Sunteți pe pagina 1din 13

Banat

Scurt descriere
Banatul, cunoscut i ca Fruncea rii, este regiunea
situat n vestul Romniei. Locuitorii acestei zone, bnenii, se
disting prin anumite caracteristici culturale, uor diferite fa
de alte zone ale Romniei. Costumele lor populare, muzica i
obiceiurile gastronomice sunt n mare parte influenate de
populaiile vecine. Banatul este o regiune aparte a rii, unde
orice turist este ntmpinat cu ospitalitate.
Bnenii sunt oameni cunoscui pentru dragostea lor
fa de muzica popular i dans, indiferent de etnie sau religie.
Tradiia ca duminica dup-amiaz toi stenii s ias la joc, ori
n centrul satului, ori la cminul cultural dateaz de cteva sute

de ani. Astfel, ei i etaleaz repertoriul n faa oricrui turist


aflat n concediu, dornic de o mas copioas nsoit de muzica
specific
zonei.
n mediul urban ns, dup cucerirea Banatului de ctre
austrieci, prin secolul al XVIII-lea, elitele societii participau cu
regularitate la baluri alturi de austrieci, fie c erau baluri ale
ofierilor sau baluri dansante. De civa ani se ncearc
renvierea acestor obieciuri prin organizarea n fiecare an a unor
evenimente similare Balul Speranei, al Snzienelor i cel al
nvtorilor, aducnd n prezent farmecul lor de acum cteva
sute de ani, cnd toat lumea bun a oraului se pregtea intens
pe tot parcursul anului pentru a lua parte la un asemenea
eveniment.
Banatul mai este cunoscut i ca regiunea n care a fost
construit prima fabric de bere din Romnia (n 1718, la
Timioara), cldirea acesteia adpostind i o hal de dimensiuni
generoase unde se ineau balurile din acea perioad. n prezent,
n Banat sunt organizate cu regularitate o serie de evenimente i
manifestri culturale care au potenialul de a atrage i mai
muli turiti de la un an la altul. Fie c este vorba despre tribute
aduse tradiiilor i obiceiurilor bnene, cum este cazul
Festivalului Rchiei din Banat sau al Festivalului Pinul Negru de
Banat de la Bile Herculane, sau despre evenimente puternic
ancorate n actualitate (Festivalul Internaional de Film
"Timishort" din Timioara), manifestrile gzduite de localitile
bnene sunt bine primite de cei din zon, dar i de turitii
aflai aici n concediu.
Date geografice localizare, component, clim
Accesul n regiunea Banatului se poate face pe cale rutier,
prin:
DN6 (E70): Drobeta-Turnu Severin Orova Lugoj Timioara

DN
66A:
Uricani

Bile
Herculane
DN
58:
Anina

Caransebe
E671:
Oradea

Arad

Timioara
Totodat, n Banat se poate ajunge i cu trenul, pe magistrala
Bucureti Craiova Drobeta-Turnu Severin Bile Herculane
Timioara. Pe cale aerian se poate ajunge prin intermediul
aeroportului din Timioara.
Cu o suprafa de aproximativ 20.000 km, Banatul cuprinde
judeul Timi, Cara-Severin (mai puin localitile Bucova,
Cornioru, Bouarii de Jos, Bouarii de Sus i Preveciori), partea
de la sud de Mure a judeului Arad, vestul Mehediniului
(localitile Baia Nou, Dubova, Eibenthal, Ieelnia, Orova i
Svinia) i localitile Slciva i Pojoga din Hunedoara.
Deoarece Banatul este poziionat n extremitatea vestic a
Romniei, este considerat ca fiind o zon favorizat pentru
turism, fiind cea mai apropiat de Europa Vestic, de unde
provin
numeroi
turiti
strini.
Banatul se nvecineaz n partea de est cu judeul Hunedoara i
Oltenia, n sud i vest cu Ungaria i Serbia iar la nord cu
regiunea Criana. Regiunea are un relief diversificat, avnd
deopotriv cmpii, dealuri i muni, acetia din urm grupnduse n formaiuni situate n Carpaii Meridionali Munii Cernei i
arcului, sau formaiuni din Carpaii Occidentali Munii
Banatului i Poiana Rusc. Dealurile cu caracter piemontan
ocup aproximativ o treime din suprafaa Banatului, fiind
rsfirate att n partea de nord, unde se afl Dealurile
Lpugiului i Lugojului, ct i n partea de sud (Dealurile
Oraviei,
Dognecei
i
Pogniului).
Cmpiile variaz n altitudine, de la 140 de metri, cum este
cazul cmpiilor Vingi i Buziaului, la anumite zone unde
altitudinile coboar chiar mai jos, pn la 100 de metri, n
luncile
rurilor.

Vulcanii stini Piatra Roie i Sumigu au aproximativ 200 de metri


n altitudine i fac parte din formaiunile de relief specifice
zonei. Banatul are o populaie de aproximativ 950.000 de
locuitori, mediul rural benficiind de majoritate, adic 780.000,
n timp ce n mediul urban triesc doar 170.000 de oameni.
Populaia Banatului are multe naionaliti n alctuire, astfel c
510.000 de locuitori sunt romni, 230.000 germani, 40.000
srbi, 6.000 rui, crora li se adaug i alte naionaliti.
Istorie
Regiunea Banatului, n vremea comunismului, a fost o diviziune
administrativ - teritorial situat n sudul Romniei. nfiinat n
1960, Banatul a avut acest statut doar civa ani, fiind desfiinat
n 1968, cnd s-a revenit la mprirea pe judee. Resedina
Banatului a fost stabilit la Timioara. Astfel, conform noii
ntinderi, regiunea include actualele judee Timi, Cara-Severin
i
puin
din
Arad,
inclusiv
municipiul
Arad.
Teritoriul denumit Banat este cuprins ntre Mure, Dunre, Tisa
i Munii Cernei, trgndu-i originea de la vechea organizaie
politic Banatul de Severin. Regiunea istoric a Banatului
cuprinde astzi zone din Romnia, cteva din Ungaria i Serbia.
Cea mai mare parte o gsim pe ntinsul rii noastre, mai precis
dou treimi, n care regsim judeele Arad, Hunedoara,
Mehedini, Cara-Severin i Timi, avnd ca limite naturale
rurile Tisa i Mure, fluviul Dunre i Culoarul Timi-Cerna.

De ce este Banatul fruncea tarii?

Cu toate ca opiniile sunt impartite, exista foarte multe motive pentru care Banatul poate fi considerat fruncea tarii, care nu tin neaparat de
faptul ca banatenii nu apar atat de des precum locuitorii din alte regiuni ale tarii la stirile de la ora 17.00, ci tin de dezvoltarea economica si
culturala intalnita in granitele regiunii vestice, pentru obiceiurile si traditiile lor atat de frumoase si de bogate, pentru respectul pe care il au
pentru cultura si bineinteles, pentru gradul ridicat de civilizatie, care ii pozitioneaza printre adevaratii locuitori ai Europei. De asemenea,
tinutul banatenilor este deosebit prin bogatia atractiilor turistice, unice, ce pot fi intotdeauna locul potrivit pentru o vacanta de vis.

Un alt motiv pentru care se pot fali locuitorii Banatului il consta in faptul ca aici sunt evidentiate realizari semnicative pentru Romania, care
sunt realizari in premiera si pentru Europa. Spre bucuria iubitorilor de bere, in Timisoara a aparut in anul 1718 prima fabrica de bere. In ceea
ce priveste educatia si cultura, in judetul Timis, la Cenad se infiinteaza prima scoala din Romania, cu predare in limba Latina. In jurul anului
1179, tot in judetul Timis, insa de aceasta data in Manastirea de la Igris, ia nastere o bliblioteca in care se gaseau cele mai valoroase opere
filozofie sau teologice, apartinand lui Seneca sau lui Cicero. In anul 1771 aici apare primul ziar editat in tara si primul ziar german din sudestul Europei, numit Temeswarer Nachrichten. O premiera atat pentru Romania, cat si pentru Regatul Ungariei si Imperiul Habsurbic, consta
in infiintarea, in anul 1815, a primei biblioteci publice de la care se purteau imprumuta carti, cunoscuta drept Biblioteca lui Josef Klapka.

Din punct de vedere al sanatatii, in Banat se construieste primul spital municipal din Romania, construit cu 34 de ani inaintea de a aparea un
astfel de spital in Budapesta, si cu 24 inainte de a fi construit in Viena. Totdata, in anul 1186 isi face aparitia prima statie de salvare din
Romania si Ungaria. In anul 1760, in tinutul banatean gasim primul oras din monarhia austro-ungara ale carui strazi sunt iluminate cu lampi,
iar la mai putin de un secol este primul oras din monarhie cu strazile iluminate cu gaz. In 1884 apare primul oras din Europa care isi ilumina
strazile cu electricitate, detinand un numar de 731 de lampi, infiintadu-se, in anul 1921 prima firma care se ocupa cu producerea corpurilor de
ilumat, purtand numele de Dura.

Tot in Banat ia nastere primul serviciu telegrafic din tara, in anul 1854, iar in anul 1869, pe strazile banatene circula primul tramvai tras de cai
din Romania. In 1879 existau 52 de abonati la prima retea telefonica din Romania si in 1895 oamenii se plimbau pe prima strada asfaltata din
tara. Catre finele secolului al XIX-lea banatenii se bucurau de primele proiectii cinematografice, de primul tramvai electric sau de primul meci
de fotbal, atestat documumentar in anul 1988. Acestea nu sunt singurele realizari inregistrate in regiunea vestica a Romaniei, deoarece tot
aici apare in anul 1938 prima masina de sudat sine de cale ferata, numita Taurus, care a fost o inovatie mondiala, iar in 1953 Timisoara
devine primul oras European care are teatre de stat in limbile maghiara, germana si romana. Bineinteles, este imposibil sa nu se precizeze
faptul ca in anul 1989 Timisoara este primul oras din tara care s-a eliberat de sub dictatura comunista.

Daca luam in calcul toate aceste realizari ale Banatului, este dificil sa nu il consideram fruncea tarii, reprezentand o regiune istorica care
impresioaneaza in profunzime, prin cultura, istorie, traditii, arhitectura, atractii turistice si prin felul banatenilor de a fi, care au demonstrat un
bun simt si un spirit civic fara egal.

GASTRONOMIE
Banatenii sunt invatati sa manance bine la fiecare masa. Nu exista masa
de pranz fara ciorba. Supa cu zdrente este preferata banatenilor. In
bucataria banateana se gateste foarte mult cu carne de porc si de pui.
Foarte rar cu carne de vaca sau peste.
CIORBELE BANETENE
In Banat ciorbele sunt in general dulci si neacrite. Cei care doresc totusi
o ciorba acrisoara folosesc sarea de lamaie sau otetul.
In general mancarurile banatene sunt grase, bogate, deseori contin
legume prajite, iar uneori sunt legate cu rantasuri, contin si smantana.
Banatenii mananca destul de des supele cu taietei de casa, supele gulas si
ciorbele cu tarhon.
BUCATARIA BANATIANA SI TAIETEII
Mai tot timpul supele se fregatesc cu taietei de casa dar si cu rants. Se
pare ca taieteii se folosescatat la prepararea mancarurilor, cat si la
prepararea dulciurilor. Din se obtin renumitele ,,iofca cu varza, branza,
nuca, lapte, mac si cu branza de vaci. Gulasuln este si el la randul lui
nelipsit din toate bucatariile banatene.
SPECIFICUL GASTRONOMIEI BANATENE
Specificul acestor mancaruri banatene este sosul cu rantas care se obtine
din faina incinsa, care se stinge cu supa de oase sau supa de legume si se
ingroasa cu smantana. Nelipsitul rantas se foloseste chiar si la sarmale.
Aceste se pregatesc din carne tocata cu satarul. De obicei le fac foarte
mari, total diferite de cele din Moldova si Dobrogea care sunt micute.
RANTASUL IN BUCATARIA BANATEANA
Banatenii au in zona un preparat numit ,,Varga Beles. Se obtine din
budinca facuta din taietei de casa cu branza de vaci si stafide, invelita in
foaie de plancita si coapta in cuptor la foc mic.
CE SE MANANCA SI SE BEA LA MASA IN BANAT?
Tuica se serveste alaturi de cunoscutele pogacele. Printre cele mai
cunoscute mancaruri amintim: zacusca, ciorba de vitel, ciorba de sfecla,
sarmalele batranesti, ceapa umpluta, budinci.