Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

REFERAT
La Bazele statului si dreptului
Tema:Protectia proprietatii intelectuale

A indeplinit:
st.gr.SI-141

Cucu Eugeniu

A controlat:
prof.

Rosca Veronica

Chisinau 2014

Proprietatea intelectual e o form de titlu legal care permite posesoru-lui s controleze

utilizarea anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii.
Formele comune de proprietate intelectual includ :
1) operele literare i de art i lucrrile tiinifice
2) inveniile n toate domeniile activitii umane
3) descoperirile tiinifice
4) modelele de utilitate
5) desene i modele industriale
6) mrcile de fabric, de comer i de serviciu
7) denumirea de origine a produselor
Aceste drepturi pot fi cedate, nchiriate ( liceniate), uneori chiar folosie ca
garanie, similar unei proprieti reale. Aceste drepturi au ns limitri specifice, cum ar fi
limitri n timp. Exist diferene substaniale fa de proprietatea clasic; consumul
proprietii clasice este exclusiv - dac cineva mnnc un mr, nimeni altcineva nu-l mai
poate mnca. n cazul intangibilelor acest lucru nu se ntmpl - o carte poate fi
multiplicat n oricte exemplare fr s afecteze vreun cititor. Drepturile de propietate
intelectual snt acordate de stat n scopul ncurajrii creri de asemenea intangibile.
Aceste drepturi dau propri-etarului dreptul de a aciona n justiie pe cei care le ncalc.
n R.Moldova, gradul de respectare a proprietii intelectuale este foarte sczut. Pe
pia circul liber n Moldova sunt site-urile de sharing, acestea ncalc orice drept
nregistrri audio i video ce ncalc drepturile de autor. La orice col se gsesc produse
contrafcute ce contravin mrcilor de fabric. Plus la toate n Moldova este foarte
dezvoltat pirateria, online se gsete tot felul de produse. Principalele surse de piraterie
de autor i se bucur de o popularitate
extrem de nalt n toat ara.
Raporturile provenite din proprietatea
intelectual sunt reglementate de
Regulamentul provizoriu cu privire
la protecia proprietii industriale
n R. Moldova, aprobat prin
hotrrea Guvernului nr. 456/1993 din
26 iulie 1993. Organul de stat care
asigur pe teritoriul R.Moldova
protecia juridic a obiectelor de
proprietate intelectual este Agenia
de Stat pentru Protecia Proprietii
Intelectuale a Republicii Moldova
(AGEPI), constituit n 1992.

Scurt Istoric:
25 noiembrie 1991
Preedintele Republicii Moldova Mircea Snegur
semneaz Decretul nr.238 cu privire la Agenia de Stat pentru Drepturile de
Autor a Republicii Moldova (ADA) (reorganizarea
Seciei din Moldova a Ageniei Unionale pentru Drepturile
de Autor).
25 februarie 1992
Prin Hotrrea nr.113, Guvernul Republicii
Moldova aprob Regulamentul Ageniei de Stat pentru
Drepturile de
Autor (Prim- ministru Valeriu
Muravschi).
25 mai 1992

Preedintele Republicii Moldova Mircea

S negur semneaz Decretul nr.120 cu privire instituirea
Ageniei de Stat pentru Protecia Proprietii Industriale a
Republicii Moldova (AGEPI),
pe lng Ministerul
Economiei i Finanelor al Republicii Moldova (n scopul
organizrii i asigurrii proteciei proprietii industriale
n Republica Moldova).

8 septembrie 1992
Prin Hotrrea nr.595, Guvernul Republicii
Moldova aprob Regulamentul i Structura AGEPI
organ al administraiei
publice centrale care
elaboreaz strategia, determin direciile i asigur
realizarea politicii Republicii Moldova n domeniul
proteciei proprietii industriale.

11 septembrie1996
Guvernul pune n sarcina AGEPI, Ministerului Finanelor,
Ministerului Economiei i Ministerului Justiiei elaborarea i
prezentarea proiectului de hotrre privind trecerea AGEPI, cu
ncepere de la 1 ianuarie 1997, la autogestiune i
autofinanare, cu statut de ntreprindere de stat.

Cuprins:

1. Dreptul de autor,drepturile conexe.

2. Inventiile.
3. Marcile.
4. Desenele si modelele industriale.
5. Denumiri de origine.

Dreptul de autor i drepturile de conexe:

Drepturile de autor sau copyright reprezint ansamblul prerogativelor de care se

bucur autorii cu referire la operele create; instituia dreptului de autor este instrumentul
de protecie a creatorilor i operelor lor.
Operele literare i artistice sunt protejate de Convenia de la Berna pentru
protecia Operelor Literare i Artistice, care dateaz din 1886, fiind revizuit n 1971.
Dup Convenia de la Berna nu mai este necesar indicarea faptului c o oper este
protejat de drepturile de autor att timp ct proprietatea intelectual a unei opere
literare, artistice sau tiinifice corespunde autorului pentru simplul fapt c el a creat-o i
sunt considerate obiecte ale proprietii intelectuale toate creaiile originale literare,
artistice i tiinifice exprimate prin orice mediu i pe orice suport, tangibile sau
intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa n viitor.
n lumea digital se aplic aceleai legi ale proprietii intelectuale i drepturilor de
autor ca i pentru toate celelalte creaii originale.
n martie 2002 a intrat n vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) i
n mai Tratatul OMPI pentru Interpretare i Fonograme (WPPT).
Ambele Tratate ale Internetului (cum sunt cunoscute) au fost realizate n 1996 de
Organizaia Mondial a Proprietii Intelectuale. Astfel este actualizat i completat
Convenia de la Berna i se introduc elementele societii digitale. ntr-o perioad de 6
ani (1996 - 2002), se realizeaz ratificarea acestor noi tratate de 30 de ri, minimul cerut
de Organizaia Naiunilor Unite, pentru punerea sa n aplicare.

Autor persoan fizic prin a crei activitate creatoare a fost creat opera;
Oper rezultat al creaiei intelectuale originale n domeniul literaturii, artei i tiin ei, indiferent de mijloacele
de creare, de modul concret i de forma de exprimare, de valoarea i importanta acesteia;

Opere protejate de dreptul de autor:

(1) Dreptul de autor se extinde asupra operelor literare, artistice i tiinifice exprimate
n urmtoarele forme:
a) scris (manuscris, text dactilografiat, partitur etc.);
b) oral (interpretare public etc.);
c) imprimare audio sau video (mecanic, magnetic, digital, optic etc.);
d) de imagine (desen, schi, pictur, plan, fot cadru etc.);
e) tridimensional (sculptur, model, machet, construcie etc.);
f) n alte forme.
(2) Obiecte ale dreptului de autor sunt:
a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.);
b) programele pentru calculator care se protejeaz ca i operele literare;
c) operele tiinifice;
d) operele dramatice i dramatico-muzicale, scenariile i proiectele de scenarii,
libretele, sinopsisul filmului;
e) operele muzicale cu sau fr text;
f) operele coregrafice i pantomimele;
g) operele audiovizuale;
h) operele de pictur, sculptur, grafic i alte opere de art plastic;
i) operele de arhitectur, urbanistic i de art horticol;
j) operele de art aplicat;
k) operele fotografice i operele obinute printr-un procedeu analog fotografiei;
l) hrile, planele, schiele i lucrrile tridimensionale din domeniul geografiei,
topografiei, arhitecturii i din alte domenii ale tiinei;
m) bazele de date;
n) alte opere.

Termenele de protecie a dreptului de autor:

(1) Drepturile patrimoniale exclusive i dreptul la remuneraie, prevzute de prezenta
lege n privina operelor (n continuare n prezentul articol drepturi patrimoniale), cu
excepia unor drepturi similare prevzute n privina operelor de art aplicat, se
protejeaz pe tot timpul vieii autorului i timp de 70 de ani dup deces, ncepnd cu 1
ianuarie al anului urmtor celui al decesului autorului, dac prezentul articol nu prevede
altfel.
(2) Drepturile patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejeaz timp de 70 de
ani, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului dintre urmtorii
coautori:
a) realizatorul principal (regizorul-scenograf);
b) autorul scenariului (scenaristul);
c) autorul dialogului;
d) compozitorul autorul operei muzicale (cu sau fr text) special create pentru
aceast oper audiovizual.
(3) Drepturile patrimoniale asupra unei opere anonime sau aprute sub pseudonim, cu
excepia celei de art aplicat, se protejeaz timp de 70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie al
anului urmtor celui al publicrii legale a operei. Dac autorul unei opere anonime sau
aprute sub pseudonim i dezvluie identitatea sau dac identitatea lui, n decursul
acestei perioade, devine cunoscut, se aplic prevederile alin. (1) i (2).
(4) Drepturile patrimoniale asupra operei create n paternitate, cu excepia operei de
art aplicat, se protejeaz pe parcursul ntregii viei a fiecruia dintre coautori i timp de
70 de ani, ncepnd cu 1 ianuarie al anului urmtor celui al decesului ultimului coautor
supravieuitor.
(5) Termenele de protecie a drepturilor patrimoniale asupra operelor colective se
stabilesc n conformitate cu prevederile alin. (4). Totui, n cazul n care contribuiile
coautorilor la opera colectiv sunt determinate, durata proteciei drepturilor patrimoniale
ale fiecruia dintre acetia se stabilete n conformitate cu prevederile alin. (1) i (3).
(6) Dac opera a fost publicat n volume, serii, ediii sau episoade i termenul de
protecie a dreptului de autor ncepe din momentul cnd opera a fost adus legal la
cunotina publicului, termenul de protecie va fi calculat pentru fiecare dintre aceste
componente.
(7) Drepturile patrimoniale asupra operei de art aplicat se protejeaz timp de 25 de
ani de la data crerii ei, cu excepia desenelor i modelelor industriale nenregistrate
conform Legii privind protecia desenelor i modelelor industriale, create n scop
industrial de reproducere, care se protejeaz timp de 3 ani de la data crerii lor.

(8) Dac termenul de protecie a drepturilor patrimoniale asupra operei n tara de origine
este mai mare dect termenele de protecie prevzute de prezenta lege, se aplic normele
prezentei legi, iar dac acest termen este mai mic, se aplic normele legislaiei tarii de
origine.
(9) La expirarea termenului de protecie a drepturilor patrimoniale, opera intr n
domeniul public. Operele intrate n domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiia
de respectare a drepturilor morale ale autorilor i ale altor titulari de drepturi, precum i
de achitare a remuneraiei n conformitate cu art. 47.
(10) Drepturile morale ale autorului snt protejate pe un termen nelimitat. Dup
decesul autorului, protecia drepturilor sale morale este exercitat de ctre motenitori i
de organizaiile abilitate n modul corespunztor s asigure protecia drepturilor
autorilor. Astfel de organizaii asigur protecia drepturilor morale ale autorilor i n
cazul cnd acetia nu au motenitori sau n cazul de stingere a dreptului lor de autor.

Condiiile de protecie:
(1) n conformitate cu prezenta lege, beneficiaz de protecie toate operele exprimate
ntr-o anumit form obiectiv din domeniul literar, artistic i tiinific, indiferent de
faptul dac acestea au fost sau nu aduse la cunotina publicului.
(2) Autorul beneficiaz de protecia dreptului de autor asupra operei sale prin nsui
faptul de creare a ei. Pentru apariia i exercitarea dreptului de autor nu este necesar
nregistrarea operei, nici alt act de notificare sau alte formaliti.
(3) Dreptul de autor se constituie din drepturi patrimoniale i drepturi morale
(personale nepatrimoniale).
(4) Dreptul de autor nu depinde de dreptul de proprietate asupra obiectului material n
care i-a gsit expresie opera respectiv. Procurarea unui asemenea obiect nu confer
proprietarului acestuia nici unul din drepturile acordate autorului de prezenta lege.
(5) Drepturile patrimoniale pot aparine autorului ori altei persoane fizice sau juridice
care deine, n mod legal, drepturile respective (titularul de drepturi).
(6) Protecia dreptului de autor se extinde asupra formei de exprimare, dar nu se
extinde asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor tiinifice, procedeelor, metodelor de
funcionare sau asupra conceptelor matematice ca atare i nici asupra inveniilor
cuprinse ntr-o oper, oricare ar fi modul de preluare, explicare sau de exprimare.

Termenele de protecie a drepturilor conexe:

(1) Drepturile interpretului prevzute la art. 33 i la art. 37 se protejeaz timp de 50 de
ani de la data interpretrii. Totui, dac n aceast perioad, imprimarea interpretrii a
fost legal publicat sau comunicat public, drepturile interpretului se protejeaz timp de
50 de ani de la data efecturii celei mai vechi a respectivelor aciuni. Drepturile
interpretului la paternitate, nume i la respectarea integritii interpretrii se protejeaz
pe un termen nelimitat.
(2) Drepturile productorului de fonograme, prevzute la art. 34 i la art. 37, se
protejeaz timp de 50 de ani de la data imprimrii fonogramei. Totui, dac n aceast
perioad fonograma a fost legal publicat sau comunicat public, drepturile menionate
se protejeaz timp de 50 de ani de la data efecturii celei mai vechi a respectivelor
aciuni.
(3) Drepturile productorului de videograme, prevzute la art. 35, se protejeaz timp
de 50 de ani de la data imprimrii videogramei. Totui, dac n aceast perioad
videograma a fost legal publicat sau comunicat public, drepturile productorului de
videograme se protejeaz timp de 50 de ani de la data efecturii celei mai vechi a
respectivelor aciuni.
(4) Drepturile organizaiei de difuziune prin eter sau prin cablu, prevzute la art. 36, se
protejeaz timp de 50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de ctre asemenea
organizaie.
(5) Termenele de protecie, prevzute la alin. (1)(4), ncep s curg de la 1 ianuarie al
anului urmtor celui n care a avut loc aciunea cu semnificaie juridic, n temeiul creia
se calculeaz termenul.
(6) Dac termenul de protecie a drepturilor patrimoniale asupra unui obiect al
drepturilor conexe n tara de origine este mai mare dect termenele de protecie
prevzute de prezenta lege, se aplic normele prezentei legi, iar dac acest termen este
mai mic, se aplic normele legislaiei tarii de origine.
(7) Drepturile conexe trec, n limitele prii rmase a termenelor de protecie
prevzute la alin. (1)(4), la succesorii n drepturi ai interpretului, productorului de
fonograme, productorului de videograme i ai organizaiei de difuziune prin eter sau
prin cablu.

Inveniile
Invenie este un produs sau un procedeu care ofer o noua modalitate de a realiza ceva,
sau ofer o noua soluie tehnica pentru o problema.

Inveniile sunt protejate in Republica Moldova prin urmtoarele titluri de

protecie, in continuare brevete (in paranteze - durata maxima):
brevet de invenie (20 ani);
brevet de invenie de scurta durata (6+4 ani);
Brevetul de invenie este un un document prin care se acord un set de drepturi
exclusive de ctre o ar unui inventator sau unui mputernicit ales de inventator pentru o
perioad fix de timp n schimbul divulgrii inveniei. Procedura pentru acordarea
brevetului de invenie, condiiile ce trebuiesc ndeplinite i perioada pentru care sunt
acordate drepturile exclusive variaz n limite largi de la o ar la alta conform cu
legislaia naional i acorduri internaionale. O cerere de brevet trebuie s includ una
sau mai multe revendicri care definesc invenia ca ceva nou, ceva care necesita
creativitate i se poate aplica industrial. n cele mai multe ri sunt excluse de la brevetare
programele de calculator i metodele de afaceri, ambele acceptate n SUA. Drepturile
exclusive acordate prin brevetul de invenie n cele mai multe ri sunt s previn sau s-i
exclud pe alii de la a fabrica, a folosi, a vinde, a importa produsul conform brevetului.
Aspectele comerciale legate de proprietatea intelectual au fost stabilite prin TRIPS
"Trade Related Aspects of Intellectual Property Rights" care este un acord interna ional
administrat de WTO "World Trade Organization". Acordul stabilete un standard minimal
pentru multe forme de proprietate intelectual i a fost negociat la sfritul rundei de
negocieri GATT din Uruguay 1994.

Dreptul la brevet aparine inventatorului (inventatorilor) sau succesorului sau in drepturi.

Nu exista discriminare in ceea ce privete acordarea brevetelor in funcie de locul crerii
inveniei, domeniul tehnologic, de faptul ca produsele sunt importate sau sunt de origine
autohtona. Dreptul la brevet pentru invenia creata de salariat aparine unitii, daca
contractul ncheiat intre ei nu prevede altfel.

Conditiile de brevetare a inventiei

O inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa
corespunda urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate:
inventia trebuie sa fiesusceptibila de aplicare industriala;
inventia trebuie sa fienoua;
inventia trebuie sa implice oactivitate inventiva.
Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii, care include
cunostintele ce au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii
inventiei in cauza.
Activitatea inventiva.O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu
rezulte in mod evident din stadiul tehnicii.
In cazul brevetelor de inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o
activitate inventiva, daca ea prezinta un avantaj tehnic sau practic.
Aplicarea industriala.O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul
ei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de
activitate umana.
Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:
Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini,
agregate, instalatii, circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz
casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze de date
electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista in
natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau
fizico-chimice.
Procedeu- activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs
(inclusiv produsele biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un
mod de transformare si transmitere a semnalului electronic.
Metoda- activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare,
control, diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar).
Microorganisme- microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte
mutante, tulpini de cultura celulara de plante si animale.
Aplicarea unui produs sau procedeu- aplicarea unui produs, procedeu sau unei
metode conform altei destinatii si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a
substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.

Cererea de brevet trebuie sa se refere numai la o singura inventie sau la un grup de

inventii astfel legate, incat sa formeze un singur concept inventiv general. Ea contine:
formularul de cerere de brevet completat
descrierea inventiei
revendicarile
desene si alte documente explicative, daca acestea sunt necesare pentru a intelege
esenta inventiei.
Aceste documente constituie depozitul national reglementar, se intocmesc si se depun la
Agentie in limba de stat, redactandu-se in corespundere cu cerintele Regulamentului
privid procedura de depunere si examinare a cererii de brevet de inventie si de eliberare
a brevetului, aprobat prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 528 din 1
septembrie 2009.

Clasificarea internaional a brevetelor:

A. Necesiti curente ale vieii
B. Tehnici industriale divers; transporturi
C. Chimie; metalurgie
D. Textile. Hrtie
E. Construcie
F. Mecanica: iluminat; nclzire; armament; explozibil
G. Fizica
H. Electricitate

Mrci
Marca orice semn sau orice combinaie de semne susceptibile de reprezentare grafica, care servesc la deosebirea
produselor sau a serviciilor anumitor persoane fizice /juridice de ale altor persoane.

Tipuri de mrci:
verbale
figurative
combinate
tridimensionale
de alt tip
Marca nregistrat sau marca comercial, identificat prin simbolul , reprezint un
nsemn distinctiv utilizat de un individ, organizaie comercial sau alt persoan juridic
pentru a identifica un produs sau serviciu n faa potenialilor consumatori, i pentru a
arta c toate produsele ce o poart provin dintr-o surs unic, pentru a face distinc ia
ntre produsele sau serviciile proprii i cele ale altor entiti. O marc comercial este o
form de proprietate intelectual, de regul un nume, un cuvnt, o fraz, un logo, un
simbol, o imagine, sau o combinaie a acestor elemente.
Proprietarul unei mrci nregistrate poate iniia proces pentru a preveni utilizarea
neautorizat a mrcii pe care o deine. nregistrarea unei mrci nu este ntotdeauna
obligatorie. Proprietarul unei mrci nenregistrate poate i el s iniieze proces, dar o
marc nenregistrat poate fi protejat doar n aria geografic n care este folosit sau n
regiuni n care ar fi de ateptat s se extind.
Pentru a nregistra o marca este necesar de a prezenta la AGEPI o cerere de nregistrare a
mrcii, ntocmit pe un formular-tip. Procedura de nregistrare a mrcilor prevede
urmtoarele etape succesive:
depunerea cererii;

 examinarea respectrii condiiilor de depunere a cererii de nregistrare a mrcii;

publicarea datelor cererii depuse;
examinarea in fond a cererii;
nregistrarea mrcii si eliberarea titlului de protecie.
Fiecare etap se efectueaz n decursul unei anumite perioade de timp. Orice persoana
fizic sau juridic este n drept s depun cerere de nregistrare a mrcilor att pe teritoriul
Republicii Moldova, ct i n strintate. Titularul mrcii nregistrate are dreptul exclusiv
de a dispune de marca, de a o folosi i de a interzice folosirea ei neautorizata. Durata de
valabilitate a certificatului de nregistrare a mrcii este de 10 ani cu posibilitatea
rennoirii pe o perioada de 10 ani ori de cate ori este necesar.

Desene / Modele industriale

Protectia juridica a modelelor si desenelor industriale este reglementata de
Legea nr. 161 /2007 privind protectia desenelor si modelelor industriale.
Protectia juridica a desenelor si a modelelor industriale intruneste
aspectele referitoare la existenta, dobindirea, aria de aplicare, mentinerea
in vigoare a drepturilor si la mijloacele de respectare a acestora, precum si
la exercitarea drepturilor dobindite.
Poate fi protejat in calitate de desen sau de model industrial aspectul
exterior al unui produs sau al unei parti a acestuia, rezultat in special din
caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii si/sau ale
materialelor si/sau ale ornamentatiei produsului in sine.
Obiectul protectiei poate fi bidimensional (desen industrial) sau
tridimensional (model industrial), precum si o combinatie a acestora.
Se asigura protectie pentru desenul sau modelul industrial numai daca
acesta este nou si are un caracter individual.
Pe teritoriul Republicii Moldova sint recunoscute si protejate:
desenele sau modelele industriale inregistrate (cu depunerea cererii de
inregistrare) si confirmate prin certificatul de inregistrare a desenului sau
modelului industrial in conditiile Legii nr. 161/2007;

 desenele sau modelele industriale internationale inregistrate conform

Aranjamentului de la Haga privind inregistrarea internationala a desenelor
si modelelor industriale;
desenele sau modelele industriale neinregistrate (fara depunerea cererii de
inregistrare) in cazul in care au fost facute publice in conformitate cu
Legea nr. 161/2007.
Un desen sau un model industrial inregistrat este protejat pe parcursul
unei perioade de 5 ani, incepind cu data de depozit. Certificatul de
inregistrare poate fi reinnoit pentru mai multe perioade de cite 5 ani, pina
la maximum 25 de ani de la data de depozit.
Un desen sau un model industrial neinregistrat este protejat pe parcursul
unei perioade de 3 ani de la data la care a fost facut public in conformitate
cu Legea nr. 161/2007.
Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o functie tehnica
nu poate fi protejat.
De asemenea, nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care
trebuie reprodus in mod necesar in forma si la dimensiunile exacte pentru
a permite ca produsul in care este incorporat sau la care este aplicat sa fie
conectat mecanic ori amplasat in interiorul, in jurul unui alt produs sau pe
el astfel incit fiecare dintre produse sa isi poata indeplini functia.
Sint neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii
publice sau bunelor moravuri.
Protectia obtinuta de desenul sau modelul industrial se extinde la orice
desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o
impresie vizuala globala diferita si este determinata de ansamblul
elementelor reproduse in reprezentarile grafice incluse in Registrul de
desene si modele industriale inregistrate si publicate in BOPI. O descriere
care explica reprezentarile grafice nu afecteaza intinderea protectiei
desenului sau modelului industrial in sine.
Dreptul asupra desenului sau modelului industrial apartine autorului si/sau
succesorului lui in drepturi.
Este considerata autor al desenului sau al modelului industrial persoana
fizica ce le-a realizat prin munca sa creatoare.
Dreptul asupra desenului sau modelului industrial creat de salariat in
exercitarea atributiilor de serviciu sau in exercitarea unei sarcini

incredintata in scris de patron (desen sau model industrial de serviciu)

apartine patronului daca contractul incheiat intre ei nu prevede altfel.
Desenul sau modelul industrial inregistrat confera titularului dreptul
exclusiv de a-l utiliza si de a interzice oricarui tert utilizarea sa fara
acordul titularului. Prin utilizare se intelege, in special, fabricarea,
includerea intr-o oferta, introducerea pe piata, importul, exportul sau
utilizarea propriu-zisa a unui produs in care a fost integrat ori caruia i s-a
aplicat desenul sau modelul industrial in cauza, precum si depozitarea
produsului respectiv in scopurile mentionate anterior.
Desenul sau modelul industrial neinregistrat nu confera titularului dreptul
de a interzice activitatile susmentionate decit daca utilizarea contestata
rezulta din copierea desenului sau modelului industrial protejat. Utilizarea
contestata nu se considera ca provenind din copierea desenului sau
modelului industrial protejat daca rezulta dintr-o munca de creatie
independenta realizata de un autor despre care se poate afirma in mod
justificat ca nu cunostea desenul sau modelul industrial dezvaluit de
titular.
Titularul certificatului poate aplica pe produs un marcaj de avertizare
constind din litera D, inscrisa intr-un cerc, insotita de numele titularului
sau de numarul certificatului.
Dreptul la certificat, dreptul asupra certificatului, drepturile care decurg
din inregistrarea cererii si drepturile conferite de certificat pot fi transmise
in tot sau in parte, prin contract de cesiune sau de licenta, precum si prin
mostenire legala sau testamentara.
In decursul termenului de valabilitate, certificatul poate fi contestat si
anulat, in tot sau in parte, in cazurile stipulate de Legea nr. 161/2007.
Litigiile persoanelor fizice si juridice legate de aplicarea prezentei legi se
solutioneaza de Comisia de Contestatie a AGEPI, de Curtea de Apel
Chisinau sau de un arbitraj specializat.
Comisia de Contestatie solutioneaza contestatiile privind:
inregistrarea desenului sau modelului industrial ori respingerea cererii de
inregistrare;
stabilirea prioritatii sau nerecunoasterea unei prioritati;
reinnoirea certificatului de inregistrare;
divizarea cererii de inregistrare;
caducitatea;

 retragerea cererii de inregistrare sau renuntarea;

restabilirea in drepturi.
Curtea de Apel Chisinau examineaza contestatiile depuse impotriva
deciziilor Comisiei de contestatie si solutioneaza litigiile privind:
calitatea de autor al desenului sau al modelului industrial;
determinarea persoanei indreptatite la revendicarea dreptului asupra
desenului sau modelului industrial;
incheierea si executarea contractelor de licenta;
dreptul de utilizare anterioara;
plata remuneratiei datorate autorului de catre patron;
incalcarea dreptului exclusiv (actiuni in contrafacere);
nulitatea;
alte incalcari ale drepturilor asupra desenului sau modelulu

Denumiri de origine.

Denumirea de origine (DO) este denumirea geografica a unei regiuni sau

localitati, a unui loc determinat sau, in cazuri exceptionale, a unei tari, care
serveste la desemnarea unui produs originar din aceasta regiune, localitate, loc
determinat sau tara si a carui calitate sau caracteristici sint, in mod esential sau
exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzind factorii naturali si umani, si a
carui producere, prelucrare si preparare au loc in aria geografica delimitata.

Denumiri de origine (DO) protejate pe teritoriul Republicii Moldova

n conformitate cu Legea nr. 66-XVI din 27.03.2008 privind protecia
indicaiilor geografice, denumirilor de origine i specialitilor tradiionale
garantate:
a) n temeiul nregistrrii la Agenia de Stat pentru Proprietatea
Intelectual

a Republicii Moldova (AGEPI) se protejeaz urmtoarele DO:

1. ROMNETI/, (MD)
2. CIUMAI/, (MD)
- pentru vinuri;
3. ESKOBUDJOVICK PIVO/BUDWEISER BIER/BIERE DE
ESK BUDJOVICE/BUDWEIS BEER, (CZ)
4. BUDJOVICK PIVO - BUDVAR/BUDWEISER BIER
BUDVAR/BIERE DE BUDWEIS BUDVAR/BUDWEIS BEER
BUDVAR, (CZ)
5. BUDJOVICK BUDVAR/BUDWEISER BUDVAR, (CZ)
6. BUDJOVICK PIVO/BUDWEISER BIER/BIERE DE
BUDWEIS/BUDWEIS BEER, (CZ)
7. KARLOVARSK HOK/KARLSBADER BITTER, (CZ)
- pentru bere.

b) n conformitate cu Aranjamentul de la Lisabona privind protecia

denumirilor de origine i nregistrarea internaional a acestora, din 31
octombrie
1958, sunt protejate 803 DO din cele 810 care se conin n Baza de Date
Internaional (situaia la data de 6.11.2008)
http://www.wipo.int/ipdl/en/search/lisbon/search-struct.jsp. O denumire
de origine
(ROMNETI) provine din Republica Moldova, iar pentru urmtoarele 6
DO nu a
fost acordat protecie din diferite motive legale:

Concluzie:
Proprietatea intelectual este intangibil chiar dac manifestarea sa
exterioar este una vizibil sau exprimat material.
Astfel, o pictur este un obiect tangibil, dar obiect al proprietii
intelectuale l reprezint creativitatea autorului.
Proprietatea intelectual este rezultatul unei activiti umane chiar
dac n timpul creaiei intervine i un aparat, precum computerul n cazul
persoanei care realizeaz un program pentru calculator.
Titularul dreptului intelectual are capacitatea legal recunoscut de a
autoriza sau interzice accesul anumitor persoane la creaia sa n sens de
utilizare, reproducere, etc.
Separarea dreptului intelectual de obiectul fizic n care creaia
intelectual se regsete este uneori greu de imaginat i neles.
De exemplu,este posibil fotocopierea unei cri n scop de revnzare sau
creterea unei plante pentru a vinde seminele, att timp ct aceste obiecte
materiale se afl n proprietatea celui care dorete s fac aceste lucruri?
Rspunsul este negativ avnd n vedere intangibilitatea dreptului
intelectual, care limiteaz ceea ce dreptul de proprietate permite.

Creaiile ce in de proprietatea industrial i fac un obiect

al proteciei sunt n marea majoritate tot rezultat al creaiei intelectuale.
Deosebirea ar rezulta n aceea c dreptul de autor protejeaz creaiile de
form, iar dreptul de proprietate industrial protejeaz creaiile utilitare,de
fond cu aplicaie industrial.

Bibliografie:

1. http://agepi.gov.md/
2. http://www.patent.md/rom/cepi.shtml
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Proprietate_intelectual%C4%83