Sunteți pe pagina 1din 16

10 TRANSFERULDE CREDIT

Transferul de credit este cel mai frecvent procedeu bancar folosit pentru stingerea
obligafiilor de platd dintre participanfii la o tranzaclie. Statistica furnizatd, de Banca
Reglementelor Internafionale (Committee for Payment Systems) indica o pondere a
transferuluide credit pentru anul2007, de peste g5Yoinldrile din Europa de Vest si g5-
90% in ldrile din Europa Centrald gi de Est, ceea ce demonstreazdamplaorea acestuia.
Preferinfa pentru transferul de credit este determinatd de forma destul de accesibild a
instrumentului de platd folosit (ordinul de platd), universalitateaacestuia,circuitul bancar
simplu qi timpul foarte scurt de decontare(de la plata amdnatd,laplatain timp real).
Transferul de credit (engl. credit transfer) este prezentat in literatura de
specialitate ca un procedeu de transmitere a fondurilor de la un partener la altul prin
intermediul bdncilor qi a unui instrument de platd specific, din dispozilia debitorului-
cumpdrdtorin favoareacreditorului-vdnzdtor,iar BNR il denumegte "o serie de operaliuni
care incep prin emiterea de cdtre pldtitor a unui ordin de platd dat unei institulii de a pune
la dispozifia unui beneficiar o anumitd sumd de bani gi care se finalizeazd,prinacceptarea
respectivului ordin de platd de cdtre institulia destinatarl". Pentru realizareatransferuluide
credit, debitorul trebuie sa dispund de un depozitbancarla vedere sau sd beneficiezede un
credit apobatpentru asemeneapld{i.
Participanlii la un transfer de credit sunt partenerii de tranzac[ie (cumpdrdtor gi
vdnzdtor)gi bdncile implicate, astfel:

- ordonator (pldtitor sau emitent) care dd disozilie bdncii sale de a efectua


transferul monetar in vedereastingerii unei obligafii de platd; intrucdt emite o instructiune
de platd sub forma unui instrument de platd se mai numeqtegi emitetnt;
- beneficiar (destinatar) care primegte transferul monetar in cont la banca sa;
beneficiarul este ultimul participant la transfer cu care se incheie circuitul gi se mai
numeqtedestinatar;
- banca emitenti (inifiatoare) care emite un ordin de platd, in nume propriu,
pentru transferul monetar; la un transfer pot participa mai multe bdnci gi fiecare emite
un
ordin de platd c6tre banca urmdtoare,deci devine bacd emitentd,,iar pentru a le diferentia
prima bancdse numeqteinifiatoare;

- banci intermediard care intervine intre banca emitenta gi banca colectoare


pentru a intermedia transferul, dacd bdncile partenerilor nu au relalii directe
de

tl0
corespondent; bdncile intermediare se aflf, in dubld pozilie, pe de o parte, de bancd
receptoarea transferului gi pe de alta, de bancd emitentd, adicd de transmitere mai departe
a aceluiaqitransfer, in nume propriu;
- banca colectoare (destinatari) care primegte (colecteazd)transferul monetar in
vedereaconstituirii unui depozit la vedere.
Transferul genereazl,
inclrcarea qi descdrcareade gestiune a celor doud bdnci,
adicd banca emitentd se incarcf, cu gestiune in momentul preluf,rii fondului din contul
emitentului gi se descarcd de gestiune atunci cand se efectueazd,transferul, iar banca
colectoare se incarcd cu gestiune la primirea transferului qi se descarcdde gestiune la
inregistrareasumei in contul beneficiarului.
Din punct de vedereteoretic, transferul de credit are cel pulin doud semnificatii:
- infiptuiegte circula(ia monetarl prin trecereasumei de la unii agenli la al1ii in
scopul finahzdrli unor tr anzaclli;
- transferi creanfele fz[il de binci in sensul cd la banca obligatarului
(debitorului) creanla inceteazd,iar la banca beneficiarului (creditorului) se creazS.o noud
creanld,de valoare egald.,ca uffnare a transferului de depozit.
Aceste semnificafii demonstreazd cd. transferul de credit presupune o plati
intermediati de agenlii de decontare(de regulS bdncile, dar pot fi gi entitdli nebancareca
poqta, agenliile de transfer fonduri) gi cd la baza acesteiastd transferul de creanld asupra
bdncilor/entitdfilor nebancareparticipante.
Din punct de vederejuridic avem un transfer de proprietate asuprafondurilor gi o
cesiune de crean!6, iar rdspundereabdncilor trebuie bine delimitatd pe tot acest parcurs.
Trebuie sd avem in vedere cd uneori pot interveni mai multe bdnci in transfer, bdnci
intermediaregi rdspunderearevine fiec[reia pentru segmentulde transfer in care opereazd,.
Banca emitentd rdmdne insd responsabild fald de ordonator de frnalizarea transferului,
indiferent ce se intdmpld pe parcurs,evenimenteleurmAnd sd se clarifice intre bdnci.
Transferulde credit, ca procedeu de decontare intre parteneri,se desfbgoard
dupd
anumite reguli stabilite de banca centrald, cu caracterpublic, deci care se pot consulta de
agenlii economici in vederea cunoagterii normelor de lucru qi a drepturilor gi obligatiilor
care se nasc in timpul transferului de fonduri. Procedeul de decontarese menlioneazdin
contracteleeconomice dintre parteneri gi prin acestease acceptdimplicit tehnica bancard,
de lucru. in Romdnia, transferul de credit este reglementat prin Regulamentul BNR nr.
212005privind ordinul de platd utrhzat in operaliuni de transfer credit.

ilt
10.1 ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC

Ordinul de plati (engl. payment order) este o dispozilie necondilionatddat[ de


ordonatorul acesteia unei bdnci emitente de a pune la dispozilia unui beneficiar o anumitd
sumd de bani, fie in cont fie in numerar. Ordinul de platd (OP) este instrumentul efectiv
care circuld intre ordonator qi beneficiar, prin intermediul sistemului bancar, fiind
purtdtorul transferului de fonduri intre cei doi parteneri. Ordinul de platd presup,ne
ca
ordonatorul sd aibd disponibilitdfi in cont la banca sa in sumd cel pulin egald cu transferul
qi comisionul aferent sau dacdnu are cont sd depundla bancd sumanseesa!A*/-
Caracteristicile ordinului de platI. Ordinul de platd se editeazapotrivit unor
reguli stabilite de banca centraldqi cuprinde doud categorii de informafii: obligatorii
si
facultative. Informaliile obligatorii se referd la identificarea instrumentului (ordin
de
platd), suma in cifre si litere, ordonatorul, contul gi banca sa, beneficiarul, contul gi
banca
acestuia,data emiterii gi semndturaelectronicd (parola, PIN sau cheiea privatd), iar cele
facultative se referd la scopul phfii gi anumite detalii cu privire la platd,(nr.si data facturii,
plata patliald sau integrald, codul de identificare fiscald, alte referinfe privind conlinutul
economical pldfii), sistemulde plafi ales (ex. platd urgentdin timp real - sistemReGIS),
data la care fondurile sd fie puse la dispozilia beneficiarului. Informafiile privind
denumirea bdncilor qi numerele de cont ale partenerilor se inscriu sub forma unor coduri
(codul IBAN) saunumai denumireabdncilor (codul BIC). Ordinelede platd electronice
se
emit, de regulS, codificate dupd un sistem agreatde bancd qi client, sau in clar dar cu
parol6. Dacd ordonatorii (persoane fizice) nu dispun de facilitdli electronice, aceqtiapot
folosi, in continuare, ordinele de platd pe suport hdrtie, care la banca emitentd se
transformd in ordine de platd electronice gi in aceastdformd intrd in circuitul bancar.
Structuraunui ordin de platd electronic (mesaj de platd) se prezintd mai jos.

ORDIN DE PLATA

Participant pldtitor BancaX centrala(codul BIC)


Unitatea iniliatoare BancaX sucursalaN (codul BIC)
Pldtitor Firma A
Cont pldtitor xxxxxxxxxx (codul IBAN)
Nr. ordin de platd I
Data emiterii 08.09.2006
Tipul de platd Servicii telefonie
Participant beneficiar BancaY centrala(codut BIC)
Unitatea destinatard BancaY sucursalaM (codul BIC)
Beneficiar FirmaB
Cont beneficiar xxxxxxxxxx (codulIBAN)
Nr. de referinld a pldlii I

112
Data decontdrii 08.09.2006
Suma 80.000lei(RON)
(optzecimiilei)
ReprezentAnd Plataserviciicf. facturil nr.575 101.09.2006
Semndtura Semndtura electronicd (* {<{<{<{<)
Prioritate Iarcfuz I
Data qi ora introducerii
pldlii oral0:00
08.09.2006

Ordinul de platd electronic este un instrument care prezintd cel putin doud
caracteristici: necondi{ionalitatea pli{ii, adicd dispoziJiaordonatorului cdtre bancd nu
trebuie sd cuprindd nici un fel de restriclii cu privire la transferul fondurilor , ca de exemplu
inregistrarea sumei in contul beneficiarului numai dupd prezentarea la bancd a unor
documente(expedifie, transport, calitate etc) sau alte condifii, iar orice limitare inscrisd nu
se ia in considerarede banc6, fiind nuld sub aspectjuridic; revocabilitatea ordinului de
platd de cdtre ordonator pAnd in momentul acceptdrii lui de banca destinatard,ceea ce
rcprezintd.o facilitate pentru ordonator, dar ridicd suspiciuni din partea beneficiarului gi
chiar a bancii acestuia cu privire la capacitateade platd sau seriozitatea pldtitorului;
revocabilitatea este specificd numai ordinului de platd, deci nu se intdlneqte la alte
instrumentede platd gi aceastaincumbd un anumit grad de risc.
Circuitul ordinului de plati electronic. Circuitul operafionalincepe cu emiterea
de cdtre pldtitor a ordinului de platd qi prezentareabdncii care il deservegte,continud cu
transferul fondurilor cdtre casa de compensalii sau direct cdtre banca beneficiarului, in
funclie de valoarea transferului, urmeazd transferul efectiv de fonduri intre conturile
centrahzatede la banca centrald ale bdncilor participante gi se incheie cu inregistrarea
sumei in contul beneficiarului de la unitatea bancard,de care aparline. Mai jos se prezintd
fazele acestuiain varianta unei pldli de micS valoare care circuld prin casade compensalii.
Schema10.1 Circuitul ordinului de platd
65
BancaA
emitentd
(centrala)

8 Transfer
tI 4 PrezentareOP
Bancacentrald I
7 Sucursald/
ContBe ContA Agenlie

9 Creditare cont . 3 Debitare cont 2 Emitere OP

I Active transferate

I lJ
I active transferatede furnizor (beneficiar fonduri) conform contractului
2 ordonatorul (pldtitorul) emite un OP pe care il transmite bdncii sale
3 sucursalaemitentd valideazd,op si opercazd,transferul in cont
4 sucursalaemitentddtransmite op centraleibdncii sale (A)
5 centralabdncii Aprezintd,Op la casade compensare
6 casade compensarestabilegtesoldul gi il comunicdbdncii centrale(BNR)
pentru decontare,precum gi celor doudbdnci centraleA gi B
7 bancacentralS(BNR) transferdfondurile din contul bancii A in contul bancii B
8 centralabdncii B transmite transferul la sucursalabeneficiarului
9 sucursalaopereazatransferulin contul beneficiarului

La cele doud unitdfi bancare,emitentdgi colectoare,are loc o procesarein sistem


electronica ordinului de platd carecuprindetrei faze: receptie, acceptare (autorizare
sau
validare) qi execu{ie. Recepfiaeste efectuatdin front-office de administratorulde
cont
care verificd ca OP sd conlind toate informaliile obligatorii, sd nu prezinte restrictii,
testeazd,
autenticitateaclientului, corectitudineacodului IBAN gi existentadisponibilului ?n
cont' introduce codurile BIC gi printr'o parold confirmd recepfionarea; acceptatea
se
rcalizeazd'in back-office care reprezintdo supervizarea informafiilor din Op gi de
cont,
potrivit unui principiu bancar 'fal celor patru ochi" careprevede cd in orice
operafiune
trebuie sb se implice cel pulin doud persoanecu responsabilitdlidiferite, acceptare
care
este confirmatd printr-o parold; executarea se rcalizeazd in back-office qi reprezintd
inregistrareaautomatdin conturi a transferului gi transmitereaacestuiacentralei bdncii
in
vedereaintroducerii in compensare(pld1i de micd valoare), iar apoi efectuareatransferului
cdtre centrala bdncii destinatare@lA!i de mare valoare) sau cdtre o bancd corespondentd.
Acceptarea este momentul cel mai important in relalia cu clientul, intrucat prin
aceasta
bancaa acceptatordinul de platd gi gi-a asumatresponsabilitateaefectudrii transferului
potrivit instrucfiunii primite.
obliga{iile pir.tilor impricate in circuitul ordinului de platd. Obligaliile
participanlilor la circuitul ordinului de platd sunt reglementatede banca centrald pentru
a
se asiguraun cadrujuridic unitar al responsabilitdlilor.
obligaliile ordonatorului se referd la completarea corectd a ordinului de plata gi
asigurareafondurilor necesarepldfii gi sunt asumateprin semnareainstrumentului platd
de
de cdtre acestasau de o persoandcare are mandatul de a-l reprezenta;unui ordonator
nu i
se poate opune un OP falsificat de o terld persoandgi acceptatde bancd, acestaintrdnd
in
responsabilitateabdncii.
Qbligaliile bancii emitente (inifiatoare) privesc acceptareaordinului de platd gi
efectuareatransferului in aceiagi zi sau in urmdtoarea zi bancard lucrdtoare, returnarea
sumei in caz de nefinalizare a transferului gi plata penalizdrilor d,e intdrziere; obligaliile

r1 4
bdncii emitente incep cu acceptareagi se incheie cu transferul fondurilor cdtre banca
receptoaresau intermediard.
Obligaliile b[ncii intermediare se referd la executareaordinului de plata in aceiaqi
zi sauin urmf,toareazi luqdtoare ori la o anumitd,datl specificatd de emitent, ingtiinlarea
emitentului despre imposibilitatea executdrii ordinului de platd (in perioada de maximum
doud zile lucrdtoare) sau a intdrzierii transferului, solicitdnd instrucliuni suplimentare;
obligaliile incep cu acceptarea OP gi se incheie cu transferul fondurilor cdtre banca
colectoare.
Obligafiile bdncii colectoareprivesc inregistrareasumei in contul beneficiarului in
aceiaqi zi cu transferul sau in ziua urmdtoare; obligafiile incep cu acceptareaOP gi se
incheie cu inregistrareasumei in contul beneficiarului.
Ziua bancari. Potrivit normelor bancare,ordinul de platd se executdin aceiagizi
in care a fost primit, dar in limitele orare pentru sistemul de pldli folosit (compensare,pldli
in timp real) sau a doua zi bancard lucrdtoare (in unele ldri sunt anumite zrle in care
sistemul bancarnu lucreazd,ca de ex. ziua unui sfdnt al bancherilor).
Penalitlfi pentru intArziere. in principiu, penalitdlilese calculeazdintrebdnci sau
intre acesteagi clienlii lor, cel putin la nivelul dobAnzii de referinla a bancii centrale,dacd
intre pdrli nu se convine altfel. in practicd se folosegte,de reguld, dobdndade referinla plus
un procent de dobdndS.Beneficiarul penalizdrii este furnizorul care primegte transferul cu
cdtevazile pestedurata stabilitd de bancacentrald.
Refuzul. Un ordin de platd poate fr refuzat ca urmare a incoerentei datelor
obligatorii,prevederiiunor condiliondride platd,lipsei de disponibilitdli in cont,
introducerii unor instrucliuni carenu se pot executasaucare majorcazdcostultransferului
ori prelungesc perioada de transfer. Refuzul se comunicd in scris emitentului, cel mai
tdrziu in prima zi dupd expirarea perioadei de execufie, printr-o comunicare de refuz. Un
ordin de platd igi pierde valabilitatea dacd.nu estenici acceptatgi nici refuzat la finele celei
de atreia zibancare lucrdtoare.in practicd se inregistreazanumeroaserefuzuri ca urmare a
datelor greqiteprivind beneficiarul (numele nu corespundecu codul IBAN, beneficiarul nu
mai este clientul bdncii, unitatea bancardnu mai funclioneazd etc) sau a unor condi{iondri
carenu pot fi acceptatede bancd.
Nefinalizarea transferului. in cazul nefinalizdrii transferului, banca emitentd are
obligalia sd returneze pldtitorului suma din ordinul de platd, inclusiv penalizdrile de
rntdrzierc. Dacd nefinalizarea se datoregteunei bdnci corespondente,aceasta returneazd

115
slima $i pldtegtepenahzdrtlebdncii emitente, carc7ardndul ei inqtiinleazdord,onatorul
gi
inregistreazdsumain contul acestuia.

I 16
11 TRANSFERULDE DEBIT

Transferul de debit (engl. debit transfer) este cea de a doua formd a transferului
bancar de fonduri in care iniliativa apartine creditorului spre deosebire de transferul de
credit care esteinifiat de debitor. Transferul de debit deline o ponderepe plan internalional
de sub I}Yo din volumul pldfilor gi aceasta este in curs de diminuare in favoarea
transferului de credit. Istoric, transferul bancara inceput cu transferul de debit qi acestaera
singura formd practicatdprin.intermediul cambiei, iar maitdrziu gi a cecului, cape mdsura
perfecliondrii instrumentelor de platd sd cedezeca importanld in favoarea transferului de
credit. Transferul de debit este mai complex decat cel de credit, in sensul cd include un
volum mai mare de informalii financiare gi permite transferul creanfei intr-un lan{ de
debitori gi mai diversificat, intrucdt cuprinde mai multe instrumentede platd precum cecul,
cambia qi biletul la ordin gi unele procedeeca debitul direct gi pldlile programate.

11.1DEBITUL DIRECT

Debitul direct (engl. direct debit) esteforma in care debitorul mandateazd.bancala


cate are contul sd onoreze cererile de pldfi ale unui anumit creditor, de reguld un prestator
de servicii repetate(telefon, electricitate, gaze,apd, salubritateetc), fbrd acordul expres al
debitorului. Condilia esteca ambii parteneri sd dispund de conturi curente la aceiaqibancd,,
indiferent dacd sunt deservili de sucursale/agenfiidiferite. Debitul direct este de fapt un
acord de principiu, sub forma unui inscris, care se bazeazd,pe increderea in bancd qi in
corectitudineacreditorului. Avantajele sunt substanlialepentru cei trei parteneri: debitorul
nu mai emite un instrument de platd pentru fiecare facturd, creditorul incaseaz[ banii
imediat, la simpla cerere, iar banca transferd banii dintr-un cont in altul, deci pdstreazd
fondurile qi nu le transferdlaaltd. bancd,lacare se adaugdgi comisioanele?ncasatede la
ambii parteneri.
intruc6t avem de a face cu un transfer de proprietate asupra banilor de la un
partenerla altul, acestanu se poate realiza decdt pe bazaunor raporturi juridice scrise,pe
de o parte intre bancd gi cei doi parteneri qi pe de altdparte intre parteneri, astfel:
- convenfie intre debitor gi creditor privind dreptul creditorului (furnizorului) de a
inilia plata fdrd acordul prealabil al debitorului;
- conven{ie de mandat intre debitor gi bancapldtitoare privind acceptul debitorului
pentru plata din contul sdu fbrd acordul expresal acestuia;

tt7
- angaiament privind debitarea directd intre bancacolectoarepi creditor.
in acest fel, banca pl[titoare devine rnandatara debitorului de a executa

instrucliunile de platd primite de la creditor. Relafiile de decontare se stabilesc intre


parteneri gi sucurselele/agenfiilecare ii deservescqi intre acestea gi centrala bdncii unde
se teahzeazdtransferul de fonduri (sucursalele/agenfiiledefin conturi curente in centrala
bdncii de care apar{in). Decontarile au la bazd,figierele electronice cu facturile qi clientii
care se transmit de furnizor unitdlilor bancare pldtitoare, iar acestea,la data stabilitd,
declanqeazdmecanismul de transfer al fondurilor cdtre unitateabancardunde furnizorul are
contul. Transferul are loc efectiv la centrala bdncii care preia sumele din conturile
unitdlilor bancarepldtitoare gi le transferdin contul unitdlii bancarecolectoare,care dupd
primirea mesajului de transfer inregistreazd suma in contul beneficiarului. Schema unei
plali prin debit direct se prezintdmai jos.

11.1Debitul direct

I Conventie debit direct

2 Conventie 3 Angajament
mandat debitare directd
4 Figier facturi

5 Transferfond 8 Transfer fond

6 Debitare ct. 7 Creditarect.


bc. plltitoare bc.colectoare

Ca in orice transfer de fonduri, bancapldtitoare este cea care igi asumdrdspunderea


decontdiii. Aceasta trebuie sd verifice dacd fiqierul este semnat electronic de banca
colectoare,dacd debitorii sunt clienlii bdncii, au convenfiede debit direct gi au disponibil
in cont. In cazul debitului direct avem un transfer intrabancar, iar instrumentul de platd
este ordinul de platd electronic care se emite in nume propriu qi se semneazd depersoanele
autotizate.Dacd debitorii nu au disponibil in contul curent, banca iniliazd refuz de platd,
care se comunicd pe cale electronicdbdncii colectoare.In practicd, se intdlnesc numeroase
situalii de lipsd de disponibil, iar clienfii care au dificultdli repetatein asigurareafondurilor
gi nu mai dispun de limite de creditare se exclud din acest procedeu intrucdt produc
intdrzreri la platd,.

I l8
11.2 PLATTLE PROGRAMATE

Plata programat[ (engl. standingorder) esteo variantd,a debitului direct in care


banca debitorului acceptd sd pldteascd, la anumite date (decadal, chenzinal), potrivit
mandatului primit, o sumd fixd in favoareaunui furnizor, fhrd a mai fi necesardsolicitarea
expresd de platd a acestuia. De fapt, plata a fost inifiatd de furnizor la stabilirea
procedeuluide platd gi intrucdt sumelesunt egalenu mai estenecesarsd se repete aceastd
solicitare de fiecare datd, diferenfele dintre sumele cuvenite gi cele pldtite urmdnd si se
reglementezela finele lunii. in acest sens,intre bancd qi debitor se incheie un contract de
mandat in vederea executdrii unei instrucliuni a debitorului. Prin mandat, banca mai este
autorizatdsd constituie disponibilitafle necesaredin fondurile debitorului sau sd asigure
creditele necesare,ceea ce echivaleazdcu un management de trezorerie. Un astfel de
procedeu se practicd, de reguld, in cazurile in care sunt livrdri zilnice de materii prime gi
intr-un volum relativ constant, pldlile avdnd un caracter de repetabilitate (ex.
aprovizionareacu materii prime a fabricilor de ciment).

11.3CECUL BANCAR

in istoria instrurnentelorde platd, cambiasi cecul au inlocuit in cea mai mare parte
numerarul. Aceste doud instrumenterdspundeaumai bine cerinlelor evolufiei economiei in
sensul cd plata se efectua pe baza u:ror instrumente pe suport hArtie care au inlocuit
numerarul. Vdnzdtorul nu avea incredere in cumpdrdtorpe care, poate, nici nu il cunogtea
qi nu elibera marfa decdt numai contra unui instrument de platd,,semnat de debitor qi
confirmat de o banc5, care putea fi convertit in bani la o alta bancd. Cecul este tot o
cambie,mult simplificatd gi adaptatd cerinfelor locale de platd. Cecul a apdrutin sec.XIX
gi a inlocuit complet cambia propriuzisd in plalile interne, fiind agreat mai mult de
populafie. in sec.XX cecul a fost inlocuit treptat de ordinul de platd, iar in anul 200$ cecul
reprezentapeste 10% din pldlile interne in Canada, 5%oin SUA, 3o/oin Japonia, 3Yoin
Franlaqi 6% in Rom6nia.
Pe plan internafional,cecul a fost reglementatin anul 1928de Comitetul Economic
de pe ldngd Liga Naliunilor Unite de la Geneva care a elaborat un set de Norme privind
utrlizarea cecului ce au constituit cadrul general juridic gi tehnic in decontdrile
internalionalegi interne. in Romdnia, cecul a fost reglementatprin Legea nr. 5911934
asupracecului, lege care a fost valabild pdnd in 1994 clnd a fost modificatd prin Legea nr.
831t994.

119
Caracteristicile cecului. Cecul este definit ca un instrument de platI, scris qi
subscris,prin care titularul dd o instrucliune bdncii sale de a pune la dispozilie o anumitd
sumd de bani unei alte entitdfi/persoanenominalizate sau pentru retragere de numerar de
cdtre titular. Din punct de vedereteoretic, cecul esteun instrument de platd purtdtor al unei
creanfe care dd acces la monedd in momentul prezentdrii la platd. Deci, cecul nu este
monedd a$a cum se creaz6.aparenlaprin faptul cd se poate achita un bun sau serviciu, ci
este,prin excelenld,un instrument de plati la vedere.
Din punct de vedere juridic, cecul este un titlu de credit emis de o bancd in
favoarea posesorului cecului care are dreptul sd se adresezebdncii solicitAnd stingerea
creanleiprin plata titlului. Tot sub aspectjuridic, cecul permite cesiuneade crean{i prin
girare cdtre alt creditor care devine noul posesoral titlui de credit qi in aceastdcalitate se
poate adresa bdncii pentru primirea sumei cuvenite. Operafiunile cu cecuri implicd cel
pulin trei pdrti: trdgdtor,tras qi beneficiar.
Trigitorul estepartea careemite (scrie) cecul gi dd o dispozilie de platd,,bdncii la
careare deschiscontul.
Trasul este intotdeauna o bancd la care trdgdtorul are deschis contul qi care
plata, pe baza cecului primit, cdtre o te4d parte sau chiar cdtre trdgdtor daci
efectueazd"
acestasolicitd sd i se ellberezenumerar.
Beneficiarul este partea care primeqte suma transmisd de trdgdtor; in situalia in
caretrdgdtorul a dispus sd i se eliberezenumerar, acestadevine si beneficiar.
Cele trei pdrli efectueazd operaliuni in nume propriu, potrivit pozilrei pe ca-reo
delin in circuitul cecului qi igi asumd anumite responsabilitdfi: trdgdtorul rdspundepentru
asigurareadisponibilului, trasul rdspundepentru efectuareapl[lii la prezentareacecului gi
de int|trzierile care pot avea loc, iar beneficiarul rdspunde de neprezentareala bancd in
cadrul termenului de valabilitate a cecului. Emiterea unui cec fhrd catrl,gdtorul sd dispund
de fondurile necesare (in descoperitde cont) atragesancfiuni civile gi penale. in vederea
efectudrii de operliuni cu cecuri, banca ellbereazatrdgdtorului, contra cost, carnete de
cecuri care conlin un numar de file standard(de reguld 50 file), numite blankete.
Menfiunile obligatorii ale cecului. Pentru a putea fi valabil, cecul trebuie sd
satisfacd anumite cerinle obligatorii de redactare a textului sub forma unor expresii
consacrate,cu valoarejuridicd, astfel:
- denumirea de cec trebuie sd figureze pe inscris prin formula "pldtiyi in schimbul
acestui cec " careare un caractetimperativ gi se scrie numai pe orizontald, in partea de sus
(nu se admite scriereape verticald,in diagonald,pe marginesauin parteade jos), lipsa

120
denumirii de cec atrd.gdndnulitatea inscrisului;
- ordinul necondi{ionat de platd a unei sume de bani inscrisdpe cec (in cifre gi
litere) gi cu menliunea monedei, de reguld cea valabild la locul pldfii, fbrd nici un fel de
condilionari,limitAri saucontraprestalii;
- stipulat " la ordin" cu semnificatia cd,cecul poate circula prin girare gi "nu la
ordin" adicd cecul nu poate fi girat, iar dacdnu se inscrie nici o clauzd,se considerd"la
ordin", intrucAt cecul prin natura sa este girabil;
- numele trasului estenumele bdncii pldtitoare care poate fi bancatrigdtorului sau
o altd bancdindicatd de acesta;

- locul de plati, localitatea gi adresa bdncii pldtitoare la care trebuie prezentat


cecul pentru incasare;

- dtta gi locul emiterii, respectiv ziua, luna qi anul pentru a se putea cunoagte
termenul pind la care posesorul trebuie sd prezinte cecul la plat6, termen dupd care
trdgdtorul decadedin drepturile sale de regres,iar locul se inscrie l6ngd datd,(dacd,loculnu
se menlioneazd.se considerdlocalitateatrdgdtorului);
- numele trlgitorului, adicd numele, prenumele gi adresaemitentului pentru a se
identifica clientul de cdtre bancapldtitoare;
- numele beneficiarului pentru cabanca sd identifice persoanadestinatard;
- semnltura trilgiltorului este explicitd (nume qi prenume) gi olografE (scrisd de
mdnd), iar pentru persoanelejuridice se solicitd gi gtampilaunitdlii.
Cecul trunchiat. Pentru a se ugura completarea cecului, unele informa{ii cu
caracterde repetabilitate se tipdresc de bancd direct pe cec cu ocaziaprocurdrii carnetului
de cecuri. Aceste informalii se referd la: numele trdgdtorului, banca emitentd, numdrul de
cont al trdgdtorului gi numdrul de ordine al blanketei. Ca urmare, pe cec se vor ?nscrie
numai informaliile privind beneficiarul, suma gi data emiterii, ceea ce simplificd
substanfialformularul, reducdnd la minimum timpul de completare.Un astfel de cec este
cunoscutsub denumireade cec trunchiat qi estefolosit pe dcard largd"in strdindtate.
Tipuri de cecuri. O particularitate a cecului o constituie faptul cd,prezirtd, mai
multe variante care satisfaco gamd de cerinle ca uffnare a unor situalii specifice aarc apar
in tranzacliile economice, dar care pdstreazd,principiile cecului nominativ. Cele mai
folosite tipuri de cecuri intrarzac[lile comerciale gi necomercialesunt urmdtoarele:
Cecul nominativ este tipul clasic de cec care are inscrise toate elementele
obligatorii, dar cel mai semnificativ este numele beneficiarului care dd incredere acestuia
cd cecul se va decontanumai in favoareasa. Acest tip de cec se foloseqtemai mult de

t21
persoanelefrzice pentru plata serviciilor gi cumpdrareade bunuri de consum qi cte
companiile mici pentru achizilIi de mdrfuri de la diverse depozite. in figura de mai jos se
prezintd formularul cecului nominativ.

ll.2 Cecul nominativ

"#.I l*c,nlltxt*s :il d*l*


h:$*l
l:*r;*i*i L'..it1;1nruu..*irt
$ur?:;-!i:n ilTr"di

- lri,j*$ii{
mii$i(ri),*

ftr r1*:*
i4dni ..
111!12til!+.
il i}#Hata;$ $*nXrtftil
fr.ft*,ir d|i,, ;:l . r::r;.illr.ilUt
lYSi gxs.

''':.:].'i.:'.'ij1,:1::::.l'':.:j'j:l':l'..!;:..:.1.;r1':..::1:,::.,:.
, I ,..:i .:L:..l l r..i ,ri t:ei-.:"1,,:1.,,1.,.i
:' r'r::.-i ..: f
,,,,i I.t.l , ..r.'.

tiri.ri.;.i ' , i$si); octrr.


fii)-:;
i iilsr'ilSil$
14i fld:i 6:l*
,,*1,"
:; '" , ,*,n ,&1, iFr. $4lf:i$snt
"*-"
l;i:n.r{i*:r*nrlilJ ffJ"aaxur*tsearlrs
fi* iif#{j jurirji{:fiJ

Normele bancareprevAdo exceplie,in sensulcd trdgdtorulpoatementiona clauza


"numai prin virament" sau"platibil in cont", caz in care suma se vireaza in contul
beneficiarului, cluauzd,care nu mai poate fi revocatdde posesorii uiteriori.
Cecul certificat estetot un cec nominativ in care trasul (banca)inscrie mentiunea
"cec certifrcat" sub semndturd autoizatd gi stampila, prin care suma se blocheazdin cont
pdnd la primirea cecului la decontaresau p6,,nE la expirarea valabilitatii acestuia.prin
certificare,rdspundereapentru asigurareafondului se transferdde la trdgdtorla tras carese
obliga sd asigure plata gi rdspundefald de beneficiar de onorareacecului. Certificarea
cecului se foloseqtedestul de des de companli in cazurilein care nu existd suficientd

increderein capacitateade platd a debitorului.

Cecul barat este o variant[ a cecului nominativ in care beneficiarul poate fi


nominalizatulterior. Acest tip de cec are in structurasa doud linii paralele- verticalesau
oblice - intre care se inscrie bancacdtre care se va face plata. Bararease face de trdgdtor la
emitereacecului sau pe parcursulcircuitului acestuiade cdtre oricare din posesori.Cecul
barat este de doud feluri: cecul cu baruregeneral[ care nu are completat spaliul dintre cele
doua linii 9i poate circula prin girare, fiind prezentatla incasarede ultimul posesorcare
tlebuie sd completezespafiul dintre linii cu denumireagi adresabdncii sale. Cecul cu
bararespecialdeste acela care areinscrisd intre cele doud linii denumireabancii cdtre care

122
se va face plata. Bararea generald se poate transforma in barare speciald in momentul
inscrierii bdncii destinatare.Cecul barat se foloseqtein cazul livrdrii de mdrfuri cu plata
prin cec caredd increderein incasareafondurilor prin sistemul bancar.Cecul barat se
prezintdin figura de mai jos.
11.3Cecul barat

Cecul barat se mai numegte gi cec virament intrucdt suma se transferd la banca
beneficiardin loc sd se eliberezein numerar.Acest tip de cec a inceput sd fie folosit din ce
in ce mai mult.
Cec la purtitor care in loc de beneficiarare inscrisdmenliunea"la purtdtor" sau
"pldtili purtdtorului" gi care se pl[teqte de bancd celui care se prezintd cu cecul.
Cecul postdatat care dd posibiltatea ca data emiterii sd fie o datd ulterioard
emiterii propriuzise (in practicd sunt numeroasesitualii in care plata trebuie sd fie asigurtd
anticipat gi in acest sensdebitorul prezint[ beneficiarului un cec nedatat, carese va data
de beneficiar dupd expediera bunurilor sau la introducerea cecului in bancd pentru
incasare).
Cecul pentru numerar se foloseqtepentru incasareain numerar prin simpla
prezentarea cecului qi beneficiarului la bancaemitentului.
Cecul circular este un cec pentru numerar care are denumirea de "cec circular" gi
se foloseqtein relaliile de pldli intrabancare.Cecul se elibereazdde bancd unui client in
vedereaincasdrii unei sume, in numerar, de la o unitate a bdncii situatd in altd localitate.
Dupd achitarea cecului, acesta se remite bdncii ernitente care transferd fondurile bdncii
pldtitoare. Pentru asemeneaoperfiuni bdncile trebuie sd fie autorizatede bancacentrald.
Cecul de clldtorie estetot o variantd a cecului pentru numerar care are inscrisd
denumirea "cec de cdldtorie" gi o anumitd sumd care se poate ridica de la o bancd sau o
unitate de turism. Cecul se poate emite in monedd locald sau valutd qi poate fi pe o duratd
determinatd sau nedeterminatd. Cecul de cdldtorie se folosegte in activitaea de turism
inlocuind transportul banilor. Modelul unui cec de cdldtorie se prezintd mai jos.

123
11.4 Cec de cilitorie

i*urlu;ffi;** ;*;i*li,
|;-*; ri
"' " '; '*" . . ', , '" " .i]
{:edStr c.e{*T*}d-BS
" ': d 6 g ; 4 'l r ** l

In acest caz, banca are rolul de trdgdtor intrucAt emite un cec in nume propriu in
favoareaunui client denumit posesor,care la primirea blanketei semneazd.
pe aceastain
falatrd.gdtorului.Posesorul,in calitatede beneficiar,prezintd,cecul la incasarela o bancd
sau o agenlie de turism (trasul) din localitateaunde cdlStoreqteqi semnezddin nou, pe
aceiagiblanketd,de primirea sumei in prezenlatrasului. Rolul celor doud semndturieste
atdt de descdrcarede gestiune a fiecdrei bdnci, cdt gi de verificare a identitdlii semndturii,
careimpreundcu pagaportulconfirmd autenticitateapersoaneibeneficiareacecului.Trasul
incaseazd.
contrvaloareacecului de la bancaemitentd,inclusiv spezeleaferente,iar aceasta
recuperezdsumatotalS de la clientul sdu debitor.
Procesarea bancara a cecurilor. Procesareabancard.
a cecurilor are loc in mod
diferit in funcfie de modalitateade platd.:in numerar sauprin cont.
Procesarea cu plata in numerar presupuneca ambii parteneri sa aibd relalii
numai cu o singurd bancd. in acest caz, benefrciarul care a devenit posesorul cecului
trebuie sd se prezinte la banca indicatd pe cec pentru incasareasumei cuvenite qi sa se
adresezepersonaluluidin front-office. Cecul parcurge fazele din front-off,rcede receptie
(se verificd dacd cecul este emis de bancaemitentd,completareainformaliilor obligatorii,
icadrareain termenul de valabilitate qi exitenfa disponibilului in cont) gi autentificare
(verifrcareasemndturiitrdgdtorului cu specimenuldin bancd),iar in back-office are loc
acceptarea(supervizareaverificdrilor gi aprobareapentru executare),dupd care cecul se
transmitela casieriesau in front-office pentru efectuareapldlii. Beneficiarul semneazdpe
verso-ul cecului pentru primirea banilor qi incaseazdsuma de pe cec. Operaliunease
incheie cu aplicareape cec de cdtre casiera unei gtampilede "achitat" gi se semneazdde
acesta'Cecul astfelprocesatconstituiedocumentuljustificativ pentru efectuareapldtii care
se arhiveazdla dosarul operativ alzrlei curente.
Procesareacu plata prin cont. Beneficiarulcare primegtececul de la cumpdrdtor
il transmite bdncii sale pentru remiterea la incasare. Banca colectoare efectueazdo

124
verificare formala (respectareacondiliilor de redactarea unui cec qi incadrareain perioada
de valabilitate), dupa care il remite bdncii emitente pentru decontare prin casa de
compensafii.Circuitul unui cec cu plata prin cont se prezintamai jos.

11.5 Circuitul cecului cu plata prin cont

Banca centralS
Creditare cont bancdbf. 12 Bancabf Bancatg Debitarecont bancdtg 13

Remitere cec decontare


Remitere cec compensare t0
Remitere cec compensare 6
TRemitere cec aviza
Banca benef.
centrala Banca hdgdtor
5A centala
Remitere cec la 98
Sucursala AY
centrala
Sucursala
Remitere cec incasare 4 3 Emiterecec
I Eliberare carnet cecuri

2 Active transferabile

Prin platd, se incheie circuitul cecului qi in acelagitimp circuitul economic pe care


l-a mijlocit. Orice datd inscrisd pe cec privind o anumitd scadenldsau perioadd de platd
devine nuld, cecul pdstrdndu-qicalitateade instrumentphtibil la vedere.
Normele bancare limiteazd perioada de valabilitate a cecului la 8 zlle de la
emitere dacd plata se face in localitatea in care a fost emis gi la 15 zlle in celelalte caztri.
InzonaUniunii Europenececul are o valabilitate de 30 de zile.
Cecul se bazeazd pe principiul irevocabilitnfli p6nd la sfArgitul perioadei de
prezentarela platd..Principiul irevocabilitdlii se menfine qi in anumite situalii limitd in care
dupd emitereacecului a intervenit decesultrdgdtorului, incapacitateaintelectualatotald sau
partiald a acestuia.
Neprezentarea la platd in termenul stabilit are drept consecinfd exonerarea de
rdspunderea trdgdtorului pentru menlinerea disponibilului, plata urmdnd sd se facd la o
datd ulterioard, dar nu mai tfuziu de un ar, care este perioada de prescriptie a cecului.
Dacd intre tras si beneficiar intervin anumite probleme juridice, cecul poate constitui un
documentprobatoriu in litigiul dintre pdrli sauin justifie.

t25