ca la sfrgitul secoluluitrecut, pldlile i1
nronedd scriptural[ sd reprezinte peste 90% din volumul total de pldli, potr.ivit datelor.
Bdncii ReglementelorInternafionale.Phfile in monedl scripturali sunt considerate ca
un set de servicii prestate de cltre bfinci pentru clienlii lor pe baza schimbului cle
informa{ie intre ordonator, bancher gi beneficiar in legaturi cu trnnsferul unei sume
de bani gi inscrierea acesteiain conturile a cel pufin doi titulari.
Al doilea moment revolulionar il constituie aparilia plalilor electronice, dupd al
Doilea Rdzboi Mondial, ca urmare a progreselordeosebitein tehnologiainfonnaticd gi de
comunicalii,precum gi a cregteriirapide a schimburilor economice,implicit qi a volumulli
pldlilor, in ultima parte a secoluluitrecut. Pldlile electroniceau "comprimat" timpul pdni
la suprapunereamomentului tranzaclieieconomicecu cel al pldtii fulalile in timp real) qi
au facilitat transferul online cdtre orice localie de pe mapamond.Pldlile electronicesunt
definite in diverse va"riante,dintre care menliondm pe cea din literatura de specialitate - o
folm[ electronicd, complet informatizatd gi automatizatl, de organizarea relaliilor de pldli
dintre parlicipanlii la o ir:at:u;aclie,pe baza unui set de reguli gi proceduri operatorii (o
definilie clard si generala),pe cea a Bdncii Mondiale - operaliunile financiare reprezilt6
utilizarea mijloacelor electronicein scopul schimburilor de informafii, al transferglui cle
sirnboluri sau reprezentdriale valorii gi a executdrii de tranzactti intr-un mediu comercial .
(o definitie pragmaticd)gi a BNR bazatd,pecea elaboratdde UE - plata electronicft

IUJ
reprezinti orice operatiune de platf, ini{iatI prin intermediul instrumentelor cleplat[
electronici prin care se pot retrage sume in numerar, efectuaplifi pentru procurarea
de bunuri sau servicii, plata obliga{iilor ciitre autoritifile administrafiei publice gi
transferuri de fonduri intre conturi (o definifie tehnicd).
Plata gi transferul de fonduri. intr-un sistem de pldli se face ciistinciie iltre
transfer de fonduri gi platn. Transferul de fonduri se referd la orice migcarea unor sume de
la o bancd la alta ftrd un scop economic, ca de exempiu, transferuri bancare pentrn
alimentdri cu fonduri a unor contuii, transferuri de bani intre persoane fizice in scop
umanitar, transfer de bani de cdtre o persoan[ care lucreazdin strdindtatecdtre familia din

lara etc. Plata reprezintdinsd un transfer de fonduri cu un alumit scop economic Ai care are
ca efect stingereaunei obligafii financiare intre pa4ile participante la o tranzactie,precum
gi schimbareastatutuluijuridic al fondurilor.
Transferuri interbancare si intrabancare. Transferurile de fonduri pentru
efectuareapldgilor pot avea loc intre banci diferite gi in acest caz acestease numesc
transferuri interbancare gi au ca efect o iegire din bilanlul unei bdnci gi o intrare in
bilanful celeilaltebdnci, deci o modificarepatrimoniald.Transferurilecareau loc in cadrul
aceleiaqibdnci, de la o sucursaldla alla, se numesc transferuri intrabancare care nu
niodificd situalia patrimoniald a bdncii, deci bilanJul rdmAne acelagi, oper.aliunile
reflectAndu-senumai in gestiuneacelor doud sucursale.
Decontarea. Este o noliure care se folosegtein practica bancardgi se refera la
incdrcarea/descdrcarea
de gestiune a bdncilor participante la transferul bancar, inciiferent
dacd sunt simpie transferuri sau pldli, iar serviciul care gestioneazdplaflle (back office) se
mai numegtegi serviciul de decontdri.Decontdrilese impart in doua mari categorii dupa
valoareapldfilor: decontiri pe bazd bruti gi decontdri pe bazi neta . Decontdrilepe
bazd brut6' sunt cele care se efectueazdoperalie cu operalie gi sunt specifice pldlilor- cle
valori mari, in timp ce decont[rile pe bazd"netd sunt cele de valori mici supuse
compensdrii.Aceastdclasifcareesteuniversaldqi are drept scop sd departajezepldlile car-e
se supun la plocedee diferite de procesarein vedereadecontdrii in termene cdt mai scurte.
in ce privegte activele monetarecare se tlansferd intru-un sistem cle pld1i, acesteaslint
cleanle asupra bdncii centrale (depozitele bdncilor comerciale la banca centrald) sau
creanle asuprabdncilor comerciale(depoziteleclienlilor la bdncile comelciale). Aceste
creanle circuld prin intermediul unor instrumente monetare denumite. in practica.
mijloace de decontare.
Rolul bflncii centrale. In legltur[ cu sistemulde pldfi, r'olul bdncii centr-alese

104
de plali -
poate sintetizain elaborarea qi implementareapoliticilor specifice sistemului
plafllor. in
creditor de ultim6 instanfd, supraveghetoral sistemului gi garantor al finalizarii
de aprobafe a
Rom6nia, atribu{iile bancii centrale sunt stabilite prin Legea 31212004
sistemului de
Statutului BNR, care in ce privegte sistemul de pldli prevede: reglementarea
de plAli
pldli ca un intreg, incluzAnd instrumentelede platd; supraveghereainstrumentelor
situafie care
individuale; identificarea etapelorcare trebuie parcursepentru a preveni orice
prevenirea
ar putea pune in pericol buna funclionare a sistemului de pl[1i; monitorizarea 9i
in sisternul
riscurilor ce ar putea interveni in sistemele de pldfi gi a riscului de credit
pentru
bancar. Din lege rcniltd cu prioritate rolul de reglementate 9i supraveghere
pr.evenireariscurilor in vederea rnenlinerii sub control a intregului sistem. In RomAnia,
deqi aceasta
banca centr-aldare qi rolul de agent de deconataregi agent de compensare,
ultirnd activitate a fost externalizatdcdtre TRNSFOND, dar se desfbgoardca activitate de
mandat gi sub numele BNR.
Sistemul de pl6{i in Rominia. Pldfile fErd numerar apar la inceputul secolului al
XVlil-lea gi primele atestiri doctrmentarevorbescdesprecaselede nego! de la Bucurepti
in anul 1700, Braqov gi Sibiu in i750, unde circulau prin gir ("zdlog") inscrisuli sub
clenumirea de polifd. Aceste polife se decontau ("r6fuiau intre ele") pentu stingerea
obligaliilor dintre p[r!i. Desprecelelalteinstrumentede plat[ (cec,virament),docurnentele
fac menliuni de abia la inceputul secolului aI XIX-lea. Prin infiinlarea Bflncii Na{ionale a
Romffniei in anul 1880 s-areglerrentatcirculalia monetardgi s-a impus setnnulmonetaral
de Compensa{iuni in Bucureqti ca o asocialiede
!ar.ii.In anul 1919 se infiinleaza Cassa
bdnci gi bancheri, care a stat la baza orgu'rizdrii decontdrii, per sold, intre bdnci. In anr"rl
1926 se infiinleazd Serviciul Na{ional de Viramente al BNR dupd modelul serviciilor
similare existente la bancile centrale din Germania, Belgia si Franla. Acest serviciu este
strdmogglactivitd{ii de decontarebrutd care se desfbgoardastLzila nivel nalional la BNR 9i
intrerupere.Din acestmoment putem vorbi de un sistem de plafi organizat
a fr.rnclionatf-ar-6
de bancacentr.aldcare afunclionat pAndin 1948.in perioadaeoonomieiplanificate 1948-
1989, decontdrile se efectuau in cea mai mare parte pe baza instrumentelorde cledit
(dispozilia de platd), cele de debit fiind foarte pulin folosite (cecul) sau s-a renunlat ia
lor (cambiagi biletul la ordin). in aceastdperioadd,blncile au devenitproplietate
'tilizarea
de stat, organizate pe un singru nivel gi au dobAndit drepturi destul de mari de control
asuprapldlilor. (controlul prin leu), avAnd dlept de refuz, ca reprezentantal statului, chiar
dacdbeneficiarul avea disponibilitdli gi solicita expres efectuareaplalii. ln 1990,.sistemul
gi
bancar se reorgan:r:eazhpe doud nivele, banca centnald gi bdncile cornerciale din

105
1995 se introduce un nou sistem de decontaregi compensare.Totodat[, in 1995 se
creazd sistemul nafional de pl[{i interbancare in care banca central5 are rol
conducltor. Sistemul de pl6!i interbancarse aliniazd, treptat, la sistemul de phli folosit de
Uniunea Europeand, iar in 2005 s-a implementat sistemul electronic de pldli cu
componentele de compensare automatd pentru pldlile de micd valoare si pldlile cu
decontarebrutd in timp real pentru cele de mare valoare.

9.2 INSTRUMENTE DE PLATI

fnstrumentele de plifi sunt monedelepropriu-zise si anumite documentebancale


operalionale pe suporl hdrtie, magnetic sau electronic, care funclioneaza pe baza unor
tehnici specifice de operare gi securizarein vedereatransferului de fonduri de la ordonator
la beneficiar. Instrumentelede pl6!i sunt elaboratede banca centrald (rnonedaefectivd) sau
de bdncile comerciale(monedascripturald),dar cu aprobareabdncii centralepentru a se
asigurao formd standardizatdgi un conlinut economic ai juridic care sd permitd transfelul
de fonduri in deplini sigwanfd gi delimitarearesponsabilitdlilor participanlilor la transfelr"rl
bancar.Aceste instrumente se pot folosi qi de entitdlile nebancareca pogta, companiile de
decontdri sau cele pentru operaliuni cu titluri, autorizate de banca centrall pentru a opela
in domeniul transferurilor de fonduli,
Instrumentele de pl6!i se impart in doud mari mari categorii: instrumente cu
numerargi instrumentefbrd numerar.
Instrumentele de plati cu numerar suntreprezentateprin monedametalicdgi
bancnote qi reprezintd.cea mai veche forma de circulalie monetara. Pentru a indeplini
fuirclia de instrument de plat[, moneda metalicd qi bancnotele - numerarul in temreni
bancari - necesit[ un complex de tehnici de confeclionare gi reglemntdri de circulalie
emisede bancacentrald.
Instrumentele de platl fara numerar sunt documente standaldizatecare conlin
instmcliuni de plat6 date de pldtitor bdncii sale pentru transfenrl fondurilol cdtre banca
beneficialului. in tranzacfiile dintre pafteneri se poate folosi unul din urm[toarele
instnrmentede platd: ordinul de platd, cecul, cambia, biletul la ordin, dispozi{ia de
plati externl, dispozi{ia de incasare externl, cardul, ordinul de plata electronic, cecul
electronic. De asemenea,mai sunt unele instrucfiuni de platd care genereazdtransferuri
de fonduri in cadml aceleiagibdnci ca: debitul direct gi phfile programate. Alegelea
instrumentului de platd poate fi o opliune a pldtitorului, un acord intre pdrli sau impus de
natura pl[fii (anticipatd, imediatd, amdnat6, par!ia16, printr-rur instrument cu plata la

106
vedere, printr-un instrument garantat) gi de reguld face obiectul unei clauze contractuale.
Pe baza acestor instrumente de platd se fac inregistr6ri in conturile pafienerilor de la
blncile lor, care atestd diminuarea, respectiv majorarea creanlelor monetare asupra
bdncilor.
Orice instrument de platd confine doud tipuri de informafii: financiare qi
nefinanciare. Informafia financiard se referd la suma de bani care trebuie platitd, valuta,
bdncile participante gi conturile debitoare gi creditoare, numele pdrlilor participante la
tranzaclie, iar responsabilitatea asupra acurate{ii informaliilor revine emitenturlui.
Informafia nefinanciara cuprinde elementeadiacentepldlii, ca scopul acesteiasau anumite
instrucliuni cu caracterspecific.
in principiu, o plat6 se iniliazd de cump[r6tor pentru a stinge obligalia care a apdrr-rt
prin primirea bunului achizilionat sau serviciuiui prestat. in numeroase cazuri,
cumpdrdtorul nu poate emite imediat instrumentul de platd adecvat,intrucdt trebuie sd se
duc[ la bancd qi sd instrumentezeplata, ceeace intdrzie achizilia, iar situalia devine gi mai
incomoddcAndcei doi partenerise afld in localitdli diferite. Pentruasemeneasitualii existd
instrumente de platd care se emit de cumpdrdtor gi se predau vanzdtorului, urmAnd ca
acestasd instrumentezeplata, prin banca sa, adicd plata se tnitiazd.de vdnzdtor. Din acest
punct de vedere, adicd al iniliatorului pldfii, instrumentele se irnpart in doud grupe:
instrumentede credit, instrumentatede cumpdrdtor'giintrumente de debit, instrumentatede
vdnzdtor. Schemeleinstrumentdrii si circulaliei instrumentelor de platd,
precumsi transmiteriifondurilor se prerzintdmai jos.

deplatd
9.2 Instrumente
Instrumentede credit

Instrumentplatd
Banca beneficiard

Instrumentul de plat[ folosit este ordinul de plati lniliat de cumpdrdtor, care se


prezintdla banca sa pentru executare.In acestcaz, avem un transfer de credit (o creanf[
asuprabdncii) iniliat de debitoml cumpdrdtor in favoarea creditorului vAnzdtol. Se poate
observa c6.atdtinstrumentul de platd cdt gi fondurile au acelagicircuit.
Instrumentede debit

Fonduri

t0^1
Instrumentulde plati folosit poatefi cecul, cambia sau biletul la ordin care se
prezintd direct de cumpdrdtor citre vdnzdtor, iar vdnzdtorul solicitd bancii sale
instrumentareapldfii. Deci, avem un transfer de debit iniliat de creditor, adic6 un transfer
asupracdruia debitorul gi-a dat acordul prin semnareainstrumentului de platd gi urmeazd
ca suma sd fie transferatdcreditorului la simpla cerere a acestuia.Ca urmare, sensul de
cilculafie a instrumentului de platd este de la bancabeneficiarului la banca debitorului, iar
al fondurilor urmeazdsensuluzual de la bancadebitorului la bancacreditorului.
Acest concept care a.relabazd partenenrl ce iniliazd plata (debitorul sau creclitor.ul)
a determinatca gi transferurile de fonduri s[ fie denumite de credit sau de debit.
Aparent, acestenofiuni par a avea mai mult un senstehnic, dar cel mai important aspectil
constituie naturarelaliilor juridice care se qeazd, mai ales in cazul transferului de clebitin
carecreditoruldeginu a intrat in posesiafondurilor dispunede un titlu de credit la vedere,
care poate fi executat imediat qi in acest fel se realizeazd,schimbul de proprietate asupra
activului bani.

9.3 SEMNATUNA ELECTRONICA

Tranzacliile efectuate prin mijloace electronice au determinataparilia semndturii


are menireasd dea forla juridicd necesardunor
eelctronicecare documentegi in acelagitimp
sd pdstlezeanonimatul participaniilor.
in Romdnia,cadruljuridic esteasiguratprin Legea nr. 45512001
plivind semndtura
electronicdgi prin HG nr. 125912001privindnormeletehnicegi metodologicede aplicarea
dispozililor legale. Aceste reglementdriau fost elaboratein spiritul Directivei UE/98/9g
privind semldtura electronicdgi a Directivei UE 51196privind comerlul electroniccare au
scopul sd creezepremizele necesarepentru desfbgurareacomerlului electronic.

-- Potrivit legii, semndturaelectronicd este rezultatul imaterial al asocierii dintre mai


multe elementetehnice gi dispozitive hardware qi software, coroborate cu exercitalea
atribufiilor furnizorului de servicii de certificare. Semndturaelectronicdpoate fi asemdnat6
cu un cod personal care se atagazdla un e-mail sau alt document trirnis electronic cleia un
calculator la altul, fie prin internet, fie printr-o relea de calculatoare. Codul este emis de
frunizorul de servicii de certificaregi poatefi folosit de o singurdpersoand.Avantajelepe
care le conferdsemndturaelectronicdin domeniul bancarse leferd la comunicarearapicla
cu clienlii, asigurareaconfidenlialitdlii datelor, siguranla gi ugurinla in utilizare, precum gi
o mai bund circulalie a informaliilor inffe centralabdncii gi unitalile teritoriale.
Cheiaprivatlgicheiapublic[.Cheiaprivatb,esteocombinaliealeatoarededate
persoane.cheia privata se emite de o entitate
electronice (o criptare) specifice urei singure
unui document qi la criptarea acestuia cu
specializatd, legald, qi servegtela semnarea
citit 9i semnatarul identifrcat decdt dacd
acelaqi tip de cod. Documentul nu poate fi
chei. cheia publicd estetot un cod emis
persoanaclreia i s-a adresatestein posesiaaeestei
combinalia dintre cheia publicd gi cheia
de o entitate regar[ care d6 accesra cheia privat6.
pentru semnareadocumentelor'
privatd reprezintdsemndturaelectronicd care se foloseqte
publice pentnr a asigura
O institulie financiard. tttilizeazi infrastructura cheilor
datelor 9i reducerearisc*rilor de
autentificareaclienlilor, integritatea qi confidenlialitatea
tehnologia criptdlii simetrice (cheia
repudiere a tratuac!7ilor.De reguld, b6ncile folosesc
asimetrice (cheia privatd 9i
privat[) penffu a securiza mesajele 9i tehnologia criptarii
electronice cu chei publice se
publicd) pentru a le decripta. Mecanismul certificlrii
prezint[ astfel:
una publicd, corespondente
- clientul deline o perechede chei, o cheie privatd 9i
printr-o relalie matematicdintr-un algoritm de criptare;
identitateaclientului; cheia
- cheiap'blic6 estepus6la dispoziliacelor careverificd
esteprotejatl cu parold san
privata se afl6 doar in posesiaclientului, fiind confidenliala9i
fie pe un alt suport cum ar fi
PIN gi stocatdin text criptat, fie in tnemoria computerului,
smartcardul;
ce identif,rcdelectfonic, in mod
- cheia privatd genereazl,o semn[turd electonicd
decdt cu o cheie publicd
unic, pe delinitorul sdu 9i care nu poate fi cititd 9i autentificatd
pereche;
privatd, cunoscutd numai de
- mesajul expeditorului este automat criptat cu cheia
cu cheia publici a expeditorului; in
el, insd odatd trimis mesajul acestapoate fi citit numai
poate decripta mesajul qi in
acest fel destinatarulcare deline cheia publicd a expeditorului
de delindtorul de drept al senmatulii
acelagitimp are cefiitudinea c6 mesajul a fost trimis
electronice
esie o entitate de stat satt
Autoritatea de certificare. Autoritatea de certificare
ei impreund cL1Lln certificat
parliculard care autentificd cheia publicd prin distribuirea
de persoand9i o cheie publicd'
calificat, semnatdigital, care face legdtura dintre un nume
categorii de flunizori ca: agenlii
Aceste servicii de crtificare se oferd de diverse
informaliei, operatori in
guvernamentale, fumizori din domeniul tehnologiei
generic'furnizoride servicii de
telecomunicaliisauchiar entitdli financiare,bdnci, denumili
certificare.

109