Sunteți pe pagina 1din 12

12 CAMBIA SI PROCESULCAMBIAL

12.1 CAMBIA CA INSTRUMENT DE PLATA

Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plat6 folosit in activitatea
comerciald internd si internalionald. Prima atestaredocumentarda cambiei provine
din China
prin anii 500-600, apoi aparein ldrile arabe gi Europa (Italia), ca urmare a comerJului
dintre
Extremul Orient gi Europa mijlocit de arabi si italieni. In Rom6nia, primele informafii
despre
cambie aparlainceputul sec.XVIII, aceastafiind denumita ..politd:'.

Pe plan internafional, cambia este reglementatd prin convenliile de la Geneva


din
1930, respectiv "Convenfia privind legea uniformd asupracambiei gi biletului la
ordin,, qi
"conventia menitd s5 reglementezeanumite conflicte de lege in materie
de cambie gi bilet la
ordin". in RomAnia, cambia este reglementatdprin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei qi
biletului la ordin, modificatd prin Legea t:lr.8311994gi de unele regulamentegi norme
emise
de Banca Na{ionald a Rom0niei. Notiunea de cambie vine de la cuvAntul italian ,,cambio,,.
adicdschimb.
Cambia ca instrument de ptatI. Cambia estedenumitd de normele bnacareinterne
ca un instrument de platd ce exprimd obligalia asumatdde un debitor de a pl[ti la
vedere sau
la scadenldo sumd de bani in favoarea unui beneficiar. In antichitate, cambia
era singurul
instrument de platd fard numerar folosit pe plan intem gi internfional gi rdspundea
condiliilor
din aceaperioadd. Importanfa cambiei s-a redus pe parcursul timpului, reprezentdnd
in anul
2007, potrivit statisticii Bdncii ReglementelorIntemalionale, numai l%-3% din
volumul
pldlilor fdrd numerar in Europa gi sub 2%oinRomdnia.
Cambia ca instrument de platd,prezinta mai multe caracteristici, unele comune
cll
cecul qi biletul la ordin (titlu de credit, cesiune de creanfd), altele specifice numai
cambiei
(negociere,rdspunderesolidard,acliunejuridicd de protest).Cambia esteun
titlu de credit,
adicd este purtdtoareaunei obligalii pecuniare, care) la scadenfd, d6.dreptul la
monedd
posesorului. Prin gitarc, se realizeazd cesiunea de creanfi de la un creditor
la altul,
stingdndu-semai multe obligalii cu acelagi instrument de plati. Acest efect de
rotalie a
cambiei 9i de transfer al titlului de credit intre diverqi creditori, cu stingerea obligaliilor
de
valoare egald',frrd sd fie nevoie de alte fonduri, reprezintd,insdgiesenlacambiei ca
instrument
de platd. Cu ocazia girdrii, valoareacambiei se poate negocia, intrucat aceasta
cuprindepe
l6ngd valoareattanzac[iei gi dobdndapdnd la scadenfd,care se recalculeazd.in
functie de

126
momentul girdrii qi de dobanda de pia[d. Ultima caracteristicd o constituie rispunderea
solidard in sensul cd toate persoanelecare au avut calitateade posesorirdspundsolidar in
cazul de neplatd a cambiei la scaden{d.Pentru reducerea riscului se folosegte practica
garantdrii cambiei de cdtre o banc5, ceea ce inseamnd un cost suplimentar care majorcazd
valoarea cambiei dar minimalizeazd riscul de neplatd, deci un element de negociere.Aceste
carcteristici definescmai bine cambia ca instrument de platd.
Participan{ii la o cambie sunt cel pulin trei entitdti: trdgdtorul, trasul qi beneficiarul.
Trig[torul este entitatea carc emite (trage) cambia in calitate de creditor (vdnzdtor,furnizor)
pentru bunurile care se comercializeazdcu plata amdnatd(la un anumit termen). Trasul este
entitateacare pldtegte suma inscrisd pe cambie, adicd debitorul care mandateazdbanca sa s[
onoreze cambia. Beneficiarul este entitateacare primegte banii, fald de care trdgdtorul are o
obligalie de platd gi ii cedeazdprin cambie drepturile bdnegti cuvenite din tranzactie.Rolul
cambiei este de a asigura transferul fondurilor de la cumpdrdtorla beneficiar prin ftnalizarea
a cel pulin doud trarvactii, una dintre vilnzdtor gi cumplrdtor gi alta dintre vilnzdtor gi o altd
persoand, fald de care are o datorie de achitat. Schema clasicd a relafiilor dintre cei trei
partenerise prezintd mai jos.

l2.lParticipanfii la o cambie

3 Platd cambie

I Creanld asupra
trdgdtorului 2Tragere cambie

Schemase refera la un tip de trarzacfie foarte frecventd in care producdtorul a primit


un credit de la banca sa pentru fabricarea unor mdrfuri, fa[d de care rdmdne obligat pentru
rambursare.Producdtorul vinde marfa gi trage (emite) o cambie asupra cumpdrdtorului, in
favoarea bdncii sale, pentru stingerea datoriei din credit. Producdtorul-furnizor a devenit
trdgdtor, cumpdrdtorul se afld in pozilie de tras, iar beneficiarul este banca creditoare. In
practicd se ?nt6lnescmai multe variante in care trdgdtorul poate deveni gi beneficiar (cambia
de intoarcere) sau in comerlul angro in care angrosistul devine trdgdtor, detailistul devine tras
si producdtorul-v6nzdtordevine beneficiar.
Tipuri de cambie. Diversitatea ftanzacliilor in care este folositd cambia a determinat
cAtevavarianteale acesteiapentru situalii specifice,astfel:cambia financiarl

t27
estetipul clasic de cambie care se trage de o bancd asupraaltei bdnci gi are la bazd,o
tranzaclie frnanciard;cambia in alb o variantd care nu cuprinde numele beneficiarului, acesta
frind inscris de ultimul posesor;contracambia o cambienoud trasdde beneficiarasupraunui
girant in cazul in care cambia nu a fost pldtitd la scadenfd sau beneficiarul doreqte sd-qi
recuperezebanii c6t mai repede;cambia de complezen{I sau de favoare care se poatetrage
asupraunei persoanefhrd sd,sebazezepe o tranzaclie in scopul de a beneficia de un aiutor
financiar temporar.
Emiterea cambiei. Cambia se emite de trdgdtor (vdnzdtor) asupra trasului
(cumpdrdtor), potrivit unui formular standardizatcu formule consacratede redactare. in
ca
figura de mai jos.

12.2 Cambia
*friJH" .&** "dfi*lo*,&f:#",€Ss#*"*,4$!Tiil"

'.d

-N

,-,€f

sF{

Cambia cuprindeun set de menfiuni obligatorii care au rolul de a satisfacecerin{ele


de informafii, precum qi cele privind relafiile cambiale dintre parteneri, a$a cum se prezintd
maijos.
Denumirea de cambie carese inscriepe documentnummai pe orizontal.
Ordinul de a pllti care trebuie sd fie clar, precis gi necondifionat,folosindu-se
formula "pldtigl". Ordinul de a pldti se referd la o anumitd sumi de bani exprimatd in moneda
de la locul plafli, iar suma se inscriein cifre si litere (dacdexistdneconcordantaintre cifre si
litere se considerdvalabild sumain litere).
Numele trigitorului care emite cambia, stabilegtetipul de cambie, nominalizeazd,
ceilalli parteneri gi este plStitorul de ultimd instanfd dacd trasul nu-gi onoreazd obligalia
asumata.
Numele plltitorului (trasul) trebuiesd fie complet,agacum aparein acteleofrciale.
Scadenfa estenecesardpentru a se cunoa;te data la care cambia trebuie pIdtrtd,,iar
dac5.nu se inscrie, cambia se pldteqtela vedere, adicd,laorice datd la carebeneficiarul

128
solicitAplata.
Locul unde se efectueazl plata este necesarpentru a se cunoagteunde se prezintd
cambiapentruonorare.De regul[, se indicd bancapl[titorului cu adresasa, adicdtrasul.
Numele beneficiarului se scrie clar gi complet; beneficiarul poate desemnao altd
persoan[,purtitor, prin inscriereanumelui acestuiape cambie.
Data gi locul emiterii. Data trebuie sd fie unic6, posibild gi certd. In funcfie de data
emiterii se stabilegte scadenfa,se calculeazd,perioada de dobAndd, se stabilesc termenele
pentru protest si regres gi se delimiteazd.alte spectejuridice. Locul se scrie I d data gi are mai
mult o importanfdjuridicd.
Semn[tura trigitorului trebuie sd f,tea persoaneinominalizate, olografd si redactatd
cu cerneal5 neagrd sau albastrd; pentru persoanelejuridice, ldnga semndturd se aplicd qi
qtampilafirmei.
Deosebitde menliunile obligatorii,prin lege se prevddgi unelementiuni facultative ca
de ex. rata dobdnzii, domicilierea (alta decAt cea uzuald,,din anumite raliuni), mandatarul
desemnatprin procurd intocmitd la notariat, clauza "nu la ordin" (negirabild), fard acceptarc
(trdgdtorul este exonerat de plata inainte de scadenld dacd trasul nu mai are capacitatede
platd), dup6,aviz (ca o masurd de siguranfd,,trdgdtorul trebuie s6,avizeze plata in prealabil),
fdrd protesLf.ardregres,fhrd cheltuieli de judecatd,expresiiprin care trdgdtorul se obligd s[
asigureplata cambiei dacd trasul arefuzat.
Acceptarea cambiei. Acceptareaeste actul prin care trasul se obligd sd pldteascd,la
scadenfd, posesorului titlului suma inscrisd pe acesta. La emiterea cambiei, trdgbtorul
stabileqte un termen pentru acceptare,perioadd in care beneficiarul trebuie sd o prezinte
trasului la acceptare.Dacd nu se stabilegteun termen, acceptarease poate da p6na la scaden{d.
Acceptareaeste momentul cel mai important din ciclul unei cambii, intrucdt trasul se
obligd ferm, sub semndturd,cd va onora cambia la scadenld,iar trasul este de reguld o bancd
care nu iqi permite sd nu indeplineascd obligafiile asumate. Aceastd garanlie a bdncii da
increderebeneficiarului in instrumentul de platd folosit prin care se asigurdincasareasumei la
termen.Acceptarease dd pe fafa titlului prin una din formulele: "acceptat"r"voi pldti", "voi
onora" urmatd de semndturd.in unele cazuri acceptareaeste obligatorie, ca la cambiile cu
scadenlala un anumit termen de la vedere, intrucAt prin acceptarese confirmd momentul
vederii qi deci se stabilegte data scadenfei. Ca qi obligalia de platd, acceptareaeste
neconditionati qi orice limitare determindrcfuz de platd, cu o singurdexcepliecare permite
restr6ngereaacceptdrrila o sumd mai micd decdt aceeaprevdzttd,in cambie. Prin acceptare,
trasul devineobligatul principal in lanful obligafiilor cambiale.

129
Scontarea cambiei. Scontareaesteoperaliuneade vdnzarea unei cambii cdtre o bancd
comercialSin scopul de a obline lichiditate inainte de scadenfd.Notiunea de scont vine de la
cuvdntul italian "sconto" care inseamndsuma de bani reprezentdnddobAndala un imprumut
pe care o bancd o refine cu anticipalie la acordarea imprumutului. Ydnzarea cambiei se
realizeazdla valoareaactualdcare estemai micd decat valoareanominald cu dobAndaaferent[
perioadeiramasdpdnd la scadenld,dupd formula:
Va: V n - S c

Va: valoareaactuald
Vn: valoareanominald Sc: scontul
De exemplu, un exportator este posesorul unei cambii de 10 mii lei pe care o
sconteazdla o bancd cu 30 zile inainte de scadenld.Dob6nda practicatd,de bancd la creditele
pe termenscurt estede l0% pe an. Scontulva fi:
1 0 .0 ,1 .3 0
Sc= = 0,83mii lei Va: 10- 0,83-- 9,17mii lei
360
Banca comercialdva pl5ti 9,17 mh lei pe cambie gi va incasala scdenfd10 mii lei.
Totuqi, bdncile comerciale sunt destul de prudente gi nu acceptd cu uqurinld cambii trase
asupraunor debitori necunoscufi, preferdnd cambiile in care trasul este o bancd cu care are
relalii de corespondent.
Bdncile comerciale pot vinde cambiile scontate cdtre banca centrald in vederea
obfinerii de lichiditdfi, iar operafiunea se numeste rescontare, dobAnda fiind cea de
refinanlare care, in principiu, estemai micd decdt ceapracticatdpe piala monetard.
Scadenfa gi plata cambiei. Scadenlaeste un element cheie in procesul cambial qi
pentru a se evita unele interpretdri, aceastatrebuie sd indeplineascdanumite condilii, adicd sd
fie certd (o datd precisd),unicd (nu se admit scadenfesuccesive)qi posibild (sd nu fre o zi
neindentificabild). Diversitatea situaliilor in care este folositA cambia, a determinat cdteva
variante ale scadenfei,ca: scaden{a la vedere, adicd la prezentarcabeneficiarului, care poate
fi la orice datd dupa emitere, dar nu mai tdrziu de un an de zile, termenul maxim prevdzut de
lege; scaden{ala un anumit timp de la vedere stabilitdde trdgdtorpentru a da posibihtatea
trasr"rluisd constituie fondurile pentru platd; scadenfa la un anumit termen de la emitere
(zile, sdptdmdni,luni) stabilitd tot de trdgdtor in funcfie de specificul tranzac[iei; scaden{a la
o dati fixi.
Plata cambiei. Plata cambiei este actul final in circuitul cambial. Plata se face la
scaden![gi la locul indicat pe titlu prin prezentareacambiei.Momentul pldlii esteziua in care
se face plata sau in urmdtoareledoud zile lucrdtoare.Dacd plata se face prin cont, momentul

130
este data cand cambia se prezintd la compensaresau data de platd in timp real. Locul pldlii
este cel indicat pe titlu, iar dacd acesta nu este precizat se considera locul trasului. O
particularitate a procedurii de platd o constituie faptul cd posesorul este obligat sd acceptegi
plata par{ialil dacd'trasul este in incapacitatede platd pentru diferen}d urmdnd sd inilieze
acfiuni in justilie de protest gi regres.La primirea cambiei, trasul are obligalia sd pldteascd,iar
dacd este o bancd sd parcurgd" fazele de recepfie, autentificare (verificarea identit6fi
posesoruluilaplata in numerar sau a bdncii remitentela plata prin cont), validareade back-
office (verificarea disponibilului in contul pldtitorului si autorizarea) si ultima fazd.
executarea.Cambia pldtitd se pdstreazdde tras ca documentde justifi care apl6fii.
Circuitul cambiei. Relafiile cambiale sunt mai complexe, atdt datoritti numdrului de
participanfi, mimm trei, dar de regul5 sunt mai mul1i, cdt si poziliei diferite in care pot apare
acegtia- ttd'gdtor,tras, beneficiar, girant, giratar. Schematic,circuitul unei cambii se prezintd
mai ios.

12.3Circuitul cambiei

l0 Decontare

9 Soldurinete

5 Transfcentald

4 Prezentareala
platd prin cont
2 Debit. nomin.
banca B ca tras
3 Girare cambie

Cambia se trage in favoareabenef Creditor (trdgdtor) I Trigdtorul trage o cambie asupra


debitorului

Circuitul se referd la o plat[ prin cont gi prin casade compensafii.In cazul in care
plata se face in timp real, din circuit dispare casa de compensafii, relafiile de decontare
desfdqurdndu-se numai prin bancacentrald.

lJ I
10.2 BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este o variantd a cambiei care pune in legdturd numai doud persoane,
debitor qi creditor, spre deosebire de cambie care stabilea relalii intre trei persoane. prin
defini1ie,biletul la ordin este un titlu de credit, sub semndturd,privatd, care pune in legdturd
doud persoane,emitentul (subscriitorul)qi beneficiarul. Biletul la ordin esteemis gi subscris
(completat gi semnat)de emitent care in calitatealui de debitor se obligd sd pl[teascd o sumd
de bani, la un anumit termen sau la vedere,beneficiarului in calitate de creditor al emitentului
sau al orcdrui posesor legitim al titlului. Deci, debitorul emite o instrucfiune de platd la
cerereacreditorului ca o recunoagterea datoriei pentru bunurile/serviciile livrate. Din punct de
vedere al relaliilor cambiale, debitorul apare in dubl6 ipostazd.,de trdgdtor si de tras, iar
creditorulinpozilia de beneficiar;La emitere,biletul la ordin esteo promisiunescrisdformald
(oficiala) care se tranformd in instrument de platd in momentul introducerii in sistemul bancar
pentru incasareasumei cuvenite.
Ca gi cambia, biletul la ordin trebuie sd satisfacd anumite condilii exprimate in
formule consacratede redactare a textului care exprimd clauze cu valoare juridicd. In toate
redactdrile, biletul la ordin trebuie s[ cuprindd menfiunile obligatorli prevdzute de lege:
denumireade bilet la ordin, tipul titlului (la ordin sau nu la ordin), dispozifia de platd prin
expresiavoi pliti sau mi oblig si plitesc, suma (in cifre gi litere), moneda, emitent (nume,
adresd,bancd,,cont), data si locul emiterii, scadenfa, locul plI{ii, beneficiar (nume) qi
semnitura emitentului. La acestea se adaugd eventuale menliuni facultative, potrivit
practicilor comerciale gi financiare.

12.4Biletulla ordin
, p(aon k<,,*""

.ef

* "Ef

€f

*5

S{ffie* tJ:HK"*,a**KYtu*'*h l*ffi*@


In cazul biletului la ordin, formula de plata nu mai este imperativd,ca la cambie, ceea
ce inseamndo promisiune sub forma unei obligafii scrise,un angajament,dar nu reprezint[ o
dispozilie fermd de platd sau un mandat transmis beneficiarului. Sub aspectbancar, formula

l)z
folositd are mai pufind importanfd, intrucdt ambele instrumentesunt tratale in mod egal, adicd
transferul se efectueazdfi.ard,
a mai fi necesaracordul debitorului care este dat prin titlu sub
semnf,turd,insd din punct de vederejuridic rcprezintd o nuanfd care poate diminua increderea
creditorului in debitor. Dispozilia de platd rdmdneinsd necondi{ionati de diverse clauze, care
ar putea fi menJionate cu titlu facultativ. Spre deosebire de cambie, biletul la ordin este
indivizibil, adrcd.nu se acceptdpld{i parfiale. Circuitul ordinului de platd este similar cu cel al
cambiei.
Biletul la ordin fiind o cambie ii sunt specifice toate procedurile procesului cambial,
respectiv girul, avalul, protestul, regresul, execulia cambiald, alterarea,prescripfia. Existd
totuqi o excepfie, acceptarea,care nu mai estenecesarS,intrucdt emitentul estein acelagitimp
gi acceptant.

I2.3 GIRUL

Girul este actul prin care posesorul titlului numit girant, transferd altei persoane
numitf, giratar, printr-o declaralie scrisd gi subscrisdpe titlu, odatd cu predareaacestuia,toate
drepturile decurgdnddin acesttitlu. Pentru a circula prin gir este necesarsd existe acordul de
voinld al tr[gdtorului exprimat prin inscriereape cambie a menliunii "la ordin" sau nu se face
nicio menliune.
Pentru gir, in sistemul bancar circuld doua expresii, una de origine italiand "giro" gi
alta de origine francezd""endossement",ambele cu acelaqiinfeles, iar in legislalia noastrd se
folosegtenoliuneade gir gi respectivde girare.
Caracteristicile cambiei rdmdn, in continuare, aceLeaqigi in operaliunile de girare.
Specificepentru gir sunt necondifionalitatea gi indivizibilitatea, adicddispozilrade platd qu
poate fi condilionatd gi nici fracfionatd, orice operafiunede acest fel devenind nuld. Girul se
da pe verso-ul cambiei sub forma unor menliuni scrise gi semnatecare din punct de vedere
juridic inseamndo declaraliescrisdqi subscrisdsi care cuprinde:numele girantului, numele

giratarului, data gi semnitura girantului. Prin gir se transmitedreptul de creanldcdtreun


alt benhciar (giratar) care poate incasa sumainscrisd pe titlu la vederesau la termen.
Cambia intrd in circuitul cambial prin girare, trecdnd de la o persoandIa alta.Numdrul
circuitelor nu este limitat, acesteadesfbgurdndu-sein funcfie de relaliile dintre parteneri qi de
perioada pAnd la scadenld.Rolul cambiei este de a circula cdt mai mult gi de a contribui la
stingereamai multor raporturi financiare, ldrgind astfel aria de utllizare.
Forma standarda girului se prezintd in figura 12.5.

IJJ
12.5Girul

€f $ffi,, "S:ffsTs*,,

Girul poate fi de mai multe feluri, care sunt variante ale girului standard,astfel:
Girul in plin sau girul standardprin care se dd dispozilie debitorului sd pldteascdun
alt beneficiar.
Girul in alb sau girul la purtdtor este girul care nu are inscris numele giratarului,
acestafiind purtdtorul, in schimb celelalte elemente (girant, semndturaacestuiagi data) sunt
obligatorii; girul in alb se completeazdin momentul prezent[rii la incasare.
Girul de intoarcere se adreseazd,cdtre un obligat principal in procesul cambial
(trdgdtor sautras), situalie in care acestava avea calitateade debitor gi creditor.
Girul cumulativ/alternativ in cazul in care pe titlu se inscriu mai mulli giratari, iar
exercitarea drepturilor cambiale se face de cdtre toli giratarii prin acordul comun (gir
cumulativ) sau de cdtre unul din giratari care se afld in possesiagirului (gir alternativ).
Girul in favoarea blncii cunoscut ca operaliune de scontareprin care posesorul
cambiei poate obline resursede la bancdinainte de scadenfd,prin girareain favoareabdncii.
Girul pentru garantie se dd de cdtre beneficiar pentru a garantaanumite obligatii, ca
de exemplu garan[iade bund execulie a unor lucrdri de investitii.

I2.4 AVALUL

Avalul este o garanfie datd de o persoandnumitd avalist care ga.rant


eazd,plata cdtre
unul din obligalii cambiali numit avalizat pentru toatd suma menlionatd pe titlu sau pentru o
parte din ea. Avalul se folosegteatunci cdnd sunt anumite tezerveprivind capacitateadeplat6
a trasului sau nu sunt disponibile suficiente informalii desprebonitatea acestuia.in asemenea
situatii, benef,tciarulsolicitl avalizarcacambiei. Avalul zre un caracterfacultativ qi poate
fi dat de orice persoand,inclusiv de sunt deja cele din procesul cambial, cu exceptia
trdgdtorului gi acceptantuluicare obligate in procesul cambial gi nu se pot angajaa doua oard.

134
De cele mai multe ori avalul se dd de cdtre bdnci, care sunt institulii cu capacitatefinanciard
recunoscutd, au experienld in domeniul cambial qi al garanliilor qi inspird mai multd

incredere.

Avalul se dd pe fala cambiei prin nominalizarea persoanei avalizate urmatd de


semndtura avalistului sau pe verso-ul cambiei prin formula "pentru aval" sau "pentru
garanlie",de asemeneacu nominalizarea avaltzatvlui si semndturaavalistului. in cazul in care
cambia are o valoare mai mare se pot da mai multe avaluri pentru aceiaqi persoand,deci
avaluri pe sume parfiale. Ca qi dispozilia de pIatd, avalul nu poate fi condilionat de anumite
restricfii gi se incadreazdinreglementdrilegeneraleale cambiei.in caz de neplat5,posesorul
cambiei se poate indrepta direct asupraavalistului in limita sumei garantate.Dupd efectuarea
pldlii, avalistul dobdndegtetoate drepturile cambiale ale celui garurfiat.
In practicd, cele mai multe avaluri se dau de bdncile la care partenerii de tranzaclieau
deschiseconturile. Bdncile avalizeazd,cambiile (tratele) prezentatede clienli pe baza unor
garantii depuse de clienli - depozite, titluri, inclusiv cambii - contra unui comision care sd
acoperecheltuielile de administraresi gradul de risc. in cazul in care avalul se execut[, banca
se poate indrepta impotriva garanfiei sau poate acorda un credit pe termen scurt pentru
recuperareasumeipldtite.

12.5 ACTIUNI JURIDICE PENTRU RECUPERAREA CAMBIEI

in materie judiciard privind cambiile, obligatul principal este trasul care a acceptat
plata si avaliqtii acestuia,fafd de care se intreprinde o acfiune cambiald directd (protestul), iar
dacd debitul nu se hchideazd"acfiunea cambiald (regresul) se indreaptd,cdtre trdgdtor, iar
acestacdtre giranfi.
Protestul reprezintd"constatarea printr-un act autentic a rezultatului negativ al
prezentdrii cambiei spre acceptare sau platd gi se indreaptd contra acceptantului. Actul de
protest se intocmegtela judecdtoria unde este locul pl51ii la cerereaposesoruluicambiei.
Protestul se adreseazdtrasului prin executorul judecdtoresc care constatd in mod public
(oficial) refuzul de platd din partea obligatului principal gi il consemneazdpe cambie.
Protestulse inregistreazdintr-txr registruspecialla judecdtorie.Periodic,judecdtoriatransmite
informaliile cStreCamerade Industrie gi Comer! a judelului pentru uzul
oamenilorde afaceriqi a bdncilor.
Regresul este acliunea cambiald prin care posesorul cambiei se indreaptd contra
celorlalli obligali cambiali gi a avaliqtilor acestora, allii decAt acceptantul gi avaliqtii sli.

135
Regresul presupune cd posesorul s-a indreptat mai inainte, prin acliune directd, asupra
acceptantuluigi avaligtilor sdi, dar rezultatelenu sunt satisfbc5toare(debitul persistdtotal sau
parlial) gi acum se indreaptd cdtre ceilalfi participanli (trdgdtor, giranfi, avaliqti). Actiunea de
regres se desfbqoard,in principiu, dupd expirarea scadenlei cAnd plata a fost refuzatd sau
neonoratd,dar in practicd,intervin situafii (refuz acceptare,incapacitatede platd, falirnent) in
care acliunea de regresnu trebuie sd mai a$teptescadenfa.Actiunea de regres se adreseaz[de
posesorimpotriva trdgdtorului, acestacontra girantului, apoi girantul contra alt girant, deci o
succesiunede acfiuni de regres.
Pentru a face mai atractivd cambia, trdgdtorul, giranlii sau avaliqtii pot inscrie pe
cambie "fbrd protest" sau "fbrd cheltuieli", ceea ce inseamnd cd acegtiasunt de acord sd se
treacd,direct la acfiuneade regres.
Executarea silitl. Cambia este un titlu executor pentru suma inscrisd pe titlu
impreund cu dobdnda de la scaden[dpdnd.Ia data execufiei gi cheltuielile aferenteinscrise in
contul de intoarcere (un document adilional in care se consemneazd,,contra documente,
cheltuielile pretinse). Executareasilitd se face pe cale juridicd, la cerereaposesorului qi
presupuneo anumitd procedurd.

12.6 ALTE. REGLEMENTARI JURIDICE.

Intervenientul este o persoandterfd care nu a participat la procesul cambial, dar care


are un interesjuridic ca acceptareasau plata sd nu fie rcfuzatd.gi intervine printr-o notificare
scrisdsd ia locul persoaneiobligateprin cambie.
Alterarea reprezintd, degradarea, $tergerea, modificarea unor cuvinte, date sau
menliuni din cambie. Alterarea nu duce la nulitate dacd nu schimbd esenla cambiei (suma,
parteneri,scadenfa)dar modificlrile nu se iau in considerare.
Anularea are loc atunci cdnd cambiile sunt pierdute, sustrasesau distruse qi se dd
prin hotdrdrejudecdtoreascdla cerereaposesorului.Posesorulnotificd trasului cerereade
anulare introdusd la judecdtorie. Prin hotdrdre judecdtoreascd se recunoagte dreptul
posesoruluide a incasa suma intr-o perioadd de 30 de zile de la publicarea hotdrdrii in
Monitorul Oficial.
Prescrip{ia este modul de stingere a dreptului la acliune in mod material prin
neexercitareaacestui drept in intervalul de timp stabilit de lege. Practic, prin prescriptie,
posesorulcambieipierde dreptul de a mai solicita debitoruluiplata qi de a-l aclionain justilie

136
pentru executareasilit5. Prescripliafinalrzeazdo starein care pdrlile nu au mai ac{ionatdin
diversemotive, nemaifiind interesatein solulionareaproblemelor.

131