Sunteți pe pagina 1din 10

PLANIFICARE FAMILIALA- ASPECTE GENERALE

DEFINITII
Planificarea familiala defineste capacitatea persoanei sau cuplului de a anticipa si de a avea numarul dorit de
copii, la momentul ales si la intervalele de timp dintre nasteri pe care le hotarasc singuri. Acest lucru se poate
ndeplini prin folosirea metodelor contraceptive si prin tratamentul infertilitatii involuntare.
Sanatatea sexuala reprezinta o stare de bunastare fizica, emotionala, mentala si sociala legata de sexualitate;
nu reprezinta doar absenta unei boli, disfunctii sau infirmitati. Sanatatea sexuala implica o abordare pozitiva si bazata
pe respect a sexualitatii si relatiilor sexuale, precum si posibilitatea de a avea experiente sexuale n siguranta si
placute,fr discriminare si violenta. (OMS)
OBIECTIVELE SERVICIILOR DE PLANIFICARE FAMILIALA
. abilitarea individului/cuplului de a decide daca si cnd sa aiba copii;
. prevenirea sarcinilor nedorite, avortului si abandonului de copii;
. identificarea nevoilor personale n vederea luarii unei decizii informate privind folosirea unei anumite metode
contraceptive;
. asigurarea utilizarii corecte a contraceptivului ales;
. prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala (ITS);
. prevenirea si depistarea precoce a cancerului de col si a cancerului de sn;
. pastrarea/ameliorarea calitatii vietii de cuplu.

SERVICIILE DE PLANIFICARE FAMILIALA Sl SANATATEA REPRODUCERII


. furnizare de informatii despre planificarea familiala si metodele de contraceptie;
. furnizarea de materiale contraceptive;
. consiliere pentru folosirea metodelor de planificare familiala;
. evaluarea starii de sanatate n vederea utilizarii unei metode contraceptive;
. monitorizarea utilizarii metodelor contraceptive;
. diagnosticul, consilierea si managementul efectelor secundare utilizarii metodelor contraceptive;
. stabilirea diagnosticului de sarcina;
. consiliere pre si post avort;
. consiliere premaritala;
. prevenirea neoplasmului de col uterin si a celui mamar;
. prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
. consiliere n cazuri de infectii cu transmitere sexuala;
. diagnosticul (si tratamentul) sterilitatii;

. diagnosticul defectelor genetice;


. consilierea cuplului cu probleme genetice;
. consiliere psiho-sexuala;
. consiliere n caz de violenta domestica si abuz sexual;
. educatie pentru sanatatea sexuala si a reproducerii.
BENEFICIILE PLANIFICARII FAMILIALE
Pentru copii:
. Copiii doriti sunt mai bine ngrijiti, mai bine alimentati, mai bine educati, mai sanatosi;
. Scaderea morbiditatii datorate nasterii premature, greutatii mici la nastere si scaderea mortalitatii infantile cu
minimum 20 % daca intervalul dintre nasteri este de minimum 2 ani;
. Scaderea morbiditatii prin infectii respiratorii si boli diareice acute datorate malnutritiei;
. Alimentatia naturala protejeaza copiii de diaree si alte boli infectioase.
Pentru femei:
. Reducerea avorturilor la cerere si avorturilor empirice, deci a morbiditatii si mortalitatii materne;
. Scaderea morbiditatii si mortalitatii materne prin spatierea nasterilor;
. Reducerea problemelor legate de sarcina si nastere;
. Prevenirea unor boli: sarcina ectopica, cancerul de ovar si de endometru, chisturile ovariene, noduli sn, sngerarile
menstruale abundente si anemia secundara acestora, dismenoreea;
. Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
. mbunatatirea relatiei de cuplu.
Pentru barbati:
. Prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala;
. mbunatatirea relatiei de cuplu;
. Randament crescut de munca.
Pentru familie:
. Viata de cuplu armonioasa;
. Oportunitati educationale/profesionale crescute;
. Alegerea momentului potrivit de a avea copii doriti, care vor fi mai bine ngrijiti;
. Reducerea cheltuielilor legate de medicamente, servicii medicale n cazul avortului si mbolnavirilor secundare
sarcinilor nedorite.
Pentru comunitate:
. Prevenirea fenomenul de abandon al copiilor n maternitati si spitale - cu folosirea respectivilor bani n alte scopuri
comunitare/bugetare;

. Reducerea nasterilor de copii nedoriti, cu reducerea nevoii de institutionalizare;


. Pastrarea unei bune stari de sanatate permite oamenilor sa si foloseasca potentialul professional;
. Redistribuirea fondurilor care nu sunt consumate pentru probleme de sanatate ce pot fi evitate catre alte nevoi ale
comunitatii.

Metode contraceptive
Generalitati
Metodele contraceptive (contraceptia) sunt acele metode care previn o sarcina. Acestea ii permit unei femei sa
aleaga momentul potrivit pentru a face un copil.
Majoritatea femeilor pot ramane insarcinate incepand cu varsta primei menstruatii si pana la sfarsitul decadei
a patra si inceputul decadei a cincea a vietii. Pe parcursul anilor fertili de dinainte de menopauza, cheia pentru
evitarea unei sarcini nedorite este contraceptia.
Cum se aleg metodele contraceptive?
Exista mai multe tipuri de metode contraceptive, fiecare cu caracteristicile ei pro si contra. Analizarea corecta a
tuturor optiunilor contraceptive permite alegerea corecta a unei astfel de metode.
Metodele contraceptive disponibile includ:
1. Metode hormonale, cum ar fi pilula contraceptiva, injectii hormonale cu efect contraceptiv, patch-uri
(plasturi) hormonale cu fixare pe piele si inele vaginale contraceptive. Dispozitivul intrauterin Mirena (DIU),
contine de asemenea hormoni (in acest caz progesteron). Contraceptia prin folosirea metodelor hormonale are
rezultate foarte bune, previne sarcina prin stoparea productiei lunare de ovule (celule sexuale feminine) si
poate, de asemenea, sa atenueze manifestarile neplacute care apar in timpul menstruatiei (dureri abdominale,
crampe,etc).
2.Dispozitivele contraceptive intrauterine (sterilet). Un astfel de dispozitiv se introduce prin vagin si
cervix (colul uterin) pana in uter. Poate opri sperma in drumul acesteia catre ovul si poate stopa, de asemenea,
implantarea ovulului deja fertilizat. Dispozitivele intrauterine au o eficacitate foarte buna pentru 5 pana la 10
ani de la implantare si prezinta o eficacitate si siguranta mult mai mare decat prezentau acum cateva decenii.
Dispozitivul intrauterin Mirena poate ajuta si in cazul disconfortului din timpul menstruatiilor.
3.Metodele de bariera, precum, prezervativele, diafragmele, calotele (capisoanele) cervicale, buretii si
spermicidele. In general, aceste metode nu sunt la fel de eficiente precum dispozitivele intrauterine sau
metodele contraceptive hormonale. Pentru a creste eficienta unei metode de bariera, este indicata asocierea
unui spermicid, care omoara spermatozoizii inainte ca acestia sa treaca de cervix. Posibilitatea ca partenerul
sexual sa fie purtatorul unei boli cu transmitere sexuala (venerica), face necesara utilizarea prezervativului.
4.Planningul familial (contraceptia prin metoda calendarului) este eficient doar in cazul utilizarii atente. Nu
este recomandata utilizarea acestei metode in cazul in care se doreste o contraceptie sigura. Metoda
calendarului necesita cunoasterea amanuntita a zilelor fertile de pe parcursul ciclului menstrual (studierea
semnelor de fertilitate, temperatura corporala, pentru cel putin 2 luni consecutive). Este interzis contactul
sexual neprotejat in zilele fertile ale ciclului menstrual. In cazul adolescentelor active sexual, nu este indicata
aceasta metoda, datorita dificultatii in determinarea exacta a perioadei fertile.
5.Contraceptia permanenta, precum vasectomia sau ligatura chirurgicala a trompelor uterine, confera o
protectie permanenta impotriva unei sarcini nedorite (totusi, foarte rar aceste metode pot fi ineficiente). Aceste
metode contraceptive se realizeaza doar in cazul in care persoana in cauza este sigura ca nu mai vrea copii
niciodata.
In momentul alegerii unei metode contraceptive este foarte important sa se ia in considerare daca aceasta se
potriveste persoanei in cauza si stilului de viata al acesteia. De exemplu, in cazul unei femei necasatorite care
nu planuieste sa creasca un copil singura, este recomandabil ca aceasta sa foloseasca o metoda contraceptiva
cat mai sigura.

Cand se alege o metoda contraceptiva este indicat ca persoana in cauza sa se gandeasca daca vrea sa
intemeieze o familie si, de asemenea, cand doreste sa se intample acest lucru. Cu toate ca o femeie poate
ramane insarcinata in momentul intreruperii oricarei metode contraceptive (uita sa-si administreze pastilele
contraceptive cateva zile), unele femei raman insarcinate doar dupa cateva luni de la intreruperea contraceptiei
cu doze mari injectabile hormonale (Depo-provera) sau folosirea anticonceptionalelor cu incarcatura hormonala
mare.

1. Contracepia hormonal
Contracepia hormonal include utilizarea analogilor sintetici ai hormonilor sexuali feminini: fie o combinaie de estrogeni i
progestageni sau doar progestageni. Actualmente contracepia hormonal este cea mai eficient i cea mai rspndit metod
reversibil de control al fertilitii de pe glob. Dup diferite date, ea este utilizat de 70-120 milioane de femei. In Europa
Occidental i n SUA este cea mai popular metod pe care o folosesc 30-60% din femeile de vrst reproductiv. In spaiul exsovietic are o rspndire mult mai mic (Rusia - 4^,6%, rile Baltice - 8-12%, n Moldova - 1,5-2%), datorit faptului c ncet se
modific atitudinea negativ a populaiei, cnd se supraapreciaz efectele adverse i se subestimeaz cele necontraceptive pozitive.
Clasificare
In funcie de componena i metoda utilizrii lor, contraceptivele hormonale se clasific n:
I. Contraceptive ce conin estrogen i progestagen:
1) contraceptive orale combinate (COC);
2) contraceptive injectabile combinate (CIC).
II. Preparate ce conin numai progestageni:
1) pilule numai cu progestageni (mini-pili);
2) contraceptive injectabile pe baz de progesteron;
I. implanturi subdermale;
II. dispozitive intrauterine cu progestageni.
III. Antagoniti ai progesteronului

Contracepia oral combinat (COC)


COC - utilizarea concomitent a hormonilor estrogeni i progestageni - asigur o eficacitate contraceptiv nalt. Dezavantajele
metodei consecutive sunt cauzate de faptul c ovulaia se blocheaz sub aciunea numai a estrogenilor i poate fi realizat de doze
relativ mari. Ca urmare, se dezvolt efecte secundare estrogendependente pronunate.
Blocarea ovulaiei se produce prin efectul comun al acestor compui, ceea ce permite diminuarea esenial a coninutului lor. Alt
dezavantaj al acestei metode prezint controlul mai puin eficient al ciclului menstrual - mult mai frecvent se dezvolt hemoragii
intermen- struale, metroragii precoce i tardive sau amenoreea. Dereglrile de ciclu sunt caracteristice mai mult pentru preparatele
monofazice, cu un coninut sczut de EE (etinilestradiol - 30-35 pg). Pentru a micora incidena acestor dereglri au fost introduse
n practic preparatele bifazice. Modificarea coninutului de EE i, concomitent, al celui de progesteron cu o cretere a dozei lor
ctre sfritul ciclului menstrual, permite un control endometrial mult mai eficient.
In componena COC trifazice intr o cantitate mai mic de stero- izi. Datorit variaiei dozelor hormonale pe parcursul ciclului
aceste preparate asigur un control mult mai eficient al ciclului menstrual. Din compuii monofazici cu coninut redus de estrogenprogesteron fac parte urmtoarele preparate: acetat de cyproteron, Norgestimat, Aethinodiol acetat, Levonorgestrel, Desorgestrel,
Gestoden, Acetat de Norethisteron. Din compuii bifazici putem numi: Norethisteronul, Anteovinul, iar din cele trifazice Levonorgestrelul, Gestogenul.

Contraceptive ce conin numai progestageni


E posibil de a obine un efect contraceptiv i far aport de estrogeni, utiliznd numai progestageni. Aceasta se poate efectua n
dou moduri.
Primul const n administrarea macrodozelor de progestageni n regim discontinuu, de la a 5-a pn la a 25-a zi a ciclului
menstrual. Eficacitatea contraceptiv a acestei metode e nalt. Ea se obine
ca rezultat al blocrii ovulaiei, precum i datorit influenei asupra permeabilitii glerei cervicale i asupra strii endometrului. Se
utilizeaz n acest scop linestrenolul (o pastil dimineaa i una seara), promegestrolul (0,5 mg) i nomegestrolul (5 mg).
Avantaje: se pot folosi cnd EE este contraindicat sau nu e tolerat, este preferat n mastodinie, mastopatie, miom uterin,
endometrioz, hiperplazie endometrial etc.
Dezavantajele sunt legate de apariia efectelor secundare de dou tipuri:
1) metabolice (adaos ponderal); 2) endometriale (se presupune existena unei activiti ovariene bazale estrogenice, prescrierea
pro- gestagenelor se face cu scop de asigurare suficient a proliferrii endometrului.

Al doilea tip de utilizare a contracepiei cu progestagene prevede aplicarea microdozelor lor n mod continuu. Se mai
numesc aceste preparate mini-pili". Ele nu conin estrogeni i se administreaz n mod nentrerupt, far a lua n considerare faza
ciclului menstrual. Din ele pot fi enumerate urmtoarele preparate: exluton (linestrenol 0,5 pg), milligynon (acetate de noretisteron
0,6 pg,), microval (levo- norgestrel 0,003 ag), continuin, femulen (aetinodiol diacetat 0,5 pg), micronor (noretisteron 0,35 pg), ovret
(norgestrel 0,075 pg). Aceste preparate acioneaz la diferite nivele ale sistemului reproductiv.
Avantajele sunt asigurate de lipsa estrogenilor, sunt indicate i n perioada de alptare.
Dezavantajele constau n blocarea inconstant a ovulaiei, care micoreaz efectul contraceptiv n comparaie cu COC, unde
ovulaia se blocheaz n 100%. n cazul survenirii sarcinii ea se localizeaz preponderent ectopic. Cel mai mare dezavantaj l
reprezint dereglrile de ciclu menstrual (hemoragiile intermenstruale, spanio-menore- ea i amenoreea).
Cu scop de contracepie sunt utilizate preparatele injectabile cu progestageni: acetatul de medroxiprogesteron (MPA), enantatul de
noretisteronul (NE) i Depo-Provera
Injectia hormonala (Depo-Provera)
- este o metoda confortabila, care nu necesita administrare zilnica
- metoda obliga la efectuarea unui control medical la fiecare 3 luni incepand cu prima utilizare
- efectele secundare, precum cresterea in greutate si menstruatiile neregulate pot fi destul de suparatoare
- Depo-Provera, poate cauza demineralizare osoasa, osteopenie (fragilitate osoasa cu predispozitie la fracturi),
lucru important, in special in cazul adolescentelor, ale caror structuri osoase nu sunt suficient consolidate. Se
recomanda in acest caz, administrarea suplimentelor de calciu si exercitiul fizic moderat, precum si evaluarea
optiunilor contraceptive dupa mai mult de 2 ani de utilizare a Depo-Provera.

2. Dispozitivul intrauterin (DIU)


DIU reprezint o pies mic, confecionat din metal sau mas plastic ce are diferite forme i este introdus n uter n scop
contraceptiv, uneori i n scop curativ (fig. 8.3).
Mecanismul de aciune: de muli ani autorii au emis teorii speculative, cum ar fi cea conform creia schimbrile biochimice
induse de ctre DIU n mediul uterin compromit oul sau previn implanta- ia. Studiile recente sugereaz c efectul DIU intervine
precoce n procesul de reproducere, acionnd asupra spermatozoizilor naintea momentului fecundrii.
Actualmente se consider c mecanismul principal al DIU cu cupru este prevenirea fertilitii prin afectarea viabilitii spermei i
prin interferarea micrilor i transportului spermatozoizilor, unele studii au raportat despre fagocitoza spermatozoizilor. DIU
medicate cu hormoni afecteaz endometrul la fel ca i preparatele contraceptive hormonale numai cu progesteron i inhib ovulaia
(spre exemplu steriletele Mirena").
Pentru utilizarea n siguran a metodei, nainte de inseria DIU, pacienta va fi supus urmtoarelor proceduri recomandate: examenul
ginecologic, anamnesticul pentru boli sexual transmisibile, analize de laborator (frotiul vaginal).
Avantaje: siguran, nu necesit eviden frecvent la ginecolog, nu ntrerupe continuitatea actului sexual, n 70% cazuri nu are
efecte secundare semnificative, se aplic pe mai muli ani (3-5-7 ani), nu exist dovezi c ar crete frecvena cancerului de col.
Dezavantaje. Inseria i utilizarea unui D1U pot fi asociate cu apariia unor efecte secundare sau a unor complicaii minore sau,
n rare cazuri, majore. Complicaiile includ: durerea, menstruaii abundente (menoragii), metroragii (hemoragii intermenstruale),
leucoreea, infecia, perforaia uterului, expulzia dup inserie, sarcina uterin, sarcina ectopic.

Contraindicaii pentru aplicarea DIU:


Sarcina, infecia puerperal (dup natere), dup avort septic, boala inflamatorie pelvin, boli cu transmitere sexual, boala trofoblastic malign, anomalii anatomice ale uterului.

3. Metode de barier i spermicide


nainte de rspndirea contraceptivelor orale i DIU, metodele de barier au fost cele mai frecvent utilizate. Metodele
contraceptive de barier blocheaz mecanic accesul spermei n tractul genital feminin.
Metodele contraceptive de barier se clasific n: 1) metode de barier masculine (prezervativul masculin); 2) metode de barier
feminine (prezervativul feminin, diafragma, cupola cervical).
Prezervativul masculin (fig. 8.4) reprezint o metod care formeaz o barier fizic ntre vagin i penis. Factorii de eec
pentru utilizatorii de prezervativ masculin sunt: utilizarea inconstant, utilizarea incorect, rupturile prezervativului.
Avantaje. Prezervativele reprezint o metod eficient, reversibil i sigur de contracepie. Au urmtoarele avantaje: sunt eficiente,
protejeaz mpotriva bolilor sexual transmisibile, inclusiv HIV, protejeaz mpotriva carcinomului cervical, protejeaz mpotriva
infertilitii i sarcinii ectopice, este ieftin i accesibil, este simplu de utilizat. Acestea sunt cteva beneficii noncontraceptive ale
prezervativului.

Dezavantaje: interfereaz cu actul sexual, sensibilitate redus, material deteriorat prin raze ultraviolete,
rata rupturii pn la 12%, necesit colaborare ntre parteneri, risc de alergie, disconfort psihic.
Spermicidele sunt substane chimice, care inactiveaz spermatozoizii, reprezint una din cele mai vechi
i simple metode de con- tracepie. Spermicidele sunt reprezentate prin ageni chimici, care neutralizeaz
spermatozoizii n vagin naintea penetrrii orificiului cervical extern. Spermicidele pot fi utilizate singure sau
n asociere cu contraceptivele mecanice, dar utilizarea lor singur nu este recomandat, deoarece eficiena lor
este redus. Rata de eec este de 321% (la utilizarea lor singure).
Preparatele spermicide constau din: baz inert (purttor), spum, gel, supozitor i un agent chimic spermicid, care neutralizeaz
spermatozoizii. Astfel de substane chimice sunt: Nonoxynol 9, Octo- xynolul i Menfegolul, Clorura de Benzae konium.
Spermicidele se aplic n interiorul vaginului ct mai aproape de col posibil, naintea actului sexual. Spermicidele au dou aciuni: 1)
blocheaz progresi- unea fizic a spermatozoizilor prin alterarea permeabilitii membra- nare; 2) ca ageni chimici, menin sperma
ntr-un stadiu inactiv, iar distrugerea altor esuturi.
Avantaje. Protejeaz mpotriva bolilor cu transmitere sexual, determin un exces de lubrificare, sunt accesibile far reet, pot
fi utilizate i ca o metod de contracepie de urgen.
Dezavantaje-, reacii alergice, arsuri locale, senzaii de disconfort local.
4. Planificarea familial natural (PFN)
Aceast metod se bazeaz pe recunoaterea apariiei semnelor i simptomelor ovulaiei, identificnd perioada fertil i cea
infertil ale ciclului menstrual, cu scopul de a planifica sau de a preveni o sarcin. Contientizarea fertilitii furnizeaz femeii o mai
bun nelegere a corpului su.
Eficiena PFN depinde pe ct de bine neleg utilizatoarele metodei i ct de bine i utilizeaz aceste cunotine. n aceast
metod de planificare familial nu se folosesc medicamente, dispozitive i proceduri chirurgicale, ci se practic abstinena de la actul
sexual n timpul fazei fertile a ciclului menstrual i actul sexual, cnd are loc, este incomplet. Rata eecului metodelor de PFN este de
1-5%, n funcie de metoda utilizat. Reversibilitatea PFN este de 100%.

Clasificarea metodelor de PFN:


III. metoda calendaristic sau metoda ritmului (MC);
IV. metoda temperaturii bazale, sau simptotermic;
V. metoda simptomatic a mucusului cervical, sau metoda ovulaiei (Billings).;
VI. metoda amenoreei de lactaie (MAL);
VII.coitul ntrerupt.
Mecanismul de aciune. n funcie de tip, metodele naturale pot preveni apariia unei sarcini prin trei moduri de aciune:
1) lipsa contactelor sexuale n perioada fertil (metoda calendarului, temperaturii bazale, metoda Billings);
2)supresia ovulaiei (metoda amenoreei de lactaie);
3)prevenirea fertilitii prin eliminarea spermei n afara vaginului (coitul ntrerupt).
Metoda fiziologic sau ritmic de contracepie

se bazeaz pe sterilitatea fiziologic a femeii la nceputul i sfritul ciclului menstrual, pe termenul ovulaiei (zilele
12-16 ale ciclului menstrual), vitalitatea ovulului (24 ore) i capacitatea de fecundare a spermatozoizilor (48 ore i
mai mult). Pentru determinarea nceputului perioadei fertile (ziua cnd poate avea loc concepia) se scad 18 zile din
cel mai scurt ciclu menstrual, iar pentru stabilirea sfritului perioadei fertile se scad 11 zile din cel mai lung ciclu
menstrual din ultimele 6-18 luni.
Sterilizarea chirurgical feminin

Sterilizarea este metoda cea mai sigur (ftg. 8.5) n prevenirea procreaiei i este un procedeu chirurgical, voluntar, care prin blocarea trompelor uterine mpiedic spermatozoizii s ajung la ovul. Dac este realizat corect, sterilizarea este eficient i sigur, fiind
o metod contraceptiv atractiv pentru cuplurile care nu mai doresc copii. Majoritatea eecurilor raportate apar n primii ani dup
intervenia chirurgical
Blocarea trompelor n scopul prevenirii fertilizrii poate fi atins prin tehnici variate, fiind aplicat avortul prin laparotomie sau laparoscopie. n funcie de timpul efecturii, deosebim o sterilizare post- partum (n timpul operaiei cezariene sau n 42 zile dup naterea
pe cale natural), post-abortum sau n alte zile dup dorina femeii.

6. Contracepia masculin
Contracepia masculin se limiteaz practic exclusiv pe metodele tradiionale, cum sunt actul sexual ntrerupt, utilizarea
prezervativului sau vasectomia.

Metoda anticoncepional la brbai trebuie s rspund la mai multe imperative ca s poat fi calificat contraceptiv. Astfel,
calitatea unei contracepii este apreciat dup eficacitatea sa, sigurana i reversibilitatea. Contracepia nu ar trebui s se interfereze
cu sexualitatea.
Principiul metodelor contraceprive tradiionale este s mpiedice inseminarea, deci penetrarea spermatozoizilor n cile genitale
feminine. La ele se refer actul sexual ntrerupt i utilizarea prezervativului, despre care s-a vorbit anterior i vasectomia (ftg.
8.6) care, de fapt, nu este o metod de contracepie, ci de sterilizare, ce trebuie s fie prezentat pacientului ca ireversibil.
Realizat chirurgical, deseori sub anastezie local, ntreruperea continuitii difereniale este realizat printr-o ligaturare asociat
cu rezecia canalelor seminifere pe o poriune de 1-2 cm. Eficiena este excelent, nivelul eecurilor variind ntre 0,2 i 2%.
Indicaii pentru vasectomie: cuplul care, la sigur, nu mai dorete copii, dac brbatul prezint o boal cu transmitere genetic,
dac brbatul dorete o metod permanent de contracepie. Strile care limiteaz alegerea metodei sunt: impotena, brbaii mai
tineri de 30 ani, infecii locale, inclusiv boli cu transmitere sexual.
Avantajele metodei: foarte eficient i cu o rat de eec foarte mic, riscul unor leziuni interne i ale complicaiilor este foarte
mic, cicatrice minim, costuri joase.
Dezavantaje: nu asigur protecie fa de BTS, inclusiv fa de infecia HIV, nu este eficient imediat dup operaie, prezint un
risc pentru apariia durerii testiculare, este o metod contraceptiv ireversibil. Tulburrile sexuale, ce pot s apar dup vasectomie,
au un caracter pur psihogen i nu au niciun substrat organic.
Contracepia hormonal masculin. Hormonii steroizi exercit un retrocontrol negativ asupra axului gonadotrop cu inhibarea
secre iei de LH i de FSH, antrennd inhibarea spermatogenezei. n scopul evitrii insuficienei androgenice, se utilizeaz sau
androgene n doze mari sau combinarea progestativelor cu androgeni.
Produsele cele mai utilizate pentru contracepia masculin sunt enantatul de testosteron sau 19-nortestosteronul. Administrarea
an- drogenilor nu este lipsit de efecte secundare i necesit o supraveghere strict. Acestea sunt reprezentate n plan clinic prin:
adaos ponderal tranzitoriu, acnee, ginecomastie, poliglobule, scderea nivelului de colesterol i calciemie. Aceste preparate se
injecteaz intramuscu- lar cte 200 mg o dat n 3 sptmni.

Contracepia de urgen
Contracepia de urgen cuprinde metodele pe care femeile le pot folosi ca procedee de urgen pentru a preveni sarcina, ce ar
urma dup un act sexual neprotejat, posibil fertil. Contracepia de urgen are urmtoarele caracteristici:
VIII.
este doar o msur de urgen i nu o abordare de rutin a contracepiei;
IX. este utilizat postcoital;
X. obiectivul ei este prevenirea sarcinii nc la stadiul de preim- plantare.

Clasificare
1) Metode hormonale:
XI. doze mari de estrogeni (etinilestradiol);
XII.combinaii estrogeni-progestative (Escapel);
XIII.
progestative (levonorgestrel).
2. Dispozitive intrauterine.
3. Alte metode:
XIV.
danazol;
XV.antiprogestative (mifepriston).
Rata de eec este estimat ntre 0,3-1,6% pentru estrogeni n doze mari administrai ca tratament postcoital, iar pentru tratamentul
estro- gen-progestativ - o rat de eec alterneaz ntre 0,2-2,3%.

Componente i doze de utilizare.

1) Estrogeni n doze mari:


XVI.
etinilestradiol - 5 mg pe zi timp de 5 zile;
XVII. premarin - 10 mg pe zi timp de 5 zile.
2. Combinaia estrogeni-progestative:
regim Yuzp - 0,2 mg etinilestradiol plus 2,0 mg norgestrel sau 1,0 mg levonorgestrel administrate n dou doze egale la interval de 12
ore;

Contracepia la adolescente
Cerinele principale pentru metodele de contracepie utilizate la adolescente sunt eficiena nalt, protecia de maladiile cu transmitere
sexual, reversibilitatea. Metodele recomandate sunt:
I. metodele de barier (prezervativ) + spermicide;
II. COC (peste 2 ani de la menarhe) - monofazice ce conin pro- gestageni de generaia III;

III. n prezena a mai multor parteneri metoda olandez dubl" - COC + prezervativ.
Aceste metode sunt recomandate i pentru femeile de vrst re- productiv tnr (pn la prima natere).

Contracepia n perioada de lactaie


Cerinele fa de metodele contraceptive n aceast perioad sunt: lipsa influenei asupra lactaiei, contracepia sigur i
reversibil. Metodele recomandate n acest context sunt: mini-pili, DIU, metode de barier n combinare cu spermicide.
Alegerea metodei contraceptive
Cu atat de multe metode de contraceptie disponibile este foarte grea alegerea celei mai potrivite. Cel mai des, metoda contraceptiva se alege
in functie de momentul cand persoana ar dori sa faca un copil. Daca persoana nu are copii si doreste unul la un moment dat, o metoda
contraceptiva definitiva iese de la inceput din calcul, acest tip de contraceptie se realizeaza dupa o gandire atenta, mai ales ca alegerea va
influenta toata viata. In cazul in care cuplul nu mai doreste copii niciodata, vasectomia, respectiv ligatura trompelor uterine prezinta optiuni
rezonabile.
Daca persoana nu este absolut sigura ca sterilizarea este metoda contraceptiva potrivita, este bine ca aceasta sa apeleze temporar la o alta
metoda, mai ales daca aceasta este tanara, are copii putini sau deloc; daca doar partenerul doreste sterilizarea sau daca exista probleme
financiare sau de cuplu. In acest caz, caracteristica ireversibila a metodei poate creea probleme si mai mari pe viitor.
Cat de sigure sunt metodele contraceptive?
Injectile hormonale (Depo-Provera), metodele hormonale si dispozitivele intrauterine cu fir de cupru, au o eficienta de 97% pana la 99.9%,
ceea ce demonstreaza ca 1 pana la 3 din 100 de femei care folosesc aceste metode ramane insarcinata in interval de 1 an.
Anticonceptionalele orale (ACO), fie ele combinate sau doar cu progesteron, au o eficienta de 92%, ceea ce inseamna ca 8 din o suta de
femei care folosesc ACO, raman insarcinate in decurs de un an. Daca sunt administrate zilnic, la aceeasi ora, eficienta lor creste pana la
99%. Plasturele hormonal si inelul vaginal, sunt considerate a fi la fel de eficiente ca si ACO. Pentru ca sunt totusi o metoda contraceptiva
relativ noua, nu exista suficiente studii care sa sustina acest lucru.
Metodele contraceptive de bariera, precum diafragma, calota cervicala, buretii, prezervativele si spermicidele, au o eficienta moderata.
Diafragma si calota cervicala au o eficienta de 84% in cazul femeilor care nu au avut o nastere pe cale naturala (vaginala). In cazul femeilor
care au nascut pe cale vaginla, utilizarea acestor metode este mai putin eficienta. Eficienta lor creste doar daca sunt utilizate corect in timpul
fiecarui contact sexual, mai ales ca unele femei gasesc neplacuta intreruperea actului sexual pentru folosirea acestora.
Prezervativele utilizate cu sau fara spermicide au o eficienta moderata ca metoda contraceptiva.
- prezervativele pentru barbati sunt eficiente in 85% din cazuri, ceea ce inseamna ca din 100 de cupluri care folosesc aceasta metoda, 15
femei vor ramane insarcinate intr-un an.
- prezervativele pentru femei sunt eficiente doar in 79% din cazuri, si anume, 21 din 100 de femei raman insarcinate intr-un an, daca
folosesc numai aceasta metoda contraceptiva.
- spermicidele au o eficacitate de 71%, astfel ca 29 din 100 de femei care folosesc aceasta metoda raman insarcinate intr-un an.
- expertii recomanda utilizarea prezervativelor in combinatie cu spermicidele sau prezervativele in combinatie cu alte metode contraceptive,
pentru o eficacitate mai mare.
Metodele contraceptive de bariera (diafragma, calota cervicala, buretii) trebuie folosite la fiecare contact sexual si este indicata introducerea
lor cu cateva minute inaintea contactului sexual. Majoritatea cuplurilor folosesc cu succes prezervativul sau alta metoda contraceptiva de
bariera.
Este important de luat in calcul si confortul in timpul utilizarii unei metode contraceptive de bariera. Daca metoda nu ofera confortul necesar
pe parcursul actului sexual si daca este folosita intermitent din acest motiv sau altul, ar trebui sa se aleaga o alta metoda de contraceptie.
Cum se previn bolile cu trasmitere sexuala?
Posibilitatea de a contacta o boala cu trasmitere sexuala este mica doar in cazul in care exista siguranta ca partenerul sexual nu este purtator
al unei astfel de boli. In cazul unui risc oricat de mic este recomandata utilizarea prezervativului ca metoda aditionala de contraceptie.
Prezervativul protejeaza inpotriva unor infecti precum: HIV (virusul care cauzeaza SIDA), Gonoreea, Sifilis, Chlamidia, verucile si
Herpesul genital, boala inflamatorie pelvina, etc.
Factori care limiteaza alegerea metodei contraceptive
Unele metode contraceptive sunt contraindicate sau nerecomandate in cazul anumitor probleme de sanatate.
- fumatul. Orice persoana care fumeaza mai mult de 15 tigarete pe zi si are mai mult de 35 de ani sau are hipertensiune arteriala, istoric de
accident cerebral vascular, afectare hepatica sau boala cardiaca, are contraindicatie pentru folosirea metodelor contraceptive hormonale.
- migrenele. In cazul pacientelor care sufera de migrene este recomandat consultul de specialitate pentru a determina daca o metoda
contraceptiva hormonala (de obicei combinata), poate fi considerata sigura.
- diabetul. Este recomandat, de asemenea, consultul de specialitate in cazul in care pacienta doreste sa foloseasca o metoda contraceptiva si
are un diabet decompensat metabolic.
- alimentatia naturala la san. In cazul femeilor care alapteaza, ACO combinate scad cantitatea de lapte in perioada lauziei.
- Indiferent de existenta sau nu a unei patologii personale, este indicat un consult de specialitate inaintea utilizarii oricarei metode

contraceptive.
- Unele metode contraceptive pot creste riscul contactarii unei boli cu trasmitere sexuala.
- dispozitivele intrauterine (DIU). Orice femeie ar trebui sa stie daca sufera de o boala cu trasmitere sexuala, inaintea inserari DIU,
deoarece acesta poate favoriza diseminarea infectiei la nivelul uterului. Acest dispozitiv poate determina boala inflamatorie pelvina, o cauza
destul de frecventa a infertilitatii. In cazul in care o femeie este expusa unui risc cat de mic pentru a contacta o boala cu trasmitere sexuala,
este indicata folosirea prezervativului inainte si dupa inserarea DIU.
- Depo-Provera. Utilizarea acestei metode contraceptive hormonale creste riscul infectiei cu chlamidia si gonoreea. Utilizarea DepoProvera pentru o perioada mai lunga de doi ani, poate cauza osteopenie (rarefiere osoasa), care deseori nu este total reversibila la
intreruperea contraceptivului. Osteopenia poate conduce la osteoporoza care determina o subtiere cu fragilitate a osului care este predispus
la fracturi.
Factori care influenteaza alegerea metodei contraceptive
- anticonceptionale orale combinate care contin estrogen si progesteron, pot reduce acneea, disconfortul din timpul perioadei ovulatori,
simptomele perioadei prementruale precum si sangerarea abundenta si crampele din timpul menstruatiei.
- seasonale, este o metoda contraceptiva hormonala relativ noua. Se administreaza timp de 84 zile fata de cele 21 de zile necesare
administrarii ACO. Aceasta metoda scade numarul menstruatiilor anuale pana la patru.
- DIU Mirena (cu progesteron) si Depo-Provera pot reduce simptomele neplacute din timpul menstruatiei.
- femeile care alapteaza pot folosi ca metoda contraceptiva pilula cu progesteron, insa aceasta trebuie administrata la aceasi ora in fiecare zi
pentru a fi eficace.
Efectele secundare cel mai frecvent intalnite (in cazul metodelor hormonale) si care determina intreruperea administrari sunt:
- ciclu menstrual neregulat, cu sangerari intermenstruale (12%)
- greata (7%)
- indispozitie (5%)
- crestere in greutate (5%), (cu exceptia DIU-Mirena)
- disconfort, durere la nivelul sanilor (4%)
- cefalee (4%)
Alti factori care influenteaza alegerea unei metode contraceptive sunt:
- avantaje medicale, precum scaderea riscului de contactare a unei boli venerice prin utilizarea prezervativului sau reducerea riscului de
aparitie a cancerului ovarian si uterin prin administrarea de lunga durata a anticonceptionalelor hormonale.
- utilitatea metodelor contraceptive. Plasturele hormonal, injectiile hormonale, dispozitivele intrauterine si inelele vaginale sunt mai comode
in cazul femeilor care uita administrarea zilnica de ACO sau folosesc metode contraceptive de bariera.
- costul metodelor contraceptive. Desi DIU sau sterilizarea chirurgicala costa mai mult decat pilulele contraceptive, prezervativele si
spermicidele, costul acestora se amortizeaza in timp.
Metodele contraceptive actioneza la fel, indiferent de varsta, cu toate ca unele metode nu sunt recomandate in cazul adolescentelor active
sexual, datorita problemelor de sanatate care pot aparea si a unei eficente contraceptive reduse datorita utilizarii incorecte. Este important ca
orice adolescent sa constientizeze cum apare o sarcina si, de asemenea, sa clarifice miturile legate de sex si sarcina.
Odata inteles modul in care actioneaza diferitele metode contraceptive, despre posibilele efecte secundare precum si eficienta lor, este usoara
alegerea cea mai potrivita a unei metode contraceptive.
Cum influenteaza metodele contraceptive sanatatea?
Unele metode contraceptive pot sa nu fie potrivite in cazul anumitor probleme de sanatate sau a altor factori de risc. Pentru a afla cat de
sigura este o metoda contraceptiva pentru propria sanatate, este bine sa se consulte un specialist, mai ales in cazul in care persoana este
fumatoare sau are probleme de sanatate care includ:
- hipertensiune arteriala
- antecedente personale sau familiale de tromboza venoasa profunda cu sau fara emboli
- cefalee, migrene
- nivel crescut al trigliceridelor
- diabet zaharat cu sau fara complicatii
- boli cu transmitere sexuala (BTS)
- cancer mamar in antecedente.
De asemenea, metodele contraceptive pot influenta si:
- alimentatia naturala la san. Estrogenul continut in marea majoritate a pastilelor contraceptive scade productia de lapte in lauzie, de aceea in
aceasta perioada este indicata folosirea unei metode care foloseste doar progesteronul.
- riscul aparitiei cancerului. Studii recente au demonstrat ca anticonceptionalele orale combinate (estrogen si progesteron) cu administrare de
cel putin un an protejeaza impotriva cancerului uterin. Administrarea indelungata a anticonceptionalelor orale protejeaza, de asemenea,
impotriva cancerului ovarian. Totusi cercetarile sunt destul de confuze in legatura cu riscul de aparitie a cancerului de san, acestea aratand
un risc usor crescut in randul femeilor cu istoric familial de cancer de san. Femeile cu istoric personal de cancer la san nu ar trebui sa
utilizeze anticonceptionale orale.
Care sunt noile metode contraceptive?

In ultimii 10 ani au aparut mai multe metode noi contraceptive:


- plasturele (patch-ul) hormonal cutanat, injectia hormonala contraceptiva, inelul vaginal sunt utile in cazul femeilor care uita administrarea
zilnica a anticonceptionalelor orale
- seasonale, este o metoda contraceptiva noua care consta in administrarea pentru 84 de zile (in loc de 21 de zile) a anticonceptionalelor
orale. Femeile care folosesc Seasonale au doar patru menstruatii pe an
- un nou dispozitiv intrauterin numit Mirena, elimina diferite doze de hormoni la nivelul uterului. Aceasta metoda nu numai ca protejeaza
impotriva unei sarcini nedorite, ci atenueaza, de asemenea, simptomele neplacute din timpul menstruatiei la cateva luni dupa inceperea
utilizarii
- metodele contraceptive cu doze mici hormonale, sunt utilizate in special datorita efectelor lor adverse putine (nu provoaca greata, dureri la
nivelul sanilor, balonari sau cresteri excesive in greutate).