&

e
a
'4

Un loc important in lucrare il ocupi schemele9i tabelelesinoptice,care scot

in eviden!6 elementelecele mai reprezentativepentru structura limbii ruse printr-o
E
sintezi logico-vizuald.Exemplele,in schemegi tabelesinoptice,in cadrul textului,
$intconstruitepebazaunuimaterial lingvistic accesibilpentru cititor. Majoritatea
acestorexertple(cu excepfiacelor din exercilii) slnt tradusein limba romind. Prin
acestprocedeuautorii au asiguratnu numai accesibilitatea1or,dar au creatqi posi-
bilitatea confruntirii structurii celor doul limbi. Exerciliile ce insofescdiferitele
compartimentegramaticalecuprind traduceri qi retroversiuni,urmlrindu-se astfel
flxarea gi controlul problemelorparcurse.Succesiunea gi volumul exercigiilorau S U B S TAN T ML (lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)
fost condilionate de caracterultemei caracter
respective: mai mult sau mai pulin
contrastant(prezenlasau absenlacategorieigramaticalein limba romdni, speci-
ficul exprimdrii ei in limba rusd in compara{iecu limba romdni etc.). De pild6,
numdrul exerciliiior la verb estemai mare decit la substantivq'a.m'd' Substantivelein limba rusi se deosebesc dupd gen qi se schimbddup6 numdr
In incheiere,Gramaticaesteinsoliti de o cheie selectivi a exerciliilor. gi caz. Ele r[spund la intrebdrile: xro? (cine?),uro? (ce?).
Prezentalucrare nu este o gramaticdcontrastivi, ci o gramatici descriptivd
a limbii ruse, deoareceprocedeul descriptivJineareste dominanl a-Rrt";J Substantivelenu se articuleaz,i.in limba rusd nu existd a.rticol.Un
Firegte,lucrareanu epuizeazitoate aspectele legatede fenomenelegramaticale
prezentate,autorii str[duindu-se sE ofete problemele-cheieaie gramaticii limbii substantivdin limba rusd poatefi redatin limba romdndarticulatsaunu. Compara{i:
ru$e, necesare,in primul rind, elevilor in invifarea acesteia. .fl uumd"n poru6x.-Ez am citit un roman
.fr uumdlt polain <<AanaRapdnww>.-Eu am czTitromanu! ,,Anna Kareninaoo.
8 ponrine uadeo eepdee.- In rcman sint mulli eroi.

I. Genul substantivelor (Pod uhteH cyulecmsfime,xbHbrx)

$ 1. substantivelein limba rus[, ca qi in limba rom&nd,cunosctrei genuri: rnasclr-

lin (uyuccxdil pod) feminin (crcdncrcuil pod) Ei neu*u (cpddnuitpod).

li
LA
|!a Substantivele masculine Substantivele feminine Substantivele neutre
t:s
se termind se termind se termind I
in Exemple Bxenrple -Exempte
1n in I

tfr consoand
durd TOM -a pfuxa -o nr,tCfrlrd
consoand
lil moale asro*ro6riJ6i -fr sfruus -e 3Aarrne
it -fi uys6fi coasoand
moale
gnepr'r -e 6e.nr6

iii' * Semnul moale (r) nu

este considerat terminalie, ci doar semn grafic.

ll
[{
r{
tr'
fr
f Observalie.
ln limba rus6 genul neutru este un gen independen!
cu terminatii specifice
Ex.; TeoEfiiun .Aaexcdudpa.
_ Nnmele ,Au este Alexondra.
lmo nawe aeoflddaoenp6rur._ Acesta erle timpul nostruliber.

ft
(atit la singular,cit qi la plural)'
.
(in specialcelecare denumescobiecte),pot fi gru. Genul substantivelorcu tema in
$ 2. Majoritatea substantivelor -r
felul terminafiei'Prin urmare'
p* n. genuri,dupl criterii gramaticale,adici dupi

ft a..or* ori genulsubstantivelordin limba rusi

i** at"".*c
if.);
. , . c onc (n.)
o*Oo rd an- l afereastr'I (f.);rerpiar (f') -
estediferit de genul substantivelor
aceleaqiobiecte) din limba romini' de ex': rcnacc
caiet (n')'
(m') - clasii

d i n tre g e n .q i s e n s e s te respectatl | anumel edepersoane,fi eco.

mune: or6q (m.;, rr'Iarr* 6'), tt,ftot"

,0"r." (m.), fie proprii: Cima, A'rerccfrm
(m'), yrrfire.nrunua(f')' g6rymrca (f')'
(m'); O'ru' Omra (f'); K6as' Hrno'nrifi
substqntivelef6rr terrninafie,care la sfirgrtul temei au
marculin savfeminin. Comparati:
g€E (m.), renr (f.); orriro (m.), xurrr (f.);
(f), srepr (m.).
-ro pot fi de genul

esmuodfnb (m.), c,ram (f.); l{B€pE

Genul substantivelorde acestfel trebuie invifat odati

cu cuvint'l respectiv.
(m.), indiferent de terminatie' :Y
,: $ 5. cele mai uzuale substantive de genur masanrinterminate in
:1 -r:
substantive,degi au termina{iaspecific[ genului feminin-
li
I Rw[lUnele
a( : s ) , de n u me s c p e rs o a n e d e s e x m a scul i n' deex' :xfi Il s* unchi ' 96' rymrca-I acmoao6ilttu (automobil) Kperi4rrb(kremlin) py6to (rubl6)
(moua - tinir' precum 9i diminu- 1i
bunic,' uyxqnsa - b6rbat" rrfua - tat6' otcdafn (ansamblu) wizept (tabdr6) cnemtdxltt (spectacol)
ri
tiveleunorntmebErbdtegti,ca:CepExa-det'aCepr6i;AnEua-delaAlerc6fi; 6wtdxao (binoclu) adxomt (cot)
': cmuat (stil)
Bius de la l{nriu q.a. zeosdv (cui) uonacm {tp o (mlndstire) cyxripa (pesmet)
i z6cnumatn (spital)
i uotr, (zerc) mdnoao (plop)
$3.Substantivelecaredenumescprofesiisaufuncsiisintingeneraldegenulmas-glp6rc'rop,rpor[6ccop' chiar deno (n) ozdnu (foc) mynndtu (tunel)
;Un, astfel: nsArr6r, Bplq' ce*per6pq uexilnr, doarda (pioaie) napdao (parol6) y'aozu(cirbune)
dac 6ele s e re fe r[l a o p o rs o a n i d e s e x f emi ni n,d:ex:oni -xopi w l rT4np6nrop- xdneut (piatrl) rera (buturugl) j,poeeao(nivel)
;Ea esteun ilirector buz' xapmdfien (cartof) ndttdeaa (amiaz6)
4. s ubs t a n ti v v | rn o e d p u t4 i n d i c d a ti tp grsoanedesexmascul i u,cttqi desex xdueau (tuse)
$ondpo (felinar)
-Tovrr[;a Ivanov este la nopm$dtn (servieti) Axopa (ancord)
frrnioio, de ex: Toripurq ?Inaxira y dupdrcmopa' xoumpdaa (control) nyma (cale)
pa66rnaetn.- Tovariqul Smirnov avudm (orz)
,dirrrtorl, Torflplq clrnpn6l 6aeuuxopoti| xopti1.ca(corabie, navd) peudna (curea)
Iucreazdfoarte bine. xdpeua (rdddan6)
(orfan), fmruqa (om degtept' Uo.frtta (pian)
Unele cuvinte termioate in -a ('o): cnpori
genul in funclie de sexul persoaneila
ouminte),parrlul (gur6-casci),igi definesc
carg se refer6, de ex': Substantivelecu sufixele
-rqrrr Ei -apr sint de genul masculin, de ex.-
Smom uilnr.rrr-cnpor6. - Acestbiiateste orfitl 3ma A6sosxa-cupor6' JnaiTetts,nucdrew, mixaps (strungar), 6u6tuomCxapt. Aceste
mesc profesii. substantivedenu:;
este orfanl'
-.Aceasti fati Denumirileluniior sint tot de genul
atit la persoane de sex masculin: rmdpr, Qeupri,u,g.a.m.d.
substantivullcorldra se poaf.ereferi, de asemenga'
de ex':
masculinnclt gi la cele de sex femiuin' $ 6. Cele mai uzuale substantive,de genul
feminin in +:
O116 acrt lr.tirr6ra' 'Ea este
Ou uoit rcoln6ra.- El este coic;ul mru;
colega mea. 6oao (durerc)
siugur substantiv este de genul aemdn (vifor)
Diutre cuvintele ce denumesspefsollnoun pon (ro1)

ffi'll
eapadao(armonicd)
foloscaterar' fiinC inlocuit dc cuvintul pedtuorc' uoptiau (moral[) pmJ,mb(mercur)
neutru- aurrfi(copil.) Acestass eitum (pieire) awcm (gjnd) ccaea(legituri)
substantived3 gonirl n:utra terminatein -Ms' Dintre epydo(piept) aefimo (petrol)

g:, $ 4. ln limba rusd existl

"i.ot"maiuzualesinturm[toareie:fi'{':!(n..rr:r:!,np6ul(timp),rrr6rrrr(drapel),
n.rl6ur (flacdri), c6n'rn(.slmiu![)'
aptro (murdirie)
daa (depdrtare)
numu {ald)
6cenu (toamnd)
capdrc (liliac)
cxdmepmo(faf6 de masi)
cn'tepmb(moarte)
l+'lr
ffi
Ft,,'
a*i
6

?'?: ti

I
I
 dmpacn (ramurd) com (sarc) Genrl cuvlntului compusprescurtat este determinat de substantivul de bazii
deepu (uqi)
huepedo(rind) cmato (olel) al grupului de cuvinte din care a fost alcituif de ex.: Iylf{ (m.) (rocyadpcr-
eaa (brad)
ntiunmt (memorie) cneno (stepI) seEuufi yalIrepc6irrnrft urrarfix-magazin universal de stat).
xpoedmt(pat)
neudau (trislefe) cmdnew (grad) ri}C (f.) (ru4poeaexrpocriiuqnr - hidroceatrali).
ruddna(palmd\
nevdmt (presd) cynra(esen!d) 9ro ilrocx6scruft fVM. 3ro 6onrIu6s fOC.
aew (lene)
ui6ena (mobil6) nndu4adt {pia|d) nexu (umbrd)
uedfutu(rnedalie) nocmd,'tr,(pat, agternut) mempdda(caiet)
uedt (aramd) namu (praf) nrarua (lesituri) ra
ryeaa(scop) bxercttru
l- Traduceli substantivelede mai jos. Determinayi-legenul in comparaliecu limba
in una din consoanelequierltoare
$ 7. Substantivelea c[ror temi se termind romdnd.
(secari)' Aoqr
I i*, lu, q), urmati de -r, sint de genul feminin, de ex': poxr Model: oAexAa (f.) - imbrnclminte (f.)
",
iil (fiici),
' rvrrrurr(goarece),neur '(lucru, obiect) 9'a'
(cuvintul O,cdxAa, Maratriu, ca6ro, xocr(lu, nuc'urd, py66urxa, rafi, u6clo, (l6xa,
ni Substantiveleterminate in -ocrr, -ecrb sint de genul feminin'
il
genul masculin' rinczyx, xae6, uanir6, nwtgrfua.,ir,ronoi,d,xapr6$enr, xanfc.ra,nropx6rr, x6Qe,
rocrL -oaspete- estede
in majoritatea h6nonx,rpaltlffi, vep6rrrrr,rvr6fira,Aneps.
Substantivelecare se termin6 in -us, -cTbr'Cbr-Bb'-tlb sint,
I
iti
clt c az ur iio r,d e g e n u l fe m i n i n ' Ia t6 l i s ta cel ormai uzual ecuvi ntedi naceast5 2' Transcrieli urmdtoarele cuvintepe trei coroane,dupd gen (mascurin,
feminin,
$1 categorie: neutru), punind ln dreptul fecdrui substantiv tntrebarea xro? sau sro?
Epar, uyedft, x<incrara,4ov, oxnd, rerp4{r,, raparg6ur, arropfvxa, udpe,
xocmu (os) nddnuct (semndturi) na6opar6put, asrorvro6dn6,TeTs.,Ah;rr.,p;fvra, 46gyruxa,666ywxa,nr6rre,
4r_
ti
$il
6oldsut, (boali)
ttcusuo (viald) uecmu (rdzbunate) plxomtct (manuscris) n6u, ordq, n6ne, yrrirenr, pyxoE, n6prnx, covrti, sp6une,v66em,
4enr.
uinaeucma (urd) cment (stepi) 3. Indicagi genul substantivelorde mai jos. subliniagi sufxul sau grupurile de con-
rarxo (execuiie, chin)
nieecmt (nuveli) ryena(lanl) soctneeere vd ajutd sd le determinali genul.
cecma (veste)
cdsecmt (conqtiin{i) 6poaa (sprincean[) IlNcireln. ulepcr6, cndcapr, rrr6*ogocrr, qecrb, xI{3IIb, r6xarncrr, uesarf-
6./racmb (putere)
cmpacmt' (Pasiune) no66aa (dragoste) cl,IMocrb,crporirenr, n<itecrl, pyroro4*ienr, 6ol6tur, 6u6nuor6rcapr,p64ocrl,
zpycmb (tristefe)
uacmo (parte) ,r,topx\aa(morcov) aecru,udnoctr, r6xapr,
sdeucmu(invidie)
vecrra (cinste) d6yao (inc6116minte)
rucmu (pensuld) 4. Determinasigenulsubstantivelor de mai jos.asotcialifiecarecuvint clt un pronume
Luepcmb(lin6, stof6 de lind) pose,civ
sau un adjectiv,potrivit ca ser?s;i formd.
Model: Cdura (m.) - .{opor6fi C6rua; vo6 rhvrr.
ln celelaltecazuri ne adresdmdicfionarului'
C:irn4, g6*, craan, st6pr, \/lAmg,6rn6x;rr, poxr, ixopr, ruu6ur, rBo3As,
H Cuvinte inileclinabite (HecrlonfeMble crloBa)
tdnoar, cnerr6ur, ordm, uyrr, rp6ux, rarcri, sn6vx, xtopti, Iiruf, uocc6, neup,
napdlr, rmrepnrr6, no.o.

denumescobiecte neinsuflefitesint de genul 5. Asociayisubstantivelede mai jos cu pronume posesivesau ad.jective,acordtniluJe

l# $ g. substantiveleindeclinabilece
o"utru, de ex.: tranlr6o llerp6, xun6, 6np6, gen6, urocc6;
xnpfi, (iuriu), laprfio in gen. Unde este posibil, dali cele doud variante de gen.

I (pariu), TeKcf' rHTePBurb E.a.

Cuvintul Kotpeeste de genul masculin: Oua 'ao6um 'Iipnsrft
x6$e"-Ei ti
Model: lvroft xoln6ra, uoi xonn6ra; 6onru<ifi IVM.

lq place cnfeauaneagrd.
Cuvintele imprumutate ce denutnescfiin1e- KaKaAy'
rco;rfi6pu' KeHr]rpy'
Konn6ra, crpor6, parfur, flaunua, npo$dccop,xaccip, cexpelipr, rrrex6rur;
f3C, crenrae6ra, IVM' rys; r6Qe, 6rcp6, rcolf6pu, xenrypj.

ru t h, in funclie de context, atit de genul cit Ei de genul

masculin, 6' Formali scurte propozilii cu cinci din tmbindrile de uninte oblinute prin
efec-
uunoraRg6_pot
tuarea exercitriului5,
f em ini n :n e n ry p j ro p u ri ;ra c e o e z | d e nl tubnaa* C angurul (femel a)tE i al dpta
puiul (gen f.) , t r **

fi 8
l#
&
r
 -4
)

lL Numnnrl substantivelor(Vucttd
u'vEu cyu4ecmefimenvuwx) 1 consoane, de ex.: rcntea- rrafren; yuewfu-yeuuxf,; cmap!,xa-cmap)'xiri
d,fua(vil6)- dd,n
aotr - uoucfr;xapaadhu-xapmdawfr,; moedpn4- moedpuu4t;

au doud numere: $ 10. Substantiveleneutre terminate in -1or au teme diferite la plural, cipitind
limba rusi' ca qi in limba romini'
$ 9. Substantivelein o silabi in plus: epdna-epeueu5., iua-uuewi, sudun (steag)- manEna,
qi pluralul (uudacecmeeutwe'ructd)'
singularut(edilucnrcenuo'""'nal ex': uCaa (tib) - nneuetd, cdna (sdmir46) - cenwi; substantivele:rurdur (ffac6r6),
f" pfu'ui uo'uft" terminafii decit la singular' de
Substantivele 6p6rrrr (povari), rrlwr (uger), r6nrr (cregtetulcapului) nu se folosescia plural.
deepa- ostpt''
,yrrfr - aysdu, ttiuna - aduns1
pf*ufofoi ptoaut uneori-sclrimbiri qi in tema cudntului: Uaele substantive neutre tern,inate la singular in de
La formarea -o fac pluralul in -s,
'" (frate)- 6pdmst; dpve (prieten)- dpvet'ir'
peaEuorc(cop\l)- pe6i';;-;p; ex.: nae,td(um6r) - nniuu; trotiao fuenunchi)- rotdnul edxo etleoapd)-edru;
d" t*'t udpe-uopfi; zdpod-eopod6'
Alteori se schimbEaccentul' A1aoxo- hircrcn; lxo (ureche)- iwn.
pluralul
genul mascul{n qi feminin formeazd
Majoritatea substantivelor de de reguld'la pluratr $ 11. La unele substantive, odatd cu formarea pluralului dispar vocaleleo saue,
lu-;; -t' tJ" de genulneutru primesc' deex.: xpyucilr (cerc)- rcpyrctcfi;opEz(vultur) - op.,ttit;xri.neuo
cu ajutorul terminaliiior eiatt\-rduafit;
terminaliile -a qi -l' co'roedfrfurivighetoare)- corca#t; admep (viat)-cimpu; dew (a)-dw E.a.
De obicei pierd acestevocale substantiveleterminate in
-orcsi -eq.
Iatd citeva dintre cele mai uzuale:
Formareapluralului substantivelor
dnue au 6ucecmeennozo uuctd )
( O6n asoa

Exenr tucmdx (fo46) -- nscrxri xonetl gftqit) - ronirdr

Tcrminate la
c.nurI lii*,1ii,X'.',f N. pl. ln smg. pl. ntamdx (basma) - nlarnri omeq $atd) _ orudr
nomotdx (lavan) - uoronrrl deopetl $alat)_ ABopr&;r
uuxen6prr ctnanirc (strung) - cramr* ozypal, (castravet€) _ orjpqbl
dur6I -l,l rrxeu6P
M consoand I uesi:lu ozouEx (lwiniff) - orosbrrt
I r,9EilI *oucoudneq (comsomolist) - KoM-
I x6vnatrr
tl -a I xoMsaTs
c€crprr cov6lrr{rr

;l"""---*
I cecrPi

uuc6re.nr unc6re.nn
KaJIeEAApb xa:rengapfi Obsenagie.

FI -u
rerp6pp
MBIIIIb
rerpixu
I\ar'ttllf,
rtays6u
Cu exceplia cuvintului roucou6neq, subsiantivelede mai sus au sufixul
aocentuat.La plural accentul se transferd pe terminafie.
vry:6[
' fi rep6fi rep6u O alti seriede substantiveschimb6la plural accenrulde pe o ,silabi pe alta:
Ml c6ron
cevri a) la unelesubstantivede genulfeminlr?accentulse mutd de pe terminaliepe tema
Fl -' nfufft sriiunn cuvintului: enpni- cmpduw, saefii (stea)- se6ldar; cecmpit- c6cmptt;
pyxi - p{rcu;nceir-a6eu; zonoa.i- e6noow;b) la unele substartive de genul
<)
cr6eo CJIOBA
masculinac,centulse muti de pe silaba finali pe tcrminalie: oe6w (foc)- oeafrt;
cerr6 cbla
-a rczpaadlu.-rapttdnufi (vezi qi $ 1l). in astfel de cazuri accentul trebu i,
N fDrs vMelTS
c,eMefla relinut odatd cu invdlareacuvintului
-M{ :espectiv.
t.-t--
tl - e
16ne
sA6IrEe
IIOJI'
sA6um AIte perticuiaritfififu f+rnnarea
pluratrului
lN t -q

ll- e $ 12. Unele substantivede genulmasculinlac pturalulin -6 i-:i), accentulfiind pe

q' m' ul nu se scrie -rt c'i -u' se mo' terminafie.Aceste cuvinte pot fi formate dintr-o singur5 siiabl: .soru,.nec; iin
l. tnffucrt dupi r' K' xt r'
\ Relineyi I
--l
doud silabe: rdpcg, udruepqi, mai rar, din trei silabe: npodr6ccon.
a ciror temi are in fioal una din aceste
aiiffiT terminafia pluralului substantivelor
LL
t
substantivele rnasculi'e care au la aingular. sufixele
Substantivemascutinecu phnatul in -6 Gi) (desemnindnumeleunor pui de animale)primescla plural
-of,ot(, -6rox
-{ra, -61a, eowdnorc
(pui de lup) - eo,*inal t<omEnorc (pisoi) - reomftrrl uedeescfinorc(pui de urs)
6dpez (mal) - 6ePezri -
6ox (ptrte, qold)- 6oxti uedeectcaral met1norc(vitet) - metrtra; quntEnor fuui de pas6re) -
eiaep (seard)-aeuePd - 4unafrrrr;
aer (secbl) - eer<d ucepe66uox(minz) - ucepedrtu.
azas (ochi) - enaed
z6rcc (glas)- zottocd
do,ra (casd) - douti
dhrcmop(doctor)- doxmoPd i ReEineSi I Substantivulpe6€uorc(copil) are doui forme de plural - peGrfrra
-l
udcmeP(maistru)- uacmePd qi A€rillilii-mul se folosegtemai des). pluralul substantivuiui uelor6r (om)
xpail (lilaut)-xPah
zec (p6dure) - ltecd
n6uep (n'wdt)-nouePd este.lnban.
aya (pajiEte)- tYzti
ilcmpoe(insuln) - ocmPoed
cuez (zdPadd)- cnezd
ndpyc (veli)-naPYcti
poe (com) - Poed ndesd(+xen)- noesd(t'
Substantive defective de numir (Cyt4ecmetimelbHbte,
dupdrcmop- duPercmoPd ynompedtheuate mdtaxo e edtmcmneHHo.u ti,.rtu so tvtHdJteecmletHou
npofidccoP- nPo$eccoPa
yuilmeta-Yuumeti aucttd)

.la
genul]zrc.rculingi neutru au la plural terrninalia -rn: $ 15. 1. Substantivecare se folosescnumai singular:
$ 13. Citeva substantivede
xtircc (spic) - rotdcYn a) substantive coiective (uuead cyt4ecmethne.naaue
6pun (frate) - 6Pdmst co1updme.otaorc)cu formi
nepd (ptand,,Peo4e)- ndPsn de singular, denumind insd, o pluralitate de fiinle, de ex.: MonoAdx' (tineret
aucm (ftwzd)- ailcnrts
ddpeao(coPac)- dePietn qe;rondqecrno(omenire),rpecrircrro (!dr6nime)
ayuc (sol) - nYa*fi $.a. sau de lucruri: u66e*
rpuil (aiPL)-KP&nbt' (mobili), uocf4a (vase), 6e;nG (lenjerie), oA6xna (imbr[cdminte),
cmyn (scaw) - cmi'ttt 66yrr
seauS(verigd)-sedHbs inclltiminre);
produce alternanleconsonanticein
La unele substantiveformarea pluralului b) substantivece denumesccereareqi regume:nyryryfra (porumb), nuenfqa
(r-s); cyr (nod' ciot)-cytth
tema cuvintului, de ex': dpyr (prieteQ-dpytth (griu), poxr (secari), r.rM6tr (orz), rcapr6rpe.nr,
noprc6arg.a.;
(n - q)'
' de ex':
eite substantive formeazl pluralul in doui foluri' C) substantivecare denumesc
/ tttictttts (ddpeea)-frunzele (copacului) - metale: 16:roro (aur), xendco (fier), rue4s (aram[), cranr (o]el), pryrr
rucr ( tucmtt (6yadzu)-fai (de hirtie) (mercur) q.a.
- elemente chimice: nrc.rrop6,u(oxigen), no4op64 (hidrogen), asrir g,a.;
t xte6i (e ndae)- grtne (Pe ctmP) - medicamente..acnnpfn, f,oA, nenuqnllfrt;
xne6 (ahe)
\ xad6w,(6dmte xtd6ut)-plini - lichide: ro46, a6gxa, ulaun{xcroe;
(hmoeo cmapur<d)-fiii (acestuibdtrtn)
t catuoel;fr - alimente: ufco, u6clb, c6xap;
cr'Iu ( cuilt6-J#tElttw).*-fiii^(Vattiei) d) substantiveabstracte: .nro6r6rr(dragoste), cu6aocrr (curai),
u6,rogocn
gcoald)
/ vqumeafr(e wxdae) plgfesorii (la (tinerefe), qr6sne (lecturi), ronopdnne(vorbire), reunori (intuneric)
q.a.;
yqrf,re.m -
<'r;;*;d'6iprcctiia-iiiti,tsua)-4aso&Iii-'(mwxbm-leninismului)
e) substantivecare denumesc lunire anului gi pu,ctere
cardinare: eua6pr,
{e*p6ar, Mapr ...; c6nep(nord), ror (sud), nocr6r (est), rrinag(vest).
$14. S ubs t a n ti v e l e d e g e n u l ma s c u l i n termi natel n-rl run' -i uutransformi la
(cet6tean) - zpducdane;
plural aceste sufixe in -*u, -o", de ex.: zpawdxt{u
$ 16. 2. Substawivecare se folosesc numai la plaral:
rcpecmartw,(!dran) - xPecmufuu
S ubs t a n ti v e l e te rmi n a te i n -trR fo rm eazi pl ural ul astfel :xosl nu a) substantivece denumescobiecte-perechi:
(bulgar)*6ottedpw;
(stlpin) -xoeaesill zocnodf,s(domn)- eocnod6;6otedpw orrcri (ochelari) n6rmqbr (foarfece),6p6rcr (pantaloni), cdnu,
rc.rr6ur g.a.;
zpysftu- ePYsiw.
tt
72
rtl
#
F'
F
* b) o serie de alte substantive care trebuie refinute:
g
#

12. a) Formulali scurte propozilii cu substantivele:

lt. namr6, rvrerpti,raxcf, ruocc6, xropri,

t
t
ddnuzu(bani)
dpoed (lemne)
cluepxu (amurg)
uilxaamu (gah)
xaailrcytu (vacanii)
aacdt (ceas)
#
5i b) Transformalipropoziliile, trecind substantiveleile mai sus Ia plural.
Model: 3ro n6Boenanrrd, * 9ro sdssrc reJrrro.
I dyxri (parfum)
t4u (ciorb6,de varzl)
cniercu (ffiqcd)
cj,mxu Q4 de ore)
uepuilta (cerneal6)
ndxoponu (funeraiii)
H
$i
it $ 17. Substantivelenedeclinabilede tipul na.rnr6, xnu6, urocc6,raxcri q.a. nu
E
I au formd de plural, dar daci lrem si indicdm existenfamai multor obiectedin
EliF?iataie mai sus, se pun la plurai cuvintelecu care se acordd acestea,de ex.:
€i
,j: lll- Declinrrer substantivelor(crtoneuue uulu cyt4ecmgumetaaax)
Oxono r6po,uaupox6rnr s6sbrelxocc6,- in apropiereaoraquiuisint qosele
I
F
noi. il S ls. ln fimbarusi sintgasecazuri,fiecEruia
corespunzindu-i
o anumitdintrebare.
Rarcire na.rtum6!- Ce paltoanefrumoase!
rcpacticwe
f'"
t:
I lntrebarea (Boup6c)

t:.
*.:.
F:.
tll
T1
.r,xerctlu t
t:

!f
Hl
7. Treceli la plural urmdtoarele su.bstantive.Re\inegi terminaliile nwndrului plural: I Nominativ (tr{r'aeruitenrrrrfi)

E
c {.
a) xypn6n, xtacc, Jrhl'ztna.rpariropricr,
rfcr, r<iunara, nfpra;
Kaprrisa, mrdta, crar6a, xccn6rra, ap- 2 Genitiv (Po,rirernmrfi) ro16? qer<i?
(al, a, ai ale, cui?)

6) a*rorrao6:tnL, ABepb,rerp6,g, r"rys6fi, tpalrn6fi, nopr(p6nr, ue;p6gr, rpon6tr, 3 Dativ (.(rirenrnuft) ueui?
uep6runx, rrrtrus, cnerr6r.rr, repdfi, na6opa"t6pus, r6rs, g,q6slie.

8. Formoli pluralul substantivelor de mai jas. Fili atenli la terminalia substcntivelor 4 Acuzativ (Baxrire.rrrsufi uer<5?(ce?)
dupd eansoanele z, r, x, uc) q, ur, ttl,
py6riurxa, Knfra, Rox, ron6puu1, adxra, nnau1, nlrndfixa, pesrinra, crapj;a 5 Instrumental(Tsoprirenrurrft)
Mbrurb, r6xa, raprrina, Q66puxa, lrilxa, rdxeura, ro6ra, xirnxa.

9. Treceyi la phtral substantiwle de mai jos, urmfrrind schimbarea corectd a accen' 6 Prepozilional (llpe4noxcxufi)
t'"tlui,.
Mode!: urxatp - irxarlr*
lJlrta(p, cro.u, ltdpe, u6le, nucura6, c:r6no, oxu6, 4orr.r, r6pog, .nec, 66per,
Limba rusi nu are cazul vocativ.pentfu a exprimao adresare,in Iimba rusd
napan46ru, rnar, gnop6u, genr, pyr<6,uori, rde:A, yurlre.lr,,qpyr, g6pero.
folosim cazul nominativ, de ex.:
IQ. Treceli la plural urmd.toarcle tmbintiri de cuvinte, nina,, dai une, noucti,tyil.cma,
ucyoud,r.* Tatd, dd-mi, te rctg, revista.
Sror rpax4axrin, cndpuft n6ee.u, raut npo$6ccop, 66lufi rqer6x, xop6rnrzfi ln schimb,cazurileinstrumentalgi prepoziyional

ffi;,
sint specificedoar iimbii ruse.
u6crep, ad6paa cecrp6, ceprdsnarfi.re,nondx,ndnoe xun6, rpacrlroe urccc6.
C-azts.l
instrumentalindicd instrumentul acfiunii:
ll. Treceli la plural unt'tdtoarele intbindri de cuvinte, indictnd, unde este cazul, schim-

ffii
ff!i
ti:-,
barea de accent Ia substantive.
Model: 6onsru6r"r Eolr,urrle cuer6
Fo.lrr,rrdfi cuer, Troft 6par, xop<iniafr cstla, nrrcdrcoe g6peno, ndarrfi cryn,
Oa nilnaemrcapaRgaur6lr.- El scrie cu creionul

Cazul prepozisionalse foloseqteintotdeauna cu prepozilii:

ill!; Ed|ywra paccrcdsueaema ceoEu46rcrae - Bunica povestette
b'*h.
srdurqfi roaoc, uoft po4n6fi rpafi, Sror geriEnrrfi rucr, B6me npdvr, xpAcnoe desprecopiliria sa.
ri: srivr, xop6runfi xosiuu, 6€:rrrft xne6, ram y'rfrenr,
Acestedoui cazuri se redauin limba romdni pnn cazulorrriti, cu prepozilii.
{4ir
tiit! tA
LA i
ffi l
JI
 namdrul singular $ 21. Declinarea substantivelar masculine gi neutre cu tena in una dht consomtele :
$ 19. Declinarea substantivelorde genul mascalil gi neutru la
x, q, |tr, q, q

Tema iluri Tenninagie accentuatd Terminalie neaccentuatd

Genul
Se termini in
N omd4* nae,a6 | neilsduc cdpdqe
Cazul lntrebarea neutru G
fiin1i omqi tuea{ | neilstiuca, cdpdqa
D omw nteu!,. I neilsducy cdpdqy
A omq.6 nre,r6 | neilstictc cdpdge
N r<ro?qro? 6pam yuednilt< oxnd -t -O I om46u naaafir I neilsdlrceu cdpdqew
G ro16? qerd? 6pdma yud6uuro OKHA -a P (o6) om46 (o) nteu€ (o) cdpd4e
| @) neastime
D roruSi?uevlf? 6pdmy yud6uury oxn!' -v
A xord? cro? 6pdma yad6aurc orcud G(m.),N (n.)
I xeNd'Iev? 6pdmoa yud6uuxoa orcn6a -oM Observalie,
P (o) xorra?(o) uEu? (o) 6pdme (o6) yqd6uuxe(o6) oxnd -e Substantivelemasculineqi neutrea cdror temd setermind in una din consoanele
quierdtoare:x:{r urq qi q primesc ra cazurinstrumental
terminaliile -ou (cind
accenturcadepe terminalie) gi -enr (cind accentul cade pe
tema cuvintului).
Tema moale- g, 22 Declinarea substantivelorde genul
feminin la numdrul sincuiar
Genul neutru
Tema duri
N
Intrebarea cu n inaintea
U terminatiei
Intrebarea Exemple TerminaJii
N rro? qro? uytiil | uape I sdtinue | -{*.) -u1n.
G xor6? qer6? n y s d n I udpal sQduun | -r N rro? .IT'o? cecmp{
-rc_ rcufiea
D vevY?
xorra5i? uysdto I udpnlsddnuro | G Kor6? qerd? cecmp{t
-a
xnilzu -rr, (-r)*"
A ro16? qro? *yrra | ,io, I sdanuel*?:fi' D xorraj? 'rerr.rj? cecmpE xuilee -e
A Kor6? qro? cecmp! rcutizy
T xerra?.IeI\a? uytdeu I ndpeul sdduueu | -eal I xeu? qerra? cecmp6fr
-v
(oSsddnuu| rcaileoit -ofi
P o) rov? (o) rdrra? 1o)aysde l(o) -e,-u P (o) icorra?(o) vdrra? (o) cecmpS (o) xnilee -e

Tema moale
l. Substantiveiemasculinenume de fiinle au la acuzati't,aceeaqi
fHtlr{ll
lnlrebarea
formd ca la genitiv, Substantivelemasculine9i neutre nume de lucruri au acuzati' Exemple Terminalii
vrl la fel cu nominativul.

2. Substantiveleneutrea cdror tem[ se termini in n primescla cazul prepo-

zilional incd un R, de ex.: sdriruue(N) -sdduuu(P)'
ii
t
N
G
D
A
xro? qro?
ro16?'rero?
xovf? 'rev5i?
rord? qro?
mEmt
mdmu
mime
m4mw
n)aus
nituu
ailnun
n,tdr4.ads
n,tdt4adm
nad4adn
-f,r -f,:
-tr: -llr -!l
-Qt -ilt -ll
niauto
l{ I
xeu? qeu? mirnefi ttrtaueil
naduqads -K)r -Fr

& $. 20 Unele substantivede genul masculin au la

genitiv singular terminalia
ft P (o) rcou?(o).r€rr,r? (o) mime
n.ndwaduo
\o)nndffi-€,
-efio -efir-to

fr
(o) ail.,tuu
o parte dintr-un intreg, de -nr -q
-y (-ro), atunci cind indici o anumita cantitatesau
ffr, ex.: xyc,rc cdxapy (o bucatd de zah6r), qduxa vdto (o ceaqca de ceai)'
gl
FI
qdn'
xuaozpduu criryyQn kg de brinzd) sat: xynilmucdxapy,edmuma
Substantivulx.re6 nu are la genitiv singular termina{ia -I, de ex': rcyc6rc g,
xil1a, xynilmuxft6a.
ffi 2 * Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. _ 15g1

ft;,
.@
t6 t7
s

'j
*.':.
s,!.
Er t

n
fr
(cu tema in una clin
$ 23. Declinarea substantivelor feminine terminote tn -a 16' a) Trecegiurmdtoarelesubstantiveh mnrl instutnentalsingular,notind accentele.

n consoanele x(, q, Iltr.u\ q).

Model : ueuii.r - ueu6nou, dar rapaxgri.m- xapangaur<iu,

F Terminalie accentuatE Terminafie neaccentuate Vveuir, 6pun, nu\6, uefts6x, cner6; orq6, urriqa, ua6rqa,qp,gvepb,xutiea,

I ecmpdaa yuilmeauuuqa
urueml4a, rcyryp5?sa"
mempddu,uo,so yailrneno,utrcirem, agror\ao6furb.
b) Formayipropozilii scurte ca cuvintelesubliniatela cazul iwtrumental.

fi,
w
N
G
D
ceeqd
cSequ
c6eue
dywd
dywrt
dyutd
ecmpdau
acmpdue
yartmeaouur4tt
yudtmeawtuqe
17. t) Traducelitn limba rusd.
Un pahar cu api, o ceaqci cu cafea,o bucatdde zahdr,o bucatd de piine,
!{ d!'w1, ecmpduy yailmea*nryy
g A ceeui'
I ceettSfr dyw6fr, ecmpduefr yu{tmeaunu4efr. un kg de miere, o cutie de ciocolatl, mult popor, a bea un pahar cu ceai, a
Hi P (o) ceeud {o) dyutd (o) ecmpiue (o6) yvwneaunuqe cumpdrabrinzS.
[{ b) Formulagipropozilii cu cinci din acestetmbindri de cuvinie, la alegere.
!!
t{ 18. Puneli substantiveledin paranteze la cazul corespunzdtor.
fi:
# Observa!ie.
r:t l. Ha ypdre (reov6rpux) vgr cri5ima.nussrr\46rer6uo(o6rxcn6uue) yurirerix.
li substantivelefeminine a cdror temd se termind in una din consoanelex, u, 2' K (rdicqar) no anrriwoi (ucrdpnx) rpeuogar6re* (nogo6pan) unrepdcmre
H
rr, ru, q au la cazul instrumental terminaliile -ofr (cind accentul cade pe

[i
$i
IT
r,
terminalie) Ei -eft (cind accentul cade pe tema cuvintului). -'niocrp6qr'ru.
4.
3. B (:airae) rnxcilsr ycrardrner rereQdu rdaofi (norcr-pfxqus).
K (cr6sqns) vdAnenno noAxogrtnndes4.5. on6 dqem.nr66nr(xfuaus).6.on6
nonsri[ c (lpur6pwE uMaptix) B rdcru.
E fa
H LXerct|u
H
HI

H
13. Pune[i tntrebdri 5i indicagi cazul fiecrtrui substantiv subliniat.
q6cro
l. cecmpd pa66raer ua sas6.qe.2. Pa66ma cecrpdr unrep6clrax. 3. On Declinarea substantivelor Ia plural
roropfr o saedde. 4, noMoraer udue rta rSixne' 5' fl' rl.uury nucuud
'{6aowa (Ctt:toudtme woriiu cyryecmeurne,,haux eo auilucecmnetffioJnraucd)
6pdmy. 6. B n6pre iretre qaem&. 7. Moft Apyr nriuret rcapaudaw,u, a x nniil1i
-tpac
pj'uxoil.8. Epat pucler doa. 9. Ed1ywxa anniler eazdnty,
$ 24.Toatesubstantivele
la pluralau termiriafiiidentice
]a trei cazuri:dativ -avr
14. Puneli in locul spaliilor punctate substantivelesubliniate la cazul genitiv. (-ril*), iw l rum ental -al,M (-rmu) qi pr epozi ional
! -!x (-rx). *.
Moclel: Vueuilx orse'I6er, Oru6t yuenuxri npiolr:rrnrrfi' Declinarea la plwral a substantivelor cu tena daria
1. Vqenilx orse.I6et. Ors6t ... up6airirnrifi. 2, Cecmpd HanI4cA[a rrrcrtrt<i'
flscru6 .., dqesr o6pii4onano vesi. 3. Mrr noceTrilu aysdil. flocerqense ..,
sapr Aocr6ruro yAoB6nbcTBue.5. Y,a?imertu cnpocri;rr yuerur<6. Mrr c.nfiuaev pac-
cn6s ... 4, Toedpuul o6rrrcHrir rucre sag6.ry. o6rscn6nue ... 6lir.lo 6qess icsoe. N uuuceadpat xd*ttamot 6r<na
6. Mrr opranusferrt.nrmeparip:rsrfi aduep.Oprauus6qur .'. nporun6 xopour6' \t uutrceudpoe xdunasn 6*aw
D uucrceudpau xdnrnman 6rcnau
15. Subliniali substantivele din propozi[iile de mai ios. Puneli tntrebarea corespun' A ttuuceuipoe t<dunamot dnta
r urnrceuipaau
zdtoare fiecdrui substantiv, ardtindu-i cazttl- KdrVtttAmAi4U druaau

ffi
ffid
1. VqesriK .rrr6er ynpaxcxdurae.2. On nrirne:r TencT na A,rcxi. 3. Iloverray rur
ntureu6 xapaugarn6v? 4. Vqrirenr uudpuu pacor6srrraer o repdrx n6ruero
sap6Aa. 5. Osa ga€r cecrp6 xuriry. 6. Y.r66uzxr Sroro tr.l6nb.rfixa
q^irql;te. 7. fl.
P (a6) uu,zceudpax

* Substantivele a ciror
(o) rcf.wnmax (o6) dxnax

ffi nw:rf urcriud vroerqi 6p6ry. 8. Mn yoax6eru n6urux yslnrendfi' 9' M6ner*xufi temd se terniind i.a consoaneleSuierdtoare,K, q, ,,!, u1. primesc
la aceste trei cazuri terminaliile
lnrifurtquxecr ir,rticonoxdrvr tr sfnKofi' : -aM, -&Ma, -ax, degi dupd consoanele moi q gi q in loc de
a se aude r, de ex,: rtov6u, moetipuryau.
F;:
8", i:
Hi 18
71 L9
tri T

ffi;
&t iE
'*: j
 Declinarea la plural a substantivelor cu tema moale $ 26. substantivele de gen feminin terminate la nominativ singular in -a (-t\ nu
au terminalie la genitiv p|ural:. wxdta-rrrKorr, t<uilza-runr (dacd au temd
Terminalia
l aD ,LP durr) sau depdaua-,qependur, i1aoua - f6.nonr (dac6 au temi moale)-
Substantivul uddn are Ia genitiv plural forma x4,{fl.

N nucdme,tu uyadu dedpu rnEmu nonh t, Retineli cind substantivele feminine (gi neutre) au inaintea termina{iei un
G nucdmeae& uysdee daepert .:imdmeil_ nondil I
grup de doud sau mai multe consoane, intre acestea se intercaleazd vocala o sau
D nucdmetnu ays'datt daepha mEmn.u no.rti.u
A nwdmeteit uysdu daipu m2nteil notk e (6) pentru a u$ura pronuntarea cuvintului, de ex.: mapd.ora_ mapdtox,
I nucdmetnuu uysdaau deepiau mdmsnu notth.uu crcdsxa- cxrisot<, ddeo'axa- ddeoaerc., cecmpd- cecmEp, uepduraa* vepdwe*
P (o) nucdmeaax (o) (o) deephx {o) mtmax (o) no,thx substantivele feminine in -Hfl nu primesc la genitiv plural -r dup6
consoana n, de ex.: 6dunn (twn) - 6dwen, eilwua - eilweu, ndcaa
- ndceu-
,Observa!ie. vepdwua - uepdwen. Exceplie: depiena - depeedus, xj,xua * x!,xous.
Cazul acuzativ plural al substantivelor care denumesc Jiinle are terminaqia substantivele ferrinine terminate in consoanE moale au ra cazal genitiv plurat
identicd cu cea a genitivului (A: G), iar cel al substantivelor care denumesc termina{ia -efi' de ex.: n.oduladu-n.aou4ad6fi,
mempddu-mempdideil, cmeno*cmen\fi-
Iucruri are termina{ia identicd cu a nominatilului (A : N). $ 27. substantivele de genul neutru terminate i.n -o (6sepo, nucta6) ia genitiv
plural nu au terminalie: os1p, nilcea; la fel gi cele terminate in
-e, care au ina-
Cazul genitiv plural (Podilmetunwil nadiw unducecmeenttozo uuctd) intea terminaliei una dinconsoanelequieritoaresauq,de ex.: yaituule(gcoald)-
yafututt4; norcmdaqe (prosop) -notomdne4; cdpdqe (inimd) - cepdeq (vezi $ 26).
$ 25. Substantivele de genui masculin au la cazul genitiv plural terminaliile
substantivele neutrein -o cate au lanominativ plural terrninalia
Of, -ef, -efi. -r, formeazi
genitivul plural in -en: ddpeeo(copac) -depieua -depdeue4 xpur,rd (arip6)-
1. Substantiveiecu temi durd au terminafia -oe, de ex.: xpdtttua- xptuaen; nepd (ptan:a, penifd) - ndptn - ndpuea,
yuenfirc- yueuurcil- yaeuux6n, z6pod - zopodd - zopod6s. substantivele adpe gi nd,re formeazd genitivul plural in -eir: r+rop6i,t,no't6fr,
la fel 9i pync# * pycrcd*,.
l-R"ll"rlll Substantivele care la nominativ plural se termind in +r primesc Ofnaxo are genitivul plural in -os-o6,xaxor
it geniiit plural terminalia -er: 6pam - 6pdman, 6pdmaes; cnxr-,x * cntittttx-
cm-ll.nies rtucm - aricmsn * nicmaet; sau -efi: dpyz - dpyzsft - dpysfift; E 2s., R"li*li I substantivelefeminine qi neutre care au -u inaintea termi-
cbnt* cuHolbfi - g6m6e4.it.Semnul moaie (r) se pdstreazi in tot timpul naliei fac genitivul piural in -ft' de ex.: dpaua (armatd) - dpauii, sdduve
g61H-g61nsesh.
declindrii la plural, cu excepfia substantivelor din grupul: (cl6dire)- eddHufr.
-catnoedil; dpye-dpyzrh-dpysdil, care-l pierd doar la genitiv'
Tabelul sintetic al formirii genitinrlui plural
2. Terminafia -bn (-esi este caracteristicd substantivelor cu nominativul singuiar
in -f,, cind accentul cade pe tema cuvintului terminalia este -eB' de ex.:
c"nu I Terminatia
ypocrcdil-1,potrcden, uysdil.-,uyeden; cind accentul cade pe termina{ie, aceasta N. singular
I
se transform[ in 6r, de ex.: 6oil (lupt6) - 6o6s; eopo1dil (vrabie) - eopoquEv. xapmitaa xapm*a F r fdri. terminalie
3. TerminaEia -efi o primesc substantivele in consoand moale sau in consoani orcnd 6rcoa N { (-r este
seuth seadau F t doar un semn grafic)
quieritoare (x, v, urntr|), de ex.; aemouo1itlto- aemouoddt/teft,uouc - Hoa46ft) epav
zdpod zopodde M
- epaa\fr, KapaHddw- xapaudawdft, moedputt'1 - moedput4eit' -oB
aysdil tvysdee M -eB
Observalie. cmenb cmendil F (
Citeva substantive de genul mascuiin nu au terminafie la genitiv plural: aemouo6titto aemoaofuilteil M I
udna eongin, uudzo napTl.eix, namu \eJron6$', udctcottuxo par (de citeva ori), uatc, ulatdut uoucdil, waaawdtr M I
spaq, nlraul epaaiil, naaqdii M I
ndpa ean6r (o pereche de cizme). ,
ndae notitt N I

xpecmahuuH-Kpec-
I Relineli I forma genitivului plural de la substantivul: ndpmua ruipmuil F t ^- - .
Iara termlnalle
sddque sddttuil N
mbfuHe- KpecrbtlH. t

al
 Genitivulplural al substadtivelordefectivede nwrdr (vezi $ 16) capitd urm6- apuArne, u6prre, uo'rr, tparr,o6t, cap6fi, per6, ner6u, repdfi, rt'rcrama, vy:ifi,
toarele forme: rapangeru,ToM,sar, udcHr.
a) fdri terminafie,de ex.: udttcuu4w-ndcottttq, aopdma(poart[) -eopdm;
20. Formali genitivul plural. Grupa1i in. cadrul fiecdrui gen substantiveledupd
dpoad- dpoa, vepa{tna- aepuil.tt, xaaucytu - rcanrtxy4 ndxoponw- noxopda, particulafitdlile ce le prezintd tn Jormareagenitivului plural.
dinaa- diaez, cj,mt<u- cftmot<,c!'uepta- cj'aepex;
a) ,{ort, xapaa46m,cryr, rrox, mxen6p, apa.r,Jlucr,rraprr{36u,4pyr,uzc6rem,
b) cu terminafia -on, de ex.: o'anl-our6t, ,aactr-uac6n, dyxfrr-dyx5s,
yrerrir, cngm6rnr, canr5r, ron6puu, conAeT,xovcorr.r6leq,py6;rr, TpaMD6ft,
eech- eec6t,xouc6perr- rconc dpeozl
trnau, ypox6t, crrs, r<ipo4, uelos6x, rpecrrfiuur,
c) cu terminalia -efi, de ex.: cdtn-caaEfio qn-ryefr, nbda-tnd6&, hctt
b) K6r'ruara, raplriua, d6noaa, rudr, nep6nsr, nbpra, rap€nxa, AeBoqxa,
(cregd)-.6c2efi.
Bliruur, cr6sra, cecrp6, n6car, rfxna, ur6rr{ary',Ipepb, epMrrs,n6prta, plivra,
per6n crerll, .Iepdrnsf, vlarr, oBq6, MbIIIrb,
Particularitifi ln declinareasubstantivelor AorIL,
c) Mdpe, cr6ro, xplrn6, n6ne, orcu<i,gdpero, uep6, d6laxo, gA6uue,noro-
$ 29. Substantivelefeminine Marb qi gorr' cele neutre in +nr, precum gi substan- r6sqe, c6pAqe,racrvd, 6sepo,npegnpuri"rne.
tivul masculin ryrr prezinti in declinare citeva particularitdfi. Iatd declinarealor:
21. Formali genitivul plural de la substantivelede mai jos :
Femioin Masculin Neutru Ovrri, c6nn, tacdr, udxnaqbr, Kap[6Gr, xarfxyrEr, A6lr6ru,vepnlina,nopdra,
N

I Singular xouc6prrr.

N MAT6 .EOII6 rryTb IrMrr BpeM.s 22. Treceli la plural substantiyele

subliniate.
, -1 , T-t
G
.-,,i-
MarleplB /soqlepla ryrf IIMIEHIE BDEMIENIE Model, On nliruer nucuud.-Os ntruer nicaua.
D r*irleplr a<Sulepiu uynt fvlenlz rp6ujeulu l. Or nfnrer nuctud. 2. On ntiler moedpuryy. 3. Vqrirenr rosopthr c yve-
A ruarr Aoqb- rrJffb vMl BpeMt nucdu. 4. -I[ nonaoriro nodpj,ze.6. o.Fj tl,js,6nrnodyj'ey. 7. fl, ecrpgrwracs c yuti-
.7t . i--- . t-t . i--i
T Marleplbro .[ocleplElo nyreM uMletrleM BDeMleHleM memnu4eit,8, Trr mb6fisrb paccx6srrrarr o6 yu{tme,tuuu4e. 9. Kixwtii Aenb oE
P o v6.rlepln s a6vlepln o rryrf oo riMleHlr{ o BPeMleEltr ry;rier no ndprcy.LA.PoAfre.ru rop4ircx ycnixou crlsa. I 1. Caruron6rner6er uaA
ndtea. 12. Ha n6rc pa6draror rpecrrfre.
Plural 23. RdspundeliIa intrebdri, folosind cuvinteledin parantezela forma corespunzt-
toare.
N v6rjeplu ul
A6,.rlepl rryrri nvlena BpeMeg a l. Kor6 ru xA€rr6? (tpysrf n no.qplirn).2. O xorvrpaccxisrmaer ou? (cnopr-
G uarlepl6ft Aoqleple [I]
.) . nyr6fi nr'.tien BpeMEH cu6rnr r rp6nepu). 3. Kor6 rrr 6narogaplfus? (roripuu1r.r, 4pysrf, uo.qplirx)..
D MarleprIM Aoqlepl,fiM nyrfiu r.rMlerl
6tr,t BpeM CH6lr 4. Kor6 :rio6sr .q6rrl?(pogure*u, y.rare;ri, yvriremmuu). 5. C xelvrrbr rogopfn
A Marleplen AoqlePl3* nyrri r.rMleH
6 apeLt en e
ra nepervrdne? (.q6syurxr r ld.nr'u.rxr). 6. 9er6 arr xerdrs una?(5rcn6xnr{ 3Ao-
i MarleBrMr{ Aor{leplhuu nyriuN nMleB 6nru BpeMEE AMII
P o MaTleplrx o noclepltDt o nyrdx o6 mrienl6x oBpeM ef, ax p6ere). 7. IIro ssr ryuri,nr B uararrlre? (6r4f:ru, r66rn u rocr6u). 8. Koqi ru
A6lro annoAfposana?(aprricrrr, 6nropu n pexirccdprr).
iN'
:t
Observalie. *!t t,
Spredeosebirede substantiveleriMs gi rp6rur, carela plural primesc accentul
pe terminafie,snriua (steag,drapel) are la plural accentul pe -dn-, (*n-uEua,
maa6t, stwudna.u,utaudaatwt,atauEtax). trV. Vaiorile principale ale cazurilor firi prepozifii
| (OaroeBntefiaalw nal*lt 6ez npeda6zoa)
i:i
ii Exercilii $ 30. 1. Cazul norninativ (Euenilmeaunttilnadi*)
Fl 19. Formali genitivul plural de la urmfitoarele substantive. Grupagi-le dupd termina-
Rispunde la intrebdrile rcro? (pentru fiin1e.)gi rro? (pentru lucruri). Cazul
; nominativ:
liile genitivului plural.
?:
ii
Knfra, urx<i.na,oSaxcn6une, na6p9,uoxc, lpepb, AoM, ltptcnn, ariruuR, 4epdnx*, a) denumegteobiectul care sdvirSeEteacliunea san desprecare se spuneceva,"
. ol6ao, 6u6nuoldrca, u-ndrqa.qr, noprrp€m, pjura, nor[, crygdnr, cecrp6, npeg- find subiectulpropoziliei: BBar paidmaan. 3,qrf,me6ontut6e;
t: aa.
22
&
,r:

J
 ''#/i
,.4+1
kl
(*t

b) indici ce reprezintdun obiect,indeplinind in propozilie funcfia Ae nUme ,,, $ 32. Cazul genitiv in imbindri cu adjective se folosegte:
predicativ: Ox ruxeu6p; Eyxapicm- croafqa Pyuimuu; i.. a) pentru exprimarea obiectului comparafiei, de ex.: flymiil 4slrrnneeOare -
Dundrea esle mei .lugl declt Oltal, Iotoua rfinre Adryurr *Tindrul este
c) se folosegte ca adresare in absenfa cazului vocativ: Vumdil zpduxo, Brf,nrop!
ij mai Inalt ca fata;
b) este cerut de adjectivele n6.nnrrfi (plin), gocr6finrfr (demn), de ex.: Mdto-
$ 31 2. Cezul genitiv (Podumeaauttfi nadew) ,l

in imbindri cu alte substantive determ.indtnlel,esulacestora. Are rol de atribut docma notuh HaAdxA u cnt. -Tinerelea este plini de speranfegi forfi, gmo noim
l

in propozi{ie, rdspunzlnd la intrebirile: qefi? qrs? qr6? qrn? (al, a, ai, ale gocr6finnfi cnhr;br-Acesta este un poet demn de glorie.
,rl
I
cui?) ; xax6il! rarir? narrie? rcarfe? (ce Jel (de) ?/,' ro16? (pentru fiin{e), uer6?
(pentru lucruri) - al, a, ai, ale cui ? $ 33. cazul genitiv dupd numerale * sau cuvinte care desernneazdo cantitate nede-
terminatd:
1. Ca g in limba romdnd, cazul genitiv:
a) dupi 4na (4ne), rpr, rerilrpe, precum gi dupi numeralele compuse cu
a) indicl persoana cireia ii aparline obiectul (genitivul posesiv): 3mo
acestea folosim genitivul singular, de ex.: ABr Kapo|IAanr6, rerfipe yqlet0lx6, ded-
rapauArlu Brfrrropa (veit xapauddw?); Bo rctiunara cecrpli (uun xdunama?); 3mo
dqama g;nexr.firno cmo cdporcrpn py1lfi;
ua;rrr:6 orqi (rtaE nanm6?); Mriprn no.{pfrr udeue (avu adpxu?);*
b) dupi numeralele lrrrt, rtrecrb ... pin6 Ia .qsiAqarr qi dupi cele compuse
b) indicil subiectul unei acliuni substantivizale,de ex.: {T6Hne ysentrr<i - citirea
cu acestea se folosegte genitivul plural, de ex.: trsrb nrx6aunros. mecrni,qqaru
elevului, o6rrcx6nne yrfre;ra - explicalia' profesorului, Aceste construc[ii arati rerpdgei, cro ceMb py6.rr6fi;
ci acliunea exprimatd de substantivul la cazul nominativ este sivirqitd de substan-
tivul aflat la cazul genitiv. Construc{iile de mai sus sint sinonime cu propoziliile c) dupd cuvinte ce aratd o cantitate nedeterminatd.' ux6ro, mi,ro, crcd;rrxo,
'simple: yueailrc vumdem, yw)meaa o6tncuaem; n6cxo.nrxo q.a., de ex.: un6ro .irrca6ft (multi oarneni), u6.no rmrr (puline cir{i),
n6crco;nxo rerpdgefi (citeva caiete), un6ro urynra (mult zgomdt).
c) aratd obiectul asupra ciruia se risfringe actiunea exprimatd de un sub-
stantiv (ce provine de la un verb tranzitiv): rr6nue rurinr- citireacdrlii, pem6nue $ 34. Cazul genitiv dupd verbe.
raAiqu - rezolvarea problemei. Aceste expresii sint sinonime cu cele de tipul: 1- fn imbindri cu cuvintele xern, ad 6utto, ne 6j:demse forosegteintotdeauna
qumdmo rcwizy Si peutdmo sctldvy. genitivul, de ex.: v nenA ner rp6uenu - En n-am timp; .B stile nd 6wio cr,o66r-
In sald nu erau locuri libere; Ceeddun ae 7jtdem aoxlifi- Astdzi
Comparali: nu va fi ploaie (nu va ploua).
a6rn uzpdrcnt--uzpri aer6fi : subiectul ac[iunii
2. cazul genitiv se foloseqte dupra verbele tranzitirte, daci. acfiunea se rd.sfringe
uzyuilma rpauuiruny - usyuduue rpalor6ruru : obiectul acliunii
numai asupra unei pirli dintr-un intreg. Comparali:
2. Spre'deosebirede litnba rom6nd, in limba rusi cazul genitiv in imbiniri cu Cecmpduaauadaueqiro. *.8 e[muaa \afi u a*utlta eo de6n.
alte substantive mai aratil Sora mi-a turnat cegi, -Eu am bdut ceahil gi am ie;it tn curte.
a) tntregul din care s-a luat o parte, de ex.: .nucr 6yuirn (o foaie de hirtie),
3' Dup[ verbetranzitivelaforma negativdfolosim atit genitivul,cit qi acuzativul,
craxin no,qft (un pahar cu apd), nyc6n x.tr66a (o bucatd de piine);
Acuzativul se foloseqtein vorbirea curentd cind complementuldirect al propozi-
b) caracteristica obiectului, de ex.: yp6rc pi,ccr<ozo rlurc6, yai6aux fipawi,z-
liei este exprimat printr-un substantivconcret, ComparaJi:
cxozo llwth; .E ue rcynrtta[Berris.- fl ue rynilta qrerfi. (ultima varianti in vorbirea cureir-
c) tnsugirile obiectului, de ex.: mrcanu xopilmero rciqecrsa -lesdtur|de td)' dar numli: -E ne nin.si eonpdca.Forma <<flne n6nat roup6c>nu estereco-
bund calitate, buowa shrc6noro pricra - tindr de staturd inahL, mandabill.
4. cani genitiv estecerut de o seriede verbe care exprimi o dor.intd.,o rugi-
I neyine1t I tn cazurile ardtate(la punctul 2) genitivul din limba rusi esteredat minte, o cerere, a$teptarea: xomdmu- eaxomdmu- Onfi xor€an urtrpa,- Ei vro-
in limba romdni de cazul acuzativ cu prepozifia de. Alte exemple: 6ym&ttxa iau pace; acetama-nocrcenimo** - )I(e;r6rorne6dcq{crr,s-f1l rtorescfericire;
nro;roni-o sticld de ilapte, yvrtmeao rfrirnrcn- profesor de fizici, dieywxa
cpElnero p6cra- o fatd de siaturi mijlocie. t '
+ Mai aminunlit vezi capitolul
,,NUMERALUL..
* * Retineti expresiile uzualc in
i :, cazul genitiv care presupun verbul xe.narr: npuimnoeo
* Observali acordul intrebdrii (cu substantivul determinat) ln gen, numir gi caz:
i;-wqeruiLtna!-poftd bun6-! cqacmtieozo nymti!-drumbun! cnoniilrcE*6uu! -no&^ b;ii;A !
xapanddw? (m.),,ron x6uaama? U.), ut? nattnl?,(n.), utu udpra? (pl. -loate genurilc).j ' eceai xopduezo!-toate cele btme!

24 25

ll *l
r I
npoafrmb-nonpactimb - Ilpomf c.rrrira!Virog, (dali-mi) cuvintut! ucddmu - oncu-
ddmt - Onil xad.w pecmi - .Ei a$teptau primivara, precum qi de alte verbe ca:
dofiuedmr'ca-do1ritmaca (a ob{ine): ycn6xor, xop6mnx pery.rrrr6ror; docmuzdmt-
docmi'ao: cno6ft u6flH (a-qi atinge scopul); mpi6ooamu- nompi1oeami; (acere):
.rycquurfinrr, ruruunfil nyzdmucn-ucnyedmuca (a sesperia); 6aimoca (a se teme):
x6loqa, Tpy.lnocrefi E.a.
-I Reline1i I Uneie dintre acesteverbe se folosescqi cu cazul acuzativ,atunci tiild
se referd la w anumit obiect concret"Comparali:
Munuquondpmpd6oeat4oIcyrw6xr* Mililianul a cerutlegstimalia(m anumitact).
Mututquoudpmpd6oeaagolryudnra- Mililianul a cerut un act (o legitimalie oa'
recare) sau:
Oxnpbcumxuiry-El cere cartea(o anumitd carte).
Ounp6cumtenrtru-El cere a carte (oarecare).
Exerci{ii
dspundeli la intrebdri, folosind cuvintele din paranteze.
Model. 9:efrSror raparA6m?(Btirrop). 3ro raparg6ru Blfuropa.
l. rleSror Aornr?(666yrura). 2. Veit 5ror yr66aur? (yufrem). 3' $rs fvra
xaprfNa? (tor6puru). 4. \us. sta pfuxa? (or6q). 5. r&6 5ro rrarrbrd?(ltrl,:rcuum).
6. tIrE :lro ur6rbe? (a6soma). 7. Ilr-fi rsr.tra ra cron6? (6par). 8. IIeft nopt$6m
.nexrir na crline? (Maprfu). 9. tlrr xapar4aruriy rraeai?(,{an). i0.9ru t3i$nan
ropnt6pe? (apyr).
25. Traduceti tn limba rusd.
*
' 1. Explicafia profesorului a fost foarte interesanid.2. Profesorul de fizici
explicdintotdeaunabine. 3. Rezolvareaproblemelornu este grea.4. tn manualul
de matematicdse afli (este)rezolvareaproblemei.5. D[-mi, te rog, un pahar cu
ap6. 6. El a luat o feiie de piine. 7. La leclia de limba rusi el ascultdatent.
26. Transformali propoziliile in construclii sinonime,folosind cazul genitiv.
Model. Vqeg.rtxorge.I6er- Orrdr y.reuur6.
1. V.rf:ren6qtr4auat6er. 2. Cnoprcudrrr mp6rcr s sorefi6dJr. 3. Hacryr6er
n6ro, 4. Brrcryn6ror aprricrrr. 5. V.rfrem oxp6urmaer. 6. V.{ensrf orresircr.
7. Xop uodr. 8. Tor6puuq pa6draer. 9. Mysur6nr nrp6er ra crprinre. 10. On
ucuonrier Fdxa,
27. Formulagi zecepropoziqii cu cotxstrucliilegenitivaleoblinute.
28. Rdspundelila intrebdri folosind imbindrilede cuvintedin parantezela forma
corespunzdloare.
Model.Kaxrterj$nr.I ou6 rynkna?(66nufi rlBer).-OH6 rynf.ua rjrpan 66loro
qB6ra.
26
l. Karri.s g€nyuxa uprxo4rina ro ruue?(cp6xsuft pocr). 2' Karde m6rle
66urona uefi?(xp6cmrft qner). 3. Kaxrix6to traro? (xopdureex6uecuo). 5. Kaxdft
qerrosdrraur gzp6xrop? (6orunr6ft yu u mn6ut). 4. [taxfe f6.noxu rrr rynrllia?
(n6pant copr). 6. Kaxrie5to xocrrbrrru?(6ornmdftpasrra6p).
7. Kax6non6 A6ryuma?
(eeo6rrrnon6xaarxpacor6). 8. Kaxdi 5"ropagnonpn6rrnrur? (nocn64unxxoxcrpyn-
rur).
$Jraduceyi in limba rusd.
1. La speetacolsint mulli elevi gi eieve.2. Cite muzeesint in oragulvostru?
C,lteteatre? 3. Nu am timp liber. 4. Astrimnu va fi spectacol.5. Pufini elevi au
rezolvataceast6problemS.6. ln biblioteci sint multe ziare qi reviste.7' Sala este
plind de spectatori.8. Ei i-au urat drum bun gi somn uqor. 9. Cit de mult am a9'
teptat prim6vara!
*
3. Cazul datr (fldme/tbHbtil naddlr€)
$ 35. ln trnba rusd, ca gi tn timba romdnd, cazui dativ indici obiectul, ciruia
ii es,te destinatd aclianea. Rispunde Ia intrebirile rcouf? (pentru fiinfe), xwf?
{pentru lucruri) - cui? In propozi;ie este complement indirect, de ex.: Epam
daEm qeemt* cecrp6. - Fratele dd fiori surorii (sale/ - KoW daZm? - Cdtu
mhuem nucuud orqf. - Fiul suie o scrisoare tttblui (sdzt) - rconajnilwem?
1. Cazul dativ este cerut de acele verbe care presupun o acliune ficuti. in fo-
losul cuiva sau adresati cuiva. Astfelde verbe si*t: daedrnu-damv (a da),
dqimt - nodapimo (a dlrui), norcyndmt- rcy'nfimu(a cumplra), npuuocitntu-
npwecmfi (a aduce), nocutnimu-nocnima (a trimite), noxdsueamb- noxasdmu
(a ardta), eoecpfima- crcasdma (a vorbi), paccxtisuteama--:-pacct@sdmLi(apovestj),
omeeatimu- omedmumu (a rlspunde), nucdmu-nanucdmu (a scrie), seoHrinta-
nozeouitmu (na me,tefiLuy) (a suna, a chema la telefon, a telefona), nouozdmt
-nondaa (a ajuta), anrcdrtpoaamo'(a aplauda), coadmoeamt- 776s661!rr,r.64n76
(a sfdtui). Ultimele doud verbe cer in liurba rom6n[ ca.zul ac;'lzativ (spre deose-
bire de limba rusi).
$ 36. 2. Spre deosebire de limba romdnd, in limba rusi cazul dativ este cerut de
citeva verbe, a ciror acliune este efectuatl in dauna obiectului, de ex'. uewdmr"
-nsi,1siltdm6 -On rrerni{er olqf -El tl deranjeaz& pe t'dta; 'ttcntumu-oft1a*
acmilma-Oui otorucrfnn nparf - Ei s-au rdzbunat pe dugman; ontxdsweamt
-6nxs63i7vn6-IIoueujt mu orlr:as6;r.Apiry s nduou4u?De ce ai rctuztt sd(-tri)
,slli prietenul?
Urmdtoarele vetbe care exprimd. anumite senlimente ceL, de asemenea, cazul
dattv: ptidoaaftTbcst*ofpddoeamtca (recu6)-a se bucura (de prirndvard), J'du-
ertimucn - yduertmucn (roupricy) * a se mira {de intrebare), saefidosatnL'- txosa-
ertAoeamu(roor{pnwrura)a. invidia {pe tovar6qi) - couyrun$osatw * ttocauitocmao-
eona {gpfdy} * a comltdtinzi (pe prieten}.
z/
j
 32, Traduceli tn limba rusd.
$ 37.Exprimareavirstei.Spredeosebirede limba romdni, in limba rusd,cind vrem
si exprimim virsta, Subiectu[logic trebuie pus in cazul dativ, de ex.: Bpriry a) I' Noi(ii)iubinqi-(i)respectdmpepirinli qiprofeso'i.2.EaciteEteurinou
namwdd4amu rcm-Frrt$le (meu) are cincisprezece ani; Cewp6, cxdpo ucnda- roman. 3. Fratele deseneaziun muzeu qi o expozilie. zfr Acest penar costd zece
wutca deddtqamb tem-Sora (mea) va implini in curind doudzecide ani, lei. 5. In fiecarezi el face gimnasticd.
b) I' Elevul invafi. cuvintelegi expresiilerusegti.2. Dd-mi, te rog, manual'l
I RtWl expresiicu substantivein cazul Mfipy - uup! -
I citeva ,dativ: .Pace tdu de limba francezi. 3. fi-am adus o carte foarte interesantd.4. Tu
5tii cit il
Iumii ! Cnfisarepirnr- Slavd eroilor / Ilpln6t uiue, oruf * Salutdri r4amei, iubesc pe fratele meu. 5. Toatd viata i-a plicut sd munceascd.
tatei... Fl{usrnun rep6ru - Monumentuleroilor,

4. Cazul acuzativ (Buruintenauafi nadduc)

5. Cazul instrumental (TaopilmenbHbni nadeuc)
$ 33. l. Indic[ obiectul asupraclruia se rdsfringe acliunea,rdspunzindla intre-
bdrile no5g?(pe cine?) , yo? (ce ?) . tn aeeltcaz, se folosegtenumai dupi. verbe $ 39. 1. Aratd instruatentul acliunii, rdspunzind la intrebarea veu? (cr.r ce ?),
tranzitive, de ex.: fieourca pucfer uBer64 (uro pucjem dieourca?) ; V,aeulurri de ex.: trtucoadmuralnxgaur6lr- a desenacucreionul ; pdsamt uox6v-a tiia
yearc&om y.rrire;rrnx{y (xor6 yeatrcdrcmyueuurctiT). cu cutitul 1 eamtupdmt rpfuroft - a tterge cu cirpa.
i.
In propozilie joaci ro1 de complementdirect. -ry 2. Expriml moilal acSiunii, rdspunzind la intrebarea xan? (cum?), de ex.:

2. In combinaliecu orice verb indicd o anumitd perioaddde timp, avind in i eoeoprtmarp6urcnu r6.uocox-a vorbi cu voce tare 1 paseuadmaca 6dlcrprrmu
r6rwraux - a se dezvoltain ritm rapid; mai poate indica obiectul cu care se . -
propozilie funcfia de complementcircumstanlialde timp. Rispunde la intrebirile
(cit timp?), KqX-A-61lI'ol(cit de mult timp?), $qry rf-c19? alt.obiect,
a" op{tt rcmfim nrr{qefi
(.". ;l; ;f ?i ;i;it"H;iiri
,9fj{},f9"-unnMLewt:!
(c\t de des?), de ex.: Ousauuadtcsuj'ttrxoilrfx,qrrfi aens (rcaxudcmo?)- El ca o pasire. ,"*., ";;;;';;i
se ocupa de muzicd in fiecare zi ; I{orpg )ftx3nl oru ntpyddttrca(rcax ddno?) - 3. Irdic6'1;ubieg,tul-logi9
ai ac{iunii,cind verburstd Ia diatezapasiv6.Rispunde
O via{i intreagi el a muncit; W o, uumdt poadu (cxd'taxo epduenu?) - la intrebarea rceu?(dc cdire cine?), de ex.: vnpatrcaduue aanrtcanoyrenrrrilr --
Timp de o orl el a citit un roman. Exerciliul este scris ik citre elev.
3, DupI vetbelecr6urr - a costagi n6curr * a cintdri folosim, de asemenea, 4. Arati' mijlocul de locomolie,rdspunzindla intrebareaxar? (cu ce? cum?).
cazul astzativ, de ex.: Temptidu crdnr py6lr (CrcLaarco cmdam?)-Caietele de ex.: dxamunfieclou (rpaun{eiu,anr66yconr),temdmv cauoa€rou.
(Crci,toxoedcum?)Brtnza cintilreqteun kg.
eostd o rubli ; Cuipn6cnt r<n.rrorpiurvr Observayie.
Pentru a exprimamijlocul de locomolie putem folosi atit cazul instrumental,
cit gi cazul prepozilional,de ex.: dxamt n6es.qou
- dxamu na n6elgeo ttemdma
ta
EXercttru caruo,rdrorvr-temdmuracauo,n6re,dar numai: dxamu wa re.noczn6ge(ua .16-
rraAr * cu]calul); na rqrrdre (cu crrufa); wwmb ns tLgrce(a mergecu barca).*
30. Rdspundelila tntrebdrifotosind cuvinteledin paranteze.
$ 40. 5. substantivele
caredenumesc profesiunisaa.funcliistauin cazulinstrumen-
1. Kor'a1irbr Aarryv66uui<ra? uucrvd? (cectp6).
(yvrlrelr). 2. Koria! nrr nuc6"nr,r tal dupd verbele:eu1apdmt-a&6pamo (a alege), uaeHaudmu-tusudaumu(a
3. Konrf Brr nouor6ete r pa6dre? (rrnfu.ra
n 666yrura). 4. Kov! 666yura paccx6arr- numi), pafidmamu,cttyttcilma,de ex.: Ee6 4updlcroporu (xeu?)_ L-au
naer cr6srcu(rrqixn - nepoti).)5. Kov;i coadtyer lrilra xoporudy'rrirrcx?(.q6:ri,I). '.a,su$quJm
numit director; On pafrmat nnxen6pou (xeu?) *El lucra ca inginer.
31. Puneli cuvinteledin parantezela forma corespunzd.toare. i
I
I
|
R p l i n p ti
- - - t- "- t' ie copulative 6r,rrr* & rt), cranonrfrrrcs_ crarb
l T) r r n i rra'ho

L Mdnensxascqcrp6ueru6er(6par). 2. Os orrag6.l (anVrpa ndvou.r.r.3. Mu I (a deveni) se foloseqtccazul instr'mentar: on 6rr.rr cry.qr6nron,l

ona cri,,a
p6gonarrcr (ycndxfrfcnorixron6pr.ruefi. 4. floueuf u"t yA""ttt.i.t.cr (uoup6crr)J,",
5. Hexoporu6 garrigosarr (xolndru). 6. (Epart nrrr ner. 7. (Mapff) urecrud4qarr
Jrer. 8. fifi.gn nocnhr npua€t (u6rrtaa
u orfi$. 9. Ha un6rqagu crorir ndv.sruur I
I yvfre.urnuqefi.

* In toate situafiite aritate pini

aeum cazul insttunetfial se redi in lomaneste prin cazul
(rep6ifsu6r,ayxa. I
l
acuzativ cu prepozilii.

28 ;l
.1:
I
z2

+!i*.::,
.:e: l
&t
 :l

f.
I 6. Alte verbe care cer cazul instrumental: ales director. 4. El vrea sd devini profesor. 5. Fratele meu a fost stu-
dent, iar acum lucreazd ca medic la lard. 6. El s-a dovedit a fi un bun
l. nefimuca (a fi, a constitui), rasdmuca (a pdrea), orcasdmuca(a se dovedi a fi),
de ex.: Hapddnxnfierctrnopurim ucmdpuu-Poporul ex;tecreatorul istoriei; Ona
specialist.
rcfxercs ped€xnou-Ea pare o copili; Oru orcasincs xopriuruu rorfpnueu- 36. Formulayi propozilii cu urmdtoarelelmbindri de cuvintet
I .E'l s-a rlovedit a fi un bun tovariq; rrc6os6rucs nefis6xerr, ynnex6rrcr v}isrtxofi, nnrepecoe6rrcr cu<5prorvr,

f,
i',
pyroeodfitna - a conduce (pa6dmoil, cmpo{tmenacmeou)
ynpaethmu-a
*
conduce, a dirija (nawfiaoit, opxicmpou, eocyddpcmeou)
rcoududoaamo a comanda ( 6amanduou, noaxdn)
pacnaaaedmt - a dispune de (epdueueu, eosudrcuocm-rnu)
pyroao4fm r[66pr.rrod,ynpaanirr oprecrpona,o6aaA6rr 6nbltoir,t,rnaA6rr mo-
crp6rnrur.r xlrn<dv, ganma6rucr uareudrrmoft, udrugosarrcq ycu6xorur.

o1mddmt - a poseda (artdnuauu, 6nwmon) +

l.*

eta dimo I - ^. , (a3btKoJ't,mexHuKou)

Staptnl
oataDima f a
wtmepecoedmucfl- a se interesa de (aj,sou<ofi, ttumepamitpoil)
yetercdmvca-a fi pasionat de (ucrjtccmeon, ui'suucotr)
V. Valorile principaleale cazurilar cu $epozifii
nrodoadmaca-a admira (nettsderceu, npupddoil)
zopdilmoca-a se mindri at (ycndxan, pesyatmdmauu) (Ocuoenthe3HaqdHu.n c npedrdzarwu)
nade?tcert
savnadmuca-a se ocupa de (cndpmou., nameud.muxoil)
ndrosoaamucn - a se folosi de (6nttmau, annnpami'poii) $ 42. 1, Cazul genitlv cu prepozi{ii (Podilmemuutil nadduc c nped'ttizauu)
arc4pmeoeamt- a jertfi, a sacrifica (mizuuro, noxdea)
g 41.7. Cazul instrumental este cerut gi de adjectivele doedn'uttil (mullumit), A. Indicarea locului. (O1osmuduue adcma-rge? (unde ?)
6oedmoit (bogat), uea? (de ce? in ce?), de ex.: Yudrne'rc gondleu udffurau
pesyJrrriraw - Profesorul esle mulfumit ile rezultatele noastre. fiotr{rna llpdxoew
6orira xdilrnw*Valea Prahovei este bogxtil in petrol'
y - lingd (in Vqettix cmofim y Eoexfi.-Elevul std la (lingd) tabli.
imediata apro-
Exerci[ii piere)
6teono- Iingd Acmau1oxa asm66)tca6ro.no rvlyr6n'- Stalia autobuzului este
33, Rdspundelila tnffebdri,folosind cuvinteledin parantezela cazul corespun- lingi muzeu.
n6tne - ltngd B6rre n6pna cmpdam r<utrcmedmp. -Ling[ parc se constru-
zdtor.
ieEte un cinematograf.
Model, Hev nSuryt sdMnro rpecrnine-noonepiloprl? (tp6nrop)-Kpecrr-ine- 6mr (n6;rusli) 6nus gep6nnr naxddumcnmenniqa.-Ltng6 satse afldo serd.
roouep5toprr nfuuyr sdrra.nro rpinropov. lingd
1. rler'r ror rrldevrpfnu?(aoai u r'rduo), 2.Herrt sBruliurere r xndcce?(pjulta no*pyr * in Borcpjn A6us nocadiltu depdeun.-Xn jurul casei s'au sddit
r rapar46ur). 3. Ilervrminryr y'uerrmf na Aocx6?(rtlen).4. qeu rrr pdxeurr x;re6? jurul porni.
(pac- nnyrpr6.- in in- Bnyrpr6 nlapwadsepo.- In interiorul parcului este un lac'
(rox). 5. Ilevr lrrr eArfu'lu{co? (nfurra n uox). 6' 9eu vrr npra'r€crrnaevca?
teriorul
uecxa).7. tleu ou 6Aeru uxdly? (rparurnrifi fnn alr66yc). aue- in afara 3aedd nocmpdu,tlr BHerdpola. -- Au consffuit uzina in afara
34. PuneSicuvinteledin pa,rantezela forma corespunzhtoare. oraqului.
nl.o'llt* de-a fBgo.rrr no6ep6ntsapacnotdcrcenunp ercpdcutte om.tiau, - De-a
1. On roaopft (rp6rimr,rfir6noc). 2. Hitu:a npou(rrulennocrr pasnr'rn6ercl lungul lungul litoralului sinl hoteluri minunate.
(6drcrprre t6vgru). 3. Iloven4i rn cvdrpurur Ea rrac (rarfe rnas6)?4. Ou ncer46 vlfiua-pe lingd anu npowtrt rurirvrorerirpa. - Ei treceau prin fafa teatrului.
x6xrr (6ficrprre mard). 5. On nel (upexpicnrrt 5ac).6. E€ rnas6 cneprdror:(v6ri- prin .faya.
nut).7. Bp6rurrnerfr (rnfqa). cpe4*(nocpe- Ilocpegri tiga nocmpduruudauil pecmopdu. - ?n miiiocul 916-
xii) - tn mi. dinii s-a construit un restaurant nou.
35. Tradu.ce1itn limba rusd. np6ur (uanp6- IIEirne uaragrhra crorir uaru AoilI - Vizavi de magazin este
l. Am aies ca seffetar pe cel mai bun dintre tovardgii nogtri. 2. Acurn rlrr) - vizavi casa noastrd.
el lucreazi ca strungar intr-o uzind nou6. 3. Pe tovarS;ul Popescu l-au
,.sj J1
JIJ

,.1
;ii j
 H
-..1

S 43. B. Indicarea direcliei migcdrii It

6o*dd,mu(ca), oceoflodimo (ca) om- a (se) elibera de ..., cxpwedmo(ca),
(O6ozuavdnue nanpaeainundificmeua- orriaa? (de unde?) t. crp6tno (cn) om-a (se) ascunde de...
)
2. Cu prepozigia go;
ut-din, cle la npuwEa nr rur6lrr. - Elevul a venit de la qcoali.
J.,aeu{trc a) indici local limitd, al acfiunii (do xaxdzo uecma? - pini in ce loc?) - .{o
a adus fiori din pIdure.
i
Ottd npuuecad qeem& ntn6cs.-Ea it .t"6"1 uvt udEa uac-Plnl la stadion mergem o ord.
or-din, de la Ildeed orxdDum or roxsdna,-Trenul pleacd din gari' t

c-d e la Mat eepnytuca c norciaa. -Ne-am intors de la gari.

Observali corelafia dintre prefixul verbal gi prepozilie: Aoilmfi ilo uaeaahta
c (o)- de pe Bosuutl xnizy c niprH! - Ia cartea ile pe banci!
as-zi - de dupd llr-ra ur:flQa nosainact tidab.- De dupi dtla,p a apdrut - a ajwge pind la magazin, Aofleucdmt no l6ua - a lugi pind acasd, govu-
un $oarece. mona naizy go rontld-a citi cartea pind Ia sfirSit;
ygtt6[- de sub Rdwxa a&waa ngqto4 cmotd. - Pisica a ie;it de sub masl. b) indic6 timpul qi anume:
- momentul final al actiunii, de ex.: Mat omdutxdnu e aecj, Ao B6qepa
Observalicorelatiaprepoziliilor careindici locul rumrde
se petreceactiunea,rds- (do rarcdzo epdaeauT-ptnd ctnd?1 -Ne-an odihnit in pddure plni seara;
punzind la intrebarear.ae?,cu cele ce aratd direclia de unile pornegteactiunea$i momentul ac{iunii, de ex.: - Mut ecmpdmutuca go cuerrrirr* (xoedd?)-
care rispund Ia intrebarea oncy,ua? Ne-wtt tnttlnit inainte rle rylectrcol.
Comparali constructiile temporale antonimice cu prepozigiile go qi nocne:
Comparali: Mw j,uuuca Ao o66Aa. - Bot yurtmeco nricle o56la.
Mu ecmpdmutucb ilo cnexrdnna. - Mot ecmpdmutuct ntc'ne cuercrirc;rs.
r,ne? orry4a?
3. Cu prepozilia c are:
Y,teHrircj,aumcn s wrciae. VqenilrcnpuuEa nc uxdau.
a) sens temporal indicind:
Ifdegd cmoilm ur eorcsdfle. Ifdegd omxddunt or eoxstiJ.a.
Mu cu1mpuu iaamq Hs cmadudue. Mu nowu co cmadudna doar5fi. - momentul inilial al acliunii (c xarcizo epiaeuu? - de cind ?) : Eryt c ilil,rcrsa
V,aeaiu( omce'ldem y docxi. Or docxi ou udtm na udcmo. on tui'tan nucdmu cmuxrt. - Incd din copilirie (el) a inceput sd scrie versuri;
Ruued rcctcilm ta ndpme. Bogauil rcuilzyc ndpmut! - perioada de timp in care se situeazd acliunea (cu prepozilia Io): c y4r6 go
Motwt uaxddumcn ta wxd$ou. Muuo noaeitnaca nc-s[ utxdfia. r&epa - ile diminea{i plni seara ;
Kdurca cudilm nan cmon6u. Kdwrca eiutta sz-no/., cmoad.
b) sens cauzal: sanadrcanft c r6pa - a plinge de necazn eoeapfirna eo
g;r6crn*a vorbi din riltateo y6eauintu co erpfxy - a fugi de fric[n saxpuudma
$ 44. C. Altevalorialecazuluigenitivcuprepoziliile (flpyeile snaqdnuapodfime,ro' c ncnyry- a striga de frici.
woeo nadeucd c npedileauu): or (de la, de), ao (pini la, inainte de)onoc.ne(dupd)'
c (de, din), us (din, de), y (de la, pe, lingi). 4. Cu prepozipia uz aratd:
L CU prepazilia ari a) o parte dintr-un intreg, de ex.: odud nr xaprfiu -unul rlin tablomi, and-
a) indici obiectul de la care pornette acliunea: Ctta no.rtyutitt denozu or eue rs pa.66tux - (cei mai) mulli dintre muncitori;
argi(omxida- de unde ?, om rcozd?).- de la cine ?, - Fiul aprimit bani dela-ta'ta-; b) materialul din care este fd,cut obiectul: rcoarinnvtnr upiruopa ---icoloane din
b) indicd distanya (impreun6 cu prepozifia Ao), de ex.: Or Eyxap6cra go marmurS, nadmae Il3 ulefiRa- rochie (din) de mitase ;
Koncrfirqu ant dxatu ua uawfiue (omrcyda? satJ om KQKo?o uecma? .,, do xa- c) cauza acfi,unii: us ap6e{t -din ilrrgoste, uz yeancdnat -din respect.
xdzo uecma?), - De lr Bucureqti la Constanfa noi am tners cu rnasina' 5. Cu prepozilia yi
c) exprimi cauza acliunii, de ex.: Mriro.aux n,cd,aem or 66.nn (ont ueed?,
a) indicd persoana .cdteia ii aparfine un obiect (sau de la care se ia un obiect):
noueay?). - Bdiatul plinge de ilwere.
V uo4pyru ecmt rudeoen"tdmte (y roro?) - Prietena (mea) are o roehie noud,
Prepozifia or se mai folosegte:
- dupd adverbe de loc ca daren5 (departe), nedaaerc6 (aproape), cnpdea (in
dreapta), cfuaa (in stinga), de ex.: Aaler6 or r6poAa - ileparte de orag, c;r6ra I Relineqij verbelecare se construiesccu prepozilia y (ardtind obiectul de la
-.
or Marasrina- tn sttnga magazinului ; care se ra ceva):
dup[ anumite verbe ca: saryut4dma(cn) sar4umtimu(ca) om ..' - a (se) 6pama -- esamu (y roe6?) - a lua (de Ia cine?)
apdra de..,, zaeicemu om-adepinde de..., omrcdsutearno(cn),omrcasdmt(cn) om not<yndma-rcynilmt (y xoz67) -a cumpdra (de la cine?)
-: arefuza, a nu fi de acord cu... omnuqdmo (ca) om-a (se) deosebi de..', oceo- npocilmu-nonpocimt (y xoe6?)- a cere (de la cine?)

32 ii .i - Grarnaticalirnbii ruse& uz gcolarc. - 1581 33

,t
rl
 cnpdwusamb-cnpocitmb(y xoe6?)- a lntreba (pe cine?) 38. Puneyi tn lacul punctelor prepoziyiile potrivite ca sens.
omauudma-omnkmt (y rozd?)*a lua (de la cine?),a sustrage,
l. ... pa6drrr oa6 rr,€r aoru6fi, 2. Haru porrr crorir ... re6rpa. 3. Mrr c.udr-
urann vjrrrry ... fnurpr. 4. Ou6 6rrn6 ... nogpfrn adua. 5. ... Apira n6snft
$ 45. D. Cazulgenitiv cu prepoziliile6et (fdrd) Ei atm (pentru). rocrr6lr. 5. Onfi erq€ne sdnurr.r.., lrye6x. 7, Os crofr ... Aocrri u nrimer yrpax-
t. Cazul genitiv cu prepoziiia 6er exprimi:
sduue. 8. E€ un6rre... ur6pcrn. 9. ... Fyxap6cra .., K.njrxa-Handxr,rganexd.
a) lipsaobiectului(6esxoz6?6esueed?) de ex.: OunowEaercuu66ecApyra-
10. -.- 46rcrua os n6qar uuc6rr crnxrt. ll. ou pa66ran... ndrAneftndqu. 12.onri
EI a plecat la cinema firi prietenul sdu; On eitwen e edpod6et s6mrna - .E/
xrfuru s AepdBEe.,.rvr6csqa.13. Tsod un6tre ... ru6rxa? 14, ... rlun nogsrifiocr
a ie;it tn ora.;{ari umbrel6;
COJIHtrE.
b) rnodul acfiunii (xarc?):O6rr,anoou n{twem 6ec om*6ox- De obicei el
scrie filtl gregeli. 39. Traducepiin limba rusd.
Comparali construcliile antonimice: A. l. Am o camerdfrumoasd.2. La mine in camerdestemereu ordine gi
Ou nowE,t a xund 6et gp'!rt, - Ou nouia e xwi c ApyroM. curilenie. 3. invil dupi amiazd.4. lmi pregdtesclec{iilepinE la prinz. 5. Lingd
Ou niluem 6er ourft6orc. - On nilwem c ouf6naw. casanoastrd.esteun parc. 6. Iati fratelemeu vine din parc. 7. sora (mea)vine de
Ia gcoali.
2. Cazul genitiv cu preitozilia gnn aratd destinafia obiectului: On rcynil.t nodd-
B. f . in jurul parcului s-au sddit pomi. 2. De-a lungul aleii sint flori fru-
poK Errs ruirepu (dm rcoed?) - El a cump1rat un dar pentrt mama ; 3mo edsa Errs
moase.3. Trenul a tr€cutpe lingi pidure. 4. ln rnijloculpddurii e casapidurarului.
ur,erils (d,tn uezd?) - Aceasta este o vazd pentrt flori.
5. vizavi de gari se gS.seEteun mare magazinuniversal.6. La intrarea in muzeu
o seamd de construc\ii cu prepozilia pg.n: undem saauduue Arrf, trac -
I Retineti I agteaptd un grup de pionieri.
are importanld pentru noil ocudea gm 6ec6grr - o bazd de iliscufie 1 ycadeua 4$. R.dspundelila tntrebdri. Fili atenli la alegereaprepoziliilor.
g;rn pa66rur - condisii de muncl ; Bonpde mpydaufr g;ra yuernr<6- Intrebarea l. Mofi 6par pa6draersa gasd,qe. Orry.ua ox npuurdn?
este grea pentru elev; 3mo saddnue odnedmenuo Atrr yrernmd - Aceastd. temd 2. Moitcecrp|ryn*er s ca,qi. Orrlina oai upuml6?
este obligatorie pentru elev 1 \mo o6ancuduueueo1xodilrvroEJrsyuewx6- Aceastd 3. Or6q r.rMarb 6dmllsa sorgfJe. &*y,qu onf npr.lrunrl?
explicatrie este necesard pentru elev. 4. Hau xnaccno6xa:rua srcqipcno. Orx}iga neprlircg saur Kracc?
5. K6rura 6rrni gag6penov. Orryga nogsriracr r6urna?
$ 46. E.Tot cu cazul genitiv se folosesc alte doui prepozilii: 6. Co66ra cug*r no4 crondu. OrFj.qa 6exrir co66xa?
Prepozilia rp6ue (fdr6, in afard de) indicd exceptareaobiectului: Bce a xtdcce, 7. 666yurnaxfis€r g gepdnne. Orxj.qa npu6xata 666yurra?
np6rue o4nor6 ; reuuri-Toli sint ln clasd ln afari de un elev. 41. Traducepitn limba romind.
F. Prepozilia sMdcto se redd in limba romin6 prin locufiunea prepozilionald in 1. V rcex, rp6rue oguord y'reurm6,ecru yv66uuru.2. [6vra, xp6ue v6repr.r,
locul: Bry,ficro ntficsl. aot cttj'waau xouqdpm- In loc(ul) de piesi (piesei) cn 6ru or6q. 3. .f, uo.rry.ulnanricrua or Bcex rraofx .qpys6ft, xpdve Blirropa.
ascultat ull coneert. 4.Kor45 srcxypc6rru rdnunr r: r6ca, ro eu6crogepdnuriyaf4e.nun6ne. 5, Brra6c-
ro rerp6gu, ou upmec rraneyv66rrr. 6. Brrl6cro Mapfu B Tearp upr.rur_nd ed
cecrp6..
,axercttru
I'r

42. Traduceli tn limba rusd urnthtoareleconstruclii.Formulali cu ele scurtepropo-

zilii.
37. Traduceli in limba romdnd, acordind atenlie sensulut prepozipiilor. condilii de lucruonecesar pentrunoi to[i, a lua.de la prieteni,a cerede la.pirinli.
A. l. t 6rrn y roa6pnrqa ,qup6ruopa. V ror6pnrqa Aupdxtopa 6o.rrudfi
Ka6nsdr. Er6 nrtcrrrteffrrrfi crol crorir y oxtr6. 2. 46ru ry4d4ar rl: rur6.nsr. 3rr,r
querdr ua 6yrrrira. 3. On no.nyvfi"irnlrcsvr6 c Kasxisa. Or ce,r6 go .ndca 4a.nerd.
Marr pa6draer Ao o66Aa, a .fl xox(i r rur6riy ndcae o66Aa.
2. Cazul rlativ cu prepozi$ii (fiamennuil, naderc c npedtdeauu)
B. 1. OE 6ep€r rnfry co c:ror6. Oreq vAer c $66puxu govr6fi. ,C ytp6 go
n6uepa 61116 xopdmas nor6Aa. 2. 6rono Adrr.raqaerdr r .&epdBLt. Osf xrinu $ 47. Prepoziliilecazului dativ si't: x (cdtre, spre. pe la), no (pe),6wroxap6t
s4ecr dxo.no r6aa. 3. I4s-s6 gdNaanonas6nc{ aBtolro6fina. I4g-zh Eoxtfl u cug6n (mulytuttitd, datorttd), corricrio (conform), nonpenf (in ciwla, cantrar), ua-
.q6rra. 4. Os6 stxnb rn/rry ns-nd,u xypnrlna. ncrptiuy (in tntimpinu.eaJ. Primele cioul sint cele rnai uzuale.
i
*
34 t
35
{'!

t,::
$
ril

:i'tl
;*1i
FI
*ri1t
I Cazul dativ cu prepozipiirispunde la intrebirile: Ky,q6?rc momf?rc rervrf?

f,i
8i
(spre (la) cine, ce?), r4e? (unde?), Kor.q6?
A. Italorile cazului dativ cu prepozilia *.
(cind?), rcarc6fi?
(ce fel?), rcarc?
(cum?).
rocrpec6mru o6rituuoaw xddu.tt e xund (xorv6?)- Duminics de obicei mergetl?
la einema.
3. Specialitatea,domeniul sau indeletniciri, de ex.: oa cnevuauicmro snepr6-
fii l. Apropiereade un obiect,de o fiingd, de ex.: Oa wfu n yrmepurflry(rcydd? rroce (rax6fi cnequamicr?)- El este specialistln domeniulenergeticii;cezddna *
x veuj,?)-El mergeacifre magazinuluniversat;Mot nodxhlarur gpdrropy (r aanucdnpa6dmy uo pfccnouy s3nri (raxjro?) - Astdzi am scris luqarea la timba
xony?) - Ne apropiemrle director.''l msi.
2. Direclia (punctul final al miqcirii), cind estevorba de persoane.Jfdmou 4. Modul aciiunii, de ex.: Mu eoeoptiuuo re.ne$6ry (xax?) - Noi vorbim
a yescrcdwx 666ymne(xydd? x xoui,?) - Yara ei plec la bunica. la telefon; .fl notyvila ddnteu no u6rre (rax?)- Eu am primit bani prin poqtE"
Observalie.Verbelede migcarecu prefixeleno4 qi npn cer cazul dativ cu prepo-
zilia n, de ex.: I Relineli I citeva construclii in carecazuldativ cu prepoziliano indici inrudirea,
nod1ezdrnan r[rfiunmy(x ueuj,?)-a se apropia tn fugd {e finiq apropierea sau cauza acgiunii: ou une dAdano udrepn - lmi este tnchi dtpd,
nod6ecrcdmtrc rp6uepy (tt rcoaj,?)- a se apropia tn fugd de antrenor mtmi,. 2mo uaw coc€d no xraprripe -Este vecinul nostru ite atrnrtamenl or
lrc po4rfrre.uru(rcyda?x xouy?)
__-.-_-.-r_..-
npuentcanblrc | .lIa piring omc!'mcmeyem no 6oJr6cm- El lipsepte din cauza holii. ona owil6aaco trr>
npvrv (d6ar cu ou-. a. fiinge)i - a rostli; o-o-p.i!t"" sesmufrerbuoctv, - Ea a grefit rlin neatenfie.
3. Timpul (apropiereain timp), de ex.: K o66gyutt 6ydeu ddaa (rcorna?)-
Citre prinz noi vom fi acasd.

I
Relineli
I a) Citeva verbe qi substantive formate de ia acestea, care cer cazul Exerci{ii
dativ cn prepozilia n:
npudtucrcdmuca-npudtilswnaca (a se apropia) npu1auctcduuerc r6po4y; 43. Rdspundelila tntrebdri, folosind cuvinteledin parantezela cazul dativ an prepo-
eomdeumaca-nodeomdeumucn (a se pregiti) nodzomdexa r exsineryl zilia x.
o6par4d:moca-o6pami'rnoct (a se adresa) o1parydnue rc cry46urarvr; Model. Kyva adrsBar re6i yurirear? (,qocxA)
- Vqri.renr nfisnar vesi r
omrnaimuca (a se comporta, omnoutduue r afi4mr; aocx6.
a avea o atitudine)
cmpean)muca (a tinde, a ndnil) crnpeuaduue rc cvdcrrro; l. Kya4 ru r-rgEus? (uenrp;. 2.Kynd au 64ere?(r,aysift).3.KyOe nAer aB-
npusotadmu-npusedmu (a chema, a indemna) npusirc r 6opr66; r66yc? (rfrcranra). 4. KynL neg6r rponfnxa? (repru6na)ropt'r.5. Kyg6 6er1ir
npueurcdmt- npue6trcu
y mu (a se obiqnui) npue&uxarc pa66re. cuoprcu€rn (Sfnuu)? 6. Kya6 uarIs€r ;rdaxa?(6dper). 7. Kora6 nu 6jgere y.
b) Cltevasubstantive(ce exprimi un sentimentsau o atitudine),care cer cazul uenf? (o66t). 8. Kora6 rn nofi.q€rerynirb? (r6vep).
dativ cu prepozilia x:, ,ua6deux pdduue(dragosteafa16 de patrie), HdHaeucmt rc M. Schimbali constucliile subliniate cu antonimelelor.
epae! (tndfaqd de da;man),npespdnuexten*eun (disprelfal,dde leneqi),uamepic
Model: Mu omowmi om ddaa. Mu uoAounf K .4dMy.
rc aumepamj,pe (interesfaydde literaturi), yeacrcdnue rc cmapuxdu(respectfa1d de l- Mu ordrurz or rnxdJsr. 2. Cry.q6nr omow6.aom wunepcumima. 3. M6ro;,a
betrini). doeipuex tftdnu (incrcderefn oameni).
omowri om uaeasdua.4. Ildega omxhdumom eoxstirra.5. 5 omxocrcj,om ndpxa.
c) Adjecti;e care cer cazul dativ cu prepozilii: eomheuilx o6ddy(gatapentru
6' osfi ornxddamom nadt4adu.7. Typricrn omodxanuom cmonluut. g. Asrd6vc
prinz, pentru masd), cnoc66uatiltc afzorce (inzestratpentru muzic6),mpd1oeameau-
omtdxa,rom uyzda.9, Mu omodxatuom cmdu4wt,
auil, x yaeuurcdu(exigent ca elevii), cmpdeuilrc ddrnnu (sever ca copii), dd6putit
rc nbdnu (bun ca oamenii), euuudtnettuurilrcpodilmemu (atent cz plrinlii). Transformali propoziliile dupd madel. Faceyila. nevoiesi ahe transformdri in
\
prapozilii,
g 48. B. Yalorile cazului dativ cu prepoziyiano.
I. Migcareape o anumitd suprafaf[, deex.:.fl tp6ap eynnmbuo 6y;rrnr[py. Model- Btep| s 6r'l'i y 666yruru g6ua - Bvep6a xoAdra r 666yurxegorradfi-
(ede?)- Imi place sd md ptimb pe bulevaril; fidmu 6deatom tro udpny
(rae?)- Copiii aleargd prin parc. l. Ou 6un y rpyra. 2. Vqexft< 6nn y qup€xropa B ra6au€re. 3. Os6 6ur6
y yvfrernxurpr t6ua. 4. Jldrou vrr 6r1nn y 666yrucu B Aep6BEe.5. Cefis6c s
2. Intervalul de timp in carese repetdo ac{iune,de ex.: IIo rerep{m 6ti6ywxa
ecezdd,aumdemzasdmot(ror4a?) - serile bunicaciteste intotdeaunaziarele; tro naxorqicr y uoaplirn. 6. Mrinessxrfi rrarfur.rm 6rur y orq6. z. onr pa6d,ranuy
s6mero rnxendpa,
36
t/
tr$
ffr.
$ri
f .lr
gi 46. Traduceli propoziliile de mai ios. Determinali sensul prcpoziliei no, punind tn- nocaompdnto (a privi, a se uita), npwnamt(c.a) - cnpAtnamt(cn) (alsel ascunde)
g
5 t ., trebdri la substahtivele cu aceastd prepozilie' g.a,, de ex,: Oa caompdt s oru6 - El privea pe geam.
T.
? l. Aetu 66rarot uo n6pxy. 2. f1o'fumfuro rurunft napoxdgu' 3. Mrr n{i-
$ 50. B. Loctl se indici cu ajutorul prepoziliilor crBo3b (prin, printr-o) Ei r6pe:
6r,ru rynfrr uo 66pery perf. 4. On6 mb6nr xo,qftr uo Iraarasfxavr. 5' flo reuep6u (prin, peste), de ex,: loctcdo npouurtti.rt cr<r;oct- oddctcdy (cxaoet umoT)
6ii6yurna crvr6rpn-rrenea*rop. 6. fto cy666talt olrf ryniror r n6pxe' 7' On cue-
- Ploaia pdtrundea prin lmbrlciminte. ll6per perc! nocmpduttu uocm (zde?
pa66ra uo pliccKoMy
rlnalricr no cep,[6.rnrrvr 6o.n6srqN4.8. V nac 611116.nricrrr,rerurar
udpez umo?) - Peste riu s-a construit un pod.
xrurli. 9. On 6qenr 166llr roaopirr no relet[6uy. 10. OH6 He x6qer pa6<ltarr
uo u.n6ny. 11. -fl ysxrfur ee Eo r6nocy,
a REI*f] expresiile: nepeddmu npuedm udpes (oruit) - o transmite salutdri
47. Formula1i propozilii: a) cu verbele xogfrr, ry.nfirrr 66rars, nl6rarr, 6xarr
prin (tata), zoeopthnuudpes nepeeddquKa- a vorbi cu ajutorul traducdtorului (prin
g cu prepozi{ia no; b) cu eonstucliile parron{pnnarr no renei}r6ry, cneqnaaricr
translator).
uo Mareuirnrce, mgrft uo n6rouy nyrfi, ouru66rrcfl tro HeBH[Mirenrxocrn, crpe-
rufirucr r cr6crrro, no4ror6rnrlca rc 1p6rau, npnd;ruxitrcr n .r6cy. $ 51. C. Exprimarea timpului cu ajutorul prepozigiilor n, na qi ra.
48, Traduceyi in limba romAni. l. Pentru indicarea zilelor sdptdminii gi a orelor folosim cazul acuzaliv cu pre-
pozilia n,de ex.: Bduep cocmoilmuca a cy666. y (xorA6?) -Serata va avea loc
L Erircrprrr rdMrtbl crporire;rrcrna Bo3M6xs6I 6'tazodapA sdnuu ycn6xau
r6xnrru. 2. Bonpexit ncer'r tpfgnocrtM orr ceprErno rordsfftcq x grs6uesau. simbiti; Bduep uawEmc.f,.B eel,fi, vac6n (n xordporvr uacf?)* -,Serata va incepe la
3. Bonpexfi coa6ty npar6 6onrn6ft ncran c nocr6.nn. 4. On uocrynril coetdcuo pe- ora tapte.
nr5nnp caofx roriprrqeft. 5. OEII st'rnorgruIr{ rr.trarr coeadcuo gr,rperrrtnarracrd- 2. Perioada de timp in care se indepline;te o acliune se exprim5. cu ajutorul
3Aa. prepoziliilor B sau 3a, de ex.: On npoaumda poania t nen6;rro (sa neadrro) (sa

:* * :* cxdnrro op6rr,reun?)(in cit timp?) - El a citit romanul intr-o siptimtni (timp de o

sdptlmind),' Oau runucd"tu pa66my s M6cf,rl (ra u6cru)- Ei au scris lucrarea
intr-o luni (timp de o lund).
3. Cazul ecuzstiv cu prepozifii (Bunilmenuatil naddtrc c npedadeauu)
3. Termenal acliunii se exprimi cu ajutorul prepoziliei ua, de ex.: au ddeu
Cele mai uzuale prepozilii ale cazului acuzativ sint: s (iz, pe la), aa (la' pe), e zdptt na ogriu Aerg (na xarcdeep'!an?) (pentru cit tirnp ?) - Noi mergem la mun-
sa (pentru, dincolo de), nor, (sub), npo (despre), crcBo3b (prin, printre), r6pes te pentru o zi; Mw cocmdeutu nnau pa66mat ua lr6ctq (na raxoe epena?) - Noi
(prin, peste). am intocmit planul dc muncd pe (pentru) o luni.
Rispunde la intrebarea nyA6? sau la intrebdrile ro16? qto? asociate cu pre- ;.-
', Reline{iI citevaexpresii
uzualecu valoaretemporali:
poziliile respective, de ex.: n rcoro? no qr6? sa xor6? ea 116?) q.a.m.d. 'I
- e zddotcotntattucmfiqecxozo
$ 49. A. Exprimarea d.irecliei cu ajutorul prepoziliilor B' Ira' 3a' noa. ln acest caz cmpoil'rnentcmea- in anii construclieisocialiste;
substantivele rbspund la intrebarea ry46? Exemple: - e udwu dau, e ndwS: en6x1,- in zilele noastre,in epocanoastr6;
l. Mamu ud4nt n uararrfin - Mama merge la magazin. - pas e zod (e udcnq, e neddaro)- o datl pe an (pe lund,pe s[ptdmind);
2. Ilucrendp edem nt can6A - Inginerul merge lt tzrni,. - ua dpyedfrdeno- a doua zi;
3. Ona nocmdeuta 1ymdt,cxy lla croJt - Ea a pus sticla pe masi,. - na caddynqui deua (udcny, zod) - in ziua unnitoare (luna, annl;;
4. Tw norctcia omrcpthmrcytroA KBfiry - Tu ai pus ilustrata sub carte. - aa emopdil (mpdmuil...) deua- a doua (a treia...) zi; dar:
5. Rdmdoe aocrpecdute aot yescrcdea In fecare dwninicd noi plecdm - a cnddynque dau - in zilele urm6toare;
ri ropo4- in afara orasului,
-e ndpattil dena- in prima zi;
Observalii. -cm{tpae (ntddwe) ua eod ...- mai mare (mai mic) cu un an.,.
' Aite construcfiicu prepozifiiler gi xa exprimind diferite sensuri:
1. Dupd verbelede miqcare(vezi prop. 1, 2 qi 5) qi verbelede pozigiedinamice
(vezi prop. 3, 4) se foloseqte cazri aclrtzativcu prepoziliiie de mai sus care indicl edpumoa nofddy- a credetn victorie, edpae nofddy-credinla in victorie
direcfia miqcirii. uepdmue fiym66t- ajucafotbal; uepda fiym6da-- jocul defotbal
2. Acuzativul se intrebuinfeazi, de asemenea, dupd verbele care presupun
* Prin exceplie intrebarea se pune la caz,i prepozilional.
o miqcare intr-o anumitd direcfie: nddamu- yndcmt, (a cidea), cuompdma -

l8 39
artuktnb na pas*rimue - a influenla dezvoltarea cxrr py6l6fi. 5. Onrt se uolyrrinu euIEA6sufi sa pa6dry. 6. Cxno* rpriruy
aadiamaca na nduor4u a spera in ajutor nporer6er BoAe. 7. Crso* r;iry noxrfurocr c6rmqe.8, .fi nepe.qrlnre66nncrurd
-
cepdilrnben Ha Apyza- a se supdra pe un prieten r6pesBfxropa. 9. Msr urndrrdpesnec.10,Or6p6cx.nluv v6pesc€rry.
lenlma Ha 4dcmu- a impdrli tn unitdli
51. Rdspundegila tntrebdri indicind ziua Si ora.
Observalie: 1. Korai y aac yp6x pliccroro nswn6? 2. Kor.q6yrac 6t.qernricruennal
Prepoziliile v6per (peste), dupd) qi nog (in ajun) pot gi ele exprima timpul, pa65ra no pliccroruryxsrrr!? 3. Kou6 y aac yp6rn narerurirrxr? 4. KorA6 srr
de ex.: I[6per .rac au. 6yden y me6h (rorga?) - Peste o otil vom f la tine. noftAdres xruro?5. Kor.q6 o:r 6urr r re6rpe? 6. KorA6 srr 6s,qurr sa r6po4?
IIoA Honnfi ro4. "Mbtyddeu e aopot (xorlii!) - lnainte de Anul Nou vorn pleca la 7. B xor6porr'r'racf nrr ncraEte, (o66gaere,noxfrrecs cnarr)? g. B xor6pou vacf
tnunte. lnr.hlaa ylu:l6ua pa66ry79. B xo.r6pou uac! ox6 6li.qer.qdrvra? 10. B xordpolr uacf
'rrr noftg€rur n rur6"ny?
\/
$52. D, Alte sensuri ale cazului acuzativ cu prepozilia 3a.
ffi. Traduceyiurmdtoarelepropozi{ii, acordindatenlie sensuluitemporalal cazului
Exprimarea scopuluiacfiuniiin construcfii ca: 6op6muca (6optdd.) 3a tvtup- t ' acuzativcu prepozisii.
-a lupta (lupta) pentru pace; cpacrcdmacn(cpaucduue) sa pdduuy -a lupta l. Onnocninre.nerp6rvruyruaApyrdft Aenr ronyvfl orsdr. 2. Ordu cr6p-
(lupta) pentru patie; eo'rocoedmo (eorccoednue) sa uapddnyto 6rtacmb- a vota ue u6repa na rd4. 3. fl 6gy n 4ep6anroua re46lro. 4, g. npu6xaxFa,q6s6 p6rr6-
(vot) pentru puterea populari; eucmyndmt (eutcmyntduue) sa npedaotrcdnue - a me. 5' osa y€xata Ha rvr<ipe ra rr,r6caq.
6. .f, npo.rr.rriin
porrr6nn oArr*AeEb.7. 3ror
lua cuvintul pentru a susline (susfinerea) propunerea. r6po4 6rur nocrpden s 16A6rcoqnanucrrlvecrorocrporireJr'crBa. g.
.{6rymra
gi cu prepozilia sa: x<iAIEr s 6acc6ftrpa: n neAdnro.9. Mrr 6gAsvgar6poE anap6ta r u6erq. I0. Vse_
1 nefuelt I alte verbecare cer cazul acuzativ errri cocr6sr.urtrrrrrarrpa6drrr na r'rdcrq. ll. 3a nfuo ourt xoporu<iorgoxuyh r
dtaeodapilmt-no6tazodapfimasa nduot4o- a mullumi pentru ajutor; r6repe. 12' 3a roa rsoer6 orcfrcrrrr rvrs<iroe rgvenri;rocr s sdrueMr6poge.
xaepaucddmu*uazpadfimt sa pa66my- a premia penhu o lucrare;
53. Puneli tntrebdri la care sd rdspunddcuvintelesubliniate.Explicagi sensulprepo-
nnam{tmt-santamilma sa rcntzy ddcamt rcil-a pl6ti pentru carte zece lei;
ziliilor t pi $t.
norcyndmu-rcynilmtxnfiey sa py6tu- a cumplra o carte de o rubl6;
ttotyvdmt-noayv{tmu dduazusa pa66my- a primi bani pentru munc6, 1. Kufra ynhna ua not. 2- on uourdJre r6nuamy. 3. Mu rognxrricr xa
eepwrtnyroprir 4. .{6ao.rxa cuorp6na s'rMiremso e orcu6.5. rods.q nr6xan
precum qi expresiile: e mynud,rt.6. Ilrrir{gr terir ua nz,7. B ndpeotttdera srcrjpcra on u;ircrnoraa
6 p d m o c a - 6 s fi7 n 6 sa
I .. ,_ .. ce6i n:rdxo, 8. on noc.n6.rnncrrra6na dpyzhildenu.9. Ha caddynr4uil eodcerrp{t
(/_ _ pa66my)
- _ 1 !...-.
ipwunmnaca - npuuAmacnlsadefi' sa 6;i4er cry46nrroft. 10. B namo uacdeupuplr r6c.ru.
a se apucade treab6 (de lucru).
54. Traducelitn limba rusd urmdtoareleexpresti.Formulalicu ele scurtepropozi[ii.
ln anii constructieicomunismului, in epocanoastr6,o dat6 pe an, in ziua ur-
Exercitrii mitoare, a doua zi, a credein victorie,a influenla dezvoltaree*, a sesupira pe biiat,
a juca gah, a juca fotbal.
49. Rdspundelila tntrebdri,folosind cuvinteledin parantezeEi prepoziliile.'B' Hat
troA, 34. * "n
'
A. 1. Ky,q6 u,qer ru6mqrx? (per<6),2. Kynf on x6Aar ro yrp6ld (rurd;ra). 4. ctzul instrumental cu prepozifii (Teopilrneaauttil naddtrc c npedadeauu)
3. Kysi nA€r nirvta? (pa66ra). 4. Kyn6 rasft nuondpu? (uyo6fi). 5. Ky46 ru
nonoxfn xnfry? (urraQ). 6. Kyn6 oHArocreBl,ulacrar6lr? (cron). Prepozitiile cazuiui instrumental sint: c (cu), ua4 (deasupra), nog (sub),
B. l. Ky4i srr noudcnra raprfuy? (crend). 2. K.ynd on cen? (sEB6s). (dupd, dincolo de, Ia), a,6pe!, (in
"st fala, inaintea), u6xay (intre).
3.Kyg6rrr cupftarucr, xorga naq6nc.n Aoxar?(gdpeoo).4. Kya6 crpfilocr cdnuqe? $ 53. A. Principalele valori ale prepoziliei c. cazul instrumental cu prepozitia
(dqa). 5. Kya6 ynan rapau46ru? (u6pra). c aratd:
50. Traducelipropoziliile de mai jos. Observagisensulprepozi|iilor cu cazul acuzativ. a) o asociere, rEspunz?11{la intrebdrile c xeu (ca cine?), c veu? (at ce?),
2. Or.rt narpaAfnr er6 sa 5ry pa- de ex.: I{du tt docxd c rcnrfirofi('c ueu?) - Mer7t la tabld cu carter.
1. Fnaro4apr6 roripnruefi 3a BEtrM6HrIe.
Ou eomdeum ypdrcu c gpyToM
65ry. 3. Orrl 6rirctpo srsflicr sa 16ro. 4. OrrL xynfna uog6pru Ars gEr6ft ga g6-
(c xeu?) - El igtpregdteStelecliile mprietenul (sdzl.
40
4L
 i
,i - na6nodama eo co6tununr4u- a observa evenimentele
b) lnsusiri ale obiectului.rispunzind la lntrebarea rcar6fi (xardr, rcar6e"
* 6opdmuca c uedocmimxauu-a lupta cu lipsurile (tmpotriva lipsurilor)
narcr[e)(ce fel de); de ex.:
(npdmua nedocmdmxoe)
Bawa ddeywrcac 6o;rrufilru xrlpunmr.naldror (xaxda dieywxa?)- A intrat
o fatd cu ochi mari ciprui.
3mo z6podco nndrnvrunipraun (xaxilil emo edpod?)- A,cestaesteii oia; cw i Relineli I formula de felicitare:
-l

multe parcuri Eozdpaetthn me6h (Bac) c npris4ruronr ( dnEupoctcddnua,Hdeua e6doa) -

Te (Vd) felicit ca ocezia sirbitorii (zilei de nagtere, Anului noul.
citeva constructii antonimice carc aratd modul ac{iunii:
crtywamb c nurep6coru- caj,wamu 6er nnrep6cal
t:r
pa66mama c euryrn{ruou -pa66mamu 6es erryrnirnra; LXercrtru
nucdmt c omri6rcauu- nucdmu 6er oufi6ox.
55' Puneli inffebdri la cuvintelesabliniate.Indicapi valorile substantivelortnsolite
$ 54. B. Exprimarea locului cl ajutorul prepozigiilor rraA, troA, nepeA, ta, Me2i(Ay de prepozilia c.
(intrebareaele? - unde?),de ex: 1, Fpar uor[6r r rsn6 c dpysdAuu.2.Ox6rsfiri xo4fn no n6cy c pycrcoEn.
Ha4 6reponrttemdnm nmilqtt (zde?)- Deasupra laculai zboard pdsdri- 3. 3ro 4ow c donwinu 6xnaau.4. fluon6pu no6xans na sxcqipcroo c yvurnethuu.
Iloveuj, meoi mempddu nog cro;rriu? (zde?)-De ce e,stesub mssicaietul tdu? 5. Os scer.q6pa6draer c eamysutituou. 6. 2ra.u6ryma c xarizauu e pyrdi :vlofr.
3a gep6nnefi ne6ottuutt5ilrcc (zde?) - Dincolo de sat e o pddure micd. cecrp6.
Ildpeg g6ruonr ocmauoeinaco aaunlua (zde?) -ln fafa casei s-a oprit o ma;ind.
.
M6x,4y 4na6xou x xp6c,rou cmdtux (ede?) - Intre canapea gi fotoliu este o \Puneyi cuvinteledin parantezela cazul instrumental(cu sau fdrd prepoziyii).
' l. V.resa(t ctrlwaror o6.sscu6nw.nyu,rtrew.,. (oxarra6lrue),Z. Og|ir:flanrlc6ns.
ndsulit.
ynpaxn6nne ... (ouf6rr). 3. Oe sour6nB KJracc... (dlrcrpue ruar6). 4. Vsirern
roaopfr ... (rp6uxufi r6noc). 5. Ox rouopr?rno-pfccxu ... (axq6rr). 6. .{6rymra
$ 55. C. Exprimarea timpului cu prepozi{iile 3s, n6peA. Exemple: paccx6alreaerreKcr ... (caof cloa4).
Mtt ecmpdmuucn ndpep, cuercr{m.seu {roraa?) - Ne vom intilni lntinte de
r/
spectacol. cut'inteledin parantezela cazul instrumental,folosind prepaziyiile n6peg,
ffyPuneli
3a o66,qonauar dttu cVn u zcaltrde (ror.q6?)- La prlnz am mincat supd ;i nr6xqy, HaA, troA, t,, potrivite ce sens,
Jripturd. l. Terp6m nexft ... (rnfr$,2. Jftbcrpa sncrir ... (cron). 3. ,.. (nec) sr{x6_
gE:rcsEe6orurude6repo. 4. ... (ropril) re'r€r 6frcrpar per6. 5. Asroil{o66nb
construcliile: 30 sdsmpakonl,sa o6ddou, sa fucuaou, 3a qder4,sa pa6d- ocraros{uc.fi ... (sairre urx6nr$.
a6tl*|,
moil, care sint sinonime al so spdrvrnsdempaxa, eo epdua o6dda etc. f,'Traducelt.
" ' l. scriitorul a lucrat mult timp la roman. 2. Nu trebuie si ridem de greqelile
$ 56. D. Alte construcyii ale cazului instrumental cu prepoziyii: altora. 3. Profesorulurm6regtecu atenfie rezolvareaproblemei.4."EI se gindegte
n
' compunere !( la excursiain munfi. 5. Ei au luptat perseverentcu propriile lipsuri gi le-auinvigs. -
(p a o o mq I
I a.lucraI lo (oi
yafilyan,ulroalrou.urAyaea.r
-' l carte ' i6. sub conducerea partiduluipoporulroman construieste
l KH u z o u l (l u crur)l cu succet6 r,iatdnou6.t
caeimrca uadl efinocmrmia ride I de (o) | prostie
*
di,uamu
*ul',2T0?,iX"
i " ," eindi
Ira" lil3'ot'J"1"u
r,..u, 't+
nod endueueu- sub steagul nod nadaroddnueu- sub observalia
5. Cazul prepozifionrl (lfped,r6ucur,til naidcrc)
nod pyrcoeddcmeou-subconducerea nod rcoumpdneu- sub controlul
I eocyddpcmea,uul I state Celemaiuzuale prepoziqiiaiecazuluiprepozifional siot: a (despre),t (in, la),
-omnouduunlcmpdwuu lrelaliilelgdri nu (pe, la, tn), npu (pe lingd, in timpul).
udacdy lnapddauu ldintre lpopoare
lndpmuaau I lpartide A. Substantivul ia cazul prepozilional cu prepozigia o rispunde ia intrebarea
- ctedrtmos4 aTnfqusrv,
- a urmdri lectura o rcou? o qtnr? (despre cineT despre ce7)

42
l. 43

t
 o idinniiiia;-e"'
$ 57. l. Cazulprepozitionalestecerut"deverbt ai ceioi senseiprim8
sau un proces de gindire in legituri cu un obiect:
eoeophrit-cxaedrnu (pazzoedp)o (o6) pa66me,ycnixax "'
@ Spre deosebirede limba rom,inE,in limba rusd, dupi astfel de verbe,
substantiveleau prepozilia lor specificdE sau Ea. Compara{i:
paccxrteorcuna-paccxasdTn,a (paccrcde)o (o6) dpi'crc6e,
excrci'pau"'
(o6) cnercmdxrc,ypdxax Oa orcaaEmt edpode, EI locuiegtela oraS.
panoetipusama-(paeeoedp) o ""
(6ecdda)o 6otdsttu,rcrcdpcmeax"' Oi 6w t edpode. EI afost fo,oraS.
6ecidoeama - no1ecddoeamt
Ometqpafidmat na eoxed,le. Tata lucra lt gard.
coo6t4thno- coo6t4ilmo(coo&4dnue) o petynmd+nax, npuizde "'
Il6esd cmofim sa eoxsdne. Trenul este ln ga1d.
cnpdwueamt - cnpocilmt(aonpdc)o nodsdxe
Matnv npoxodiltt aa cmadudue. Meciul a avut loc ta (pe) stadion.
dj,uomo- no|!,aamo o ffdwefr npofidcan, o nodsdxe
Cecmpd aa cmadudae. Sora este ta (pe) stadion.
ucvmdmo o 6fdy4en
B uaedrc ceimawe rcmicco* ln ;coald stnt close luminoase.
ecnouuHdmb - ecnduuuma( eocnoauudnue)o dimcmae,o udtodocmu.., nlaauma
fl yaycu s wxdae. Eu invdl lt gcoald.
(a line minte); snamu(a qti) o...

I Reline|i I Prepozilieir pe lingi unelesubstantiveii corespunde

in limba rom6n6
WllI qi alte verbe care cer cazulprepozilionalcuprepozifiao:sa66mumacn prepozilia In, de ex.:
o .- (a seingriji de...),6ecnoxdwnacao ... (a senelinigtide, in legiturl cu"'),precum e cat!, (in gridinl) e Cubtipu (in Siberia)
gi substantiveleformate de la acestea:ca66ra o acecrnop6uneu pasad+nmt uoao- , a ndprce (in parc) a Kpunj, (in Crimea)
d€*u (grijapentrudezvoltarea'multilaterald a tineretului), $ecnonriftc'rsoo cydo6i e ltecy (in pddure) e pyu&auu (in Romdnia)
a*na (nelini;tea in legdtwi cu soarta fiului). ,e cmpaad (in 1a-rd) e CoedmcrcouCorbse (in Uniunea Sovietici)
(intrebarea tIie? unde?) '
$ 5& B. Exprimarea loanlui ca aiutoful prepoziliilor s pf na :....-16 ndcnaocmu (in localitate) eo iDpiaryuu (in Franya)
substantivelecu prepozifiile n (in, la) qi na (la, pe, in) indici locul unde se " ye rcouandupdexe (in deplasare) e Aaipurce (in America)
petrece acgiunea. ComParati: $ 59. Alte substantitrecare in limba rus6 sint inso{ite de prepozilia na se traduc
katea s nrraQf * - Cartea este ln dulap. in Iimba romdni fie cu prepozilia Ia, fie cu ln:
KarteausmcaQf - Cartea este pe dulap. nt cnercmdrcae (lt spectacol) na pdlune (ln patrie)
at aivepe (la, seratd) nt ceo66de (ia libertate)
Orun rerirpe- El este la teatru. nr penemiquu (b repetigie) -.y.w npouzeddcmee(ln, producgie)
Oruua nonq6pte- El e la co[cert. aa sanhmuax (lx ore, la cursuri) nt ndpeoa rcjtpce (in anul intii)
Oudpa66maemB Mara3lixe* Ea lucreazd la magazin'
.nt rclpcax Qa cursuri) na Vpdne (ln Ural)
Ond p,a1dmaemna loxgfle - Ea htcteazd la gar6' '{na caesde (la congres) sa Raaxdse (ln, Qaucaz)
Dupi unele verbe ca 6wmt, crcuma, pa66mamt,yuimuca se-folose$tecazul
na Vxpafute (in Ucraina)
prepozilional cu prePoziliile B sau tt8.
unele substantivecu prepozilia na se traduc in limba romdnd in func{ie de
contextcu una dintre prepoziliile la, in, pe, de ex.: aa saaode(la, in uzir.d), aa
Cu prepozilia s: e tecf, e cadi', a yzni' (in col{), e wxaSi5 e emti' (in ochi)'
cmduquu. (in, la sta{ie), ua !t,tu4e(pe, in stradd), na
eo pmj,(in guri), e 6otb,(in lupti), e men! (in prizonierat),e mwi' (ln spatele fid1purce(la, in fabric[), aa
npednpuhmuu (in, Ia intreprindere),ua |yaoadpie' 1pe,in iuteuaiai, ua n6vme'(la,
frontului), e Rpotui, (in Crimea), 6 kpa,o (in regiunea,tinutul). in pogtd.),na n,tdt4adu(pe, in pia[d), na fiarcynntdme(la, in facultate).
Comparati:
Cu prepozilia na:
omd4pa6dmaemua udeoil$ililpurce-Tata lucreazdIntr-o fabrici noud; lrx smofi
w 6epez!,na uoctn!, aa wtcafi!, na t6i', (pe frunte), aa noc! ftdnas), ad nocmi
$i6prre xopduue ycadeua pa66mot-ln aceastdfabrici sttlt condilii bune de
(la post), ua xpatb ftrc marginea), na !on! (pe Don).l
Iucru; Ht cra4u6necodpan1co uudzo aapddy- pe stailions-a adunat.multdlume;
inaia timptt B xarcLueot!? (lfic'e ao?), B xomlpon vafi? (Laicn otd"l)
Mtr 6tit.rtu
ua cra4n6ne- Noi ant /ost la stadion.
Cu prepoziliape se traduc construcfiile:na Sp6ume,w meppumhpuu(pe front,
pe teritoriul).
* Gteva substantive cu prepozifiile r 9i cr, cind aratl locul gi, mai rar,
$ 60. C. Exprimareatimpului (luna,anul,secolul)cuprepoziliilen gina. Rispuode
tinpul, au terminafia Yr rc. Ia intrebarearcoraa?

45
 l

i
I
\,/
B irrycre awnoddeu e e6pvr- In august,o^ p,Irro lo ;" Traduceli in iintb,a'iimtuai, icirdtnd atenrie ,alorlib, prepozilnlo,i z g,
P\ t
3uuadcxy podurtcfrr 1850 rorj- Eminescus-a ndscut in ^**ttr;
anul 1850; / t. Bvep6 mir 6twu.i ror,.i6esa cuexr6ue. 2. Marr 6rnr6 s "o.'
Adrvre6r,uxa s
3mo c,tyuilaocan Xlf,3s6re - Aceastas-a tntimplat ln secolulal XIX-Iea. ropax. 3. Mu xmEv E .46Men6r*epnrrnigqarr. 4. or6q sax6Aurcs pa66re,
ua
a cr-rr B ur6ne. 5. Epar ruep6 6rur sa cra,qr6uesa &r6rse. 6, 6rbrz
!6tu r 4ipxe
ra 5hpemrev rpegcrarndrar.
,i I Reline1i I expresiiletemporale s ddmcmee(in copildrie),s udrodocmu(in tine-
1
: reqe), r cmdpocmu Qr bdtrineqe), s ua,adne(la, fnceput), n cepedilne (lt mijloc), Transformalipropoziliile din exerciliul 2, dupd model.
fr,i
s xonqi (la sftrgit),naimoit neddrc (in aceastd sdptdmtnd), d,ar: t imoa zodi, Qn ' Model: Buep| *u. 6&tu r rrnj6e _ Bvep6 wu*.xodtiau n xny6.
acest an) ; t imou udcnqe (lt aceastd lund); ua paccedme (in zori), na saxdme
(lt apusul soarelui), dar: s cjtuepxu (ln arnurg). "P'rune.ti. cuvintele din paranteze
la cazur prepozigionai,addugind ;i prepoziliire
:/ \{otrivlle ca sens(r, ua, npn).
$ 61. D. Valorile principale ale prepoziliei rpw
a) indicd locul, tdspwdnd la intrebarea rge?, de ex.: l. ... (aup6rm)uoxrnirorcs s ndre rFert'r. 2. ... (l6rcrso) r xun y
666yuucr.
On o6ddaem e cmottdeoil trptr 3aB6Ae-E/ ia masa la cantina uzinei; 3. ... (nau6no) ceurx6pf xirw npz.6gerK EaM. 5. Kpecrriae yx64rir
s u6re ...
b) indicd timpul, rdspunzind la intrebarea xozdti?, de ex.: ... (pagn6r). 4. ,{olr,mpdrropa sax6'wtct... (sar6.q)6. Osf g6mo pasroripr-
IIpn counaaf3ue rtacmb npuualtecrcim napddy-In socialism puterea aparline BaJrtr... (cuerr6urr).
poporului.
63' Copiali substantivelegi expresiilecare se gdsesela cazul prepozilional.
:i- Indicali
cazul nominativ al acestorsubstantive.
t. Relineli citevaconstrucliiuzualecu prepozilia rpn:
3 l' Knrira a uxaQ$, z. rranz pa66raer ."AX. 3. B necf rrc,r co6apii.iru
t:: merdr.
npu ycttdeuu (cu condilia), npu nduoulu (cu ajutorul), npu Hartiuuu:(in prezenta), "
4. Ha 6eper! ll€proro u6pr rpacfrrre steprrle.. 5. Ha iocrY rm<iro nro.qifi.
li npu omc!,mcmeuu(in absetrfa), npu coime aduwt {la lumina limpii), npu tyni 6. B rar<ir.rro{ru posincfl 7. B rordporvr
(rc lun6, la iumina lunii), rpa dueandu ceime (la iumina zilei). "u"tr,.-orto"r*}oJrnluf
"ti'
$ 62, Cazul prepoztional dupd anumite verbe:
fl a) zoeopilmt, nucdmo na podudu aeawi-a vorbi, a scrie in limba maternE;
uepdmt (na urcmpyuewne) na cxpinxe.na arxopdeilne-a cinta (la, un instru-

it
fi:
ment) la vioard, la acordeon; crceu{tmaca(a se iqsgra) na npqyyg.(cnoil_d^dgl,anxe;
xamdmrcn na xontrdx na addxe - a'patina, a se plimba cu barca;
b) noaoedmu-noadqo '(a ajuta); wSuoqa e pa66me (ajutor in muncd)
Relinel.i ;i expresiile: yedpeaw e no66de- increz5.tori in victorie, dar Mat
sipurt 6 no6idy; - Noi credem in victorie.
t

Exerci[ii

lj
lr
ra
59. Extrageli in suis cuvintele cerc cer cazul prepozilional cu prepozilia o. Formulali
cu ele alte propozilii.
It, l. Epar nfurer Mlre o cno6fi pa65re na crpdfir<e. 2. Me.rr6 o u6nreft ncrp6ve
rgsorsos6Ja er6. 3. -f, .rtrreJ r ras6re o6 ycndxax n4ruux rel*Drcfcros. 4. Cr<4sra
o goaor6fi pfrbre 6.rerr uonp6ru;raer una, 5. .fI nrrer6 ne snii.n o upui:ge orq6.
6. Ou paccras{r ua\.{ o csofx ycr6xax r pa66re. 7. Paaron6p.o Eli.uyurefi upo{ric-
cvn rlac 6xem sanarepecosd.a.

i: ao
47
i

!l
 I R llr"il Dupi a, x, x la genulneutru se foloseqteterminafia -oe: nuc6roe,
' crp<5roe,rtxoe; dupd a, k, x, ?rc,4, w, 14 la genul feminin apare terminatia
,i irr" -4s! Ebrcdxar,crp6ras, rfile, cadrnii, ropivan, 66qas.

Exerci!ii
1. Acordali ailjectivele ln gen cu substantiveledin paranteze.
A DJE CTIV UL
Madel: Mfuressxllfi (v6muax, gdnouxa, .u6petso) - M6-uenrxnft u6arunr,
(I{rvrr rprurarfrenrnoe) v6ire*rar,qdBoqKa, rr,r6neubxoe 46pero.
1. Eomu6fi (napr, crpaa6,6repo).2.H6sbtfr.(gou, rerp6.+, uep6).3. Cfisuft
Rispunde la intrebirile rcaxdit?(xarcdn?rcarcile? xarcrte?) (ce fel ,de .. , ?) (rapanA6u, rnfra, u66o). 4. Kp6cnrri (r6ncryr, Bfiurx, i6noxo). 5. Kpacrlnrrft
ln fimba rusd, ca qi in limba romdn6, adjectivul se acordd in gen, numir gi caz (uarasi.x, rurdra, rur6rre). 6. ,{pjxrrrt (rnacc, rpliuna, srend).
cu substantivulpe care il insoleqte,de ex.: masculin- udaentrnfi adauvurc,fe-
minin - udrcnor<w ddeovxa,neutru'- udaenurcoe orHd (numdrul singular, ca- 2. Formali numdrul singular al substantivelor Si adjectivelor date la plural.
zu'l nominativ); adteuorcne ndtwurcu, ddeovxu, rixHa (numi.rulgilural, cazul Model : H6rue y.renNrrt, yvenriqrr, u6rsg - Hdorrft yreufr, udrax yve-
nominativ); adtteutrcozoudtuvw<a, oKtrd,.t4d,tenbxoil ddeo4xu(nuaifoul singular, uriqa, n<iaoe'rsr6rre.
'
cazul genitiv) etc. ""-"*, f l. E6.nrrerocrrirurr, bnfaru, r;lrdrrs. 2. XopdnrraeApy3bf, nogpj.ru, fi6toxn-
Adjectivul la genul masculin se termini in -ufi (xp6cmrfi), in {ii (crinufi), in 3. Fony6rireqoerdr, l6urrr, r'aopf. 4. Xon6lprre ,qil{, HdeE, osdpa, 5. Brrc6rue
-oft (6oarur6ft); la genul leminin - in -an (xpdcuar, 6onrueir), in -nl (crirrrr); euoprcvdrrr, g6nyurru, z46uus,6.,{eperiuurre AoMe,n6prrr, r6lrqa.
ia genul neutru- in -oe(rp6cuoe,6onlru6e)qi in -ee(cfree).
3. Grupali adjectivele de genulmasculindupd terminalie,addugindJarmelegenului
Jeminin fi neutu.
$ 63. Schematerminafiilor adjectivelor dupi gen gi numir
I{rbrlrcrqft, cenri6prcrnfi, xva6pcrnfi, sologdi, pyrrar'rucruft,
p;iccxufi,$pan*
q.fscrufi, anrniftcrrfi, nelr6qruio grerndfi, sr6fi, 6orsn6f, lecx6i, lirpennrafi,
Toate genurile p6unni, rooord4rnfi, qaerudt, crrp6fi, cr6prrfi, vrolotff, rtrxrrfi, rarep6cuuft.
4. Asocialiadjectivelecu substantivele din coloanaatgldran, potritinduJe ca sens"
-ofi (accentuat) -oe (accentuat) -an (accentuat) -ue (accentuat)
rolos6ii rogor6e roAonfs' rogon{re Vrpeuxnfi, n6rguufi, rnyx6fi, gopor6fi, | .renoa€x,xocr(lv, nyrr, naardx, s6.r-
6onrru6ft 6onru6e 6oruur6q 6o;rrufie ey6n6ft, Adtcrr,rft, nocondfi, ryn5fi, xris- | rpax, uac, yv6ctox, Hox, cryJr. rro-
-rrft (neaccentuat) -oe (neaccentuat) -an ( -ue (neaccentuat) xufi, golrd.rnunft,coclru.wia,gdnrwuit, I adLpox,(rnorua, nup6r, ronpdc, npar,
xp6cuufi rp6crroe xp6cuar xp6curre
rrprrradft,
npocrdfi, a<i6pufi | oayrc.
s4opdruft r4opdroe s4op6nar sAop6nrre
'ufi (neaccentuat) -ee (neaccentuat) -nr (neaccentu -ue(neaccentuat) 5. Inlocuili adjectiveledin exemplelede mai jos cu antonimelelor.
dupi r, e)x,lc,ut, dup6 trc,w,4, t4 dupi a-moale dupd x, e,x, Jtc,nt,
4, 14,Ei r-moale tt, 14,Ei a-moale Cr4prrfi xocrlblt, IraonoA6fi
ueron6r, crrp6t rruivar, tdnrax nor64a, odpx-
U tr-* :
sbrc6xd suc6rne nlrfi sr6xo rHxo4s6ft genr, 6onrrr6fi cagonpocrdfi ronp6c.
crp6rld crpdrre
rtfxd rrtxne ,K. Traduceli
csdmift cBexee cs6xue 1. V uac s rdpoAeecrr rexcrrinrnax $56pma. 2. Sror cnoprcM6nycranonrin
xopdrumi xopdruee xopdrutre vnpon6fi perSna. 3. Or6q trpmrer 4orrr6fis o66,qeunblfiuepeprlr. 4. fl xhxnr;^fr
ropfvd rop.fvee roprque
66tqni 66uree 66qne ,uerr a€naro;ifiSpellElolosapilrY. 5. B grirr.nrrexarri:xynri vrr no64err,rB rdpbr.
gfunnfi sfvrree 3r{Mnne 6. H6uu c#iircuemr saaoesinr na onnrurrur6Ae sororfte, cep66panrrer 6pdn-
7. Epar lf.rnrcr ua Ir.rare\aarrtsecxolt(faryntr6re.
ronrre rrre46.rru.

48 4 - Gramadcalimbii ruse de uz scolar c. - 1581 49

 t-

Clasificarea adjectiielor dpj,trcnofi (unit) - dpycrcude ilcmpttil (asculit) - ounpde

tcEttmatil (galben) - xean|ie nEcmpafi (pestrif) - necmpde
Limba rusi cunoa$te adjeotive calitative (r6recuenrrre): 6otoutdil dou, sdopdeafi (sdndtos) - sdopoede xotddaatit (rec,e)- xaaodnde
6ottwdn $d6puia, 6onuade orn6; adj*tive ile relafie (orrocfrenruste): pyn&u- 3e.rcHdu(veroe) - sereHee uEpnwft(negru) - uepude
cruil aettr, pyu&ucxan aumepami,pa, pyn&ncxoe ucxitccmeo (arta rom|neascd);
adjective posesive (upurxx6rennrllre); uduun runmdx (baticul mamei); udauua $ 65. Cu ajutorul sufixului -e se formeazd gradul comparativ de la adjectiveie cu
6fisxa (bluza mamei); uduuno nadmue (rochia mamei)' tema in -r-, -r(-, -x-r -A-r -T-r -cr-, care se modific6 in felul urmdtor:
rfr: dopor-1it - dopdx-e (scump - mai scump)
I. Arljmtivele calitative ( Rdaecmaennwe nputa zdmennue ) r/r: zpdax-uil - epdan-e (r6sunitor - cu voce mai tare)
xlmt milx-uil-mtitw-e (incet - mai incet)
Adjectivele calitative au trei grade de comparafie, ca qi in limba rorndn[i
glrz meEpg-ttil- medpx-e (tare - mai tare)
pozitiv, comparativ qi superlativ. Gradul pozitiv - flonoxr?renruax crdnesr -
rir: 6oedr-ad- 6ozdq-e (bogat - mai bogat)
este forma iniliald a adjectivelor calitative. (gros - mai gros)
cr luz mdasr-wit - mdaw-e

$ 64. A. Gradul comp*ativ (Cpaeudtmeaonaacmdnenu)

I Repineli I unele forme neregulateale gradului comparativ:
Gradul comparativ are in limba rusi doui forme: forma simpld sau sinteticd adnenarcuil- uduaue (mic - mai mic)
gi forma compusd sau analiticd. Pentru forma simpld sint caracteristice sufixele xopdwuil- $,vwe (bun - mai bun)
-ee (-efi), -e. Ea nu se schimbd dupd gen, numlr qi caz. naoxdil - xjttrce (riu - mai rEu)
Majoritatea adjectiveior formeazd, gradul comparativ qu ajutorul sufixelor ctuidruil - cttth4e, (dulce- mai dulce)
-ee (-eii): xpacfiaafi - xpacilaee(frumos - mai frumos), eaacma{tewil.
- s4ssmni6Bg deutEauil- dewierc (ieftin - mai ieftin)
(fericit - mai fericit), accentul riminind pe aceeaEisilabd ca qi la gradul pozitiv. etr.y66rcuil- ztti,dtrce (adinc- mai adinc)
Existd insi un numir de adjective al ciror accent la gradul comparativ se mutd
Adjectivele cu sufixele -p-, {K- la gradul pozitiv, pierd la gradul compa-
pe sufix.
rativ acestesuflxe, iar consoaneledinaintea lor se schimbd,de ex,:
I nqiiil adjectivele mai uzuaie din aceasti categorie: ntsxuil- uilxe (jos - mai jos)
xopdrxuil - rcopiue (scurt- mai scurt)
6Crrril (^Ib) - Sede pienttil (neted) * p oeade
sbtcdKuil- s&ne (inalt - mai inalt)
6,tddnwfi (palid) - 6rcduie ced?,cuil(proaspdt) - ceeilcde
ysxufi - lxe (ingust- mai ingust)
6*cmpuit (rapid) - 6otcmpde cedntnatil (deschis)- ceemade
cdptr.fr(cenrgil) - cepde
Puline adjectiveformeazd gradul comparativcu ajutorul suflxului -ure.
eddcuutfr(important) - eacrcnde
adpnwit (credincios) - eepnde cfiluuatr (puternic) - cuLtuude
ciutuil (albastrt) - cuuie (timpuriu - nrai timpuriu)
rp! zaair (rotund) - xpy eade I ReYineli I pdnuuil- pdntne
xpj,nnait (mare) - rpynnde ct<fpwil (rapid) - cxopde da,tExuit- ddmwe (departe- mai departe)
urtauit (dragj - 'vttlrls cnd6uil (slab)- ctta1de mdnrcuil- miname (sublire- mai sublire)
aj,dpuit (inlelept) - uydpde cudntit (curajos) - caenle ddneuil- ddaute (lung - mai hrng)
adeuil (nol)-iloede mEunuil (intunecat) - 7ast4ilds Nu formeazi gradul comparativ urmEtoarele adjective: eetitxuil (mirc!),
eecEtutil.(vesel) - eeceade mtnmir (caid) - mentde dpjorcecrcuil(amical), epducecxuil(dugm[nos), edpdafi (mindru), tuiwnuil (de prisos),
espdcaatil(matur) - espocrtde mpf,duurt @reu) - mpydude saaopdnit (bronzat), ruficxuit (plat), znuilil (putred).
|:
exj,cnofi. (gustos) - exycude ntd.tuutil(exact)- mo,tnde t'.
Forma simpld a gradului comparativ se intrebuin{eazd:
zttd.euuil (principal) - zaaeude
et!,nuil (prost) - eaynde
ltuuutil (de{ept) - yunde
xpti6pttil (viteaz) - xpa6pde
I a) cu substantive la cazul genitiv: flyndil uirpe Otma- Dundrea este mai lati;
I

epha+atil(murdar) - zpnsude ircuutil (clar) - acnde i;., d*ft Oltul;

dtrtuuutil (lung) - dLrunude xpdcaofi (rogu) - rcpacnde b) in construcqii cu cor:junc{ia ueu, substantivul stind la cazul nominativ: !1trLti
d66putil (bun) - do6pde udwuutil (tandru) - uettcnde wipe,tew Oaru.

fU 51
l.=
g 66.Forma analiticd a gradJui .";;J;i;
estealcdtuiti din adverbele 66,nee
(mai mult) sau u6nee(mai pufin) qi adjectivul la gradul pozitiv, de ex.: 66iree
aucdxuil (mai inalt), uiluercewcdrcuri(mai pufin inalt). Aceasti formi se intre-
buinfeazd:
a) cu substantivela cazul nominativ: 66;ree {slxar. pexd (un riu mai
tngust);
b) in construcgii cu conjuncfia qeu: 3ma ru{tza 66tee wmepdaua, aer m4
(Aceasti carte este mti. interesantd declt aceea).
Adjectivele6onow6il(mare)qi udneaut<uit (mic) nu au forma analitic6 a gra-
dului comparativ; in locul acesteia se intrebuinfeazd 66nsulnfr (mai mare),
ru6nrd (mai mic).
S 67. B. Grailul superlttiv (Ilpeeocxdduaacmdneuc)
Gradul superlatival adjectiveloraredoui forme:.simpld (sinteticd)qicompusd
(analiticd).
l. Forma sinteticd se formeazi cu ajutorul sufixului -ailur- plus terminafia
adjectivald.Adjectivele cu tema in -e-, -ft-, -x- igi schimbi acesteconsoanein
- -, -4-, -W-:
zlcrc: crp6r -ufr- cmpozn-ditw -uir (cel mai sever)
xlv: tErx-uil - lteeq-dilw -uil , (cel mai uqor)
xlw: mtitx -uil - muw <iilw -ttft (cel mai liniEtit)
Adjectivele cu sufixul -rc- pierd la gradul superlativ (forma sinteticd) acest
sufix, iar consoanadinaintea suflxului se modificl: uitsxuit-uuxdilwuil (cel mai
de jos).
I Reyineli I adjectivelecare nu au forma simpld a gradului superlativ:zpdunufi,
aunouAft,apitnecrcuil,dywr)cmutil,eecEtwil,zdpdatil,ucEamutit,setftawil, xpdcnuit,
jt sruil, y u dtotil.
uoaoddil, p odudil, ce6crcuit,moedput4ecrcuil,
$ 68. 2. Forma analiticd a graduiui superlativ este compusi din pronumele
cdruuft(-an, -oe, -bre)gi din gradul pozitiv al adjectivului: cdawfilunmepdcuaft
(cel mai interesant)etc. Gradul comparativ al adjectivului,asociatcu pronumele
eecb,acE,ect, sce(tot, toati, toate,toti) la cazll genitiv (acezd sauecex),indepli-
negteinlimba rusd funcliagradului superlativ:uumepdcuee ecezd (mai interesant
declt tot); uumepdcuee ecex (mai interesantca toti). De asemenea, gradul pozitiv
al adjectivului,impreuni cu adverbeleuau66rcegiaauudnee,are sensulgradului
superlativ: nau66rce edtcnait (cel mai important), uauudneeedcrcauil(cel mai
putin important).
Adjectivele calitative au dou6 forme:.forma lung[-q6ruar fi6pua-aotc6-
xui, earchxan,eorcfixoe,aorc6xueqiJormascwtl,-KpiTrcaf, Sdpua - ewcdx,ewcorcti,
eorcdxo,6btcdKu.
52
Forma scurti a artjectivelor calltative (Xp,hnrcaaSdpua xdue:cmrrrrur*
. npumad.menuwx)
$ 69. Forma scurti a adjectivului indeplinegtefunclia de predicat nonoinal. Ea se
schimbi dup6 gengi numir: uotoddil (tin[r) - n6aod ,aoaodd,adtodo, udtodu;
Refueti I unele reguli privind formarea acesteia.
I
1. DacI forma lungi a adjectivelorare sufixul-r-, atunci inaintealui la forma
$curtd, pentru genul masculin,apare vocala -a-: nils-rc-uil(de jos), nle-o-rc (la
feminia insd, avem nfisxa, la [eutru - uisxo, la plural-nilsxu). De asemenea:
ndaoude la ndtaafi (gfin), cuew6nde la caeunhil (caraghios),ddaoede la ddazuil
(lung), cu formele de feminin:'notrui, cuewud, doazd.
2. Dupi cowoanelemoi gi x, inaintea sufixului -x-, Ia forma scurtS,pentru
genul masculin, apare vocala -e-, de er: edparufi (amar) - zdpett, mhwnuil
Greu) - mAxercQa genul feminin insd zopoxti, maucxd), ln mod analog apare
inaintea lui -n- vocala -e- la forma scurtd pentru genul masoulin:,6otau6il
(bolnav) - 6dtten, fdwufr (sdrac)- 6dden (la feminin insd 6oaond, 6edad);
inaintea lui -.n- gi nr: cadmtwil (deschis)- cadrne4hcntpwfr- ocmEp(la feminio
lnsi, ceemni, ocmpd).
3. Au forme scurte neregulate: 1oauwiil-eenix, -tr -or -n; docmdilnat&
(demn)-docmdutt, docmdfuu, {r -rri srcfr (tdu)-sort, sn*.,.{r -Bri uyctcfiil
(strdin) aycrcd,-g {: -Eri udneuuruil-a(M, -a,si; E.
Nu au Jorma sailtA: a) unele adjective care denumescculoarea: zoay66it
(albastru), sortomdit(auriu), ruudwwfr (ca limiia); b) adjectivele cu tema in
-*z ycmdtuil (obosrt),yadmfi (priceput); c) adjectivelecu sufixele"nqdcr-,-cr-,
-BrE-r-Itr-! mpae{taecruil,dpi;,xecxutt(prietenos),$&ewuil(fost),ndduuil(dec[zut)"
gi altele.
ta
.LXerctIu
7. Forma|i gradul comparativ (Jorma sintettcd Si analiticd) de la urmdtoareleadjec-
tive calitative):
cBo66,ryrrf, dcrpufi, 66auft, rop.dyaft,r€narrf, xpdnrlrfi, cyxdft, vricrrrft,
qpocr6f, rop6rrnfi, cBdxrfi, cr6rrrrfi, xond.ryrrfi, xfrprrfi, fsxat, fprufi, 6o16-
rst.
8, Rdspundeyila tntrebdri folosind adjectivele la gradul superlativ (forma simpl&
Si Jorma analiticd).
Model: Y re6f ecm r6prnfi apyr? - [a, vofi c6rolt adpmrf, .q)yr - Cria-
ry. Aa, ruot repu6iuaf Apyr- Cfuny.
)J.
 I

1. V re6fi ecrb rr6Bbrri xocr6vf 2. V'iier6 eCii cgexas ra36ra? 3' V nerd eau dintr-un substantiv la cazul genitiv fdrd prepozilie. Comparafi: ,,w2tKoedfr
ecrL Er{repdcHbrfi poM6E? 4. V ned ecrb r{pacliBoe n'I6rre? 5. V sac B r6poAe ecrb nnar6x (batic de mitase)-naardx uz u4txa (batic din mdtase); xoa$imuaa
8. y
cTlipLlfi uapx? 6. V nux ecr6 3rrer co66ra? 7. V sac ecrb BbIcdKI,IeIoMe? nop66xa (cutie de bomboane) - rcop66rca omxouSdm (cutia de la bomboane);
qer6 ecrr xopdrune gEaK6Narre?10r v He€ ecrr
Bac ecrs rJry6<5xneor6pa? 9. V 66per (malul Dundrii)
dyruiilcrcuil lyndamalul Dunirii q.a.
-6epdr
Becerat nonpfra? Adjectivele de relalie se formeazi de la substantive cu ajutorul sufixeloi:
-* (ftmuee natimue- rochie de vatd), -ny- (wepcmawdenilimae - rochie de lind),
g. combinali dupd sens construcliile de mai jos, Jolosindu-le tn propozilii.
w-(depeefinnuil doa- casd de lemn) g.a. Foarte productive sint sufixele-cn-,
Model: KpacliBee' xpacfree, 'rerr; n'nirre - r6$ra: n'I6Tbe l<pacfrBeex6$rrr'
'' qeM -ficecr- (rcbaucrcuil, ucmop,fiiecrcuil).
nl6rre KPacIiBee, rdQra.
rufpe, rufpe,'reN,{; cr6ue, cl6ule, qev; coM-rufrca; nnfra-rerp6.qb; ndP-
-
cux - i6roro; pelc6- PYu6ft;rr't<iPe Retineti adjective de relalie formate cu ajutorul sufixuiui -ct<-:auadpcrcuil,
rn1i6xe, rnj6xe, velt; gopdxe, Aop6xe, I lunele
ren; xopriue,xop6ue, tevr; ufxe, nrixe, 6sepo;B6ma-Aox; nl6rre-66- fiupdncrcuit, udpmoecrcuil,anpr)atcrcuil.tvuiilcrcuil,ubnucxufr,urbaucxuil, deeycmoa-
t, Ka; enb- cocr6; ga.u6qa- YrPaxu6-
veu; rdr.re, l6rue, uev; rpynnee, rpyn- ctwi, cenmh6pucrcuil,oxmh6pucxuil, noh1pucxuil, dexd1pucx.uil, pyu&ucrcuit, aueniil-
i Eee, qeM; .ueIudsre, geru6ele, vel't; xr.re;perriuxa- pfqra cnai, ddmcrcuil, eenedpctcuil,6oaedpcxuil,udwcxuil, ropiilcruil, uteddcrcuil,uopedtrc-
tl .4nunu6e, gluun6e, teu oaai, cu6ilpcxuil, ntypticmcxufi.
i Spre deosebire de adjectivele calitative, cele de relalie nu formeazd grade
b
i L0, Indicali forma scurtd a urmdtoarelor adiective calitative: de comparafie si nu au formI scurtd.. Ele pot trece la categoria ad.iectivelor calita-
fi nec€aut, sAop6shrft, ropcirrnt, lwrsrir, rninrrft, x6.usrrft, ropfrr.rfi, ruupdrufi, tivein cazul in care capdtd sens flgurativ, de exemplu; eo/tom6e ronrrl6 (inel de
t: .sicrlrfi, xol6gmrfi, Aan€xufi, cl66rrfi, g66p4ft, rrx|nstft, r6xlnarrft, nperp6cmri, atx) qi eoaontde ceplue (inimd de aur); crcendsuotil g6*rox (lacdt de fier) qi
I nouirmrfi. crceilisndil xap6xrep (caracter de fier).

ir
; ..,11. Trathcegi in limba romdnd.
./' 1. Ha Srot firuue uax6,ua:rcq cdN{blii sltcdrNFl Aou. 2. B xraap6 r ropix
li croins cflrrs6ftrure r,aop6ru. 3. H6iry 64n c6urrr''r crilrruu urpor6v 0yr66rrr'- n
I, noft xoNt6s.q6r.4. Cu.nrree gcex s 5roft 6un
xorvr6x.qe yuexfx socrN{6ro xn6cca. bxercttu
r4irrrra' 6. Hau66rce
ir .f 5.,Cnirrs6e scer6 ra.ner{ oras6la aJluisne Htaccfsecras
nonp6crt os oer6ggj1
I
t
F nrrep6csoft 6bur6 coBpeMegrrar rt6ca. 7 . Hasu6nee rpfgsEre
il 13. Forma\i adjectivede relagiede la strbstantivele
fl yqemrr n6ruero xa6cca uOnyurlur updurro' de mai jos :
ra s6rrpamnnft AeIIb. 8. Jlliwuni
ll 9. Xfauux pe:y,rrr6roa .qo6riracr soreri66lrEat rou6n4a yleurr6n craplsux a) cu ajutorul sufixului -cx-z
El
rep6ft, 46ru, coadr, congir, coc6A, naprus6x, 6par, Karx6s, flaprix,

ilt xniccos.

12. Gdsiti antonime la formele scurte ale adjectivelor d.emai ios Fi alcdtui{i
an antanimele gdsite:
proPozilii
Erriner;
b) cu ajutorul sufixului -n.recr-:

fr
ti
rplicren, r'rdnoA, nrrc<ir, rur.rp6x, rgopdu, Tlx€n, x6aoAeu, rJIyII, AO6p, cna6'
.CMEJI, MAJI.
wct6pun, 6non6rux, laateiu6rura, rtonfTsra;
c) c1t ajutorul suf,xelor -!E-, -sn-r -flrn-:
i1 ctexl6, rdxa, rnrira, n6peuo.
$.
i: npuaaztime'tauwe) 14. Alegeli din coloana din dreapta substantivelepotrivite ca sew pentru adjectivele
]1
{ 70. II. Arljectivele de relafie (Omaocilmewuarc
de relalie din coloana din sttnga.
ii
Adjectivele de relapie in limba rusi exprimi propriet[{i ale obiecteior prin xur6rrrrfi, sencrdfi,JJe.qonfrrrft,nec- rArepb, ToBAp[EI, pti6a, l'r,atnfraa,
i,i 'raportarea lor la materiaftil din care sint fdcute, la locul, timpul, acliunea etc., le- .riFIJft, nraon6pcxnft,JrerxoBag,cK6- oxe6u, 66per, Iuap, Marq, r\rl4p,[de3A,
gate de ele, de ex.: adjectivul uce,tdguwil(de fier) provine de la substantivul ctcerdso pr,rfi, ryu6uurrfi , urrd.rrrnrfi, g6rcrax. uelor6r, x6wara, asdrx, noan6.
,(fier); adjectivul uondunuia (de lapte) - de ta substantivul uottorc| (lapte). Aceste Qyrddmrufi, rr,116ficxufi, rraopcr6x,
adjective au ca sinonime constructiiie compuse dintr-o prepozilie gi un substantiv cEdet

54 55
 *^ -o,x6,rrurwca,.2.
1,,5.Addugali substantivepotrivite ,o tliti la urmdrtianeleadiect;tne i.-I{r;x,'cir'iia, iiiidE; dtrdn riesA8, n6pis, sfiq6, ronoBf
eopo6ah,3.Monord, pori, roocr, cney,xopdeu.4. X"p, rreury.irx6crnptit6w,5,.Tna-.
Moilel: gepea rfi -,qeperfulft Aou
s6, ttf,lnaxdwxu. 6. Vxo, xDocr, rllrqilrRa,cae,4drsdfu1a.7..f,g, roroa6; wocr guafi.
efi,rufi, r6pFrlrft, rvepAnrn-qfi, rep6fcrnfi, peaoraoqn6mtfi, roMMifsuc-
8, Jl6Axa, g6vrnxpw6arcd.9. Vmu, v6pAa, rpw. octd. .
'rfrecrufi, xdkanrrft, ruepcrru6fi,6p6rcrrfi, A6rcruft, vopcx6ft, ore6ncrufi,craar-
n6ft, xfr6rnni, pacrrireromrft . t). Inlocuisi construc{iiledate cu altele, sinonime, tn careadjectiveleposesivesd fie
formate c.u ajutorul sufixului aw.
16. Traducepi.
Model : Hoc, rar y ;irxu - yrirn'rltr see.
ser,nr6ft ruap, sevr6,rrnar peQ6pr"ra,aeureu6e yxpeun6uue; rpoom6e .qasn6-
aue, xpon6arrfi6ofi, rp6rnax olrtla; JleAosirrrfi ore6n, leArs6[ r6rep;.co.nssdre BsrrrgA,rar y opn6; cyr us rjprqu; rp6nu raep€ft; rfiqa rony6dfi; rnEr,ua
tr6Etr,cor€rr-rfi cyu; crdprri u6er4, cropocrs6fi r'rEro,qp6sasu wet6uura;.qeroB6fi rpardfi; por6 rco:n6;yrfc ror"rap6;cnegrirrvrrrrudft;Kpr[KxypaBxfr, c'ritr nopo6r€a.
{eror6r, A&rrsoe upe4nox6ure; ronerdfi xap6rrep, sdrrlelfi upocr6p; ryu6u-
nuft nocrjuor, ry*raaur6prrre ua..irr. 20. Traduceli tn limba romdnd.
l. Marenr6nor nponfo saxdAurcsn loxsoft Av6pure. 2. Vqfrem uoragin
ua x6pre Edpeuqogotu6peu ly,qsdsoa sanrtB.3. Trr sn6erur, rAe sax6Arrcs fepxy-
$ 71. IIII. Adjectivele posesive(IlpunnucdrnenbHbte
npufttefunercwe) l6corr* cron6fi? 4. Ha ypdre uo xlivsu r"ru ucu<inrsorarul 6epton6rory conr.
5. ,{au6xnoo Metr- oro 6uero gpdraeearrpax6rue. 6. Ywirers uar'r o6reouil,
ln timba rusi adjectiveleposesivear,rtdc5.obiectul aparfine unei fiinle (omu- qto ograq6erropuudlaera uycror6.
lui sau animalutui). Ele se formeazi cu ajutorul suflxelor -on-, (-er-), -f,x-r -s,
de ex.: didot Aov. (casa bunicului), cCcmpwa tcnuza (artsa surorii), co6d,twi
xeocm(coadaciinelui) q.a. ln limba rusEcontemporand,in locul adjectivelorpose- $ 72. Declinare* adjectivelor (Cx,roudaue npu,zazdmeaonux)
sive cu sufixele -on-, (-en-), -nu- sint folosite mai des construofiile sinonime, com-
puse din substantivela cazul nominativ qi substantive la cazrul genitiv, de ex.:
lou dida, xutea cecmprit.

frazeologice cu adjective posesive: npouemdee

I Refinefi | unele eipresii
.ozdna-flacdra prometeicd; axuatdcoea namd-cilciiul lui Achile; ansilSoe
rnpyd-muncd cle Sisif; nporcplcmoeorrduce-patul lui Procust; xpoxodiuoew N xpticntfr, | rcpdcuoe, cwterc rpdcuwe,ai'tne
G xp dcnoro, "{ttfr
cthntol rp dcnoro, xpticnffio altmx
caisat-lacrimi de crocodil; manmdtoeutu!'rcu- chinurile lui Tantal; adduoeo D Kpaatow, I RPacHow, xpdcasa6cilnwr
A1ltoxo-mirul lui Adam; apudduuua firr,rl Ariadnei. crtnevry I ailnerrry
A : N (subst. I xpdcnoe,cinee : N (subst.
inanimate) inanimate)
xp6cnrrfi, ciud rp6crrre, criure
r :G (subst' : G (subst.
LXercttru animate) animate)
rp6ororo, rp6crurx, crinxx
crfuero
17. Alegeli din coloana din dreopta s'ubstantivele potrivite ca senspentru ailjectivele
I xpticnrl,ttt, afrnw| rcpdcttw, al+nu xpticuww, ctawvn
posesive din coloana din stinga. (o) xpdcuou,
P | (o) xpdcnou, (o) xpdcnux,
nrf"rre, s6r.r[fi, rafue, B6nnsa, 66- r64ra, xftq6, r6rcryr, por, xBocr, (o) crixeu | (o) clxeu (o) cfiuax)
6ymxnna, rycfnoe, co66unE, otq6a, sni'xq rerp64u, uep6, cle.4 yxo
pu66vr.a, oa€nufi
Observalie.
\8. Transformali substantivelesubliniate tn adiectiveposesive,acordinduJe cu rnrh, Dupi acest model se declind atit adjectivele calitative, cit qi cele de

Fr
stottivele ahturate. relafie.
Model: nepd, xnocr ynxu - ywinoe uep6, ymthruit r.tovr
)/
56 r:1ff.:

h
1+,

w
 s

$ 73. Declinarea ailjectivelor posesive(Cxaoadnue'O***'*'O)''"i'*"
nPulrazamenbHblx/
l. 9r€ sro nep6? (cecrp6). 2' rtlefi sro r6.ncryr nexft na cron6? (Baua).
3. llrro cfrrlry ru nonoxlina ua cryn? (Fa.no. 4. 9rr 4iQnr croir y n6nra.rxra?
(a€4yrura). 5. !I.rs sro 6.nfsra? (v6ua). 6. C qrriMli Spysrilcl rrr 6l'In6 s rI'rH6?
(n6na). 7. O qsux cnoprrionrrx ycn6xax nuci:rru e rarire? (C6ura). 8. K urev,

Masculin (Myxcn6ir po.q) Fenrinin (Xdrcxafi po4) ,u6uy noar6xalo raxcri? (M6ua).
23. In locul punctelor introduceli adjectivele calitative potrivite ca .sens) la cazul
o6rvrn, c6crpuua, coespunzdtor. ;: r 1r::'-'
s6rwfr, c6crplul, i...ayqeablrrt.3. Mlt
orq6n orq6sa l. Bmnfi sltAtr6rrcl ... rdprt. 2. ?urtm P6rornqa 66ur
t6lurero, cdcrpluroro, rdriurefi, cdcrpunofi, or.mrxfuir.tna 6eper! ... perrt. 4. 9ro 6un6 a6uyurrcac ... veprlwtu truu6. 5' Euy
orq6na oru6sofi
sarfus crar6n... qa6. 6. Becr r'r6cqq cloira.'. uor6Aa. 7, ... re"6luuevrpexr'i
r6rvrelry, c6crPu- ndrvreuy, cecrp6- a6.nvrei, c6crpnrofi,
r5gry cnocri.no K rlporuBonon6xuot'ay 66pery. 8. On6 Eoclira rySrlz- Ha ,.. Ka-
II rouy, orq6rY nouy, otq6ny orrldsofi
B6rq$Io, cdcrprnY, 6.nyrc6.9. B varasliu npnrernll ... xle6. 10. 3to 6rurlenoadK ". xap6xtepa,
i N sauG N sauG oTrloBy
fl Cuvinte de introdus:
rdrvrru, c6crPunrnvr, rdl.rrnlr, c6crprurnr, n6;rurefi, cdcrplruoft,
fis orq6nrru orrI6srrM oru6sofr MirKr{i, r6nnuft, rrrc6ruft, r6nrrafi, rec€,rrrft, 6ftcrprrfi, cn6ArI'rft, v'hzxuir.
o rdrvreu, c6crPu- o sdr.rbe[{, c6crpz- xPfnxw;, uruP6rnfi.
E Ronr,or[6nou uoru,orudrou
it /:Formali
adiective de relayie de ia substantivele din paranteze, punindu'le la cazul
fl: corcspunzdtor.
$-
s'
g',
Model: Epar luwcn na (r.rcr6prar) $axynrr6re. - Fpar yuurcr- Ha ucroprtre-
E.
ltl
crov {ary.nrr6re. ,}1 .
ilr l. B HK6re x ntyuhn ($,uuur) nsf,:rr..2, Moi rr,r:r6.qmarcecrp6 x6Aur n
K]:
&, rdavrn, cdcrpuxrr, oru6sbr (aersi iaa. 3. Ha (Hr6la)-fiaetn. r',rltnup6uluaaeM SpJIT?r u SpofrIE..,4,B66yurxa,
N
H! I-' erSlvlux, cdurpraux, orq6ar,rx xsBer r (x6ueur) .q6Me. 5. B yufrenrcxoir 6trsr6 (.fp4{dl 4uipr. 61:(trdrd:r.lr.id)|
H;
Hil
D
A
n6;rurru, cdcrpuur'ru, orq<isbllu
:N s au : G
a:drr rxdgur n rpfnn-v por',r6Hcnrx 1sux9g. 7. B (srvf),xdffKyrn'r Mbr no6AeM na /-
srcrypcuro e rtiprr. 8. B (rvrbpe) soa#ioadpxrarcs usdro cd;ru. 9. B pyccxor,.r
E: I s6rqrrrtrfl, cdcrplruhlMtl' otq6nrruu

H
ffi
P (o) a6nurux, c6crpuRrrx, otqdgrrx f,3br(e 3To cJroBo (xe
JIrtrHLlx Hapo.qoB,

25. Traduceqi in limba romdnd.

rrpoxnBaeT MHoro pa3-

ffii
!ir Exercilii
rr;icnoe xopd'nre vonox<l; lronoa6s ox6rsnqlr co66xa; n6pvcuaa prr66vrr n6Axa;
csdxufi sin,ruia cneA; cdpoe nrrf"rse nepd; 6o.nrur<ienopdnre rnes,qo; xpacrieoe
Ei
F}; 66ruse na"nrrt5; recdroe pe6fvre ruud; r.ny6dxan tirctn uop6; orp6vHaff xypaB-
,4.
2/'Puneli la cazul corespunzdtoradiectiveledin paranteze. nilrlat c"ris.
$l!
'/ Model: { xroli n (6orsur6ft) n6ue. - "f, xullf a 6onrurdu 4<!lte'

ffi
ffi
l{#
1. Moft 6pat pa6draer ua (ndrufi) sasdAe.2. (Ilepnufi) rapauA6urnexrir
na n6pre. 3. J{ uognax6Mrmc{c (onnrrrnrificxnft)
BrrrrcrrK (pe's6ft) rorgflrry. 5. Mse xyuinn (66naa)rb6ry. 6.
4. flapox6.qnaup6-
ueraura6norur.
Tpoan6ft6yc ororudn
or (qerrpansnufi) n6pxa. 7. B (gtipnoe) v6pe r"rudropdr6n. 8. B rag6re uane-
carauacrarti o (cnoprfomre)copeonoa6uusx. g.Y *reai r"rn6ro(xop6ruue)4pys6fi'

ffi
p-,
10. Itrr6nHras 6u6.naor6ra nonylrina (unrep6cmre) xsfirn. 11. B Mau6e urt
tr(rmocrp6rulr're)rypfcror.
,.';"p-crp\6rsfi
F*
t#
/: 22. ifrspundepila intrebdri,folosfud in locul substuttivelordin parantezeadjectivele
F"il
._ pbsesivela cazurile corespunzdtoare.
F{, -*-' Model: I[u sto rufra? (666yrura).- 3ro 666yruruuarnfra.
i;,.i
F,f 58 59
irlti

ti
 r;:,:$ 75eDeclinrrea pronumelorpersonrle gi a pronumelui reflexiv
,,',: (Crcnonduuertqnwr uecmoundnuilu eosepdmnoeo ce6fi)

Cazul Numirul sing:lar Numdrul plural

VN 5. TbI ou onti on6 MbI BbI orf

G Lresf rc6ft er6 ed *Al Eac Bac t4x
MEE re66 euf ei ce66 FAM BAM wl
-D
9,A Gfi.' , G .".:' G G i'.{. G!!:i.:.: Grt' ' Q .:...:" G l ,' .'
I r'm6fi ro66fi UM e6 (efi) co66[ nivru B,fiturs. irv,u
P (o6o) wt (o) re66 [o) u6tvt (o) nefi o) ce66 'o) uac o) Bac o) nux

P RONUMEL E
(Mecronrudnue)
ln limba rusi pronum*le se imparte io urmitoarele grupe: promtmele prx.-
wrial (nianoe necmouudaue), pronumele reflexiv (eosepdnnaoe ueunoundme),
pronumele posesiv (npumaucdmerbHoe .Mecmouaiuue), pronumele ilemonshativ
(yxasdmennoe aecmouaduue), pronumele determinativ (onpedenime.ob*oe,n4ectnou-
udaue), pronumele interogativ (eonpocitmenHoe lvrecrnoun|daue),pronumele negxtit
(omputl&nennoe aecmouuduue),prdnwnele relttiv (omaocilmdaanoeaecmouadnue),
qi pronumele nedefinit (ueonpedetEwoe uecmouudmte)
| a cuddt cr6ry see6--:La teatru qn stat tn spatelelui'
11 !
Y i - r \ ''
persoaaaa III-a primeqtela cazul prepozilioual consoanas.
l:$ .?6: Ptonumelede
' Aceasti consoani apare gi la alte cazuri oblice, ln urmdtoarele situafii:
.
ro (dupi), ur (din), n (sPre),na (la), noq (deasupra), o (despre),or (de la), n6pe,q
(fa1d de), no (pe), uoa (dedesubt),IIpf, (pe lingi), c (cu), y (la), u6per (peste),
de ex.: EpamnpuwEtKreMi e eh.cmu-Fratelea venit Ia el tnvizitd;
b) dupi prepozi;iiie adverbiale: n6r.rre(lingd), Borpyr (in' jurul), nnepegri
(inaintea),rr,rriuo(pe lingl), naup6run, (vizavi), 6rcoiro (iingi), l6c,te (dupi),
uocped (la mijloc), csdp Gn spatele)9i altele,cind acesteastaupe lingd pronumele
personaleos, onf ou6, ori, la cazti genitivsingular sau plural, de ex': ,B medmpe

I. Pronumele personal qi pronumele reflexiv cr6fr $ 77. Consouta s nu se lntrebuin[eazd:

(JlilunoefirecmouMdHue u 6os6pdmuoece6fi)
$ 74. Pronumelepersonalede persoanaI qi a II-a, la numirul singuiarqiplural,
nu se schimbd dupd gen: r (eu), rrau(noi), ru (tu), nu (voi). Pronumelepersonal
de persoana a III-a are forme pentru toate genurile: ou (m.), oni (f), on6 (n).
rronumele onri (ei, ele) reprezintdforma pluralului peatru toate genurile.
Pronumelereflexiv ce6f (forma genitivului singular)nu are cazul.nomilativ
a) dup[ prepoziliile adverbiale,folosite cu cazul dativ: tonpercr((in dezacord
cu), corricuo (conformcu), xaneperc6p (in pofida), rc.neg (in urma), HaBcrp6qy
(in intimpinarea),coorB6rcmenuo(conform ou), de ex.: HaBcrB6qy ellludaeeci
wredaunwil moedpury- [n intimpinrret lui veneacolegul sdu de tcoaldi
b) dupi prepoziliile nomioale, folosite cu cazul genitiv: n oruom6mn (in
leglturi cu), rpn n6moqr (cu ajutorul), co cropoufr (din partea), ga ncrnoq6-
nnw (cu excepiia),uo crrfqaro(cu ocazia),rro upnr{ne (din cauza)E.a.,deex.:
3a ncrcruoq6nneu eed ece npuwti na co6pduue-Cu excepfialui toli au venit la

I 1Ei
;1
qiqi_;;q-l.nid:pluial.
subiectului. Este
Aiati cd actiuneaexprimati de verb se rlsfringe aiupra
invariabil ca gen gi se intrebuinteazdcu pronume personale,
9edin16;
'c) cind pronumelede persoana a III-a esteprecedatde un adjectivsauadverb
la gradul superlativ,de ex.: On sfr,ue eE-El este tnai inalt dectt ea; Outi
,ltt nume proprii qi substantiveanimate (in rol de subiect)la singular gi plural,
de ex,: dexrtm 6ucrp6e er6-Ea aleargd mai repededecit el.
,
fi, xynilu cE66xnizy-Fn mi-am campdrato ,caile. $ 78. Uneori insd, la cazurileobliceale pronumelorpersonalede persoanaa IILa,
Tu xyniln ce66 xnilzy - Tu fi-ai campdrat o carte. se admit doui forme, cu gi firi n:
Qu xyntfu ce66rcniley-El qi-a cumpdrato carte. i - cind pronumelepersonalde persoanaa III-a este precedatde pronumele
Mw xyntau ce66rcnizy- Noi ne.az cumpdrato carte. determiuativ Becb,Bc{, rce, nc6, de ex,: Mut nosa6hmuttucao66 Bcex ufix sau
Mat noga1dmultucb o6o rcex ux-Noi am avut griid de ei tofi.
Vqexfic ryrula ee66 xnilzy -Elevrrl gi-a campdrat o carte,
61
60
 - cind intre prepozilie qi pronume sint intercalate gi alte cuvinte, de ex.: ciIii
M6xgy lrHofi z nu cocmbhrca pazzoedp sau M6x,uy unofi u lllnla cocmoi,tca
paseoedp-lntre mine gi el a avut loc o disculie. la firma
L. Cot4pletayi spaliile punctate, punind pronumele persotule din paranteze
$ 79. Unele prepozilii folosite la cazurile oblice cu pronumeie de persoana I
sg. (r) suferd transformlri de ordin fonetic. Prepoziliile ro c, n6pe4, raA se trans- Model: Spar nrxl y .'. (r) rerp64s. Fpar rrr.lr y uexi rerp6Ar'
formd in Ko, co, nepeg6, na,qo, iar prepozilia o, folositd in cazul prepozilional, - ': )
l. Mapiq srtrc$a;:.. (ox6) a te6rpe. 2' Buep6... (on) g6ln up6r"mo' 3' "'
in o6o, de ex.: Ou npuwE't Ko MHe- El a venit la mine; 06o une nucdau e Ir.roft6par. 5. B
(tu) sroxrl,n Ea:f.il4. Brrrdcrec .,1 1nu; uo6Aer na srcry.ipcr.no,u
zagerne- Despre mine s-a scris tn ziar. (r) xnriry' 7' Ys'htenb
urr6;re q6cro scnoN{nESrot ... (r',ru). 6. Cecrp6 xyniina -..
Pronumele personale se folosesc mai frecvent in limba rusd decit in limba ro-
6tenr xopou6 rooopfn o ... (on).
mdni pe lingi verbele la timpurile prezent, trecut qi viitor. Comparali: fl. nuwi,
nucau6-Scriu o scrisoare;S,nanucdttnucuu6-Am scris o scrisoare;fl,nanuuj, 2. Fotosfi pesrctot pronumelede persoanaI singularalegtnd, totodatd, varianta
nucund - Voi scrie o scrisoare. - corespunzdtoareprepoziliei,
Suprimareapronumelui !_e-gergoana .I sau a II-a in limba rusd are un rol stilistic,
Modet: R ueuj,noaoru.rf rypricrur. Ko uue no,qoIurf rypricrrr'
contribuihtl-la dinamizarea contextului; acfiunea exprimati de verb devine mai
gaA6sa.
categorici, de ex.: Ilpeg.nardro nofimfi e rcuuo- Propun sd mergem la cinema. l. Epar xoA6n c HurvrEa nircranry. 2, Ildped mo66itcto,frt g6x<nas
,j*; on morAri wy'rfit nad neil. S.Yqir
Ca gi in limba romin6, la modul jmFerativ pronumele personal se suprimi, 3. Tau rruaj zod uduu paccrutriutacr 4.
Ao.r:risa.
:,
de ex.: CtSraf imy pa66my!-Ei aceastd lucrare !; Ilpovnrifire cmuxdmeo- TeJrbyBriAene uiin ran6w1 6. Bce roaop,fttruo me6dxax o cnoc66gofi yleufqe.
piuue! -Citili poezia !
|i;,;,-3; trlsgspiforma corespunzdtoare4 pronumelor personaledin paranteze.
$ 80. Pronumele personale, pe lingd valoarea de a indica persoana, mai pot avea Model: Mtr ro,qpyxfnuca c (nuv, ur'a).Mrr nogpyxdaucsc nuu'
qi alte valori, astfel:
l. Oreq noc.u6nv6pes (erb, uerd) vne nncru<!. 2. 5, zaatdt r 6r6'rum6rcy
a) pronumeie MH poate indeplini funclia pluralului modestiei, de ex.:
ur"r;.r. v nac caoxfJrocE orrpeAer€nsoeMs6sr.re
sa (uNrr.r, r ornom6unu (uer6,
B imou doxtdde *u (a) nwmdtuco npoauarueilposamb p$yrbmdmat adueii
ero). 4. Marr urna xaecrpevy (seft, ei), 5. [6rn yau6:rurucr6rorllrepecEoro or
pa66mbt-fn acest reJerat (noi) am incercat sd analizdm rezultatele muncii
(ner6, ero). 6' Ha co6p6nus s' cnll6t nanp6rur (ep';'sed)'?' Ift'rcrud nocn6*ru
noastre ;
aoeg (uer"r!,errali).8. fr. xftrrr co ctopou{r (ero, renS) ndlrlom r'r nog,udpxry'
b) in adresiriie care exprimd o compasiune se poate folosi pronumeie urr
9. Cecrp6 6uri6 xpacrbee (ero, Irer6).
in loc de Tbr sau ru, de ex.: Moaod6il aetoedx, KcK MbI ce6k aj,ecmayeu?-
- Tinere, cam ne simlim ? la intrebdri,Jolosindpronumelepersonalin locul substantivuluitipdrit
4. Rdspundeyi
c) pronumele personal rrr indeplinegte gi funcfia pronumelui de reveren{i, crrsiv.
de ex.: Bsr xoditu a medmp, Omza?-Afifost la teatru, Olga?; Huxotttiil,But Model: Tu rooopri.nno rene(pdvy c Mapileil?-{a, x roroprbt rro rerre'
paccxactcime euy - Nicolae, povestiti-i dumneavoastrd. $owy c neil.
ObservaTie. 1. TbI BriAenas xffi6 Hurcotdx?2' Tnoii 6par mp6nlrudxuarrt c Muxdeu?
Pronumeie de reveren{d 86r se poate scrie cu inifialE micl sau mare (Bu). 3. Osa no6xa.na r Epa[r6a xl,Ipr)ne?4. IIo uyr6 a re6rp nrr gafi,u€reu zaHurco-
In ultimul caz vorbitorul exprimd un deosebitrespect fa16 de persoana cdreia i se admoil?5. I4s Kr{Na-Han6xu nplrexal llempdcxy?6. Mrivo Hurcotdnupourdl
adreseazd.Pronumele Bhr.se poate folosi qi pe lingd prenumele unei persoane: rnofi 6pat? 7. Onn uo6xa:runa soxg6r ncrpeuirr mypi'tmoe?
- Mapila, 8u... - Maria, dumneavoastrd... Compara{i cu: - Maria, dumneata...
5. Includelitn spaliite liberepronumelereflexiv la fornw cerurdde rcntext'
$ 81. Pronumgle reflexh, cg6n sg asociazS,cu toate persoanele, de ex.:
Model: Euy np6olrrcx ronopfrr' ... Er'lf upisurc-aronoprirl o ce66'
fl esa.n ce6,6Mn'r-Eu mi-am"luat mingea.
Tw nosa1omaca o ee66-Ai grijd ile tine. 1. Apyr gara:6ri ... roctrcr,a B are.nr6. 2, Marr nocaarina piAovr ." cr6p-
fliayrurca nocnompdta ua (ce6f) e sdprcato- Fata s-a privit in oglindri. uJyroAorlb.3. Mrr Bsirtl.. n encripcnrc r6plroc. 4. Fpar paccxa:5nIlaM "'
Brt ctttiutxou uudzo zoeopunte o ce66-Prea mult vorb4i despre voi. 5. Jl6ror"rr no6gy ... n aep6uxro.6. B 12 'rac6s.mq q 6rrr .'. a<ir"ra'7' Osi
Vueuuxti esLtu trnilztt c co66fi - Eleii au luat cdrlile cu ei, Ir .:' pyr6;la ... sa c.u6ranr-vroorirf6ry.
t:::.'.:-..i' 63
i' r-:: .
il;.!:: -;
,lgi:Ut:i,
 '' "'IntrebuinfareA*'.;proiium-elui;::-tindtii;;tBiifi

L OU rpmaac*n rnlenf r ce6d s r6crs. 2. fl. no6gy x EeMy B r6cru. 3. B &4, Pronumelecsoft aral6 od obiectul apailine subiectului (la persoana I,
sfureuar rrl6paau ce66 udcro n ndpnou pepi.4. ou6 uocr6nz:ra ce66,sa cror II-a sau a III-a), de ex.: fr (mu, on) ezat crlofrrcapauddwu cr,oirxutizu' Mot (ea4
eshru esoit xapauddw u csofi xutizu.
I6ryryy.5. Ildcne Srrlx cepenuonauut.{a"u yx6 rf,qen ce6.6sevnr6uov,urx6.ur.
6' .{pysri yx€,qaBu6crnrinu erd qevnr6sou rmc6arr. inr exemplul: S, noaocrcfiaa euofr,kapaHAdutfla ctnotr\t art pus ueionul
pe masd, fi ,este subiectul acfiunii, iat tcapauddw- obiectul acfiunii'
csofi determin6 obiectul, ar6tind ci acesta apartine subiectului. In
caz, pronumele cnofi poate fi inlocuit cu pronumele posesiv uofi, de
II. Pronunnele posesiv (IlpumaucdmettbHoe uecmouadnue) : ..fl noaoctaiaa wofi tupanddu Ha cmort.
Aceasti reguld estevalabili qi pentru alte cazuri cind subieptulaofiunii este
$ 82. Pronumele posesiv aratd cui aparfine obiectul. imat prin pronumelepersonaldepersoanaI qia II-a,\a singularqiplural. Com-
.
1-vofi l-Hau cnofi Tst notosctLt rtofi xapanddw Ha cmor.
g no.nocrcfutcnofr xapanddw Ha crnort.
i-voi ' l-ndma cso.f
t MbI T6I noaoctcfiau cr,ofi xapaudaw{t Bw tottoucilau sirnlm xapandaw{t
l-r"roe l-uanr'e cno€
l-vori l-serur oE, ou6, on6 cmoJl. HA CmOr,
csofi Mrl. noaorciltu niwr xapandawrt
nonoclcu,4ucBoa KapaHoautu
cmoJl.
;rroi r"?- MbI 1':
r:. coofi
crof
HA CmOJl.

TbI
l-rBot l-"Tu BbI
cro€ Reline1i I Dacd subiectuleste exprimat prin pronumelepersonal de persoana
l-ruoi
I_TBOII rBTre
i_BAItrZ
ogiir
csof III-a singular sau plural, inlocuirea pronumelui ceott ctt..pronumele posesive
: =B
r"teeo,eE,ux dtce Ia schimbareasensului,ardtind ci obiectulaparfinenu subieclului,
OE er6
: ci altei persoane.Comparali:
oni e€ osu lrx
osd er6 dan uae csorot<nilzy,-El mi-a dat cartea s'.
(Obiectul apar(ine subiectului)
Pronumeleposesivese schimbi dup5 gen,numir gi caz cu excepfiapronumelor dat uue er6 rcnfizy-El mi-a dat cartea lai.
ee6,eE,?x care reprezintd de fapt cazul genitiv al pronumelor personale oa; nu apar[ine subiectului,ci altei persoanede gen masculin)
ond,on6,axfi. nodxata r cso6[ nodpyee* Sora a plecat la prietena sa,.
':|!'
(Prietena este a surorii)
lri+r'l11
nodxata x eE nodpyze-Sora a plecat la prietena ei.
$ 83. Pronumeleposesivede persoanaa III-a, sprt deosebirede pronumeleper-
sonale,nu primescconsoanar, cind se asociazEcu prepoziliile B, Ha, K, Ao etc. (Prietenanu estea surorii, ci a altei persoanede gen feminin)
qi nu schimb[ prepozitiileo in o66 sau K, B, uog in ro, no, u64o.
85. Pronumeleposesivcnofi se foloseqtedupi gradul comparativ sintetic, ca
al complenrentuluicomparafiei,in genitiv, de ex.: Oud e&etsdunrctipme
Comparafi:
fuo6fi cecmp&.*Ea aratd (a fi) mai mare decttsorasa. lnconstructiilesinonime
Pronumepersonale Pronume posesive rtlns6, in care apare conjunclia qen4, pronumele csofr se inlocuiegto cu un alt
ume posesiv, de ex.: Oud e{ramdum cmdpue, qelr eE cecntpd,
fl npuwdar uer.rj e edcmu. -fl nodow1a rc er6 ddny. Pronumeleposesiv ceoil m se intrebuin{eazi niciodatd pe lingd subiect.
Am venit la el tn vizitd. M-am apropiat de casa lui.
.De pild6, nu este corectd propozilia: Csort cecnpd sauuMdemcamdpnrou. (7n
On qdcmoecnouuademo66 mre. .t[ npovumd.t e zasime cmamafr o eri
;rstfel de cazuri se folosesc alte pronume posesive).
cecmpd,
; ln uneleconstrucfii cu caracteridiomatic seiotilnegtetotuqi pronumele csofr
El lgi anintegte adeseoriile mine. Am citit in ziar articolul desore sora
$n nominativ cu sensul de',nosfru sau propriu, de ex,: Mbande?3mo csofi
lui. i:Eterca4rc-IvanovT Este ornul sosfrui V me6l ecmo cssfr,uaqT'Ai mingeata
Ilpuxodtfr rco ror{ eduepoa. Ou rtdcmo npuxodiln rc eril 6ptimy. ,
Vino la mine diseard. El yenpa des la fratele luri.
- Gramatica limbii ruse de uz $coia.rc. - 1581 65
64
 .--pronnmelor
$ '86, Declinoree .
-.posesive
( Crcrcndnuenpumaucdmeabttbtx .&tecmouuduuil)
\ Conptetali spa1iile punctate cu pronnttele posesive cerute de context.
SinguIar ( Edi.u cmaennoe vuctd ) Model: f, Bcu<ilrsst o.,. apire'-.fI ncndMuun o cro€rtt apyre'

N vof aaoE Moi saru E6ure udrrra l' ... 6par frrrcx r cenrcxoxosiftcrserfiolt nircru.t;ire. 2' fl zu6ro, tro '.'
G Ir,roer6 tvto6fi EAIIIero tr6mef cecrpi xopour6 no€r. 3. B ... $yr66nrrroft xoM6sAe vxdro yvenr'rr6n cr6pmux
D uoeruf uo6f, n6ureuy siirueI rn6ccos. 4. Ha .,, cron€ texrir un6ro rnlrr. 5. ,fl' nepenucil r -.. terp6gr iuudro
A G sauN Morb GsauN r6uy ii s6sbrx cruxda. 6. Mapr{r nporoAriria ... 666yruxy Ha soxs6r. 7. Kora6 upr64er
I uofu tlto6fi n6urnu siiruefi
(o)rvro0ru ... 6par? 8. TH aass6 ne nfAe.n ... cecrpy?
P o)r'aodfi (o)n6Iueu o)nrimefi
10. Rdspundeli la intrebdri. Folosili substantivele din paranteze, addugindu-le pro-
numele corespunzdtoare.
Model: IIro rrr uoaoxin na cro;r? (xnury) - fl noloxl'fu Ea croJr csolo
Plural (Muducecmeeuuoe uuctd)
xnfiry.
N HAIIIR
G rr4urnx l. C xev r-51,rcrp6rrurcx a6repov? (c aplirov). 2. O q€rvIroropfl ,"{IiTeJb
D n5urmr c yyeuurdu? (o 6p6re). 3. lrc pelhra ycrp6unu rdrcrarxy pracrixror? (r ur6ne)'
A G.s a u N I G sauN GsauN 4. C qeN.{npuur€r u peg4rqsro ragdmr nucinwa? (c paccxdsorra)-5. Kor.af rav
n6urnmr n64o nocr6rr norgpanr.ire.rriryro relrerpdri.o'.ry?(pd.acrnennlrxaryr). 6' Korri srt
P (o)vorix l(o)cror(x (o)n6urux
nprr.nacfna a vysdfi? (ror6puu:efi). 7. Itord ru rctpeu6la na roxsil,'Ie? (noap:ir).
8. Tu Aond.nen?(ycn6xaua).
Dupi modelui de mai sus se deciin5.Ei pronumele posesivemeofi, meori;;1i);',,
11. fnlocuili, unde este posibil, pronumele posesive din Propoziliile de ntai jos cu ptc'
meo|,meoil;Gallt,adtue,etiwa,edwu.Pronumeleezo,et, rx nu se deciini. "l;.',:]i, numele posesiv csofr. Indicali propoziliile in care tnlocuirea nu se poate face'
',,i *it;'
t,,.i ,1.;# Explicali de ce.
t lii,- i.
,r r { 1 4-

Exercilii ',;ti"fi' l. Mot 6pat pa6<iraer na Malul.iuocrpofreltuou sas6Ae. 2. fl' 6stt.4osdres

ruro6fi pa6drofi. 3. C n6ureft sa,q6qei rlrr cnpiirrnnct. 4' B6ruu pogrirellr xtrnir'
.,I*+F: B Koncrduqe? 5. Er<l .q6AVIxra6rr;r ssauestirulr art€pou. 6' fl" scerah sa6dvycr
o vo6ii r,or64uefi cecrpd. 7. B rnodu Adrte ecrr nuQr? 8. Ha 5rov a6uepe I 6u.n
QConptetafi spoliilepunctatecu pronumcleposesivela cazul coresputtzdtor."t1{.
c l"roriu ,qplirOltl.
Model: { Aal er,,ry.., (croi) rapaxg6ru-fl Eanevyi cnofi xapau46ru. . :,11fl,,
1. V (ri.rofi)5p6ra cer6aur AeEb pox46xnx. 2. flo;ro>r<f (croi) rerpdlr..:.',,i.".l 12. Traduceli in limba rontdnd.
sa cro4. 3. fl 6sur c (rtofi) ,u6ayurroilsa s{rcrasxe. 4. Xyadxnur n;r.tu""l,"i$t"Sil l Aarop il er<!gpyr lrenS.rrn o cqactrtisoN{ 6lia.vmev. 2. Horordanraft o6uep
(cbof) raprrirnr r vy:6e. 5. Ha xaufrynrr x no64y x (n6rur) p6gcraernuxa"-_l.t Hj urr uporelri e rpyrj crorx gpysdii.3. flyn|it necdr csoli s6Abr s lldpuoe u6pe'
n K-rryN-Han6i<y. 6. B 5rofi crarld nriuryr o (rnoi) cecrp€ i:. 4. H:L!'o sasal\a6rrcs cnSproIr,t, yrpennirr cro€ s4opdnre' 5. Vsexnrf s6lnero
rn6cca nodg-vr na ercxjpcrro r r6prr. 6. fl. lasu6 sNard\a c ed 6p6rorr'r. 7. Borrvri,
8. Contparalipropoziliile din coloanadin sttnga cu cele din coloanadin dreapta.'ir'i', noxdLnyficra, csolb n er6 rerp64l. 8. flouerr.tl?ruori cectp6 ne upuuuA a rux<5n1'?
'
Ardtali ce
Ardtali ce diferenld
diferenld de sensexistd
de sens existd tntre
tntre eie.
ele. ttil$.}
i*1fft$; 9. B re6rpe ru 6rur6 co csodfi uo,qplirofi r:rr.r c ed cecrpdii?
glan t o+ri'
1. .fl
.f aari euy coo6
Aaa evf coorbrerp6Ar.
rerpiAr. I| t.
1. fl gan er'af
erray rerp6ar.
ero rerp6gr.
erd
2. On sr.rr y veni cnorbrerp64r 2. Orn:aa rr,rorb
rerp6ar. 'lJ|!
I fveni
3. Cecrp6uogapri;ravre crorb ruliry. | 3. Cecrp6 nogapfra rraueed rruiry. lll. Pronumele denaonstrativ(VrcaerimeabHoer\tectnou.44dHue)
4, Y l.l...,esfi
ecrr csoft seroc[n6.{. I 4. y lreni ecrr erd nerocun6.q.
$87.Pronumele
demonstrativ grupuridecuvinte:
in limbarusi includeurmdtoarele
5, Iloloxri cnorb n6xry Ea crorr. | 5. flonoxfi e€ a6x<ry Ha croJr. i
m., grna-f., emo-n., 9mu - pl. (acestar aceasta, acegtia, acestea),
6. Mrr r5incrryerrl ce6i <!ser6 xo- | 6. Mu rli'rcrryerra cedf xoporu6 a
mom-m., nxa-f.,mo-n., n1e- pl. (aceia,acea, aceia, acelea),maxdii-m.,
pour6 a cro6fi ruaprfipe. I n6Luei xaaprfpe.
marcda- f., maxde - tu, ntaxile* pl, $ maxde - m,, maxoed - f., maxoad - n.,
66 maxoadt-pl. (asemenea,astfel, atit de ..., a$a).

67
 Pronumeleilmom, mom qi maxhil se declini, in timp ee maxde are numai
forme de gen gi irumir. .2mom itdicd un obiect apropiat, moln - un obiect indep6r' roA
yrenuxd
tat, iar maxhil aratd"calitatea obiectului, de ex.: 9ror doa nocmpduaue 1976
eod!, qmr dou e 1961roaf -Aceasti casd s'a constiuit'tn anul 1976, iar acet 14, AlegeYiunul din pronwnele date tn Parolteze.
casd in anul 1961; V ne€ rarcffi rcpacfieotte6mc!-Ea are o voce atlt tle Model: Or (tar6fi, raroa) nec€nufi.- On rasdt necErorfi.
frumoasd !
l
1.,y se6 6(sln (rarfe, rdgrrir) rorryOrirernas6, raxfx s ue aliAea nu y ro16
Pronumelemarc\elndeplinegtein propozilie funcfia de predicat, de ex.:
.qpyr6ro. 2. H6und;cn6xu (rar<iixir, rarfe): var saBoes6rugoe sonordx r rpu
Trnin Smomvenoedx-.!6x egteomul acesta'
cep66prru,rxveA6ns. 3. Ha (rarrix, raroatu) sbIc6KExxa6rryx6xrp6tmo xo,ulirB-
exprima calitatea, pronumele maxoil se folosegtein funcfie
1 I Relineli I Pentru a 4. C (rarrrvr, raronrht) gp;ixurru roanerrfsolt M6xEo Ao6frrrc.8xop6urm pe3ynb-
i :l bGE6ut"lar maxoein fun4ie de nume predicativ.Comparati; riros. 5. Bu seEfitr ua copeauoraunrx atop6e u rpefte v6cro. (Taxoafi, r:axrie)
Ei au o grddind atlt de frumoaslt r6nrr perynrriLTil. 6. I(rfra braseracb (tax6fi, raxor6fi) ffirep6cnofi, qro 3a-
Y nux rax6f, npxcfrnffi cad!
Mama are pdrul negru. xor6nocr e€ npoYnr6rs eqe pa3.
Bdtocw y udmepu vEpuorc,
Tarcriexe .r6pune ednocutu y Un astfel de (asemenea)p,nr negru 15.Rdspmde\ila lntrebdri lotosind in rdspunsuri,tn funclie de sens,pronumele
d6aepu. are gi fiica. raroft, Sror gi ror la fortna corespunzdtoare,.orimttndu-vi dupd sens.
Tarcorriruofi detd, ASa-mi stau teburile.
- Carr,rol€rrerfr s tor r6pog.
Model. I{..yaanerfr carvroa€r?
Y re6rt rcpacfsax cecrp6?-V Mesf raxA{ xpacrtnaxcecrp6!
$ 88. Declinareapronumelorilemonstrative
( Cxtondaueyrcazdmetoaatxuecmouudauil) l. V se€ 6onrunie urugt! 2, fAe ru xusEEE? 3. Orqila l;padxarru rypit-
cru? 4. 3ro gpjxaaa rpfrma? 5. 9ro cr6poe sAAEEe?6. B xaxdu rairpe trr
cuorpdn w&y? 7. Katfe y ser6 n6locrr? 8. Iae rnrucer6gnq rcrp€ruucx?
16, Traduceli tn limba romdnd:

5ta TA 5rn re 1. Marr 6un6 rar6ft crp6tnofi, KaftB BoceMs6Aqarr ler' 2' Tax6[ pe3yrll-
N 5ror,5ro TOT, TO
G Storo 5rofi ror6 rot 5rrx rex 16r nac p6goran. 3. V se€ 6rl.n rax6fi n6crorlrfi B3$rt,q' 4. KarosS f6lorrs -
D fuorrry Sroi roMf . rofi Srn reM ranor6 s i6noxo. 5. C raxliqu rpy46M on ,qoq6.r 6un6rn Ea Maril. 6. Peru6uue
A G sau N fry GsauN ry GsauN sar6ussrr pa66ty. 7. 6rrrt rarriv t€llruM, qro MbI or-
raxond: ,{o r6sepa ,{eur
I Srnrvr Sroi rdlr roi Sruun r6ur
(o6)5rou (o6)5toft (o)rou (o) mft (o6) 5rnx (o) rex npiaunucr B uapr, 8. TaxosS 6srs6 |ra cer',ri; c6r"roftcnoc66soft s ueft 6rra6
P
uerrEprar gour, O.trra.

N rar6fi, rax6e raxdc rarfe

G tar6ro rar6fi raxfx
D rax6uy mr6fr rarriu
A Gs a u N raxjro GsauN
I rarf*r mr6f, rarftrm lV. Pronumele deternninativ
P (o) rar6rw (o) rax6fi (o) rarfix
*rdHue
( Onpedeninrerbrne Mecmou )
Grupul pronumelor determinative cuprinde urmEtoarele cuvinte: Becbt
nc{, nc€, nce (tot, toat6, tofi, toate); rcfxuf;, Bctiraf,,ncfroe, scfnne (oricare);
Exercitrii rr6f,, uudr, un6e, nnrle (alt, alti, alti, alte); caM, caui, cau6r crfuru (insuqi'
insigi, ingigi, inseEi);ffo661, mo66r, mo66e' rnodlire(oricarQ: x{x,qrd, rcdxgaro
ca sens$ formd
corespunzdtoare
t3. Completalispaliile punctotecu substantivele r{xgoe, ritc'Able (fiecare).
din coloana aldturatd. PronumelEdeterminativ se schimbi dup[ gen, numlr 9i caz.
1. B 5torrl ... Muoro ctipux 4ep6nrea' 2. Ild'een uacr I n6pra 69
B ro ... 3. Ha 5tofi ... n6x6r rrulru u rag6rrr. 4. Myx' I uarasfr 'l t:l

.. . .i

68 ' r :::,i
,,i'+,.1
ii.t ,:i
 ..4t

d9 r,illt gl', !ld-gdi;

5. 89 l. Pronumele,qec (acn, rcOt p!l) Tui.r3.p gi-9en.gul
nind in propozilie fuacfia de atribut, de ex.: Smoeo cnopmcuina sndem sct
cmpaud-Pe acestsportiv tl cu,toaltelnfieag'.lard, Fiecaredin acestepronuryre(ncrlxni, rcdx,qufi,ruo66ft)are gi sensul lui pro-
priu. Astfel, x6x.uufi aresensdecuprinderea obiectelorIuate sepaiat,unul cite unul,
funcfia de subiectsavde complernent,
Cind.indeplineqte ptonwele nce (forma
de ex.: Vnail'mero eoeopfiacxdx4uuyvexuxdu- Invdldtorul a vorbit cz fiecare
pluralului) are valoare colectivd,indicind un grup de persoane,de ex.: Bce
elev (tn parte).
noixaauaa erccxj,pcun-Toti au plecat in excursie; Bndcme co sc6lrm uot
nounrt e mednp- Impreund at tolt noi am plecat la teatru. I R4krtl I unele construclii cu pronumelerix.rnd: rcdnrcdyn uow (ia flecare
ln schimb,forma sc€ (gen. n.) se foloseqtecu valoarecolectivdnumai cind noapte), rdcrcdyro uurj'my (in fiecare minut), xtictcduedeenediru (la fiecaredoui
indici obiecte neinsuflefite,de ex.: BcE 6tiuto cddmno e cpox-Totll a fost s6ptimini), xdcrcduenarnoaimpoe (la fiecarecinci metri).
Pronumele scdxd se asociazdcu substantivesau verbe care indicd o lipsd
fdcut la lermen. Mat nosa6fmuaucuo6o scEna-ly'oi ne-am tngrijit de torte.
sau absenlaobiectului, schimbareasau tncetareaac{iunii. Adesease combini gi
$ 90. 2. PronumelecaM, c&M6ocau6, c6un subliniaz5: cu prepozifia 6er, de ex.: On ucdat xoutqti6ee scficof, nadiucdvt-El agtepta
a) faptul cd subiectuliqi desfiqoari acliunea in mod independent,de ex.: sJir\itul firi nici o speran(d.;Irtau 6ott ymeepucd1a6esrcfrnx usaeuduuil- pla-
Pe1hnoxodeed.emca cau- Copilul se tmbracdsingur; nul a fost aprobat firi nici o schimbare,
b) are rolul de a evidenfiaunanumit obiect, de ex.: Mbt6ecddoaatuc calrfu Pronumeie scfKre (la pl.) mai poate avea qi sensulde diferite, diverse,tot
dupdxtnopoawrcLaot-Noi am discutatcu insuqi directorulpcolii, felul de, de ex.: Oa cmpdunscfxue nniuw aa 6ydy4ee-El iSi fdcea diferite
Pronumelecau intrd intr-o seriede expresiiimpreundcu pronumele reflexiv planuri de viitor,
ce6d, de ex.i canino ce66,cau co66it(separatoinilepenilent),caud co66f,pasy- Pronumele;rro66f;indicr un obiect oarecare(indiferent care) dintr-o seriede
udemca(e de Ia sine infeles)q.a. obiecte asemdndtoare,de ex.: Srny rcniteyeu adscemexyruimoe nw66wuaea-
eilue-Aceastd corte o puteli cumpdrafn orice librdrie.
$ 91. 3. Pronumelecdrvrufise intrebuinieazd:
a) la formarea gradului superlativ,de ex. : 7mo cittvr*rit
cnoc66auilyaenrtrc Pronumeiemo66[ sefolosegtecu substantive abstracte,ardtind cantitatea,md-
-
Acesta este cel mai capabil elev; sura, termenul, de ex.: ff6toxu uducuo xyttimu e nto66wtrco,nriqecrre-^Sepol
b) pe ling6 pronumele demonstrative 5ror gi ror are rolul de a sublinia
cumpdramere in orice cantitatel on uducent npuilmti e .nro6rifiruorr6ur-.8/
poate sd soseascdln orlce moment.
identitatea obiectului, de ex.: ?mo u ecmo ra cduar xniza, o rcomdpoila me6i
paccxtisueatt - Aceasta ;i este (este chirt) acea,carte despre care yi-am vorbit;
$ 93. Declinareapronumelorileterminative
c) indicd punctul culminant in desfdgurareaacfiunii in timp sau, dimpotrivi, (Crrcniuue onpedettilmeauaux.ritecmouudnuil)
limita ei in spaliu, fiind folosit pe lingd substantive cu sensuri temporale sau
spa{iale,de ex.: Cecmpd pa1dmaem da ciuoro eduepa-Sora lucreazd (cbiat) Singular (FlFwcrssgr.rsgqs6r6)
ptnd scara; lou cmoilm y cauriri percil- Casa este chixr lingd rtu.
N secr rc€ BCfi BCe
$ 92. 4. Pronumele rciixgsrfi, rcfrcuft, aro66fi pot fi sinonime, cind indicd un G scer6 sce& BCeX
singur obiect dintr-o serie de obiecte asemln6toare, de ex. : K{xnrrfi (:rcfrcnft D nceu5i BCex BCEM
:mo66fi vercedx)noudctcemqani - Orice om vd ta ajuta. A G sauN BCX) G sauN
ln propozilia negativl rcdcrcdadEi ecArcuilse intrebuin{eazd cu aceeaqi valoare, I BCCM ncefi(-ero) acdMtr
de ex.: I/ercixAuE (:aercrfirclrfi) udcrcemnoilmiteaecud.turo-Nuoricine poate
P (o6o) nc6u (o6o) rcef, (o6o) ncex
merge noaptea in pddure.
Cind se asociazi cu substantivul par, pronunrele pcfnnfi qi rixguft devin
iar[qi sinonime, de ex.: Kixauli par (:sg6r.rit pas], Koeddn npueztrdaeSmom Singular ([pncraenuoe urcrio) Fluml (Mr6>recrBenHoe
Yacno)
zdpod, a acmpeadncac 6ptimou, -De fiecare dtt6,, cind veneam tn acest oraE, rnd
tntilneatn cu fratele (meu). N cavr cau6 caM{ cfiwu
ln propozilii cu substantive abstracte de tipul uor6ga (starea timpului), G calror6 cav6ft car*fx
ycr6rne (condilie), reuueparfpa E.a, pronumele eckrcuil gi ato66il se pot folosi D cavouf caM6fi cavrfiu
ca sinonime, de ex.: B ruo6frc (:scirfo) nozddy on ettakne ndpxe-Peofice A cavror6,ca.u6, canrf cavo€ caufx
I cauriu cau6ft (-oro) cavrfiun
timp el se plimbd in parc,
P (o) cau6u (o) cau6fi (o) canafix

/t

i
I
J
i

Singular @grncraexuoevrclo)

N cAMErn, c6Moe o6uar c6usre

G cAMoro c6Mof, c6uux l. B 4- A6r"re6rur6 Etrya-2. Os6 vorr6 4po6irc.irr 5ro paccroirze r .1.
D c6MoMy cinaofi . oeMhrM
nop6ay.'3.Ha caivroniherrr udxere rIorIer6TBr J. r6po,u siuefi crgranrl.4. Ha
A G s auN c6trlyro GsauN
I c6r"tnr. c6llof, (-oro) c6r"twn ./. g6u.e 6duu ycrar6rnem* anrdmr. 5. Bp".* trpurul&ier {- g9o, c aocuai
P (o) c6tutou (o) citvtofi (o) c6uux yrpi go.rerrppEx.gur.6. Bu vr6xere ceorba rponn6fi6ycna f. ocrar6sre. 7. C
An€rucrasostiiocs teunf. 8. Os uor pa6r5ran r ... ycn<irrn.
1
Observalii. fu(Traduceli tn limba romdnd!
La cazurile oblice pronumele cau, cana, caud gi ctiuuil, cdnaa, cdt'tbte
se deosebesc prin locul accentuluigi prin terminalii la unelecazuri (vezi A sg.- 1. He xra.nricauor6 ce6h,nyqrr gpyrfe re6f noxs6rrr, 2. fi. 6sur neAoB6-
neu cal,fllM co66i: 6qes l"r6no cA6nan sa 5rm ariuep. 3. On6 uogaprlna MEe ry
crh,ryroqi carvro€;I sg, -c6urnn qi carrarfinr;G pl. -c6tutrrx gi caurfrx;D pl,
cfuylo rmiry, xor6pyro Mse xot6rocr arrr6rr. 4. Jl6ror'r lcr xar6lr.rcr sa Jr6AKe
- c6rvrrruqi canai'u;I pl. - c6vnuu qi caurinrx;P pl. - o c6wrx gi o caurix):
ecAxuil,aro6dil se declini ca adjectivele (vezi $ 72) sa r6fi xe c6Moi per6, sro n r qpduurornrrory. 5. Bciroe A6ro s6,qo ruo6ri'rr
Pronumelercducdoril,
r xopour6er6 A6.irarr.6. K rp6gmrxy ror6rarucr r r6xAottt A6ue. 7. 3ry xrdry
su M6xere uporat6rr s 8o66fi 6u6nsot6re. 8. V 6p6ra 6r1,iror"qdro r,cfrKlo,.
7a
ueqixmor nerq6fi.9. B .ruo6jro rwrrjry uor norofirri u6eeA.10. fpu6dr rcrpe-
.EXercttru senucr sa K6xaorvr Erani.

17- Punegipronwnele din paranteze la forma corespunzdtoare.

Modcl. -fI no.ry'rfn (c6uar) BbIc6KyIo oq€nry. -.f, uony'rfr c6twyto r **
arrcdrylo oq6xry.
Y. Pronumele interogative qi relative
-.1:.€ CeMfi) 6ceuu ycranos,hrracsr6uaar-nor6g a.2. Os.r.rcxrin HeAoct6rxos ( Bonpocilrne.abHwe
u omHocrimerbHbte .h4ecm.oun4dHun).
n (car'af'ce66.3. 3ror cttl cndnas ur (c6r'1ffi np<ivxoro46pera.4. Er'ry(cauf,*'g-
xor6tocr nanuc6rr nucru6. 5, (Cau) rrrcdxotuy y.reuuxliroAapliurtrnoleft66:rr- $ 94. Pronumeleinterogativexro? (cine?),rro? (ce?),rar6fi? (care?),ran6r? (cefel
mrfi Irtrs, 6, Efi (car'r6) npr.rru;r6a rdrony 5ra rurrrc.m.7. Ten6pr rnr6rso 6*no de?),xor6prrft?(care?),ref, (al, a, ai, ale cui?), crc6;rrrco?(cit?) pot indeplini
(cpu) no4ir'rarr o 6tgyuleN{.8. Craprix xun y (c6r"rrrft)cfuero v6px. gi funcfia de pronume relativ, fiind folosite in propozifii subordonatein calitate
Introducepitn spaliile punctateeronumele cau saz cdnarrfila forma corespun
tr18. de conjuncfie.
L zdtoare,
Comparali:
l. Fpar... npn'or6rrance66s6nrpar,2. Cuoptclrldnrrrpexrapor6.nucr Ao,..
Pronwne relative
odrepa. 3. Mu ne Aocr6rrn6rur6ros ua uo6g,En peIIIfJrtro6par/rmcx rc ... raq6- Pronume interogative Tor, rcro ud 6ott e uysde, udacem nofrmil
JrbEr.rKy cr6Eqnu. 4. Beup, rordpyro rrt c.q€nan..,, ncerA6re66 gopor6. 5. -fl Kro x me6d npuxodiltt euepd? aiampa.
rynrl,n ... rpacrterrft urapQ n uogaprin er6 6p6ry. 6, Cer6AHt r ue ganrM6rcs Cine a venit la tine ieri ? Cinen-a fost la muzeupoate merge miine.
r"lrpnr6cturofir dsesr seAos6reflI, co6oft. 7. Cx6po r'oI gdrunrago ... neprurfurr Cn6mro ltem mloeMy Spdnty? Ou xomdn suamu, cx6tsno rtern meoeu!
Clli ani are fratele tdu? 6prirny,
roprir, 8. B nocr6Aseer;pdue n ue yauarb ..,, ce6i: r craJl dveur opraxas6rar-
EI vroia sd gtie ci$t ani are fratele tdu,
sTNr qenos6roN{.
Prondele interogativ-relativenoroprfi, sei se schimbi dupd gen (rcor6prfr,
Nf. naspundelila intrebdrl folosind pronumelexixgufi, aro66ft,scircnf,,potrivit reH (m.), rcor6paa,
rlr (f.), rcor6poe,
rt6 (n.), dupd.nuni6.rgi caz, Pronumelerro,
f tu contextul respectiv. rro, cn6.nrno se schimbi numai dupd caz. ProuumeleKaKoBse schimbi dupi gen
i l, Itt.r6cro x64lrre r reirp? 2. Karfio rnfry ru uue garur?3. Karrte Qp!x' qinumir.Kroseintrebuinleazdcu prezentulverbulpi la pers. a III.asg.,deex;:
TEr Bbr rnb6rrre?4, B xar6e rp6vrr nr6xno x BaM npnftrf? 5. Itra raxdu rpoJl- Kro wmied) iar cu trecutul la forma genului masculin, numdrul singular (de ex.:
n€ft6yceM6xEo nouicru B ueurp r6po.qa?6. Korl6 npuesx6et r rau 666ymxa? Kto npowm6:n?,indiferent..degenul persoaneidespre care este vorba sau de

"72 /)

_l tJ'
?,tii:,,:
' t:lrl,
pl-p6raer'g.l*o!!p:9.Py6_rf"r,6pdae.'6;od6':::
"ii - ",orpf:fg,fe;f,lA,eg_V,.*1r$,gp.(,,5::;Onf
,: paccxrfurreaet o ceoEanli6inou fepS;e,7, I[epeA6fiTetrprBgt etw4il fttittepn:8.'IId-'
numirul persoanelor, de ex.: Wo cezddua orcyTcrBoBan Ha ypdke pi'ccxoeo
eoetatsri Bfucmopetycfrr-atrixar[f, 9, Mah x6vnaraocer46 q'rtcrts. 18. B nfuten
asuxd} - IlempecKyl;Iapun, Ilonecry Muxail, Teodopecxyu JIasep.
wxdnuoil 6s6rsor6re rcerA6 r"rs6ro.Iurirenefi.
Prouumelerro se intrebuinleazi cu verbul la timpul trecut, Dumdrul singular'
genul neutru, de ex.: rlro ;Ier6;roman? Ce zblrs scolo? fTrailuceti tn linba rusd.
Declinarea pronumelor interogrtive gi relative l. Elevul pe care-lcauti profesorulsegisegtein curte. 2. A*ela careva ajunge
S 95 (Cxtoninue sanpocilmertbuotxu omnoaonenbHbrx aecmouudnuil) primul la finig va devrenicampion.3. Cum estpacestroman? 4. Cu cili elevi vor-
begteprofesorul? 5. Btriefiicu carene-amintilnit mergeaula munte.6. Noi am plecat
Siogular Plural pe drumul care due spre p[dure. 8. Lucrarea trebuie si o conduci cel care are o
mai mare experienfi.g. Ai citit carteape"carefi-am adus-o?10, Cum esteaceast6
N xTo qTo crdnrro carte?
G xor6 qer6 cxdnrrux
D xonrf ueuj cr<Snrxru ***
A xo16 IITO cxdnrxo
I KEM qeM crdnsrmrn
P (o) rou (o) u6u (o) crd.rnrux VI. Pronumelenegativ (Ompm4imenbHoe
Mecmouudruue)

$ 96. O trisdturi specifici a pronumelor negative o constituie prezenta negaliei

Singular Plural ru care se adaugdla pronumeleinterogative: nn{xro-nnrcro (nimeni); ntr*qro
mrsro (nimic); rm*qef;-uq6fi (al, a niminui); m*rcarcof,-rurcarc6fi(nici un fel);
N 9eft, tib€ qbt qba nnfcro;nro - nnqcrinbro (nioi un pic). Pronumele n6roro gi n6rero aulabazd
G .rer6 sbefi rlbtrx
forma. genitivului pronumelor rno gi vro qi se formeaz6 cu ajutorul negaliei re.
D vreuf sefi t'Lf,M
Neavind forma nominativului, ele se intrebuinleazi. ia propozitii impersona'e,
A NsauG llbIO N sauG
lrgefi sbtfu,fl in funcfie de complement, de ex.: Hfrcoro 6&tto cnpoctimb, 'rerr npodxamt x
I llbtrM
P (o) u€u (o) ud (o) wrx Qdumplt-l'l-sfr avut W cme intreba cannsd ajtmg in centrtil (ora;ului);*f{tero 6&ao
ddtamo: eao pa66myaddo 6&ao nepenucdma-N-am avzt co face, toatd lucra.
rea a trebuit sd fie trotuisd.
se declini ca adjectivelecalitativela forma lungE.
Pronumelexaxhfi, romdporrT Pronumelenegativeslnt folositeou scopul de a intdri sensulnesativ al propo-
zifiei. de ex.i OH msen6 ne saart*El nu gtia nimic.
Cind sint folosite prepoziiii, pronumele negativ se desparte in negalia nn gi
Exercilii pronumeleinterogativ, iar prepozitriase plaseazdintre ele, de ex: CeroAsrrr Hn
22. Puneli intrebdri completela atvintele subliniate,folosind pronumeleinterogative c rseMne scmpetnuncn-Astdzi nu m-am tnttlnit ca nimeni.
rro? gi uro? FiTi atenli la acordul predicatului eu subiectultn propozi\iile interogative PronumeleRRrr6,trrr6 se declini ca pronumele interogative nro, vro iar
oblinate, sur*rdfi gi nnr6fi - ca pronumele rcan6fi,refi (vezi paragraful precedent).
Model.Xypnda nexc6aua uxaSf -tlro nex6no ua rmaS$?
l. Vud1aurcu rex6ur a uopr$6ne. 2, Cecmpd jsmcs s rocuadv ftr6cce.
T
3. Oud.yu,hnacs E ceAbMdM lol6;cce.
4. flieovxa napucon6la rou. 5. Bdea crortr sa EXerctflr
'

oro16. 5. Kapaudawfinex;dnur res6ne. 7. Mot c cecmp6{trr€lr s r6pog. 8. Otl

uorsmi na cra,qadu.9. Pedfima;rex6t na nnftre. 25. Inlocuili cuvintele subtiniate ca unul din pronumelenegative (nucr6, nrrrr6,
23. Puneyiintrebdri completela cuvintelesubliniate,folosindpronumeleinterogative xnrax6ft, nrr6fi).
refi? gi nan6i? la forma coresptmzi.toue, Model: A eadse {pEurartrfu-.fl uuror6 Ee qpnilraru6Jr
Model. fl. rmw! ceotla ndeuu rapangarltlw- Huuu rapas,4auldl\ar nun4f?- l. groro urcBMa.[ue uorrysrlr. 2, Eay,n Smoaane roaoprin, 3. Jmux rpurf-
Rarctin xaPaw4a*6Ms mmli? qecrm pa66r or Ee lruraJr.4. fl se nocer*h ilmoil sircrasru.. 5. Mo€ npe4noxi-
l. Moil 6par livz:rcr sa rrtame.MatmlqecKoM
$ary.mr6re. 2. Ys66w.u irnozo
udaouurcancerga urtctlre. 3. Mrr ropgliMoa ndwutttu donwrtuu ycndxauz. 4. .8 /3

nt
 I

iiiioitrittilpnteihi"i"fronq*ei''aisi&".lnucro-rurrropin6roroo porriori*i io E*r* nouv'moy; 'irleniie ta tp'i-ioi*':@ttpi) oitii-

t6tero. Repineli alcdtuirea propoziliilor eu pronumel€ [6roro, n6qero. ii
fucru. Cu aceastd valoare pronumele nro-nr6f,r (qro-m6fnr eto.) apare in
A.l, C.eiq6cr'mr.rerdseA6raro. Cefi'ric rvmen6qerciA6narr.
constru4ii-cu.verbe la timpul viitor, alaturi ,de cuvintele modale uigo, nfxno
2. On s serd:saM'ie ciag6n. Erri *6qero 6iuro narrtcrag6rr. (trebuie),xe;rdte:rrrno,neodxogrftuo(este de dorit, este necesar), c.n6ayer(este
3. Os uuxorr,qine rfruer uriceM. Er,,r! rdrovy uucdrr ufcrua. c reDr-rm6fg5- Estenecesar
necesar)etc., de ex.: Te6d or,64yer nocoedmoeamoca
B.l. OsuEcKeMEeApyxuJr. Er"rf ne c xer"r6rir.no4pyxfrr.
si te sfdtuieSti ca cineva.
2, .fI un x ror,4f ae uour€n. Mue se r rorrrj 6riao uoi-rf.
ldli1o xrytimt qro-m6far ua stiempax- Trebuie cumpdrat ceva-pentru tnicul
3. B .q6Me6rmora r un o r€r"rue 6;i,rly B a6rr.reor4drxa-we re o uErvr6jger
SaooTtrTLCS. ga66rurrcs. &iun;
27. Rdspundcyila fntrebdri,folosind pronumelemrxr6, rmrr6,precurngipronumele
i b) in propoziiii care expriml o cereresavut ordin, de ex.: Paccxatrcilme
]fi u6rcoro,s€sero. ll
t
qro-xn6Jgr - Povestili ceya;nycmb rcto'ru6fal dacmeuy Sd'-i dea cinevt
mWea;
1 Model.Koro rrr rcrpevi"iru cer6lp.fisa soxs6ne?-lI nmoro ue lcrpev6lr, norolrf ii
c) cu verbele de aspectimperfectiv,asociatecu diferite obiectede acelaqifel,
rtri qro MEesdroro ncrpeuirr.
I cind are sensde repetare a actiunii, de ex.: Koeddou 6ep€t a 6u6tuomdxercaxyro-
l. Or xor6 rrr oxa.q6ere u6nroqz? 2, Vg-za qer6 ru cn6pure? 3. B q6v nrff4r xartzy, on eEeuavd4enepenicmorcaem-Ctndiade labhliotecd w* carte,
I orl Bac y6exafi:f! 4. Ot ro16 rrr norryriere micrrvra?5. C reu on cor6rosanca?
6. Korralfo16 paccr6arrranao cro€v r6pe?
mai tntii o rd$oie;te.
Observaqie.
,li' ,
Pronumelenedefinit rax6f,-uu6y,qrcu valoare de repetarese intrebuinleazd
numai atunci cind obiectele cu care se asociazidiferd ca sortiment. De pildd'
in exemplulde mai sus este vorba de fiecare datl de altl carte. Este incorect
VII. Pronumeleneilefinit (Heonpedea1uuoe
iiill uecmounduue) si spunem: Vmpou oa ewnuedaadtaeaxy marcdreun6f,ryrc6{e -Dimineald
biuse o cegculdile cafea (oarecare),intrucit cafeauareprezintd,de fiecare dat6, ace-
Existi in limba rusd un grup destulde numerosde pronumenedefinite,for-
lagiprodus.Putem fotosi insd construclia Vmpon ou eomuadncmarcdnrarc6ro-
mate de la alte pronumecu ajutorul particulelor -ro, -m6fgr, no6-, ue-: rcrGro
m6fnr c6rca- Dirninealabduseun pahar de sac. (Se gtie cd existi mai multe
iliii (cineva), xn6-ro (niqte, ceva), narc6[-ro, (careva),v6ft-ro (al cuiva), nro-rn6fgr,
feluri de suc);

,l (cinevadin...), rcaroft-nu6f4r,(un fel de...),refi-undfgb (al cuiva), roe-rcni(cineva

din...), roe-qr6 (ceva), rco6-xarcfie(un fel de...), x6rcro (cineva) n6.rro (ceva),
n6noropne (unii), u6uco.rrrno(ci1iva,citeva).
d) cind vorbitorul nu dispunede o informalieptecisd privind o persoanI, un
obiect etc. ln asemeneaconstrucfii se intrebuinfeazi qi cuvintelemodale, expr!
il{l $ 97. Valorile semanticeale acestor pronume diferi in funclie de particula careli
mind presupuoerea, probabilitatea, ca: repofruo (probabil), rvroxer{rirrr (se
poate),naa6pxoe(probabil), orerfgso (evident,desigur) etc. De ex.: Itraadpwoe,
'

I se atageazi. Astfel, pronumele nedefinit, format cu ajutorul particulei -To, va avea qro-m6Jnr caywittoco c uuu-Ptobsbil s-a intXmplat ceYu cu eli
! t1.,
ln vedere:
ifili a) un obiect real qi cunoscutin general,insd necunoscutpentru vorbitor, de
e) pentru a semnalao cantitate netnsemnatd d.eobiecte,de ex.l Hauocmd-
ma nopa66mamurcanc,rtxqwtffav dea qacd-A rdmassd mai luudm doar weo
irll ex.: Kro-ro npuwdt K H.an4 - A venit cineva la noi ; \16-ro eed 6emon6utto - doud ore; fio Eyxapdcmaocmaed,eoca rcarrfrx-st6f,&ddcnmtxurcudmpoe-Pfnd
- Cevatl nelinistea;Mapila dani une narfio-ro xniley - Maria mi-a dat o carte;
riiii
ii
b) un obiectcunoscutin generalpentru vorbitor, dar neprecizatin momentul
la Bucuregtiau rdmas iloar vreo zecekm.

vorbirii, de ex.: .fl crtrltwat pdaawe qrwro o6 imoil pa66me- Am auzit inainte $ 99. Pronumelecu particula Koe- au urmitoarele valori:
il ceva despreaceastd lucrare.
lllil pentru
a) indici un obiectsau un fapt cunoscutpentrvvorbitor,dar necunoscut
tilii interlocutor,de ex.: Ifocniwaitme, flau eau paccxducemrc6e.qrouumepdcuoeo6
$ 98. Pronumelecu particula -nn6far se lntrebuinleazdin urmitoarele cazuri:
ii a) cind este vorba de cineva neprecizatinci de vorbitor, de ex.: Tot d6a- sxcr!'pcuu- Ascultali,Dan vd va povestieevainteresantdespreexcursie;
pulin, tinind seama
b) cind searein vederecevadesprecarese;tie gi se vorbegte
iili
I
v6 Ii
i
r{
numai de un anumit aspect al obiectului, de ex.: fr yuci ycndt nozoeop{tmo
r6e.c reu- Am reuEit deja sd stau de vorbi an clte cineva"On yeaaa rc6e-qro'
1
i !j
..:1 77
illl ,14

L]
, .;.i1
 ''" 39; Rfipundeli la'lntieb;dri,
L
Model. cx6wxo ra.rolrdrpor go r6poAa?- [o r6poAa xa'r{x-Ej6j'qr 5 nano'
o rnou4,t4rnd66utocqdsanoo HerwHa codpdauu- A aflat clte ceva din ce s-a
spusdespre el la Sedingd. u6rpor.
Pronumele cu partioula xoe- admite intercalareaprepozitiei intre particuli gi L Crc6nrxo-,un6fi octfuocr ao raulixyr? 2. Bvep6 r"m6ro yreuxr6a orcfr'
protruller In cazul acesta,ele se scriu separat:lc6ey nor6, rc6ec ueu, rc6eo rdu, crBoBiuroua co6pirau? 3. Od t6rro xfra a gep6nue?4. Trr.q6ffo pasror6pa-
r6e o xou. BaJruo reire$6ry? 5. Brr rylfurz r"m6ro xour[6r? 6. cx6rsxo crparriu rrr goaxrrl
Pronumeleu6nro gi u6qro sefolosescin limba rusd numai la cazul nomioativ npouur6rr K yp6K/ 7. fl. onosxeJra,ngnrslire. Bu A6lro ruresi xA6rE? 8. Aa'
(n6rcro) sau nominativ gi acuzativ (n6rro). IJ,6wrolleande ctcune Sntou ddue - 16ro lr orcdlAa 'qo q€rrpa rr5po,qa?9. 3ra rsrha A6poro cr6rr?
Un orrecare Ivanov a locuit tn acea$Acasd; Mot ycttritwatu o nli'i.u'6sro uamepd- 31, Citili propoziliile de mai jos, determintndsensul .pronumelor cu particula
cuoe-Am auzit despreel ceta interesant.
|-------.-.-_.---.; -vde" Traduceli acestepropozifii.
pronume nedefinite: se Kro nnoE,rcar
I Relineli I unele imbiniri frazeologicecu 1. Ifo,qox$ire werrh, pe6inal fr. safrn! .qov6fi u rosrrvrf x6e-rarfe rdrqg
(nu-i altcineva decit...),re qro moe, RaK (nu este altceva decit..,, de ex.: 2. K<ie-rro tr3 EaccoMf,eBSacr u ycn6xesaulero nn6sa, 3. A y ueni ecrr roe-raxfe
He rcr6 rudfi, xan caa dupironop omxpdw co6pdaue- Nimeni iltnl, dectt u6socrg AJrr Bac. 4. 06 onepe<llaau Cyc6mmr lnrfurn e yx6 roe-qt6 c.rdrurala.
directorul ln persoand.a deschis;edin1a. 5. Koe-xor4i rao6 arrcrynjl6sEeHe ronpanunocr, 6. Hanr seo6xoAriN{orroroBo-
On peutitt, vmo 5mo 66t4ose rr6-nu6e, nan doaowdil rduew - El a ajuw la prlrr xoe o .r€Lr. 7. Os ,q6rxes nororopfirr r6e c xeu.
concluziacd nu era altceva ileclt o piatrd mare.
Pronumelerc6enro, n6e-rro, nro-u6f4r, .rro-nu6fgr, rr&ro, qr6-ro sedeclini 32. Traduceli tn lirnba romdnd.
dupd modelul pronumelor iuterogative xto gi lro iar ratcrii-ro dupd modelul l. B n6urev;rnq€e 6un s6rro IIBas6r, yrr?re:n natriscroro ssfrra. 2. I\{ne
adjectivelor. Kar6.rocr,rrro oE crp6rr sdqro nerlisecrBesgoeu nperp6cuoe.3-BxanfLsa Ao-
' pdre noxa:6.nocru6vto reorpe4en€moe: se ro MaEuiEa,r{e ro rcnita. 4. Ha
niruefi fnrue xal s6rro Brirrop, xor6prrfi nepe6xanr np6mnou ro.t' na rd'ayro
Exercilii naapnfpy.
33. Traduceli in limba rusd,
propoziliile de mai jos,Determina1i
28. TraduceSi sensulfiecdrui pronumenedefinit, 1. In fiecaresear[ el treceape la careva dintre cunoscufii s[i.2; Aq vrea sd
l. Vsennxri moiru rpjuuaMu u o q6u-ro roroprbru. 2. B up6u;rolr ro4i cumpir vreun tablou al acestuipictor. 3. ln camerl cineva vorbea la telefon.
r xax6rr-ro Nypur4ner npovur6r dueur natepdcnltft paccrc6s.3. Os peudr ua 4. PinEin prezentel n-a sosit.Ceval-a refinut la lucru. 5. De ce s-a adunat lume?
6jpyuraft ro4 rt'rulcarr raxd[-ua61i,+ aureparfpuo-xygdxecrreauufi xypu6.n. - Probabil s-a intimplat ceva acolo. 6. Cr duce Maria? Desigur, niqte jucdrii'
4. flocoa6rytre Mse ud-na6;iar anrep6cnoenoqur6rr. BeAr cei.{6c nrt 7. Trebuie s[ cumpirdm cevacadouri pentru copii. 8. Cine cren cd m-a invitat
"nr'6-
ere qr6-ro zurepdcnoe,5. OH 6.IeEblrndro pa6draer:.Ha crori6 y serd rcerAd la spectacol?Nimeni altcinevadecit dirijorul. 9. Ce era in sertar?- Nimic altceva
lex6r raxrie-ro xnrirr, rordprre or roucnexrripyer, 6. KorA6 os rro-m6f.+ decit cirfi. 10. El a povestitprietenilor cite cevadin ceeace s-a intimplat'
paccx6srnaer, y nerd cnaerusdgorirarorcx ycit. 7, Crdruuro, rar uanepx;fxpycrrir
n€A s cuer uog weft-ro nordft. 8. Her xnirr, xor6paa ne yrura 6u nroA€i ,!el\,ry-
ru6y.ur.
29.Puneli in locul punctelorprorumelenedefinitecu particularo sau su6fAs laforma
corespunzdtoare.
1, Ha adcrnsqe nocnduuatcf IIryM: ... cxoArin nnas. 2, Cuofite, noxa.nyfi-
cra, .,. BecgJrylo n6csro. 3. Kou6 uenon6ryrpliano, errajxdverca uoronopfrr c
... 4. B.rep6 une cragiilr ... r5.reu6unrep6cnlto nocndnuqy.5,... r.rgrocrdft sH-
rtreJrB qerrrp slJtus. uoAoruenr po.imo. 6. Borpjr ryni.nu ... uesuardMBler*64a.
7. BogsNarire ,,, rscr 6yv6ru R sanlrurfi.re tc€, vto a ralr craxf, 8. EIralioepnlinx
pa65ry v cra.r,6nu,:IroraM ecrb ,.. ornri6ru. 9. Pa6&am u yvrirrcx 6rjurodqenr
rurep6cno: r<Axlprfi AeEbM6I yeuar6na ... s6eoe. 10, Typrictu peuuiau ocrallo-
srirbcs Ea .,. norriuKeu orgoxujtr, 79

/8
r

2. Nuiiieidlele"domiiused{t'la 11
asemenea, cur la sfirqit.
3. ln ortografia numeralului existi doar un singur r. Acesta poate fi la sfirqit
(in cazurilear6tate) sau in mijlocul cuvintului la numeralele compusece denumesc
NUME RAL UL zeci qi sute, dupd 40, respectiv dup[ 400 (vezi tabelul de mai sus).
Numeralelecardinalese declin[, dar nu au numir Si gen.Exceplie fac:
(I/[nrr rnc.rrrfi
re.rrruoe)
a) rficnra (mie),rlunnuiln (milion), uu.n.mr{pn (miliard). Acesteasecomporti
ca niqtesubstantive(de genulfeminin,respectivmasculin),avind qi numirul plural:
ii $ 100. ln fmba rusl numeralelese impart dupd sensin:cardinale(xottiaecmeeu- nkcnw (mii), Mrnnu6ubl (milioane), mr.n:rndp,&r( miliarde) ;
aareJ,orilinale(nophdrcoeote),colective(co6updmetuuale) gi fracfionarc (dp66uute). b) numeralulog{u are forme pentru toate cele trei genuri: o\filr'.tapauddw
Numeralelecanlinalerlspund la intrebarea cr6lrrco (ci1i, clte?), de ex.: (m.), o,qs6cend(t.), ogni xnfiaa (f.); *
V nac e xadccerpiqqarr Iuecrb yaeuuxde(Crc6mro yuenuxde?);Ha crnoat! c) numeralul ABa are doul forme - una pentru masculin gi neutru: Ana
xnilzu. (Crc6wrco xnu22) ^ne
udnauw<a, pr nucaud,qi alta pentru feminin: Erieddoo,txu;
Numeralele orilinale rdspund la intrebarea rcordprrfi, rcor6par, nor6poeo
d) aceluiaqiregim ii sint subordonateqi numeralelecombinatecare se terminS.
xor6pue? (al citelea, a ciIa, ai citelea, ale citelea?),de ex.: On xyruin 6uadmut
io I si 2. De ex.:
e rp6rfrprg(aror{pufrpad?)-El a cumpdrat bilete in rlndul al treilea. fl
uayvdropi,ccrcuilrsrilr rertEpruft ro,q (rcot6prrfteod?)-Eu tnvdl limba rusd al rapaxAdm
cmo o&rt,m cmo Arla rapas4am{
pafrulea an (de patru ani). cmo onndeend cmo xng ceJrd
Numeralele colective prenntd obiectele ca un tot, de ex.: {r'6e udawurcoe cmo owiwliri' cmo Be rrrrfirn
udym e medmp.(Crc6.mroudawuxoe?)-Doi bdieli merg la teatru.
CelelaltenumeralepdstreazdaceeaEiformd., indiferent de genul substaotiveior
NumeralelefracfionareexprimI o anumiti parte dintr-un intreg, de ex.:
cu care se asociazS:
oaui rp6rrr-o treime (1/3) (rarrfln qacmu?-a clta, parte ?)
Dup6 formd, numeralelese impart in trei grupe: mpu, uem&perapandawd(cead, xapmuuat)
a) simple,cu o singurd riddcinE: mpu, wecmb,czo (i00); nfrrnb,urecmb...(xapwdaweil, cEa,xapmtiu)
b) compuse din doud saumai multe riddcinl odfiunad4amanT (al unsprezecelea),
nnmadeci.m(50) q.a.(aceste numeralese scriu intr-un singur cuvint);
$ 102. Asociereanumeralelorcarelinale(la nominativ) cu substantiYe
c) combinate,formatedin numeralesimpleqi compuse:mpidqamuwecmu(36),
cmo dedd4ambnnmb (125). Pirlile numeralelor combinate se scriu separat. 1. Dupd numeralul l qi dupi numeralelecombinatecare au la sfirqit 1, sub-
stantivul std,\n cazul nominativ,numdrul singuhr. De ex.: aartn r6poxi cdporc
o4rftnr6poArcmo o1rtil r6poa; onlr6 cen6,cdporcoAn6ce.r6, cmo oprr6 cel6; oAn6
crpen6,cdpox oilttl crpau6, cmo opn6 crpan6.
$ 101. L Numeralul cardinal (Roni,aecmeeHHoe qucr'IlimeftHoe)
2. DupI numeralele 2, 3 qi 4, precum qi dup5 numeralele combinate,
Unitililo d e la 1 1 la 1 9 care au la sfirgit 2, 3 gi 4, substantivelestau la cazul genitiv singular. De ex.:
1-oAro l lJolriHEaAqarr! l0-A6cxru 100-cro rBa (?iptr,'rerrirpe) asroModrfirs (rucru6)
2-Asa l2-,qseg6Arlarb 20-wdaaars 200-,qB6cru me (rpn, 'renirPe) naPrrfinu
3-rpa l3-rplru6,qqarb 30-rpf.qqarr 300-rpfcra
400-uerdrpec:ra deddqamagna (rpu, uerupe) asroMo6fnx (mcru6)
4-qerftpe l4-serdrpr4qqarr 40-cdpox
5-usn 15-nsrir6auarr 50-rrrruAecsr 500--ngrrcor deddr4amo 4ne (tpn, .rerrrpe)xaprrfiuu
6-ruecrn 16-urecru6auarr 50-uecrl4ecir 600-ruecrrc6r
7-cel'ar 17-cenrs6Auarb 70-c6MrAecqr 700-cevrccir * Articolul nehotdrlt din limba romAnd (un, o) se omite de obicei in traducere. Sint qi
8-Bdceur l8-rocevru6Aqarr 80-r6ceiurAecgr 800-soceMrcot cazuri insd cind el esteredat prin o,qrfu, oAn{, oan6, de ex.:0 femeie mi-ipovestitcevaintere-
9-a6gt'rb l9-aessrs6nuarb 90-Aesqg6cto 9OG-,qessrbc6t mnt - Offi,ctcdHtquna Jv,nepaccxazdaa vm6mo wunepdome.

80 6 - Gramatica.limbiiruse de uz scolar c. - 1581 81

ffii'--
'i.
i::l 3. DupE celelaltenumerale(5, 6,7,8, 9...) ia cazulnominativ,"o a.u""tiu,
substantivelestau la cazul genitiv plural. De ex.: rnecrb xaprir, mprtdaamy
'
I

Declinareanumerdelor cardinale (CKiroqeHue

tcothtecmaeauom
il rnecrr rcaprriil, cmo urecTb Keprfin, dee m&caqu nnmucdmdedd4amt mecrs quclumeJtbilbDc)
:. rcaprrfin.
$ 103. L Declinarea numeraleloroAfiu, oAn6,oag6, oAEf
l'r:
iLl
r
:i:,
ii::
,axercuu
i:::
N oArhI, OAIIO o&6 ogrti
1. Subliniali tn textul de mai jos numeralele.
Puneli lntrebdri la fiecare din ele, de- o,qs6fi
G 6gso16 o.tw6x
terminin&rle Jelul. D o.{Hora}i o,m6ft offifu
A oArtg, o,4tro16, oand OTJT' o4srl, oAnlix
a) B nrrcdmuofi6u6ruor6re.qseAB6psn uerCrpeorn6, Ha cton6 nex6r piic- oasdfi
I 1 oAEItM o.16fuar.r
crne xypa6nu. ,{r6e yuenurdr cEAfu 3a crondu R qut6rot. Ildprufi yrentr P (o6)o;rr6u (o6) oqsdft (o5) o.enix
etrT6erco cnoaap€vr,a nrop6ft.rnT6er 6er cnorapf. Tp6e yuennx<issnt6rcr no-
pliccxu.
6) B Srov urra@icroir As6cruc6por uara ruui. B rperbeM prgy wax6wrct Folosirea numeralului o4fiu la plural
(sfrs no pyvirucroii nmeparfpe. Ildprar xirfra s Srovrpn.4j <<I4cropunpyrra{m- Formelecazualeale numeraluluionrirrla plural (ohtiL odnilx, oduila g.a.m.d.),
crofi nn'replrfpru. .{r6,uuarb rrflTb yverrr6r xAyr gKcl(ypcoB6Aa. B xsrire se folosesc:
nrerdrp-'craABeArInrbrpa crpanri[n. On .rnrdr r6nrro ndparrft rorr 5roro
a) cu sensulde numai,de ex.:Ha xoarydpnte 66utuo\art yueuw<rtudweeo
nu4Atl
polrfua.
- La concert au Jost numai e/evi ei liceului nostru;
2. Asociali cuvintelercrf;ra, rerpi4r, yrenfirc,mrcuu6, nR.norpfiror,Merp, qac,
genr, uurfra, r*cffra, um;u6u cu urmdtoarele b) cu sensulde unii, o parte ilintre...ode ex.: Caaviiaa dupdxmopzaeopila
numerale:\, 2, 3, 4, 5, 6,7,8,9,
70, 20, 40, 150, 260, 94, 93, 57,65, 72. c oAufiuu yuenwttiuu, nam6u c dpyziuu-La tnceputdirectorula vorbit ar mii
Model. op.tx|rsrira, Ase rufra, tpu rurfrr, uerdrperufru, rrrrb KEr{r.., elevi (o parte dintre eleu), apoi cu ceilalli;
o) pe lingd substantivelecare au numai pluralul: oAnf vacdr(un ceas)ogun
fi. Puneytin locul spaliilorpunctatenumeraleleorywrr
sau EB,la .formacerutdde sub-
! stanti't,, (o foarfecd), omrfiro,txil (o perechede ochelari).
nducuurlor.

.-- l. Hn cro46 rexir*urera nS*yp",am. 2. V rrreuir nopr$64e r6nbxo

*\.tpan" r *&,s,i.". 3. B u6e[. g6unare croitdd$ton, q\+.ti*,*Sxp6cra $ 104. 2. Declinarea numeralelor ABar Tptr, 'renilpe
u€${popnrr.-+. ll^ creu6 pucirffiaprrfuu. 5. M6r'ta *yn#ttu ff'ranorpaunaa
.v.htt.6. Hr Arsluo csgir tr$Minbqara, a a rp6cneffi6ro.Ira. - Masculin Neutru I Feminin

4. Rdspundelila urmdtoareletntrebdri.
N ABA ABE rprl uerdrpe
1. Cx6rbxo ,{neft n xnaap6?2. Cr6nsrcoAEefts $enpal6? 3. Cr6mro .qnefi G ABYX rpex uerup€x
o aupdre? 4. Crdnrxo par n regdruoy rac yp6nu pliccroro ggbrx6?(pyritriraororo D ABYM. rpeM uerr,rpdr"r
*rnrr6, (prirrrrl, Marett6rlrl(u).5. Crdnaro reg6nr B Mdctqe?6. Cxdn6ro ,qset A wa (spyx) ABe rpu (rp€x) uerdrpe(.rerup6x)
I ABy}.4f" TpeMi rerrrprvf
r neA6;re? (o) rwyx (o) rp€x (o) 'rerrrp€x
P
5. Povestili despreclasa voastrdrdspunzindla intrebdri.
Cr6nsxo gAecrAgep6fi?Cr6lrxo sAecr6rou? Cx6nrro 3Aecbilapr? Cx6asro
y.rerux6r lunrct s s6utel\4rl6cce (Cr6nrr<o MAnr.IuroB,cx6mro gdoouerX 3. Declinarea numeralelor de la 5 la 20 Ei a numeralului 30
Cr6rrxo KaprIiH nnc,hrsa crdnax?
$ 105. Numeralele lrtrrb, tIrecrt ... ,qBriAqalE 9i rPrfiaqaru se declinE
ca substantivele feminine. Aseminitoare ca formtr sint si numeralelg
82
8'
 . .,.";;;* .i - ,.'
n'"=';'li'ti.l;'i';
.+.-. ..
.-.1...:_... .

T::*" N ustrc6r, ureprrc6r.

.G 'urtilc6r ' -
de la 50 la '80 (namadecnm, wecmodeicrtm, ciuodecnm, e6ceiadecam),
ii d 4 .:!-::; i !!!-,, :,-

III@TBCOT

care igi modifici in declinare ambele pirli (vezi tabelele de mai jos). D uarucr6u ruecrRcr6tta celurCrbrra aocrllllcrirr,t
A uarrc6r urectrc6r ceuscdr soceMbcdr
I uatrioc16Mir uiecgrocrhirtr ceMbrccTaMu BocbMblocTaMtr
P (o) nsrncrix ureCtucrax ceMI{cTax rocruracr6x
N I usrs uecrb B6ceMb ABeAuarb rprilqars
G I nn"tir ruecrri rocrufi ,usaAqarf rpllAqarrl
D I uarri mecrf EocEMIi Asa.qqarf rpunqarri $ 109. 4. Declinarea nutneralelorr$rcnra, ur.nln6n, nru.nmipg
A I nxrr ruecrr BoceMb As6AIIarr tpf,uqarr Numeralul rfics.ra se declind ca gi sgbstantivul rf'ra, dar la cazul instru-
I I usrrrb urecrrrir DoceMbro ABaAuar+ro rpnaqarr(r mental are gi forma rulcrrrro, ca numeralul nsrrrir.
P | (o) nsrri (o) urecrf (o) rocrrlrf (o).qBaaqarfi (o) rpr.quarf
Numeralele uu,uru6n, mu,nnnip4,rpu.nnu6use declini ca substantivele
de genul masculin in consoani duri, ele avind gi numirul plural: rglcsqu'
uu.n;rn6nrr...
$ 106.
Singular

N nxrr4ecir UIECTb,IIEC'T c6ur4ecrr rcicer"rgecm

N vRnnr,r6grr
rdrcssa umaudn rt'rcsEtr
G nstrtEecgflu IUeCTrrAeCrTr.I cew,h,iecsru socrilaliAec.srn
vurmn6noB
G rdrcssn ur.r.nrtn6na rdrcxs
D nf;rriEecsrlr IUeCTTAeCTTI{ cgurtAecr'trr soglMriaecsrn
D llunnr.r6nau
rfrcsue vrnnu<iny rgrctsaM
A nsrrAecfr IuecrrAecir cdr,raecsr adceilarAecsr
vlrn.nu6nsr
A rrircrry uulau6*t t[tcr,gu
I natr(:.{ecsrrro urecrubaecqtrro ceurtb,qecrtuo rocel"rubge-
I
ctTbIo rdrcsqefi vralnduov TflctqaMu Mur.ngdEav14

P (o) nsrfigecrru (o) ruecrriaecsrr.r (o) cer',rriaecmn(o) rocr'vrt- rircssbro

P (o) rrircare (o) vua.rr.r6ue (o) rrJrcavax (o) vn.nnr6nax
.rlectTl.l

5. Declinarea numeralelor combinate(Crlou€nue cocrasgblx qscnrirerbur'rx)

$ r07.
$ 110. La acestenumerale sedeclindfiecarecomponent.Spre exemplunumeralul45T3:
N copoK AeBrHocro cTo
G copor6 AessHdcra cTa
c6!,6[ecfiT
D copor6 gerrndcra cTa
A c<ipor Aesnrdcro cTo N .lerrirpe ritcsqn nnrr,c6r cdvrAecrt rptr
I copor6 Auqndcra cTa G uerrrp€x Tdlcf,s nqrr,lcdr ceufAecxtl'I rp0x
P copox6 ,{esqu6cra cTa D rerrrp6r'r rdrcrqalr nstrctir"r cevriAecxrr rPdu
A uerirpe r{rcMn n.srrc6t c6NrAeosr rPtI
Aceste numerale se aseamlnd prin faptul ci fiecare dintre ele are o I qerrrpEMi rdrcs.ravll nrrrtocr6lru oetvrubAecrrsrc TpeMt
singurd formd la cazurile oblice, in afard de ilcuzativ, care este identic cu P (o)'rerup€x riitcrqax nlrrcr{x ceMd,qec.srlr rPex
nonrinativul.

$ 108.
200-400 A. Folosirea numeraluluicardinal in construcfii firi prepozifii

N gr6c'rr rp,ftcra verdrpecra $ 111.1.Dupi numeralele oAfu, bAui, onn6 adjectivul care insofeEtesubstan-
G 4oyxcd,r rp€xccir .rerrrpdxc6r
.rerrrpdrracr6u tivul st6, ca gi acesta,la nominativsingular,de ex,; od{tnu6euilpoudn, odtldudaan
D 4ayucr6u rpdr"rcrSu
.rer(rpecra xurtea, odud ndeoenucou6.
A Aa6crs. rpricra
I .qayurcr6w rpevact6rrlu .rerrrpruacrivru
P (o) aaycr6x (o) rpecr6x (o) verup€xcrix

84
ro
.i
' '''filazurlie oi;tic€'iiisteTiiiiliit6J;'erudlil666ffi;Eiiil;i;sc;ii"iioioa
' '46 '8"
. -:i.1,. ,
l.

:1' ,
:-
; l..-..",.-- , , ,.. . .
:.it;:::i:i,:,
in geu. numir gi Cazcii sirbstantineld
ij"bbaie'le daierminE; d.i.i iibCiidileC :1
ii, $ 113.a) Numeralele,cardinale de la nsrr la ArdAqarbta N ,iA,pr.ecum q!,celg
epiua n npovumd.,tmd,,turcoognj nnrepdcnyronurfiry- ln ultimul timp am citit
compusecu,acestea,se asociazl cu substantive,adjectiveposesiveetc. la'cazul
ii
il'
dosr o (singurd) carte interesantli.
2. Numeralele,qBa, rptr, verftpe la cazuriieoblice se acordi cu substantivele,
genitiv plural, de ex.: V uux e uxdtte rprtgrlarl r6celr cr€r.rrrrx u Gomurfix
Kniccas.La-ei.in Ecoaldslnt treizeci gi opt de clasemari gi luminoase.
f. de'ex.:PewdaueABW nnox6por 6&ao npttnamoecert xadccou (G) - Hotdrirea b) La cazurile oblice, acesteaprimesc terminaliile specifice,impreund cu cu-
celor doi pionieri a fost acceptatd de tntreaga clasd.

ii
vintele asociate(amintite mai sus), de ex.: Beca xoatexrnie eopdilmcannrsw
NumeraleleconTpuse, care au la sfirgit ABa, TprI,rerfipe (daddpannaemtrpe, esoftta yrennxiun-ourfqurrcaun * hiregul colectiv se rntndre;te cu cei gapte
dadcmump{tlqamadea,.. etc.), se supun aceluiaqiregim, ca qi numeraleledca, elevi fruntaqi ai sii (caz.I); Mot ddtzo annodilpoeatunimnru AnaAqarr[ nsrf,
:i: mpu, uemdtpe:B Eyxapicme co6panficowrcd,cuawtu Ara,qqarf wyx truydee(G) raadsrtf,rhrlr cuoprclrdnau* Noi am aplaudatlndelungpe cei douizec! qi cinci
:1i
ii - In Bucuregtis-au adunatelevi din iloulzeci 9i doui de licee. de talentafisportivi ai noqtri (caz D).
3. Cind numeraleleABa, rptr, verdrpe se asociazi cu substantivede genul
ii
ii:
crasculincaredenumescfinfe, atunciele au cazulacuzativla fel cu genitivul,de ex.:
Mot cnpoctittu4ryx r6uouefir\,zde uaxddumcauysiil-Noi am tntrebat doi
t:r
EXercttru
I
ii
tineri unde se gdsegtemuzeul,
Forma genitivului plural la cazttl acazativ nu se intrebuinleazl, in cazul nu- 6' Puneli fu hcul spaliilor punctate numeralul o4w la forma corespunzdtoare.
meralelorcompusecu dea,mpu,vemr!ryercind eleseasociazicu substantiveanimate, l. Ou npdxun r gep6rue ... Mdcsq. 2. fl. nariuciul pa6<5rysa ... ne46nro.
l; de ex.: fiupdrcmopwxd,tat omndmt!,,t,Kar{ajtvwux As6Aqarbrenirpe yrenulci- 3' Onu ydxanus cocd,Emee celd ua... ca*rtx.4. Trr se udxenb xAarb nu... rralnrfrrr?
t - Directorul ;colii a evidenliat,ca pe cei mai buni, loai;zeci qi patru de elevi.
5' B .,. ;fxo aorrn6, a n gpyrde sdsxro. 6. Bce urr se r"rdxeu 6xarr ga.,. asro-
rro6rine.7. Her ua... cso6d.{Horov6cra.
p $ 112. Reguliite fotosirea numeralelorcardinalecu substantiveinsofiterle ailjective 7. Traduceli in limba rontdnd, ardtind sensul numeraluluionafi,
il!. sau pronumeposesive 1. OalIi c:qiruaaar'aj3brxy,Apyrr4epasroeiipmaner.Z. B:irour rura$f
!i 1. DupI numeraleleABa, TpH, rerfipe la cazurile nominativ sau acuzatlv
oAaf pj'ccnae xrfrlr, a a rorvr rura$f - o.{HraSpaxqigcxre. 3. o.wri ranrixyml
'"qesuxf
on npor€.r Ea Mope.4, v rr,reuf6riurs nurur ognr,rorxri. 5, orFf cros6 r nr'ryrz,ra"

# substantivelede genul masculinsau neutru staa la cazul geaitiv singuiar, iar adiec-
tivele la genitivplural, de ex.: B wrc|neomrcpitauAnau6srrx rca6undrano fi*suxe
a apvrrieeru.6xer. 6. B xdrvlnareocr6ar.rcroAiiri poArirerll: Adrr yur6 so ABop.

il[
flf
u xtluau - In gcoalds-au deschis-douicabinetenoi defizicd gi chimie,
2, Dupd numeralele gsr, $r'pu, uerrirpe la cazul nominativ sau acuzativ
8. Rdsoundelila intrebdri, folosind construcyiagna x6pomnxylesun6.
. 1. Xro gdrlqun cnos6?2. Kor6 uogAp6sffi gupdxrop?3. Kolrf rrr AaEur
5rE rslhu? 4. Kev ropqfrcs sarr xracc? 5.Kro nolywin cer6,qs.s or.nii.firue ori6nrlf
substantivele de genul feminin stau la genitiv singnltr, iar adiectivelecare le inso' !..Ko"ry arr aunoAriposaru27. C xev ronoprir yufrenu? 8, O ronr paccrSarnaer
tI
ii+r
lesc pot sta atit /a nominativplural, ctl gi /a geuitivplural, de ex,: V uac e ua<6ae
ecmbrpit 6onrufie .na6oprr6puu(rpn 6o.nlufix ,na6opar6prx).
Bfrrop?
9. Rdspundelila tntebdriledemaisus folosind, pe rtnd, gne xop6uue yrenrluuo
tpu xolxi,muxuiinouura, uerirpc xoprirnue a€nymnu,
tI 3. La celelaltecazuri numeralelegra, rpu, vertrpe se acordd cu adjectivul
qi substantivul; E npoaumdtcmamabo rp€i cudnux ,rErqurcax (ca.zullnre- 1.4,Copiayipropazi1iilede mai jos, tnlocuindcifreleprin cuvinte.Funeli numeralul

til
;iiii.
pozilional)- Eu am citit un articol despretrei aviatori curajo;i.
Aceleagireguli ae{ioneazigi atunci cind numeralelegna, rpu,!'rerdrpe se
asociazii cu pronume gi fsubstautlve,de ex.: Tpn u{unx yueufna noayuilau
la cazul cerut de context.
l. Tuvqm{ape6d.nee700.ner.2. Eyxap€cry6dnee500ner.3. MocKs4-nopr
5 t'top€fi.4. EepdsaxsBEr n cpdgreu 100- i50 ner. 5. H6xoropue nrinrr Aocrr-
rirot tucxser{ruero nospacra,a 6rru 1200ner. 6.' Hoc 5roft rrr6nrcrof cxymu-
iliii: npdauu na pecny6turcd.na<oil oauunuddeno pfteet<oayasbttr'-Trei elevi de-ai
nogtri ar pfimit premii la olimpiadarepublicandde limba rusd.
tlipu prirer 96 carrrrra6rpar,a,
;fxo-106, a mas-85 caurarntBrpa*r. O6ulrft e€ sec
iifii
jrill 4. RegulileI, 2,3 sint valabilegi pentru numeralelecardinalecompusecu
cocrannier 300 rdrcss rsHE,
74..Tra&tce1iin limba rusd.
doa, tnpu, vem{tpe,de ex,: 3 rcuilee6&,lo ,qt6cru lrrrgecir .rerdrperpacrbux
iirii
t:ir
u,rmocrp64m - In carte erau 254 rte ilustrafii frumoase. 1. Cirfile acestordoi elevi sint foarte curate.2. $coalanoastrd se mindre;te
cu cei 25 de elevi fruntaqi. 3. Patru sportivi ai nogtri lau ocupat primele locuri
86 ia coucurs. 4. Spectatoriiaplaudi pe cei cinci actori,caie segdsescpe scend.5. ln
,iili
i4ii 6j

it
 :..:.;p,*u,
;.'+;';.
'1 ,!
curtea qcolii sint doui terenuri de sport, iar in orag trei stadioanemari. 6. ln
clasanoastrdinva16'32de elevi.7. La gedin{I au sosit reprezentanlidin 16de qcoli
bucureqteneqi din 26 de qcoli din prrvincie. 8. La expozitiagcolari erau 33 de
exponateale noastregi doar 26 de exponate,alecolegilor de la gcoala vecini.
B. Folosirea nmeralului carilinal in construcfii cu prepozifii
$ 114. Numeralul cardinal in limbarus[ se caracterizeazd printr-o marevarietate
de construclii cu prepozi;ii, avind diversevalori. Iati citeva construcfii mai des
folos:te.
1. Constructiilecu numeralul cardinal gi prepozilia rua,cu valoare de canti-
tate crescinddsau descresctndd, de ex,: IItfryada cdda yeettiluumc.a ua g6c*rr
renrApor - Suprafalagrddinii se va mdri cu zeoe hectare. ln aceste construcfii
sint folosite verbe de tipul: yaenfivwnca (va cregte) sau yndatwumcn (va
descreqte),corcpamilmca (se va reduce) etc,
2. O valoareaseminitoare celeiprecedenteau gi construcfiilecu numeralele
cardinalein combinafiecuue uilwe,qertHa (nu mai putin de) sat6dtee,aeuua
(mai mult cu), de ex.'. Pa66,auenepea{motnuttunncat ne nixe, qeM f,r cro
A6csrr upoq6uron- Muncitorii au depdgitplanul et nu mai putin de 1101.
3. Construc{iilecu numeralelecardinaleinsofite de prepozilia no au valoare
distributivd. In acestcaz, numeraleledea,mpu, vem&pe,deeaudcmo, cmo,dedcmu,
mpicma, tem4tpecmase putr la acuzativ, iar numeralelentmb, utecrnb,ce.Lrb,
edceuo...la dativ, de ex.: V,aeuuxrtnotyuitttu no An6 xurlru a no uxrf rerp6nefr
- Elevii au primit clte doui cirfi qi clte cinci caiete.
4. Constructiilecu numeralelecardinalegi prepozigiar la cazul prepozilional
au valoarespaliald, de ex.: B nsrf rcxnorvrr6rpax
or r6poAa uaxddurnca6wpo-
La cinci km de oreq se gdseSteun lac.
5. Construcfiilecu numeralelecardinalegi prepoziliilen, ra la cazul acuzativ
au valoare temporald: B rerdrpe r64a ou cmat uzpdma aa cxpilnrce-Lt
pahu ani el a tnceputsd cinte la vioard; Mu eimoanutu saddwuera rpn vac{
- Noi ne-amldcut tema ln trei ore.
6. Constructiile cu numeralele cardinale gi prepozifiile c Ao la cazul
-.
genitiv au, de asemenea,valoare temporald,de ex.: Bpau npuauademc rrocswfr
4o rerftpuaAqarn qac6n- Doctorul primeSte de la orele opt la paisprezece;
Eudtuomdxaomxp&mac gecrrr( Ao ABaAqa.Trl qac6e- Biblioteca este deschisd
de la ora zeee Ia ora doulzeci.
88
, aI :
li C. Folosirea num€ralelorgaralinalepentru e4primar'ea,.virsJei=
II $ 115. in liinba rus6, pentru a afla vlrsta punem intrebareacxdtoxome6i (ean)
aem? (cili ani ai (ave1i)?).
i'
I
Pentru a rispunde la aceastdintrebare folosim cazul dativ al substantivelor
I (pronumelor sau altor pir{i de vorbire cu valoare de substantiv):
I opew
(Kony?) | eti (crc6a*o ,tem?)
| 6omniuY
gi numeralelecardinale,dupi cum urmeaz6:
a) roq - pentru a indica virsta de un an *:Mtinuuurcyro^-Bdiatul are
un an;
b) roa-dacI vrem sEexprimdmvirsta cu ajutorul unui numeralcombinatcare
are la sfirgit odila: Euy c6porcoafu ro1-El are pttrtzeci gi rmu de tn\ Smouy
edpodycmo dedd4amoodilueod-Acest oras areo suti ilouizeci qi unu de ani;
c) dupi numeralele ABa, rpn, rerSrpe, precum qi dupd cele combinate
care au la sfirgit acestecuvinte,punem substantivul ni,qa (genitivul singular de
la roa), de ex.: Mdnovuxyrenirpe r6Aa- Bdiatul are puttaami; Moefr cecmpd
AsiAqaB Asa r6Aa - Sora meaare douizeci gi tloi de ani;
d) cind virsta este exprimatdde numeraleletrflTb'mecrb...,ryfAuarr, rpria-
rlarb sau de numerale combinate care au la sfirgit acestecuvinte, dupi ele se
folosegteforma .lrer. De ex.: fideovxe nrrr let - Fetila are Cirici nni i Ed6yuxe
uecrrgecir s6c€re ilet- Bunica are qaiaeciqi opt ani.
D. Exprimarea cantiti,tii aproximative
$ 116. Pentru exprimarea cantitdlii aproximative cu ajutorul numeralelor car-
dinale, timba rusi folosegtetopica inversd,de ex.: Cetd uaxddumcxrcrn6uerpax
u urtiAecsrn om zdpoda - Satul se gdse$e cam la cincizeci de km de ora;.
ln astfel d€ cazuri substantivulse glsegte inaintea numeralului' Limba rom6n5
nu cunoa$te aiest procedeu.
Aproximalia.este redati ca in limba roman6' qi cu ajutorul unor cuvinte
ca noqmri (aproape), dxoao (in jur de, cfuca),sa (peste), c t{aauuu (9i ceva)
etc., de ex,: ffoqrfi detid4amtyveuurchenpilnatu ywicmue o pa66mercpyucxti-
Aproapedoudzecideelevi au pailicipat la cerc; Orolo urrnc6r rypfc oBnpudxatu
evepde Manfuo - Circa 5$ de toriqti au sosit ieri la Mamaiai B eopdx6orcdtont
uapfsw sa goi,4qatr rrirr epddycoc- In mun1isint geruri de per;te- 25 ile grade;
Ed1ywra eildeia Smomfiuava rprf,qqarr c lrimmlu rcrn ruedd-Bunica a vizut
acestfilm scum treizeci fi ceya de ani.
* tn cazul acesta numeralul cardinal oAf,n est€ subinleles,
89
::lt:
' : : 1 1.
-...{ i. -,P-este ani..-.Ce '
rnetuqi:peste'o'tund-vj*ravea.49
llqi luni:vg implini.,5"rlde,.ani,'iai:,
r Il1 rcpede trece vremea, - spune,bunica' - Farci (Kar 6ygro) ieri avea qi ea 49 de
t.. bxerctlu ani (ea in curind va implini 7l de
-ani).
ii'
li,
li
!i 12. Traduceli in limba romdnd.
'
i
ij, l. B 6f.4yluev ro4f uucnd yviitluxcr r6rueft urxcinsrynemiuurcrna 150 y,re- II. Numeralul ordinal (Iloprtdxoeoe uucflimerbHoe)
i

. unxdr. 2. 5, pa66rat saA Aorr6Aorrane nrdrcue mix neA6rtr. 3, Os ror6sEJr

-
tscnof yp6xn uovrf rpu uae6.4. Marr pa3Aar6csofrvrA6rg\atro ABa.i6noxa n uo { ll7. Rispunde la intrebarearor6prrfi (-or, -oe, -rre)?
' urecrricnr.rB.5. B Asaaqarf xurou6rpax or r6poga naxdAurc.flnruues6plra. 6, E o.urinnaAuarrtft c6rufi
ndpruft | ,uecfrui
,oeg6Aqarr Jrer oE u6.rar m{c6rb crzxf. rropdil Ases6Aqarhlfi | gBaaq6rlrfi nsyxc6rbrft
rp€rufi rpnu6nuarufi | rpuauirufi rpExcdruft
73. Traduceqitn limba rusd. rern€prrrfi rerirpna.uuarrtfi lcoporor6fi uerupExcdrarfi
ufrnfi uxrsfAqarbrfi I usra.qeciTu[ u-trTrlcdrrrft
l. Magazinulestedeschisde la ora 8 dimineafala ora l0 seara.2. profesoru} urecruc6rufi
ruecr6ft ruecrR6Arlarrrff | ruecru,ueciTblft
a dat fiecirui elevcite trei caieteqi cite cinci cdr1i.3. Eu dau fiecarui copil cite qasc ceAru6ft ce-vs6Aqarrrfi | cevugecfrrrfi cevucdrufi
bomboaneEi cite doui chifle. 4. La 8 ani el a devenitpionier, iar la 14 ani utecist, socrvdfi soceN{s6atarrrfi I aocrrwaecirufi gocrl"luc6rblft
5. La cinci sute de metri de gcoaldse giseEteparcul oragului.6. Numdrul locui- AeBirrrfi aessrs6.uuarbrfi l.qesm6crufi .{esaruc6TgrI
toriior noului orag nu va fi mai mic de 10000 de oameni.7. circa 2000 de elevi,
vor la acestliceu. 8. Aproape 100 de elevi vor pieca miinq-in excursiela 2. Numeraiele ordinale se formeazfl de la rddicina numeralului cardinal co-
-invila
munte. respunzetor la cazul genitiv, cdreia i se atageazd terminafiile adjectivale: mecr-ri
trrecr-rlr7, mecr-da, wec'r-det wecr-&e; AnaAqar-* - zs0'p,uirsa;til, 'an, -oe) 'btei
14. a) copiali propoziyiilede mai jos, puntnd in locul spaliilor punctatecuvintu\
potrivit (ro.q,r6Aa, .rrer). resrn6cr-a - .qesstt6cr-otfi, -an, -oe, -bte.
3. Excepliedelaaceasti regul6 facnumeralele: n6pnrrft (primul) -as' {)e'-BIe;
1. Mse uecrn6Aqarr .::. : IoApjre celq6.{qarr ,i,J,r,.z.Moefr.lr6ue cdporc
sroEi* (al doilea), -afi, -oe, -ue; rp6rnt (altreilea), -bff, -be' -ruo ceqru6fi (a/
i o,qfn,..l'; tvtoer'{ orUli cdlrox rrflrr... .3. Cr6prueft cecrpd As6Aqat Elaj,t!,.:;;.:i
E€ cdruy rd;rrro oainfudni4. Sii6yruxe 6aptelea), -r{r -o€r -rrel nocru6fi (al optulea), -as' -oe" -rrel coponor6ft (al
oattulnp4eryrrrxe rrrecrb; patruzecilea), -t!Ie -o€e -rre. Ele trebuie relinute ca atare.
-..: 'recrrpecir
Aecir uert'rpe .- 5. .{f,ueC*por rpu .... Tdre rpil.uuarr a6sl}r ... ., ,.
4. Dela cuvintele m&cava, ttlutaudu, uuamdpd se formeazd numerale ordinale
b) Puneli intrebdripent,u a afa virstafecdrei persoanedilt propoziliilede mafi
cu ajutorul sufi.xului -x- qi al terminaliilor adjectivale: rtlrcn.rnrrfl, -4{e -o€1 -blee
8l,r,t,
Mu;r;rn6u*ufi, -4fi1 -oe, -rre, nm.iurn6p4xrrfi, -an, -oe, -hre.
c) Treceli propoziliile de mai sus la timpurile trecut gi viitorfolosind formele 5. Numeralele ordilale se formeazd de la numeralele cardinale combinate
verbab 6rtno fuentru trecut) qi 6f.qer (pentru viitor). transformind uJtimul cuvint in numeral ordinal, de ex.:
15' Rdspundelila inffebdri, folosind numeraleledin parmileze pi cuvintelecorespun- ctipox nficena - c6pox socrn6fi: cmo doddqamo oAr{n - cmo deddqamu n6prnf;.
zdtoare (ro4, r6ga, ner), pentru a indica anii. 6. Numeralele ordinale se declind la fel ca adjectivele *, acordindu-se in gen,
. 1. Cr6rmo rrer orr pa66ran ua sard4e? (16). 2. Crdrsro er"r,jrcr? (26) numlr qi caz cu substantivele (sau alte cuvinte cu valoare substantivai[-), pe care le
3. Cr6trro let erd crilay?(5) 4. A ,q6qxe?(l) 5. Ha crc6.nrrorrer oH cr6prue determinS, de ex.: .B vumdro rp6raro tacrl- poadaa - Eu citesc lrartea a treia
n 6p6ra? (3) 6. Cx6:nxo rrer r6rueuy apfry? (21) 7. Cr<ilsro Jrer BaM ucudn- a romanului; Ou eopdilrncn ceoiluu r6pruuu ycudxaux - El se mindreSte cu
1;| nu'rcr?(17) 8.-Cr6mro.ner ucndlsrnocr ndlreruryorrqf? (42) 9. A A6ayure?(65) primele sale succese.
" 10. A 646yurxe? (60). 7. La numeralele ordinale combinate se declind numai ultimui component,
acordindu-se su substantivul "pe care-l determini, de ex.: On ctcueEmHa Ar,a-
16. Traduceli in limba rusd folosind pentu : tmplineste- ucuo;rniercq a implinit -
.ncn6mnnocrlva tmplini - ncn6nxnrcs. * Numeralul ordinalnipeuii,-a.f,,-oe,-bre se declini ca adjectivul rpricuttit,-aa,
-oe, -bre
La noi in familie e mare sirbdtoare. Astdzi mama implinegte4o de ani gi fra- (vezi $ 72); emophil, -an, -oe, -we, ca uotodiil, -aa, -oe, -bte. La fel se declind fiecare numeral
tele mai mare 18 ani. Eu voi aveapestedoi ani 18 ani. sora mea a implinit luna tre- ordinal, in funclie de terminatie.
' cutd 14 ani. Au sosit musafirii. Unchiul (meu) spune cd estemai mare ca tata-
,l 9L
V qn
 g-qaprnropriwetna.7rd-El|9cyj-e-s19..'.lg..'.'9.|9J.!!....49.!|&e9.i..'..Fi
reridrpecra c6porc rocrufio cmpauil4y-Tu citeai pagina pafru sute patruzeci
gScsrr rriunyhn6proro - z€csminute ale,orei'unu;."adic6-'ora"'-'12:*gi=-:10t"g:a:-m;d;
$ opt.
pini la jum6tatea orei in curs - nonosrixa(uo.rr)uepsoro - 12 gi iumitate' dupd
Observalie. care urmeazi o altd construcfiecu prepozilia 6er1
' c) tn'limbi votrbitdrtit:rlle care lipsescpini la ora rotundd se cxprimd tot
Dati fiind asemdnarealor formald cu adjectivele,precumgi nuanfa calitativl
pe care o pot avea rneori (Oud n6prar ytenhp e udweu rctdcce: Oud nfzmu cu ajutorul numeralelor cardinale.Pe lingi acestease pune prepozilia 6et (fdrd),
yueuiryaa udweu rnicce), unele gramaticitrateazdnumeraleleordinale ca pe o iar numeralul care indicd minutele lacazul genitiv, de ex.:6ec nsrfi (decnmfio
parte a adjectivului. vdmeepmu,deadqamu,daad4amu.namu)uarc(dea,mpu,.,)- este,oratma (doud,
trei...) firl cinci (zece, un sfert, doudzeci,doudzeci$ cinci). Deci, la intrebarea
Kordprrfi sac? se poate rlspunde in mai multe feluri:
A. Exprimarea orei (Batpamdnue qacosdzo spAJwenu)
AeBynbsacdB Aectrb MEq;r-ora oficiali
ora v $r lu' . -vorbirea curent[
$ 118. Pentru a exprima ora in limba rusd se folosescatit numeralelecardinale, .q6crrt r"rndr.qecfroro
Kor6pu[ rac?
cit gi cele ordinale. rn, Adssrr vac6r c6por vunfr -ora oficiali
^-^ v^ +1
ora -: rxJ rvorbirca cuientd
l. Pentru exprimareaorelor rotundese folosescnumeralelecardinale(apliciti- 6eg.qBaauarfaecqrr
du-se reguladefolosire a substantivelor dupl numerale(vezi $ 102),degiintrebirile
puse sint specifice pentru numeralul ordinal (rcor6prrf, rac? r nor6porvrracf?). 3. La intrebarea B rol5pou vacf? se rdspunde:
Ora tnu se exprimd doar prin substaotivulrac (omilind numeralul),de ex.:
a) cu prepozilia r pe lingl numeralul care indisE ora la cazul acuzativ,
Konipr,rfi sac? - Cit e censul? B rcor6pouracf?-La ce.ori? de ex.: RongdpmHa.tuuderncrB ceMb qac6B
(Ceirudc)qac- (Acum) esteora unu. B qac- Lr ora rmn, - Concertul tncepela ora gapte.
b) cu prepozitia e pe iingd cuvintul nonosfua fiurndtate), la cazul prepo-
B Aa,a,tptr, qetbrpe zifondl, de ex.: n uonosire eocbM6ronpuw{t edcmu.- La gapte qi jumltate
.{na, rpr, {erhrpe qaca-
Este ora rloui (trei, patru) La ora doutr (trei, patru). au sosit oaspelii;
fkrr (urecrr ... gBa.qqarb). B nsrb (mecrr ... Asagqarr) c) nu sefolosefteprepozilian atuncicind in exprimareaorei folosim prepozitia
vacoe- Este ara cinci (qase... qacoe- La ora cinci (qase...
rtouizeci). ilouizeci. 6er, sau cind minutele stau inaintea orei, de ex.: Vpox ua,aartck6ec AEaAtIar{
nsrf s6ceMb-Lecliaainceput Ia opt fir[ itouizeciqi cinci; Vp6rcnavaacl g6cnt
unnfr gecfroro - Leclia a inceput la noui Fi zeee.
2. Pentru exprimareaorelor gi a minutelorse intrebuinieazl, atit numeralele
cardinale,cit gi cele ordinale:
a) ora oficiald se exprimi in limba rusl, ca qi in limba romdnS, cu ajutorul B. Exprimarea datei (Baryamdnuequcrtdu ddmol
numeralelorcardinale,careindici atit orele,cit $i minutele, de ex.: Ceilqac we,
qacd rpfuuarr ngtr rlm{r - Acumesteora doui si treizeci gi cinci de minute. $ 119. Pentrua exprimadata, in limba rusd se folosesc numeralele ordinale la
Dup[ cum sevsdsdin exempluldat, in limba rusi nu sefoloseqteconjunctias ($) ; diferite cazuri.
b) in limba rusd vorbiti, pentru exprimareaorelor qi a minutelor se folosesc l. Pentm a aflaziua si luna sepundoul intreblri: XarcOe - Ce datd
numeralelecardinale in combinafie cu cele ordinale, de ex.: CeilrracAecflrb "u#'d?
este? qi Kan6ro qucrri? - La ce datd? Comparali intrebirile qi rispunsurile:
Mf,EyrtrepBoro(ceeace in ord oficiald s-ar reda prin:Ceiluac ABeudAqarb.rac6t
a6csrb umfr - Acam este ora douisprezece qi zece minute). ln acest caz, Kax6e quca6? ffar6ro auctti? (rcozda?)
|
modul de exprimarea timpului in ore qi minute este altul decit in limba
romdn[. Cind ceasomicul aratd on L2 fi& se consideri cd aceasti ori s-a
Cer6Ass daadqdmoe (uucad). | lead4dmoro ada (qucrtdl x np6gAnyro
Cerdasg dead4dmoe nda. I crofi Aerr poxg6nrax.
terminat gi incepe ora urmitoare - unu. Cind minutarul indic6, de exemplu, 5'
dupi ora 12, acesteminute sint conceputeca apa4inind orei unu. De aici expri- -R
marea- trf,rb Mlrryr lrepBoro.- cinci minute ale orei unu, adici ora 12 Ei 5'; llr4l La intrebarearcar6eqnc.rr6?
se rdspundefolosind numeralul ordinal
la cazul nominativ(cu cuvintul vucad sa:uf6rd el), iar denumirea lunii la cazul
92 genitiv.
1.:
1t:: :
.i.',.,.
93
I ::,

.J
fJ j r .

&a;
t..!;
F-^
il"
, '',,.:, .,
hr: .'' ."b)f.ztreIi..'tntrebarea',...eotspinzAtar.s;
la cari sd iaiitnda" fiecarc iumeral
ffi
a;i La intrebarea xarc6roqucn6? (rcoedd?)rispundem punind atit numeralu!
?

i'l
ordinal.
18. Inlocuili cifrele cu numereleleordinale, acordindu'le tn gen, numdr gi caz cu
i{. ordinal, cit qi denumirea luoii (sau cuvlntul vuc6) la cazul genitiv.
L
il.J
':: substantivelepe lingd care stau.
E:* 2. Pentru a exprima data intreagd, adEugim la construcfiile de mai sus 9i
i5 l. Moi 6par 1fu4'rcxn (8) xt6cce, a fl.-R (10).2, Tn ryuri.nxypx6nu r
numeralul ordinal care indicd anul, impreund cu.substantivul aod, ambele la
f,i (1) xuocre, a oH- ao (2). 3. Mofi gpyr xm€t ra (3) orax€, a Iraoi rdrs Ea
i .:
i: cazul genitiv, de ex.: I{:arcfiecezddua qnc;16?- CeeddaaurrsiAqaroe cenrr6p* (11) srax6. 4. lll (3) rvracrepcrdisfIIurE yueuuxri,a us (4)-yueafuu- 5' Mn
mttcauadeeamocdm ciuudecnm ceAnr6ro r6la; Kardro srrcld mot poditrcn? fr pa66raau r (1) na6opar6pvu, a rrr pa66raere ro (2). 6. B re6rpe llrr cr'ta€llr
podilrca oA{[HaAqaroronurapi m&caua deeamucdmwecmodechntn6paoro r6Aa. r (?) ;rdxe,.a E6uxrros6paqr-n (5).
3. a) Pentruexprimareaanului (secolului, rnileniului) ; rogr (rercrrrrcrreadrue)
se foloseqteconstrucfiacompusddin numeraiul ordinal la cazul prepozilionalcu
prepoziliaB,urnratdecuvintelerov (aex, mwcaaercmue), la acelagicaz, de ex.:
On podrtrca s mttcaqa deanmrcilm namtdechm rpdnen rcaf! (B xaxdu eody?)
Rufiea ondcateaem paseilmuecmpau&s soceMuiAqaroMs6rce-(B xaxda eixeT)
p Rdspundelila intrebareaB rcor6ponrt*cf!, folosind in rdspuns'oreleindicate
b) Cind data estecompusddin luni si an, cuvintul caredenumegte luna std la
de cifrele de mai sus.
eanfl prepozilionalcu prepozi[ia n, iar numeralul care indici anul gi cuvintul
reA, care-l urmeaz6, stau la genitiv, de ex': )mo cttyuiutocarmipre m&cn'to 4. RdspundeSi, pe rtnd la intrebdrile Kor6prd qac? B rcor6porrrracf?
eoceubcdmnnmadec.hm Aerdroro r6ua(B xakdu udcnqe?Roedd?). {folosind cifrele din Exercigiul19 a), pentru a exprimaora tn vorbirea &tvt1td.:

4. Pentru datarea documentelor,aactelor, a ediliilor estefolositd construcfia Model.7.Kor6pnft qac?-Eer uerseptz gra' S *ot.5p;;'";;;,
cu prepozi;ia ra gi anui, (rog) sau luna in cazul acvzativ,de lex': Iluct'uri c* v6rneprn gea,
tn*tcnuadeenmucdm mruAecfrui roA, dar lluctad 3a Mapr mircaua deendocirn 2. Kor6pnft uac?.{6carr ulruiir tp€rrero' B ror6pov laclf? .{6cxrr
usrnAecfroro r6Aa - S*isoarea din luna martie a onului 1950. uuulr rp6rrero.
ln acelagiscop se rnai folosegtegi construcliacu prepoziliaor pe lingl dat6'
2-A.Rdspundelila urmdtoarelelntrebdri lolosind prepozilina, unde este cazul'
luni gi an, toate la genitiv, de ex.: Ilucutiddor rp6rrero anpdnr mdrc*to
deeantacdmcduodecnmurecr6ro r6Aa - Scrisoareadin (de la data de..') Model. l{:orxi eatna'tuudeme pa66mamt?-B edcenuvacde.
Comparalil Crc6.nrtconpdrvrennett pa66maeme?- Ce**,racde'

{. Kor.urisrt roxftecr cuarr?

Om xaxdzo uuctd? (Din ce dat6?) 3a rar<dequcfu?(De pe ce dati?) Cr6mno rp6ueulr nrr cn6.nu? s6ceMb
qac6s
<flp6a4a>or rropdro Srryora <flp6sAa>sa rp€rre cearabpi tircs'ra
rdrcssa Aegrrrcdr rpltAqarb gerarrc6t cdr'ogecrt rropdro rd4a.
2 Korari srr o66.Eaere? I
rflecr6ro r6ra. qac
<IIpAgAD sa cy66dry. Cx6lrxo sp6veun srr 6drrR s cror6nofi? |
<flp6nna>or cy666rrt.
(,,Pravda" de simbStE).
3. Korari repufnacr o6ura cecrp6 rorra6fi.? |
rPu vaca
Crdroxo np6rvreuu os6 6uri n r6po4e? |

4. Koru6 nn upuruni r 6u6.rnor6xy?I ---- -.- ,

qacoB
Exerci{ii Cxii:nro rp6tenu srr 6turu ruti I Iltrb
5, Korai npuurnf r salrr rdcrll? | --^ vaci
17. a) Inlocuili cifreleprin numeialeordinale,acordindu'leingm gi numdrcu sub- cr<lrrxo rp6ruenuor"'dJt"r y aac? | aua
stantivelePe lingd care stau,
21. Schinbali tmbindrile de cuvinte care indicd ora prin construcliisinonbne.Scrieli
(1) y.renrir,(2) yreuriqa, (2) xypn6r, (2) oxn6, (11) pr.q, (13) srix, (3) pna' cifrele cu cuvinte,
$. (24) la6nrsrr, (5) xnacc,(5) 6sepo,(6) yu€6rlrr, (6) xurira, (8) raprriua, (7) nduua,
B:i
(16) a6xa, (15) udcro, (31) l6rovra, (23) cryn6rr. 95
f;i
+1
94
 =uunym:-V\ilmeat;"eou^Ert
'' " Model 1, yijilmeqb'eoue4|e 'knacc e'8' rtuc'e ''15- ' e"
xadcc uemeepmu dee*moeo.
Model 2. vqilmettaetirwer us.xadccae 8 ,tac6e55 uunym. vutlmen edrwel us
xadcca6esnnrh{tbdenma. N lp6e' rpdc 'r6rrepo (ror6pnurefi)
G " ABofx rpoft rrernepilrx (ronipuurefi)
l. Mrr ncrp6u.rJrncbB nepxeB 8 .rac6s25 r.alrrfr. 2. On solu€Jlr 6u6nuor6ry D lpofrra TporAM uerrepdrra (ror6pr,rqav)
qac6
s 7 uac6s10 rrrurfr. 3. Il6ee.qorx6Aur n l0 qac6g40 r"tnnir. 4. cefiqac 3 J aso*x J rpoth J verreprix (ror6puurefi)
n^
30 rrnrafr. 5. Maragfir orrprrr6etcx B ? sac6B 15 r'rurqit. 5. Marasfg 3aKpbIBa- IA B Oe lTpd€ |vdr nepo
ercs.B 12'rac6s 45 uuqir. | .qBo*ME rpofiia verrepdrvz roripuuavn
P (o) .qeor.rx (o) rpofu (o) verrepfix (o) roniprruax
22.Puneli intrebdri la cuvintelesubliniatedin propozrtiilede mai ios'
l. 8 Mapma-Mex4ynap6xrr'rfi xducruft Eeus.2. Ilipeoe udn- Mex,ry-
Eap6,mElfigesr rpy.qirrtnxcs..3' Ildpaoe wbaa-,{em samfrrr zerlfi. 4' Iedd' Numeralele nfrrepo, n6cmpo, cduepo r6cruepo, se decl.ni ca rdrnepo (din
tlamo mpdmte Aeeycma- AeELocDo6ox,q6Er4.s s6IIIefi crparrir oT oalulicrcKoro tabelul de mai sus),
rocn6Actsa.4. Ilamaddtlamoecenma6pA-n6prrrfi gero yu66uoro r6Aa. 6' Tpud'
qdmoedexa6ph- Aeru Pecmj'6.ruru' $ f 21. 3. Numeralcle colectivc se folosescmai rar decit cele card;nale. Iatd citeva
cazuli de folosire a ace$t6a:
23. Trmsformali propoziliile obpinute,rdspunztndla tntrebarea:
Kaxdro qlrcn6vrr np6sAsyeIr,r ... ? - ele se asooiazi cu subotantive care denumesc persoane de sex masculin:
ge6e cayA'6nron, re6e yrcmn0n, qdrrepo uyxurfin, nirepo pa66.rnx
Model: Bocu"l6e rrtSpra- eto Mex4ynap<iaruf xdscxufi AeFb.BocbM6ro ;.a.m,d.
(Cu subslantive care deauncsc persoaae de sex feminrn se in'rebuinfeazI doar
u6pra llrr up6tguyer'.rMexgynap6grrtft xducrufi gerr.
numeralele cardin'ah: pe cryaSrmn, rpr yrerf{u, verilrpe x6nrqlrRu, nzrr
24. TraduceYi: pa6rirmru);

1. ln ce an ai inceputsd mergi la gcoald?- ln anul 1951.2. ln ce an a intrat
la liceu fratele tiu? - ln anul 1970. 3, Ea a terminat liceul in anul 1975.4. ln
luna februarie 7975a apdrut o noui edilie a acestuiroman. 5. Industria acestei
f6ri a inceput si se dczvoltein secoiul xDc 6. Mihai Eminescus-a n[scut
la 15 ianuarie 1850.7. Acest documenta fost publicat in paginile ziarului Scin-
teia din 5 martie 1949.8. Nu voi uita niciodatdziua de 5 apriiie 1974.A fost cea
mai fericitl zi din viala mea. 9. Fratele meu s-a niscut la 21 mai 1963' 10. La
10 septembrie serbdmziua de naqterea mamei.
***
III. Numeralul colectiv (Cofiupdme"xbHoe quctrtmehHoe)
$ 120. 1. Numeralelecolectivesint apropiateca sens de numeralelecardinale,
indiclnd, ca qi acestea,cantitateaobiectelor gi rlspunzind la intrebarea cn6,rrxo?
(vezi $ 100).Dupn numeralelecolective(d6a, d6e,dede,mpde,admeepo,nAmepoo
wdcmepo,cduepo,edcuaepo,deehmepo,dechimepo) substantivelese pun la cozul
genitlv. numirul plural.
Comparafi: gn6egpys6fi,rp6e ronipnqeiir'r6rnepoget6fi, n(repo crygdnron,
udcrepo yrennr6n ... at dea dpyea, mpu moedpw4a, uem&pe pe6Euxa, nnmu
cmyddumoe,wecmayveauxde...
96
- numeralele coletive so asociazl cu pronume numai atunci cind acesteaindicE
persoane de sex naasculin, de ex.: flec 6&ao rp6e - Noi eram trei (persoane
de sex masculin); Ilptt*d rco nirepo- Am sosit to{i cinci;
- numeratrele colective se aeociazd qi cu substantive care denumesc pui de
animale: rp6e xomAm (trei pimi), r6rnepo r4enrtnt (patra cd(ei), pe cind cu
substantivele care denumesc animalele respective * nu, de ex,: rpu xdwnu {trei
prsicri), verrirpe cofidxu (pafru cfiiai);
- de asemenea, a€estoa sc mai folosesc Ai cu substant ve care nu au numirul
singular (unele dintre ela aritind obiecte perechi), de ex.: Koonepam.ile xynrtt
rp6e can6fi - Cooperotiva a wnpdrat trei sinii 1 Or.til dxa,tu .r6rrepo cyToK -Ei
au cdldtorit patru zile p patn mff ; Y uenft Asie nurx--Eu am do:u6perechi
de schiuri;
- numeralu! cohctiv, singur, fErd a se asocia cu alt cuvint, se poate referi
fie la persoane de s:x mascmlinofe la persoane de sex feminin (sau luate impreund);
d: ex.: Cdmepo obtozd ne *lyn-$apte nu asteaptd pe unul; IIItu t|rsepoz
mpde uywutiu u cx€augurm- Mergean pttru - trei bdrbali ;i o femeie ;
i rzz. 4. Dupi numeralele colective ri6a, 66e la nonrintativ sau la acuzativ
(cind acesta este la fel cu nominatiwl), substautivele se pun la cazul genitiv,
nuntdrul singular, do er: 6fit uiatuuxt,66e dieourn (ambii bdrela ambele
fetite\.
Numeralele 66e, 66e.s€ asociazi cu orice fel de substantiv, indiferent de gen:
6t6t udtu,aLrka,'ffia cdM, fu dry, ifie dCeoarcu,6Gexnrtzu. ,.,r,i ,
7 - Gramaticalimbii ruse& ru gcolarc. - l58l gZ
irF ,?.
.:. .-:, _.
-.:-...-,....-..
o6e
DacEla numdritorseafie numeralul2, acesta
ia forma femininuluiABe,de
5- Declinarea numeralelor o6a -
j--1 - gBe rp6rbux (doud treimi), * Ar,e mecrtrx (doud ;esimi).
Masculin Neutru Feminin 36

N 66a d6e i 124,2. ln declinare ambele pirli ale numeralului fracfionar se schimbd
G o66ux o66ux dupi caz. De exemplu:
D o66uu o66nu
A d6a,o6dux d6e,o66nx
T o6duvlr o66nvru N Ase nfrsrx A .usen:iTbrx
P (o6) o6<irx (o6) o66ux G 4ryx uitrtx I asyvr nirrruu
D gryu uirrru P o .csyx u.irux

Ex ercilii 3. Substantivuldupi nurneralulfraclionar ste intotdeaunala genitiv singular

(odnampemoa (mpema) ] racrxa - o treime (de) din teren), indiferent de cazul
25. Citi{i ;i yaduce{i propoziliile de mai jos. Indicali numeralelecolective;i cuvintele Ia care se afl6 numeralul,de ex.: On zoeopimo6imoil oqlr6firp6rn (mpdmaeil)
la care acestea se re-ferd. zx yrdcrrca- El vorbe;te despreaceastdtreime de teren.
l. Osr,i 66a pa66ralrn xa S66pnre. 2. B r<iIr'rnaresx 6drro nirepo' 3' V nlrx
$ 125. 4. ln vorbirea curentd p.rrtru I se foloseEtecuvintul nononrftua
(7a-
r6rnepo Aer6ii: Ande M{r6qrrKoB lr Ase A6ro'Ixu. 4. Bo1rrI6ra,nce rpde, rp€nro z
enltn.S. V xer<i Odr.nfl:6nqrrr 66e pynri. 6. Onri, nce ru6crepo. ulrr no 6dpery' 11
mdtate), pentru -j- - cuvintul rp6rs (trefine/, pentru :- (odnd uemeEpnma)-
7. IIo Si.rmqegrnn .us6e: lryxr/taa a x6nruuna. 8. C o66ux crop6u pargaririucl J-

rprirr. 9. Oxu paccr4:rtsanri o6 o6drlx tr'l6tr"srax. cuvintul r6rreprr (sfert), iar pentru t L (odua 4d.taa uaiwti amopda-un
i,
a 26. Traduceli in limba rusd folosind, unde este posibil, nunteralele coleclirc. gi o dointe) -no.nr:op{. Numeralul noniopa se schimbi dup6 gen qi caz.
tntreg

l. In gridin[ lucrau trei: tata, fratele meu mai mare Ei eu. 2. Lingd sobd
erau culcali trei pisoi. 3. Profesorul a dilcutat cu amindoi bdielii. 4. El a dat ca-
ietele celor doui fete. -s. Bunicul are trei perechi de ochelari. 6. Ambele lacuri
se gisesc in nordul lirii. 7. Dupd spectacol phtru studente au oferit flori diri-io- N notmopd (udmpa, eedpd) noamopir (neDdm)
G notit moPa ( u dntPoe,addeP) no$tmopa (neddau)
ruiu!.8. La uEi erau patru: trei bdieli gi o fatd.9. cinci cd{eluqialergauprin curte. D no$,mopa (,+tdmpaa, eddpan ) nerimopa (neddmu)
10. D oi prieteni jucau qeh pe banci. A rtonnopd ( udmpa, eedpd) no.nttoptit (neddau)
I noaj,mopa (,v dmpauu, addpauu ) notitmopa (neddanuu)
P (o) noajtntopa(udntpax, eddpax) (oj noti'moPa (nedi'tnx)

$ 126. Daci numeralul fraclionar se asociazi cu numere intregi, atunci ia nunte-

trV. Numeralul fracfionar (fipd6noe quc/tilnxenbHoe)
raiul car<iinal care denume$te aceste numere se adaugi uneori qi ad-iectivul
,$ 123. l. Numeraiele frac;ionaredenutnescp6rli ale unui intreg. Ele se formeazl ultax (tntreg/, de ex.: 1J-1odrui qdtaa tt odnd amopd,t), z I
z) laeetldautx u odx6
cu ajutorul numeralelor car<iinalein combinatie cu cele ordinale. Numdritoiul
. ,-4
fracliei se redii prin numeralul cardinal la cazul nominatit, iar numitorul prin n"1mas),3 - (nryu qitau u vemttpe nAmotx) E.a.m.d.
ti "
,numeralul ordinallacazuTgenitit' plural, de.*., -L -tpn cegrn'rdrx(trei ;eptimi), Construcliilede tipul 0,2; 0,02; 0,002 etc. reprezinti cornbinagiiintre numeral*
f: l
f" t cardinale qi fraclionare:
- nuro .aecfirnx (cinci zecimi).
10 0,2 - Hortbrqdaamu dee decimo* sau noau Edtau dee decAmutx
DacI la numflrdtor se afll I (oaH6), la nurritor se foloseEtenumeralttl ordinal 0.02 - Honb qdrrbrxu dae cdmaw sau uo,to 4d,tutx dee cdmux
,feminin la nominativ, de ex.: --!- -oru6 nrop{r (o doinrc),I -e4s{ sfaas 0.002 - noau 4daux u dse nt&cnvuutx sau uota q|tutx i)ee ntitcttwftt;;
2,3 - dee 4d,rutx u mpu decimux sau dae ryd.,turx
ntpu decAmt:x.
.(o cincime).
99
98
:l :
Exercilii
5. s l. 2.
demai ios:j-,
27, Citili numeralile t - 5t,2. - o3.
f,, gt 2, 41 5t

'of; f;
t(
t -- ; s -:-; 0,5;2,05;0,(M;2,02; ?,3; 6,5; 10,1
; 10,01.
6 l0'
VERBUL (f.rraroa)
28. Traduceliin limba rusd.
l. ln acestoral locu escun milion gi junitate dc tocuitsri. 2. Rezultatul pro-
blemei este 0,003 din uscatulglobului pimintesa 3. H€vii Folii au semEnatpe
77 in limba rusi, vorbul elprimn a{iurca cu ajutorul persoanei,modului, tim-
-l din lotul gcolarporumb, iar pe lfloarea soarclrei.4. Ia garinoi am aEtep- pului, aspecfuluiqi diatezei.Toa& fornele verbaleau aspectgi diatezE.participiul
,ia Oo", un minut gi jumitate. nu seschimbrdupd persoani p mo4 iar gerunziul nu se schimbi dupi persoand,
mod gi tirnp. Formele verboh sc imFart informe conjugabile(cnpazdeaweS6putt)
:**rt qi forme rccmltgabihe (rccrpnadetue 66puu). Forme conjugabile sint cele
ale modului indicativ,imperalivgicomdifional,iar infinitivul, participiulgi gerunziul
reprezinti formele neconjugabih ale verbului.

Infnitirtut (Un0urrumua)
$ 127. Infinitivul esteforma iniliali a verbului. El are urmdtoarelesufixe: ,rr:
nucaTb,qumtiTb,pucae&n, ryut*;n (car€ este accetrtuat):uecr*, mpncrfi (a
scutura); -crr (de asEmctGaaccentBat): cnfi, wtecrf,(a croqeta); -cwz yndcrt
(a c6.dea);yudar (a lua in considenalie);.ilrbi meorb(a curge),ieqb(a se culca),
6epdts (a pdstra)etc. rnfnitival poate iadeplini in propozilie funcqiade subie:t,
predicat, complementetc., dF €rL:
I{yptrn epidno- A, fw esra ddtndtor - subiect.
He slrlxfrn eoaacia c ndac- JVe se aud vocile (oamenilor) de pe cin,tp-
predicat.
on nonpoctfrn areruf4omirr cmuni-El mi-a cerut si recit versuri-
conrplementindirect,
.fi e&wee e cad molrirr dddyure-Am ietit in grddind si-t rjut pe
bunicu - complementcircumstanlial dc scop.
IIIxdaa panuadem e yaerlrrncd;r-yniaue srrrirr eupaltime,nno* $coala dez-
vohd la elevi pricqterea dc e citi e4tresit - atribut.

Terele vorbelor (Ocadeat zwe6m6)

$ 128. verbele in limba rusii au doui teme, care stau la baza tuturor formelor
verbale: temainfinitivutruisj temo timpului prezent (sau viitorului sitnplu).
De la tema inftritivufui sc formeaz5:
a) timpul trecut gl modr,rl condifioaal de ex..i rg,e6.mb-nnc6-a, nnclrt 6ot
(ar scrie);

100 101

l
n. iii.
!"
iY' ri1
It 1! ' -
-.-:-.,-,.,:*.
-...-..-.
' -*'--
u : j': B. Claszle neproductiveale ierbelor -:" - -
'! :li -nac6'6w-uit (care scria);
b) participiile'la timpul trecut, de ex.: trrc6-t??b
$ iii
? !i: ,c) gerunziulde aspectperfectiv,de ex.: xarnc{-t?rb - saflnci-a (scriind).
I
ri
ii
ttl
Dela tema timpului'prezent,persoana a III-a plural, se formeazI: S 130.B. Claseleneproductiveale verbelor prezintd rnai multe deosebiriintre
i i,; tema infinitivului gi a timpului prezentsau viitorului simplu decit cele productive.
ii: a) timpulprezent Ei viitorul simplu, de ex.: snr{-tum (pers'a lll-apl'),quri-ro
l Celemai uzualeverbedin aceastdcategoriesint: 6parr, B3srL, 3Barb, )Kr4Tb,
(pers.f sgj, nporm6-m(pers. I sg., viitorul simplu) etc.;
ecrb, Mr,rrrr.nr{Tb,Jrr.rr6,,Ear6,Barrarbetc. (vezi tabelele conjugirii I gi a II-a,
fi b) modul imperativ,de ex.: pa66ra-Iom-Ps66Ta-ri(pers.a II-a, sg.);
I c) participiile la timpul prezent, de ex.: Pa66T^-tom-pt66ra-nu7-utr (cate $ 133, 134 q.a.)
I

i:l
lucreazd);
d) gerunziulde aspectimperfectiv,de ex.: pa66ta-rcm-pa6rira-x (lucrind).

Fersoana verbului (Kameedpun r?utld e.nazdna)

Clasele verhlor (Radccut znaednoe)

Temeleinfinitivului qi ale timpului prezent(sau viitorului simplu) sint folosite
pentru gruparea verbelor in clase. Claseleverbale care sint folosite drept modei
.pentruformareade verbenoi sint denumiteclaseproiluctive(npodyrcmfienorc xadccw);
cele care nu mai servescla formarea de verbe noi, 9i care de fapt sint intr-un
numir limitat, sint denumite claseneproductive(uenpodyrcmianue rcadccw)-
A. Clasele producfive ale verbelor
$ 129. ln prima clasi se inciudverbelecare au tema in: -a-, -Ba-' -nua-' -br*a-'
de ex.: aumivmo-41sn{-1s,coepetil-ma (a incdlzi)- coepes6-ro; nodudpxusa'mu
(a sublinia)- nodv€prnst-rc; earcpitr,a-ruu (a inchide)- sarprina-p etc. Aceste
verbe nu-gi schimbi accentulin timpul conjugirii.
Verbele din clrsa a II-a au tema ln -e- accentuat: uu,6-ma-un6-ro,
yu6-mo-ya6-n, e,tad6-na(a poseda)- eaadr|-to E.a.
Clasa a III-a cuprinde verbelecu tema in -ona-,-era- la infinitiv, La prezent
acestesuflxe sint inlocuite cu -y-. Comparali: punnimu*pucfn (a desena);
deuoucmprtpoaama (a demonstra)- deuoncmpilpy-to; durcmosil-mu(a dicta) -
lu<m!-ro. Acesteiclaseii aparEinqi citevaverbecare igi schimbi tema la timpul
prezent: crceeanrc (a mesteca)- ucyio;rcneedmu (a ciuguli) - rrno6 g.a.
Clasa a fV-a se caracterizeazd.prin tema infinitival5 in sufixul -ry- gi prin
fi
1,. tema timpului viitor in sufixul -n+ xprtrcwy-mu-xp{.txn-y, moarcuf-ma(a1ovi)-
ti
morrKv-y etc,
$ Yerbelecu tema accentuatl plstreazd accentulin timpul conjugdrii, de ex.:
t<pttxuymo,xprttcuy,rcpilxuewtetc. Dacd la infinitiv accentulcadepe sufixul -uy-,
atuncilatimpul viitor (sauprezent) acestasernuti pe temaverbului,deex..;eseta-
ufma (a aruncao privire)- age'xfrnewt-esznrtuem.
ir Clasaa V-a estealcdtuitd din verbecu temain -fi- la infinitiv. La persoanaI
i: a timpului prezentsau viitor simplu au loc alternanle ale consoanelordin finala
ii temei respective(vezi tabelele conjugdrii a II-a, $ 138). Difer[, de asemenea,
r pozitia accentuluila infinitiv Ei prezent,de ex.: arc1ilmu-arofnb-atb6uwo...,
F
aosrtmo- eoctcj,- edsuuto...
:jl
i t02
,i:
$ I31. Persoaoa este marcati prin terminaliile verbului gi prin pronurnele per-
sonale.
Un numdr de verbe in lirnba rus6 nu dispun de toate cele trei persoane, ci doal
de pers. a III-a, intrucit exprimd acliuni care nu pot fi raportate la pers, I sau a
II-a, de ex.: 6nilsumucx (a se apropia) *, eoepacmanra(a cregte), npacou.ilmoca(a
se strecrira) etc., de ex.:Bodd r4ncivnaaercr vipes n.aomilny- Apa se strecoari
prin baraj
O serie de verbe nu se folosescla persoana I, de ex.: no1edilmt (a invinge)"
1t6edilmo(a convinge), ou4ymimt (a sim!i), 1acimo (a vorbi ca un bas), aydrimu.
(a glumi.;, ovymttmucn (a se afla) g.a. Aceste verbe sint denumite defective.
Verbul 6urmu (a fi), spre deosebire de limba romAni, are la timpul prezent
numai forma ecmo (este) care qi-a pierdut valoarea de persoani gi num6r, de ex.:
V .naeuh(y me6.fi,y ue7 ...) ecrr rapanddw * Eu (tu, ea...) am(ai,are...) un ueiotz-
ln iimba rusi fiecare persoand are gi valori transpozitive. Astfel, pers. I sg:
poate avea valoare colectivi, fiind folosit[ in proverbe qi zic6tori, de ex.: Moh
xdma c - uuqeed ue gsiro** - N-am /osl, n-am vi.zut. Formele pers. a II-a
^pdw
gi a III-a Gg.Ci pl.) pot avea gi ele valoare coiectiv5, de ex.: Vmo nocfiew,mo u
noxll0ns - Ce semeni, aceea culpgi; 06 om4d vdcmo n*myr o eagdmax- Despre
tata se scrie des tn ziare.
rf
i
Conjugarea yerbelor (Cnpawduue ?,aazd,ro6)
in iimba rus5. existd doui conjugEi: conjugarea..I (n6paoe cnprx6nue)
1i conjugareaa II-a (nrop6e cnprx6uue). Acestea se deosebescprin terminaliile
care se adaugdla tema timpului pl:zent.
* A se deosebi de npu6tisumtca care se raporteazA ]a toate persoanele,
de ex,l
npuS,,ttitcltct - npu6ttisttutrc;t - npu6atwmcn..
.* Traducerea ad literam: Casa mea este la marginea (satnlui)-nu
qtiu nimic.
1n1

i!
"n
 Singulor Singlar AIleMdr!

n rure4o rrutrt-y s roBotrFf aex-f Singular Singular

rlt quri;eilrr fiiirx-eIrrb TbI roBo@. , nex-fitnb
a.
OH, OH&; OHO ql,lTa-eT 64t .n ron66alo (eu oscilez) M-Mn r 4peua6 (eu molIi)
nI{U-eT on, ou6, oE6 roBoIFiT ner(-riT rrr ron66neurb ru Apdtlrreurr
Plural Plural oH, ou6, os6 rcor66rer ox, 016, oE6 ,qp6Mrer
'
MbI ttr.rT6-eM niru-eM lcr rorolrfur n€x-riM Plural Plural
BbI qHT6-eTe nftll-eTe Bbr roBo[F&Te rex-fiTe urr roa66aepr urr Ap6u,rervr
OHI,I tII,IT6.rcT NTiUI.YT oar rorop-ir nex-AT err xor66rere rur 4pdunere
oxlr ron66lpr r, onu gp€rnorror
:il .:, p€rarr - tiia
.t' ' ', .r.. crarc{u,- a s{ri
:&.
*.... Singular " "r.
A. Conjugaree I
Singular
:., a p6xy (eu tai) r craqi (eu sar)
ru pdxeur T6I CK6IIEIII6
$ 132. Verbele de ronjugarea I au la timpul yeaxrt seuviitor simplu termina{ii on, on5.,o116pdxer oE, oE6, og6 cx6.rer
accentuate gi neaccentuate.Terminafii accentuat€ au urBitoerele verbe:
Plural Plural
l. Verbele in -rn, -crl; udmil, eecmfi (a condue), necmil (a duce), pacm* wrr p6xevr Nrrrcx6sel4
(a cregte), eesmfi (a ci,ra), 4aecmil (a inflori), jnxicmo (a cidea), npovdana (a nrr pdxere BbI CKaqETE
citi) etc., de ex.: necmrt-uec!, uecEut $.a.m.d.
oxr.rp6xyr ouu crfuyr
Verbele de aspect perfectiv cu prefixul Bf,r- arr aaoentul pe prefix. Compara{i: ncrfrs - a ciuta
17ss17ui-necit - uecEuta; eiurccmu (a Suporta) - e&rcecy- e&uecewo.
Singular Singular
2. Verbele in tr: 6epdau (a pdstra), msib (a ccrge), ne.r6 (a coace), cmpltqb cK-ul fi Lrqy (eu caut) q nrr.ui (eu scriu)
(a turrde), uanpiva (a incorda), de ex,: aeEa - rccKi-nevrr-wt etc. Fac excep- rrr riruerur ru nriureul
oH, ou6, oN6 rirqer on nfuret
{ie verbeie uova (aputea), teu.u(a se culca), docntiwta ob{ine), care au terminaJiile
neaccentuate. Plural Plural
{ MbI IhUCM nnsl nfinev
"ru&nc6",*.g grr rfirere
3. Verbele cu sufi.xul -sa- la infinitiv. La timput preEeat ele pierd sulixul si srr uriruete
primesc termina{ia accentuati, de ex.: acmaedmt- ecmat6, ecntaEwu; cdaedmu- oxu riuyr ouu nfuryr
cda:b- cdatuta; yeuaadma (a recunoaqte)- ywafu, yoxa&at ...

4. Verbele cu suflxul -epe-: unepdrna (a incuia) - sanp! - canpduu; yueptlmu $ 134. Alternan{a vocalelor la tin4tul prczeil sau viitorul simplu
(a muri; - yr,tpi * yMpALub. - a acopeil nerb - a cinta se a$eza
5. Verbele monosilabice cu -u- in ridlcina cuvintului: Swnw (a bate';, nun* Singular Singular Singular
(a bea), auma (a vdna), wuma (a coase), de er: 6Dana- 6aro, 6udutu, br-o r rcp6ro (eu acopirr) e-o .q nolo (eu cint) e-a n ciay(eu rni voi ageza
rrr xp6eum ru uo€rur ThI CrlAerub
6. Verbele 6pamu - eznma (a lua), ucumt (* trdi\, seanu (a chema), oH, on6, oH<5np<ier oE, oud, ond no€r oE, oH6, os6 ciner
nottima (a infelege), naadmu(a incepe), nocnimu{at'rir'itn},&rwtnb(a inotu),wamu Plural Plural Pluril
(a stringe), ucamu(a secera), paamt (a rupe) Sa", de ex:pearna-pey -pei)wu. lor xpdevr vrt noElr Nrsr ciqerr.{
rrr xpdere BLI IIOETE srr c.i{ete
Celelalte verbe de conjugarea I au accentul mobil: eL cade sau pe {erminatie, osr xp6ior olrr{ rro}irr OIIE CONVT
sau pe riddcini. La timpul prezent sau viitorul eimplu de sraferdalternanle vocalice
sau consonantice. Datolit5 acestoia, tema infinitivului se deosebegteuneori radical Observapie.Dup[ acest model se conjug[ verbe e aumt (a spdla), pumo
de tema prezentului sau a viitorului simplu (vezi g 133). {a sdpa) 6umb, (a urla).

104 105
 ...' -,.- . . '. . '. '- '. .
iiWiitil'iti'diant sau'i'iitlit' " '' .. ' '1 I
-,::-,.-t:.,..:: . . - . -. .
$ l3'5'.Ali;iiAiliiA'"i:o"nioiiiiA[a;i:']ii Plural
putea, nou6'b-a ajuta, nerlb'*ri se culca,6ep6'r-a.pdstra ners-a coace lrrr noiirr,r€u
Moqr-a MhI EaqseM vru ,qaEr'r
ru uofiuEre Bbr Eailuere Bbr Aa€re
'. Sin$ilar ouu uofir,4ir oEE EalrEyT OEE AAIbT
r-x.a uorli uolror! (eu niry (md' 6epeny x-q s neki
(eu pot) voi auta) voi culca) (eu pistrez) (eu coc) Observalie.
Tbr I\46XeirJb nou6Neurc rixeun 6epexdura rbl ne.rdutg
Dupi acestmodei se conjugf,verbeleecmaetimr,
(a se ridica), yernedtnu(a se
o "l nor.rdxer rixer 6epeNEr o'l recunoa$re),
ox61 Mdxer ou6) neudr
t
os6j oHoJ

Plural 6srrr-a fi ' ' ..:.'

rrrrr-al ua Ms rb-amototol i
MbI MdXEM noll6xev .nixell 6eperx€u nalt neqe*r
BbI M6XETE noMdxere lixere (repeNdre srr neqele
ti orrr4 M6ryT Ilor\4oryT 6epe11'r o'Hll uexyr Singular
-rfryr
n 6ily (voi fi) r Bo3bMi(voi lua) r rrany(eu mototolesc)
TEI OyAeuL TEI Bo3bMerrrl IEI I\4II€rrrr
oE, oE6, oud' 6yaer ox, oa6, 0116Bo3bMeT oE r\,creT
$ 136. l/erbe care au teme difcrite la infnitit' ;i prezerztsau la fiitorul sin4tlu
Plural
ggan-a chema nnrrrr-a incta rep6n-a Iieca uri bjgerra rrlrr sogrl4€N{ r\cr ME6M
BbI 6iAere ssr so:svdre nrr rq€re
Singular oUll 6j4rl ou4 aoslufr orrr{ MEyT
rr 30Bi (eu chem) a nrrrnj (eu inot) r rpy (eu frec)
rtr roneglr' rr,I n.nuniu:i' ;r,t rpdu:l dxl rr-amerge K ,{ ac r!-apune x nrg-atrdi
ou, ou6, ond soser ou, on6, on6 n,run€:: o!i, oHA, ono rpdt cu un vehicul

Plu^al
Singular
Mrt soseN,l MbI IIJTLIBEI4 vri rpdu r d.qy(eu merg) r KnaAy (eu pun) fl xnBy (eu trdiesc)
gbl sosere nH n"rr,nere er,i rpere Tbl e,qerllb rrr n;ragEur rrr >KffseilL
onu roayr oHI{ trnbrByT oHrI rpyT on, oub, ond d.qer ox, ox6, ond raag0r ou, on6, os6 xaner
)KaTb - a secera Plural
vrr dgerur Irtrr r,ra,l€rnt vlt xltg€rrl
Singular
nrt 6aere lu rila,fdre gu riunete
r yMpi (voi muri) r r{Mi (eu string) n xn5, (eu secer) ouu 6A),T oun xlagjr oqr.r xnBiT
rrr yupeutl TDI )KM€UJIT rn xndun
orr, oH6, oud yIvIpeT oH, oHe,os6 xra€r' or. ou6.,0116xHeT
6paru - a lua nnri, - a bea
Plural
M6r yr4peM MBI XM€M \4bI )KSEN.I Singular
Bbr yMpere BbI XMETE arr xHdle
oHLI yMpyr oHa xMir o}lr, xiiyT r 6epli (eu iau) x nurc (eu beau) x yu6crryro(eu partici
trr 6ep€ur rrr nteurl rrr vqicrByersi,
nourirr- a infelege uardrr - a irrcepe aap63s - a da on, on6, ond 6ep6.r ou. o116,ond nr,Sr or, ou6, oHdy.rdcrsyer
Singular Plural
vrr 6ep€u uat nrE'll Ivrlr yu6crayelr
r noivli (voi inlelege) x ua.m.f(voi lncepe) x aaro (eu dau) Bbr GepeTe s r nr€re rrr Y'r6c'rrYere
TbI rlofiMeurb TbI Harrserub rur .ua€rur oun 6epyr
oF, otle, ou<iua'{uOr oE, og5.,oricina6r
oxli ngrot oxz y'rfcruyror
oE, os6, oE6 troftMeT

105

{:=
F lffii
'if ijg
&i".-E:;;"i
FJl_*:
. - : t . r-- "'"
..
.'.
, --l
. '::-
...' ..- '.':..
*'*-="TTl81':Aliitntinla-'i6iioiin:ilo; -
ii' tiiqiul :Tir4zZii-iifi:niiioruT's'fiii;lii":'
f t +--l1l

r li| f.' ,.
,il t f,oqer6rb-a iDnopta rpec}ri-a visli uognirs-a ridica
'I it,.,
.f,
prinde rourirs-a scufunda

ffi
aoriru-a
Singular ,a'jit -

s no.rVrc(eu innoptez) n rpe6{J (er.rvislesc) r no4nulrrj (voi ridica)

TEr FOqyeIuL ru rpe6€urr rrt noAuriveut ' ii-tt: x nro6rnir
Singular
B-BJI t nosJt6 fl-Iut

:''il
TOIUI}O
oE, o16, ou6 uouyer oH, on6, ou6 rpe6€r ox, 016, on6 noAgriver 'I
(eu iubesc) (eu prind) (eu scufund)
Plural rrr mb6uu.ls rrr r6srurr trt r6unur
vrr novjerra vrr rpe6€v vu nogniveu ox, on6,oud nrb6a'r on, ou6, on<5l6anr ou, oE6, ond rdnnr
arr no.rfere nrr rpe6€re srr noAsrivere

lii,
osa soqliror orn rpe65ir oxu uo4Hrivyr Plura

r'tt ru66raru vLr r6snlt v6r rdnr.rvt

Il ,,*recrii-a m[tura srr rlb6nre Br'I ldrllre srt r6nure
'\
rr,lri
'liiiii Singular
onr rnb6qr oHu .n6Brr osu t6unr

x upnvj (voi prin-,i) r. rv,ery(voi mdtura) q seaj (eu conduc) a rupe

rrr npflrerur
giti on, ou6, oud upriver
rrr ver6nrt
on, oH6, ond ver€r
Plural
rri se.uerxr
olr, oE6, on6 re.qEl
Singular
r,iiji uu upriuerrr vrt uetdrt vu aeg€rr FQ.rr s rpa$.n6 M-Mr q ,'roMn6 a-x a roxy

$ifii nrr uprlvere ebr vetete

(eu liniez) (eu fring) (eu conduc)
BBr BeAeTe
onr uptrvryr orn verjr ouu re4!r
rr,r rpacpriur rrr l<5tuurus rsr s6ALruIr
ou, ou6,ond rpaftfir oH, on6, ond ndutlr or, ou6, ou6

dffi B. Conjugarea a II-a nn rpa$fu

alr rpalfrtre
Plural

vlr l<iuralr
rrr -ndvute
vrr B6.uulr
srr n6Aure

&ilfii f 137. O seriede verbe de conjugarea a II-a au la timpul prezentsau viitorul simplu
terminatia,,accentuatd.Aceste verbe au infinitivul in:
-"14.,y|,d.4-cs.
r^^^$\^/rw(L
a) -nrf: eoeopiln* - zoeaph, aoaoprttuu..., seortintv- seontb, seoatiwa ...,
useuuilmo (a ierta) -useutub, useuuilwa ..., o6taunima- o6ancutboo1oacuilu.tt...,
ona rpaipir

aO3UTL - a OUCe'
osu .l6vsr

6rgnrr-a merge (c u
un vehicul)
onn sdrm

:ffi
*,tlii
oceo6odrtntt (a elibera) - ocao6oucy,ocao1odilwt ..., npuztacfimu (a inv.ta)* npu-
eaawj,, npueaacilwo ... ;

b) -en,: zopdmo (a arde) * eoprb, zoptitur' ..., ttemdma (a zbura) -

aemilwa ,,., cuddmu(a sta a;ezat - cu:ttcj:,cudtiua ..,;
rcu!,,

c) -arr: rcpuudmu(a striga) - rcpuujt,rpuutiu.tu..., uotldmu (a t[cea) - j,to-

tuj,, uoaatiut ,.., aeucdma (a sta culcat) - teucjt, teuc{twt ...
r Boxy
(eu transport)
rH sdruus
oH,on6,oH6s6:rr
Singular
gr-sx .fl 6:rxy
(eu merg)
rrr 6:.qnuro
c-u

ox, oH6, os6 €rAnr

q npoury
@u cer)
rrt nP6cuur
on, ouii, ou6
np6cnr

riiii O serie de verbe au accentul mobil la timpul prezent sau viitorul:implu,carc Plural

;llll la pers.I sg. se drplaseazi de pe terminafie pe riddcind, de ex.: xo,qrfirr-xoctcj',

xdduwa, xddum .,.; .nro6rirr - tto6,ttb, atbSttwo, ,nbdum ...; cnpoclilr - cnpotaj,,
cnpdcuwt, cnpdcum ,.. .

1 08
In conjugare se produc la unele verbe a'ternante consonantice.
ru,lbt 6sAuN4
srr is.unle
ouu 6rArr
vu updcav
arr npdcure
onu npdc-ar

*Iiii
1 rtil
Iittl1
 Mc[oTdTb-a treem sric{sTb-a cufeta
Eap64sylo n6cruo. 6': C*fuirc rrr (cecri) sa niprri. 7' Cer6lns x (uoutinr) vArrle
Singular ylphrt B xBaprlipe. 8. B6reporr ru (asrrr) RHIirs B 6u6nuor6re.
r-{ r.Morroqi (eu treier) cr-rt n urlury (eu curi.f) 2. TransJormalipesoanaI singular a verbuluitn persoanaI pl.
rrr Nrondrltttlb rut 'rricrirulr
' oE, oua, oxo voatitur oE, ona, oso v{crur Model. fi, xtnxy xnfrs Ha croJl - Mu rlagdv rsriru na crol.
1. .f, cn-n6 s6ce\abuac{iBB cyrrn. 2, .fl rtlorf nanucdrr' re66 rincbM6
Plural
3. Cer6ans r riry crarb B A6c{rb qac6BB6qepa.4. fl p1xy sox6v xne6. 5. .fl eM L
vgr lvroecirqlvr vrr.ilicrur\a
nrr von6rure su.rfcr$re Bxicnoe f6noxo. 6. -f, .qatvtbpdLtycloi neB6JI.7. ,{ 6eri n ruxtiny. 8. -[ sasu-
oRu voadrgr onn 'ilicrsr Miilocb KAxAbIil 4eHr,pjccrnur t3BIKdIu.
1. Conjugali rcrbele date in propozilii.
$ 139. Citevaverbe primescin conjugareterminalii carac.teristice
atit conjugd.riiI, -fl nr6 ruronord..f[ roeoprbrlo rereib6ry. -fl no6 u6cnro.fl. cxnvy rratrbr6..f,
cit qi conjugdrii a II-a, de ex.: \.,t sautrMdrocb s 6u6rlror6re. .l[ ns6 rdny. -f, urr6 ce66xocntrtnt..II 4au roafpuu{y
rrfry.
xor6rr -a wea 6eadrr-a alergp Aan-a da
4. Traduceli in limba romdnd.
Singular l. Brinrop yMeer nn6oa"s..2. Mrr ganuM6elrc.f,cn6prov. 3. Bropde 6n6Ao
r x ot r i n 6 e ry t\aN r r eM Brirxof x sox6r*. 4. tlo yrp6u r yuur6rocl u{urou r nrrrnp6rocauono-
T6Ixdqeur6 T616exfurb Tbr,aaub
r6nuerur.5. Moft gpyr xr.rn6rra !.nuue{afir6scxoro. 6. Ha gec.ftrufi sr6x vrr
t<
oE, olla, ono x<iqer oH,oua, ono 6exr.!r oH.ora, oHo.aacr
noAnsr"{6ei'rcs ua nfore. 7. 36yrpaMEIBo3bMeM c co6<ift 6yrep6pd,mrr Splr<rEI.
Plural 8. Kyarl lrr nodIere n6ron? 9. Kro BaMnpetroAafuplfccxafi xarilr?
vrr xorriu vrr 6exfiu vu ra.uri:w
Bbr xorriTe srr 6excriTe Bbr ra,araTe
oan xotit our 6erfr oHrr.aa&jrr

Observalie. trtr.Verbe impersonale(Eesniw*te e.naed,,u't)

Yetbul ecmt (a minca) se aseamini.in conjugarecu verbul damacu exceplia
pers.a III-a plural: t e^Lmbreutb, oHec.tn,.uu edil.u, eu edilme. ouu.edhm. $ 140. Verbele impersonalenu cunoscflexiuneadupd persoane,(acfiuneaexpri-
La pers.I sg.qi pers.a II-a pl., adic5.dup6vocaie.verbelereflexiveschinrbi in con- matl de ele nu se raporteaz[ la o pesoanEanume),dar se schimbi dupi timp gi
jugare pe -cflirr -cb, de ex.: 'r,'. au forma modului indicativ qi conjunctiv,de ex.: menniem (se innopteazi) -
Mbrrlcs-a se spIla ywrr,cn -
- modul indicativ, timpul prezent; cmeundem(se va innopta) - modul indi-
a invala
cativ, timpul viitor simplu; cme^lHdio(s-a innoptat) - modul indicativ, timpul
Singular Plural trecntt cmer4adto6ut (s-ar fi innoptat)- modul condilional. Verbele imper-
lI (eu
rradrocr md spil) y.r5icr(eu invE{t vu vdeiracr i,.rfivcg sonale se folosesc numai la pers,a III-a, num[rul singular,timpul prezentsau
trt radeturcs r-iqrarurcg suxvdelecr viitor simpiu, iar la timpultrecutiaformagenuluineutru(vezi
exempluldemaisus).
- urrecr
oII. OHa. OEO MOeTC{ onu vd'rorcg itqarcs Ele se impart in dou6 grupe.
1. Verbefdrd -ct la sfirgitut cuvintului, care desemneazd.:
a) fenomenegi stdri ale naturii, de ex.: eeuepdem(se insereaz5,),uopdatm
Exercitii (geruieqte),ceemdem(se lumineaz[); cruepKaerncfl (amurgeEte);
l. Puneli verbeledin parantezela forma cerutd de sen,su|
propoziyiei. b) stdri fzice saupsihiceale amului,de ex.: eeo mouur,im (ii vine grea[6),
Model. { (ecru) i6noxo - fl. eu f6noxo. 1orandzosuo1tnt (bolnavul are frisoane) etc. Astfel de verbe se construiesccu
cazul acuzativ;
l. Vsfirerrr (prcor6.ru)na gocr6. 2. Korad rr,i qrcraa6rr) yirporr,r?
3. .f, dqegs
(rno6rirr) cro6 cecrpli. 4. Fpar (6epds6i csoli xurlru. 5. B xndccevu (nerr) c) cantitdli variabiJe,de ex.: xeamden (este destul), uedocma€tn(lipseEte);
docmduent(va obfine);
11n'
111
';1'::-'
irr.{l;r,1;,1'
 f,'
Ei
.s
3 rlUr.
.?,.
!ilr
ltf
ilIi

- d) iecesitaibd -iicliunii, de ex.: ctidyen't (trebuie), nad,,teucilm (e necesar)

,t desfd;urat al acliunii nu are iimiti. Nu gtim dacd subiectul a incetat sau nu sE
$ ilfl
)l
;

{r,
1: itll
d
t.
,L!
,lf
iti
ti
etc., care se folosesc cu cazul dativ, de ex.: Te6d c,n64yer o1pamimucn x
epaqy - Trebuie sd te adresezi doctoruh,il.

'
2. Verbe'cu -cs la sfirqtul cuvintului, care arati:
a) dorinla, posibilitatea, caracterul obligatoriu i.l actiunii, de ex.: x\qemcn
I facd lucrarea. In cazul acesta este vorba deaspectul inperfectiv (uecoeepwdr;rit;il
eud).
Intr-un astfel de exemplu ca: .fl cp,6tranimy pc6in;y (Am ficut act,cstd
htcrare), verbul c,q6.na,r
arati. ci procesul acliunii este incheiat in mcd definitiv.
Verbul ca6aal este de aspect perfectiv (coeepwinnwil eud).
I

i
'lt (a vrea), asdjtuaemcn (a-i veni ideea);
verbele de aspectimperfectiv au timpur prezent, fiitcrur ccmpussi rirnpur tracut,
I ,1il
ll, b) starea fzicd a onului, de ex.: uesdopdeumc:r
(nu-i este somn).
(nu se simte bine), ae cnrtnca
iar cele de aspect perfectiv au yiitorul simplu gi timpul treail.
!
i i[l
l $:
Un numdr de verbe impersonales-a fornrat de la verbe intranzitive cu ajutorul
t lui -cx. Conrparafi: on, ou6 ne cnilnt (e1, ea nu doarme) - eMi, eia.He cnrtmca $ l4l. A. valorile de bazi are aspecteror imperfectiv gi perfectiv.
li' (el, ea nu poate sd doarml). (Ocnoen{rc snaudaua uecoaepwduuozo u coeepwdunoeo etidoa)
4
.'i: Aceste verbe impersonale se construiesc cu cazul dativ: Mr{.rstuxy ne x6-
! ii qemca ecmb - Bdiatul nu vrea sit mdnince. Aspectul imperfectiv rdspunde la intrebarea Aspectul perfectiv rispunde la intrebarea
il qmo litaem (dimn,6ldem dinamt)?
cmo cdiaaem (cdint)?
t. ,li
i
i
r,iIl
][: ln I. Ac{iune fi.rd precizarearezultatu- I. Precizarea rezuitatului ac{iunii.
t
t:.
*r
t: LXercttru lui. Ex.: lI nnur! (mc6,l) nucbl4d - Ex,: .flnannwf (namcil) nuctuo
g Eu scriu (scriam) o suisoare. - -Ea voi scrie (am scris) o scri-
i
F
4
t
iiJi
irli:
L. Ardtasi infnitivul vrbului din fecare propozilia.
2. Acliuns nelinritatd in tirnp. _Ex.:
soare:
Model : 5. ut! n urx6ny. - unr"h 2. Ac{iune limitatS. in timp. Ex.:
I'Fl li Cecmpd pa66raer (pa66rina) rc Ceanpd upopa66raer (npopa6ri-
l. Apyr xver une pyry. 2. Cefi.ric woil 6pa.r crorir. 3. K6xarrt Aesb t gaeodedea zdda- Sora (mea; lu-
ta il scrarc s sdcer4r .rac6s. 4. V,reHurli norbr pjccxyro n6curc. 5. Trr eurr vico c
tata) aa saeddedaa zdda -Sora
I iriiii creazi (lucra) I uzind de doi ani. (mea) va lucra (a lacra;t) la uzinit
i lirir
I
xn66otrr?6. -{nro6rnb nap6,uuyrovy:uny.7. Mu ciaerran n6pnov prlj.8. Pe- doi ani.
I i 6€sor lexfr Ha xpor6rr.
i 3. Acfiune repetatd. Ex.: Yntpou n 3. Acliune momentand. Ex.: Vntpoa
6 i 2. Formayi persoana I singular de la unndtoarele verbe: orrpnniro (ornpur6;r) oxub u t^6- .n orrpriro (orrcpfr.n) oxud u cA6-
i illri!l .rraro
Q6.na.rr)zapAdxy - Dimineala .iraro (c,q6.na.n)saphdrcy* Dimi-
! iliiii o66garr, peur6ru, orrpunirr, rp€rr, con6rorart, 6ec6gooarr, euvon6rr, (deschid) (deschideam)
fereastra neata toi ileschide (am rleschis)
I
I'
j
I ndrrnrryrr, rfryrun ononrlrr, xracrr,. ;i fac (ficeam) gimnasticd. fereastra,ri voi face (am ficut)
gimnasticd.
i I 3. Transformali propoziliile personale in pr'opoziyii impersonale:
iriilti Model : .f, He pa66rarc - Mse He pa66raercx.
:iliiil
1. .f, ne cnarc.2. Ox ue x6qer nofirfi I xyn6. 3. On He cvrrir na nadc.re.
; 4. On xe ri6xr.rr na npon6rn. Exercilii
lir[i
4. Traduceli in limba romdnd :
liiiil 5. Puneli intrebdri la verhele din propoziliile de ntai jos.
1. Hacrynrinu cfveprcr.ru noxoror6.no. 2. Toaipaury nesAopdsurc.r.3. Mue
l. Epar pricyer 6'renr xopo'r6. HeA6nno oH Hapuccrin nefisax. 2. cH cxir-
xnar6et pa6d,tr,r A<iua. 4. Te66 cl6ny'er o6parfruca x rpauy. 5. Evy x$sercg
xer re66, qro HaM sllratru no Qrisure. ou roroprlr, vro Higen rvep6 unrepicusrr-l
lllil no6xars na ercrcjpculo. 6. Menf guo6ft: u y veui slrc6xaq rer'.rnepar.jpa, 7.JI6-
iliil]l rov <isenb p5ro crer6er. 8. Bor yx6 crraepr6ercs, adho uAril aov6fi. QrEnru. 3. Korn6 rur nepenfurerur iry pa66ry? Trr nepenricnraerur pa6dry? 5. A
1 necr rdvep nscil coqlrsdgrrero pliccxovy rsrrrj. .{ nauuc6r coqurisve nds.u}io
n6.repou.
ltttliii III. Aspectulverbului (Bud eme6m) 6. Transcrieli verbele din propoziliile de mai jrss, grupindu-le astfel:
ilir
i Aspectulverbalaratd daci ac{iuneaexprimatl de verb are sau nu limitd in a) verbe care desemneaz[ acfiunea fird definirea rezultatului;
,ll desfdEurareaei, de ex.: JI Efixarc'.imy pa6dnry -Eu fac aceastd lucrare); b) verbe care arat5 o acliune neljmitatl in timp;
,,]irii .f n6;wr \my pa1dmy - .Ez ficean aceastitlucrare. in ambele cazuri procesul c) verbe care aratd o ac{iune repetati.
ir;iri
112 I - Gramaticr limbii rusc de uz qcolar c. - 15gl IIJ
i
iir,
riU

i'",
 l. Il<iegg npn6nrxiercx x ctdnqnu. 2, C*wp6, fvurcr na Qrao.norri'IecxoM " 2. aspecfulperfectiv al verbelorseformeazd9i cu iijritorui cufixelix:
(!arynrr6re..3. ildpea cEoM t uuro crar6n ntonox6,4. Il6cne o66Aa s ue\du6ro -tr' : 1poctimt- 1pdctma(a arunca); saxpen.,timu - saxpetirtnn(a int5ri)'
or.qrrxiro. 5; Or6q qnrier pollir Jlrsa Torcrdro <<Bofiu6Ir M4p>. 6. Vrpou -vy-: ehmheuoamb - e&nnrymo (a trage,' a se trage); nepeeopdvueama,
t y1apitroy ceSi n xti,nrare. 7. O:r.aronopft c nogpfrofi no re;Ie(fdny. 8. Mu nepeaepu!'mt(a intoarce).
frrrvrcr E Jrfiqee,Kordpbtft 6brrr orxpfir cro Jter Ha36.[. Uneori verbelede aspectperfectivse deosebesc de cele de asp€etimperfectiv
prin locul accentului. Comparafi:
7. Explicaqicaracterulacliunii exprimatede verbeledin propoziliile de mai jos.
parpes4rr (imp.) - paspdrau (perf.)- a tdia
l. Mo6fi cecrp€ ncn6lrrr4rrocb socer\asiAqaruner. 2. CxdJrbxoggefi Tbrrrpo- paccrm6rr (imp.) - pacct'rnarr (perf.)- a risipi, a vdrsa.
sE.nna rvr6pe? 3. lliicro s no:ryriro rricrua or uoer6 gpfra rc Eparu6ra. 4. tro
yrprlu r upoa6'rplraaiocaor6 r<iurary. 5.Hau rcnaccno6eArinxacopennoninuax Alteori verbul de aspectperfectivare alti temEdecit verbul de aspectimper-
fectiv.
no rrprr6crnre. 6. 36nrpa MbrrrpoarraJrr.rar.ipyervr
crRxornop€nueA.C. Ilfinxuua.
7. Matr ne.r€r d{ess nrcycrrreuzpdxurre. 8. Pa66u{emp6lr 6onrurdft Aornr.
8. Rdspundelila intrebdri, folosind in rdspunsuriverbe de aspect pe*ctiy sau . i Retrineti
I acesteverbe:
imperfectit'. 6pamt (imp.) - e3nntb (perf.) - a lua;
Model. {ro ru adlaeus? (nrc6tl yracru6)-.{ nmuj urcsM6. uaxodttmu (imp.) - uafimu (perf .) - a gEsi;
. . 9ro rsr A€:raemr?(ouorp6u nr6cy no reaerrisopy).2. IIro rrr a€;ran auep6? aocrcilmoca(imp.) - aeuo (y;erf.) - a sta cuicat;
(nepenfcrraarr ynpaxu6uur a rerp64r). 3. IIro a6naer rsofi or6q (pa66rarr sa cadilmtca (imp.)- cecmu (perf.) - a se ageza;
sas6Ae).4. llro on cg6:ral? (oroev6r'r na uucrr"r6gpjra) 5. 9ro .u€naercefis6c crneHoeilmtca(imp.) - cmamu (perf.) - a deveni;
rnofl cetp62 (urnrr nn6tre). 6. tlro osfi cA6rarn?(rriryvu'rr aciroe crrxoraope- xtdcmt (imp.) - nottouctimo(perf.) - a pune;
uwe).7. rlro ru c.uenar?(nocr6surr crardu ua croa), 8. Ero g€laer rnofi gpyr? ,toedtnr,(imp.) - nortadmd (perf.) - a prinde;
(aauum6rucrcn6prorvr).9. ![ro arr g6naere cefts6c2(c:qimars p6aro). zoeopimo (imp) - aeasdma (perf.) - a spune.
Observalie.
verbele de aspect perfectiv nu se asociazi cu verbe care indici, o fazd doar
$ 142. B. Formareaverbelorde aspectperfectiv de desfr.gurare a acliunii, curn sint nattdmu * ua\uud'na (a incepe); npu-
(O6pazoeduue enaedtoecoeepwinnozoeilda)
aimtca * npunuudmtca (a se apuca de f6cut ceva); npodL,twuma
- npodotttrcdmu
(a continua); xouqdm.u* xdu,autnt (a termina); nepe*nd.mu- nepecmaedma
l. Verbeiede aspect-perfectivseformeaz[ de la ternaverbelor imperfectivecu (a
inceta); npenltamilmo-nperpat4drto (a inceta). In construclii cu rerbele acestea
ajutorul prefixelor:
o - i crra1dmb-oc.ta6dnto, (a sl[bi), rcpdnuymu-oxpdnuyma-(a seintiri); ai doilea verb trebuie sL fie numai de aspect imperfectiv: nauci-n
{.u6;rarr
3& -: Surcitpoeantb-tafiurccrtpoeama (a fixa); (imp.) *.
tfa - : nuctinw- utnucdma,(a scrie),moqtima (a alcu{i);
- trgmo,tdtmo
ro -: 6rcdudnt-to6tedadmr (a pdii);
rplr * : eomdeunta - rynaondawnu (a ptegdti); $ 143. C. F'orrnareaverbelorde aspect imperfecniv
c -: npinantt-atp.4matnt (a ascunde); (O1pasoaduueetae1toe necoeepwdunozo euda)
y - : coeeputduansona,nb-ycoeepwdncmeoeamb(a perfecliona)
Acesteprefixeau doar un rol gramatical,acelade a schimbaaspectulverbului, L Verbelede aspectimperfectivseforrneazI de ia r,erbe de aspect perfectiv
sensullui lexical rlminind acelagiqi la aspectul perfectiv gi la aspectul imper- cu ajutorul urmdtoarelor sufixe,:
lbctiv (pentru valorile aspectuluila verbelede miqcarevezi $ 149).
-rtrna-,npovumdmu- npouumwtma (a citi):
Existi insd mult mai multe prefixe care schimbdgi aspectulverbului, 9i sensul
-Ba- 3aKpt;nnu- sarcpr,rsLmo (a lnchide);
lui lexical,gi dintre care ddm citeva; de ex.:
fletre- : ,rwndma-nepeuwndma(a reciti); -eta-: npod,ainta-npod,rewdntu (a prelungi);
-a-z pewrtrnu
- pewimo (a rezolva).
Bbr -: cmdeun*(a pune)-sitcmaeumu (a expune);
c - i nucdnn-cnucdntu (a copia); + Deci nu este corecti construclia de
tipul naqart* cdeeamr (perf:)
npo - : nucdtnu-tpanuctimo (a inscriein acteleoficiale) etc.
t;
tt4 115
!,,,1.
il

i:
1.;Ylr
 ,
tili
,rEi
de "lar verbele de 'aspeefptifdctiv
.iti 2. Fqrmar-ea.v.erbelsr.de-aspect.imperfeotiv- 3.'Verbe cu prefixele nc.-?Tpo-"cu ser?slimitatiy,..de ,ex- nopa66mantu (a
'flt
rt ll
poatefi insofiti de alternanfea1evocalelor sau ale consoanelorin tema verbelor:

t$i
lupra citva timp), ii,o1emdma (a fugi pulin).

Aspectulperfectiv Aspectul imperfectiv 4. Verbe cu prefixul or- indicind o acliune realizatd in mod tlcfnitit,. de ex.:
om6iumu (a inceta de a fugi), omeoeedntu(a termina de luptat) etc.
-n-I -a. :1pdcuma - opoclmb (a arunca)
5. Verbe cu prefixele neperuo-care exprimi o acliune repartizatd tn mo{ egal
I,ii :o-i -a-l.sar6uqunta
'6- | -6ll- : e&do,r6unrt
* garc{nzuaama (a terrnina)
- auddadtueamu (a scobi cu dalta)
asupra unor obiecte, de ex.: nepe6ilmu noc!,dy (a sparge vesela) q.a.
6. Verbe cu prefixul na-, terminate in -cr, cu sens de acliune intensd, de ex.:

ili
-v | -sn- : e&nosunra - euudrrueama (a prinde)
(a se extenua) uazoaopimtct (a vorbi mult), uapadimanrbcn (a munci mult) etc.
-ru-/ -mn- '.yntoutitttt - ymovtthmt
- n- / - nr - : . s am onwna - samowAmr, (a inunda) 7. Verbe cu sufixul -Hy- care indici o acl.iunemomentani, deex.: xptjxu:ma
(a 1ipa, a scoate un strigit), iaxnymt (a da din mind), nprlenl.ma (a siri o
lf -c- / -u,- : ompatimu - ompa*inta (a reflecta)
singurd dati).

tr
-a- i -*- t npoeoyitna - npoaoxdma (a conduce)
-a- / -*q- : conpoeogitma- conpoloxqdma (a intovdrS;i) $i verbele care au numai aspect imperfectiv se pot diviza in citera grupe.
-.- / -nr- : cnpoaimo - cnpdmueanta (a intreba)

jifii.
L Verbe care desemneazi anumite ilAri sufl€teFti, de ex.: pddoaanttcn
-r- / -"- t xpriwtymu - rcpuudma (a striga) (a se bncura), cuekmucs (a ride), 6odmu (a fibolnav), cnamu (a dormi), u2psxymo
-"*- / -nl- z o&pacrumt - eupdtlueama (a cregte) (a inghela), eucdma (a atirna), rctrcdntu (a sta culcat) etc.
-t- / -o- : ome€rumt - omaeqdma (a rdspunde) 2. Verbe care aratd existenla, de pildi:6unno, uaimtca (afi), cl.t4ecmeoadntu
-r- I -,u- : o6oaarilmt - o6oeaudnn (a imbogdli) (a exista), naxodilmvca (a se afla).
iidi. 3. Verbe care exprimd acliunea or ganelor clesim1, de ex.: etii)enta, cu1t:yin:a

Ii, S 144 D. Verbele biaspectuale gi monoaspectuale

( [eyeudoe6te u odnoeudoe4rczmzdaat)
c,titutann.
4. Verbe care indici acliuni concrete, de ex.: np&zamt (a slri), cml;adntu

frff' Majoritatea verb:lor formeazd perechi aspectuale cu ajutorul sufixelor,

prefixelor etc., avind acela;i senslexical: comparaTipeurima(imp.)-pewirmo (perf.)
(a cioc6ni), eduantu (a atirna), xpymtintu(a invirti) etc.

$r - a hotiri; nucdma (imp.) - nanucdmt (perf.) - a scrie. Acestea se numesc

verbe corelative de aspect. Exist[ insd un numir de verbe care exprimd atit aspectul
Exercifii

"ii
itrni
perfectiv, cit qi imperfectiv. Aceste verbe se numesc verbe biaspectuale (ppy-
au4ondre rnardnrr), de exemplu: uutdtwoeama (a folosi), ucctddoeama(a cerceta),
o6eu4dma(a promite), ofpasoedma(a forma), npuedmcmeoearna (a saluta), ptinunta
(a rlni), podrtmuca(a se nagte; qi altele, de ex.: M1lcno npxtGrcruotaru udirc
wt<daauux xyddtrcecmeeuudx ertcmaeorc.- Poate J'i salutatd ideea expoziliilor
9. Determinagiaspectulwbelor Ei indicaliperechealor.
Orr€rnrr, ronoprirr,, 4an6rr, peu6rr, cljruarr, lri5eru, cxas6Tr, A6:rarr,
nepe.rftrtnatl, uoctpduru, ucr6tr, gap,irt, clecrb, Ielacrb.
10. Transcrieliterbele, subliniindprefixul satt sufixul cu ajutorul cdruia s-afcrn;al
li ;colare de artd. aspectul perfectiv sau imperfectiv,
:riffiil Yerbul npuedrncmsosambin acest context poate fi atit de aspect perfectiv,
cit gi imperfectiv. Unele verbe in limba rusi pot avea numai aspectul perfectiv
flepecvo'rp6rr,cnrc6rr, rdryuun, npudxarr,*prirnyro,paccx6:rrna6,nptrr-
ryru, san6sbttart, EallriTr, ganrc6rr, Aonrc6rr, cnf crmatr, urryvranarr.aonricrr-
sau numai aspectul imporfectiv. Acestea sint verbele monoaspectuale(o4roenao-
natr, sanfcblnatr rununSrr.

irmii adre mar6nu).

Verbele care au uumai aspect perfectiv se impart in mai multe grupe.
l. Verbe care indici inceputul acgiunii cu prefixele 3a-, tro-' lt-, de ex.:
saxpuudma(a incepe si fipe), no1etcdmt (a incepe sI alerge), ezeotuoedmaca(a
ll. Detewninali aspectul verbelorsubliniatedin propoziliile de mai jos.
1. Haur xracc op?anusj'emnrtcranxy raprrin yueuurcdr.2. 3Aecr opzaHw'rcm
copenuoniuuxuo rzrnrs6crrare, co6rp6rorcr nro6frenr cudpra. 3. Moft ,upyrde.

Iiilii I
incepe si se emoiioneze) etc.;
2. Verbe cu preflxul par-, tcrminate in -cr, cu sensul de intensificare a acli'
6nmilpyem xax no5r. 4, 36arpa tu dedronrtpyewbBa cqdue s6uero xn,i6a.
5. Cr6po e na6opar6puu wt uccaidyen5rn pacr6nua.6.fl, ucc,tddyro rpou cxoxg6-
rl nnr) desfdgurate,de ex. : pazeotuoedmaca(a se agita mult), pas6ewdntucn (a o lua
la goand in diferite direclii);
nue xzn6rmrx.7. EpW o6eu4dem upraecrf uue s6nrpa rrfry. 8. Ecla s o6etudn
rovry-rr6yi,qr, ro rcer46 c,q6pxnaro cBo€cn6no.
iriil
ir tto
LL/

il t'
I

'i ]::::

iii
 d
?:
::: ':?t ' "
t
"& . .
i: tE ' Tabelul I (dcintinfieii)
2. Traduceli in limba romdnd.
;;
l. Mansqqr rraieturcr. s6 Aeur E 6ye'b I Cuvinte gi imbindri de Cuvinte gi iqbiniri
ycr6n,2, OH xpfruyt or 66nu. $
4. Mil tar A6.EroHesfAeJracb,qro npu rcrp6re se vorart
3.Kro-rci cryrnT B.4Bep6' F cuvinte folosite cu aspec- de cuvinte folosite cu
# tul imperfectiv $i valoa- aspectul perfectiv $i
uaroroprirrcr. 5. cer6gst ctroprcMdEuprirrnyn Di'me, qeM rrep6, 6, Kovr6.urc i rea lor valoarea lor
6rnr6 rax6f rec€loE, qro MBI Adnro crvreinsct, 7. Ha vodv cro;r6 nex6,nu
6
xsfrr u rerp6Ar. 8. B x6vsare 6p6ra na cres6 rficrir penpoAlirqusc xaprftrrr IIo eevepd.u666Y' 3. IIo eevepau (serile),
fprropdcry. U;[KA pACCKd3bEAnA no cpedau (miercurea)
: etc. Repetare atit re-
naM cx6srr.
t (Serile bunica ne gulate, cit qi neregu-
? spunea povelti,) latd..
i
IV. Folosireaaspeaterorverbare(vnompedaduueeildoe) ITo tldmra dunn ou 4.IIo rydauu lnau (zile
quma/t.(Zile intrcgi intregi), uacdnu (ore
verbele de aspectperfectiv sau imperfectiv se asociazEcu anumite cuvinte el citea.) intregi), qea*e dnu
gi imbinrri decuvinte(adverbe,adjective,substantive)etc., caresubliniazdcd acfiu- Bct utiu1eu udt4e (ziie intiegi), deuu omo
lr..,vt
ecnoutnrilnu dun (zi de zi) c xa-
nea este repetabila,se efectueazd.zirnic, des etc. (aspectimperfectiv)sau, dim- poAHoft Aou. (Tot tcdttu duEa (cu fie-
potrivd, cr acliuneaestelimitatd. in timp (aspectperfectiv mai des ne amin- care zi), ecE udt4e u
- vezi taberul r).
Folosireaaspectelorverbalein propozilii cu negalie(vezi tab. 2 gi 3) relevi ea team de casa pd- udt4e (tot mai des)
9i
diversevalori pe care le au verbelede aspectperfectiv sau imperfectiv.Infinitivul rinteascd.) etc. Un timp repetabil
se disti'ge printr-o seriede trS.sEturirp..ifl.. in folosirea aspectelorverbale(vezi Dermanent.
tabelul 4).

Tabelurl I
$ 145. Cuvinte gi imbindri de cuvinte care se
Exercitii
folosesc cu verbe de aspect imper-
-fect it, sau per.fectit' 13. Determinaliaspectulverbelortn propoziliile de nni jos.
Cu vin te g i. im b in d r i d e
cu yillte lo lOsite Cu a S-
Cuvinte Si imbindri 1. JI p6lxo ronop{r c gpyrou no rene(p6ry.2. Palara npopo*xduracrgena.
Aspectul imperfectiv Aspectul de cuvinte lolosite cu
p ccr u i. r- m p e r fe ctir , va _ perfectiv 3. Epyr nocuorpdl 5ror $r,ltrrr,.rertlg pas. 4. KaniArrft rog .r nonyudrorroAdpxu
5i aspectul peritctiv $i
ioarea lor valoarea ior rra AerrLpoxgduur. 5. B rcluro'reirpelurorA6 nor6grrgaror u crdpue Sfra;vrr.
Rtittcdvtfr dcnu n 1) Kdwduii deuu
6. flo p6.quonepegaa6.nra elqe pa3 ndryro n6cgro.7, Ilcles.{ ono3.I6:rrua umrjru
ll[u noaoao- l. artultny (un mi-
Ditan ruv.uactvtt<y (in flecarezi), rcducduni nvt), uuu',,mot dee
.qBe.8. .{enr oro Alrl cralrosfrocr reun6e. 9. .{pysr.6 ncrper6lucr ncd .r6qe u
PUIL|,UUH.
( in fecare zi etr xic.atl (in fiecare . dat,. Noi am (r'reo dou6 minute sirl;e. 10. 3acr.qilu.un
rpyxx6 no $uodxe npor6gxrca no cpegiu.
/ac gimnastici.l !und), xr)ttcdofi zod vorbit vreo e Smomdexa(in 14. Traducelicutinteledin paranteze,puntndu-lein locul spayiilorpunctate.
Etcednieno 'tnt:';t (in f,ecare an), euce_ doud minute aceast6, zi\,
r1oL1t4figJnCOiucttt' dalaao (zilnic) etc. ed deut (.in cursui 1. ,.. s cljuraro piauo (zilnic),2. .., ou ganuv6e:rcapucorduraerra(ore in-
zasdnnr. Repetare regulatd. rrnoi
sr .w r &r
- i l ^r vi u Le. tregi). 3, ... naura ceMbricriuaer p6grlo (serile).4. ... s HarrTr'6poA nps-
(Zilnic primint Scurtri duratd.
t ^ +^

6xa-uqupr (din nou). 5. ... n ryairc r n6pxe (uneori)" 6. ... Haru x.lacc rrrny-
I
ziare noi.)
cx6et crenragdry(in flecareiunl). 7.,.. 5I uapu'cylo...5ror nerisdx (din nou).
fl qacmo saHurtd- 2. Pddrco (rar), u(jcnto Mu cudea 2. Cudea(din nori),
tocas 6u6lLuot6xt. (des), ttuozdd (uneori) t'tpouu:ndau 75. Transformalipropoziliile cu verbe de aspectimperfectivin propozilii cuverbe
onhma (din nou),
(Eustudiez deseori etc..Repetare neregu- 5ry rnfry. pas (inci o da- perfective,modificind totodatd {i contextul.
euqE
ia biblioteci.) (Noi am citi td),emopdil pas (a
din nou
IVodel:.{ rixiqbl; gear roeop(> no rene$6uy--f, nororopro no re,'reQdgyr\4p-
doua oard) etc.
aceastdcarte. Repetarea unei Hyry.
actiuni cu un re-
zultat definitiv.
1. Kaxroli Aenns nrrb vonoxd. 2. E66yurra q6cro scnolrrg6"ercsorc vdro-
L
gocrr. 3. gur6ro qac4vu crr.rxorrop6rzs,,4. V6c.ro uu nolyu6ev niicrlra or

t i9
j,,i:,"-.-;

'.1 ::: '::i

. . l::t
-
 :t ::::::: a'.,::l.::::l::...': ..

' --...' ..-"--:

H6-daiidx3gak6vlrx: 5. K6x.srr[ ro4lwu np6:AlryeM renb poxqdnrax v6rrrrr: 6: flo I ADCtut 5- (Conilnuarel

cy666ravr cectp6 yctp6llBaer B a6vre y6dpry. 7. Exeag6suo 6par sagn-v6ercr Valoarea .acliunii. 'Aspectulpeifectiv Valodrea-acl unii
Aspectul imperfectiv
aurnfificxuv s:rrx6v. 8. B rnjSe q6cro .1116ror a6rqur no ncr6pnr pyuirxcroro dcsfdgurate {esfigurate
ncKyccTBa.
' * 3, Onalr,etnrill,a po, 3. Aciiuneanu 3. Oua Herrpo- 3. Ac{iunea era
'F * ndna. (Ea nu citise era previzutd, turil;aa poudna. prevdzutd, insl nu
,obutur2
146. Folosirea aspectelor verbale in propozilii romanul.) (Ea na a citit ,s-a oblinut incd
$ cu negalia ne
romanul.) rezultatul.
;i adverbul nrKorAa
4. He parron6pnnail! 4. Exprimi un 4. E1,66ocroPr1- 4. Exprimd o pre-
Aspectul imperfectiv Aspectul perfectiv (Nu vorbi!) sfat, ordin etc. uceu neynagfi! venire. Se folosesc
(Fii atent, si construcfiile de ti-
nu cazi,) pul: ue ytuu6tict
Verbul la timpul prezent Verbul la timpul trecut (si nu te lovefti),
.f, nnrorAi ne ronop(r nenpdedot. Se folosesc suplimentar imbinirile de ne otuu6ilca (sE nu
(Niciodati nu spun minciuni (neade- cuvinte uu oduoit(nici una), nu oduoz6 greqeqti), ue sa6o-
vdrul) . (nici unul). ttdilkd nu te imbol-
Or uuror4d ue xannei;r nn o,qnofi nivegti), ue ymouil
Verbul la timDul trecut naox6il pa6dmu. (sd nu te ineci), ae
On nurorgi ne nnc{.n nnoxrtx pa56nt. (.8/ nu a scris niciorlati nici o htcrare saSi'h (sI nu ui:r),
(E/ nu scria niciodati lucrdri proaste.) proastd.) ue onosdriil (s6 nu

li."
t$,
Verbul la timpul t,iitor compus
-fl snxorAd 66aouteue 6fay onirAsr-
n.art ua yp6rcu.
(Eu na voi mai intirzia niciodatfl /a
Ieclii. )
Verbul la timpul viitor simplu
.E uattorgf 6d,,u,we ue ouotl;{to na
yp|rcu.
(Eu na voi mai intirzia niciodati /a
Iec!ii.)
intirzll),ne nomeph
(sd nu pierzr), ue
uenyzditcn (sd.nu
sperii), He npo-
cmydilcu (sE nu rir-

lwiii cegti) etc.

lfli
Tabelul 3 rl

$ 147, Folosirea aspectelor verbale tn propozilii cu n.egalia HE

LXerct{u
16. Trawformayi propoziliile cu t'erbu! la aspectul Terfecliv in propozilii cu verbul
Valoarea acliunii la aspectul imperfectiv.
Aspectul imperfectiv Aspectul perfectiv
desff,gurale
l. B pabdre no $rirure r ue 4otycrIfur su o,{n6ft ourf6ru.2. Cer6gnx yulri-

lflu', 1. Epam ne peurSr

Smoit sadd.ru.
(Fratele nu rezolvase
aceasti problemi.)
1. Ac giuneaa
rdmas neefec-
tuatii.
l. Epamuepe-
uri.n Smoi)
saddqu. (Fratele
nu a rezolvat
1. Acliunea a fost

rezuitat
insi flrd
efectuatd,
Terb He s{rsoner re6f x gocr6. 3. Cecrpi ne curtii,ra rrue nn6rrs. 4. -fl noxa nu-
.rer6 He yauin o uEN{. 5.
-{ unxorAdL Ire r$t6pocul lttl o.qlr6ft cr6poft rwfirir.
6. Cer6Aas wr ne edryvnu n6roro cruxoruop6urtn.
17. Traducetrittt limba romdnd.

lillri; 2. Ou/glw6MHene 2. Acliunea a

aceastd probl.-
ma.)
2. On en\6ue 2. Rezultatul acliu-
l. B srine suc6r urar6r c u6.qnucsro
$yrura6fics. 3. Ha 5roft !.nuqene crp6nru
" 5roft Kn/rrill S. Ou ne sanuc6r 5ro saA6HHe
<He rcyprirr!>2. Eyl" aguuS'rereu,ne
6onururixaovds. 4. fl se uepeulirtrean
r rerp6Ar. 6. Trr laeu6 ne gsorriJr
iilliil
i1
nuc6;r,(El nu mi-a
scris demult.)
rimas ueefectu- uanucdnvne,
atd mult timp. (Elnrumi-ascris
nii mai poate fi
oblinut. Se folo-
il6:ay?7. C Aocrcrieure He cr6p.nr. 8. Vxe nnrr uac6n, ne onoga6ft n re6rp.
9. O.q6ubcrrnoleude, ne upocrygricr.
Se folosesc cu- incd.) sesc cuvinte Ei im-
18. Tradttceli in limba rusd.

imil vinte qi imb:nlri

de cuvinte ca:
daeuo de mult
timp), u{cxo,rt-
biniri de cuvinte
ca,; eqA (incd),
norca(deocarndatra),
nor<aet4d (cit timp)
1. Si nu gregeqti
beqte-te
\
cind rezolvi6ceastiproblem4!2. Sd nu bei ap6 rece!3. GrI.
la qcoald,sdnu in;irzii.4. Du-teqicumpS.rdp'ine! SI nu pierzibanii. 5. Nu
gtergelitabla!6. Nu te grdbi,ai si faci multegre;eliin lucrare.7. Nu fa:e giligie,
i rco dneil(de c'. etc. tata doarme. B. Nu vi jucafi cu focul!
;i!:ii vazile) 9i altele.
** x
10 1
120

i{fiii
j
 Aspeciul imperfectiv
ExemPIo
Cuvinte care
lnsolesc. . verbul Exetcitrii
On rc6nqnt . qurr{rr uduamo, Hauu- Cecmpd raEfi.na sa6t;utti (a uita),
19. Alcdtuili propozilii cu tmbinrtrilede cuvinte date mai ios.
(El a terminat de citit.) ndma,(aincepe), neaa par6yyint. yldnnca (a re-
:I Mal npo4o;lxdeu rcfuuumb, rcou- {Sara (mea) a uittt ugi) etc.
Hd.ranrouoplitb,crarl crpdurs, aanpetrinpasror6puBarb,upo4onxi.u cur€-;,.,
rarb 6 cady- (Noi udmt(atermina si mi trezeasci.)
ij:
tinudm sd lucrdm in cmama(adeveni Mue ygxn6cs t<y- upr,ret'rrscrasdtr p6uo, n6rari uzyu6'rt, ga6rlmnocr6surs, l[Ee yAan6cs rreperrll-
]:i, Kyflurb'
grddinS.) a incepe), npo- nfrt u.umepdcnyn c6m, xovy cKa3arl,Meqraer 3atri,Icarbct,npeAJIoxI'IJr
l,ii .Erzy ranPenfi.rn mrr do,tucd.,ma laco rxria3.'. (Am reu;it
xofidu;in addy. (l s-a tinua), npexpa- si eumplr o carte
interzis sd. bea apd. m{tmt (a inceta) interesantA.) 20.Transfurmalipropoziliile afrmative in propozilii negative,menlinind verbul la
li rece.) npuettxuymu (a infnitir'.
,lii se obiqnui), yc-
mdmu (aobosi), Model. C,riwr o.prilrnir, Stor rocr6u. - H; cr6'ilr nepeurusitl Srot rocrrov'
riiri sanpemilmt(ai 1. Tn A6mressaA6rr-u6gnft xocr(>u. 2. Hitxo uepentcni . plccxoro
,iil terzice) etc: ".tt""
ss6r16Ha pyudrrcrrft. 3, Bau cn€g-veto6parhrrci .KBpa.ry.4. X6.reur6.qocr6rr
t ni
Ha4o r:epenncrirr wtido, u!,ucno, 6sn€rrr s rm6? 5. J{ cos€roaan, euy coo6qdrr o6 Storu pogr'irenarr.
lliii BaunendAocteurfrt. rueuddo,ue
ddaaceu (trebu-
(Nu trebuie sd vd no, ue d6acrceu, 3ntpaueuinue,(Tre- orxpdrrr orsd. 7. V'rliTerb xordn ocr6srrB Eac Ha ntrr
irl;i grdbili.) ue ctidyem, nebuie si transcriu ie), ctddyern
6. Meui. nonpocri-nu
rr,rrdr n6cne yp6ror. 8. Cecrpri Aonxs6 noc;riirr nocrirrry r Kxyx-Haroxy.
iill Ial lre A6,rxelr so,qno- cmdum, ue ntpd-
n6rrcr. (Nutrebuiesd. 6yemca
exercitriul.)
Cro*r roc:uorp6ru
(trebuie), cmdum
(meriti, are
iiiij te emotrionezi,) lmomSu,tuu.(Me-
21. Rdspundeliafirmativ la in*ebdri-
ilfi
iii i i i
rit6 si vizionezi
acest film.j Model. Bsr se xorfre nncirs xoarp6.rrsryro pa66ry uo xfvrn? - Mrr xoniu
ilfi Heirrri orrprrritr neausA. (nu
owd. (Nu e voie sd voie), ue aoz!,
e M6rcno orrcpdrru
oxnit. (Se poate
aducao, uozi,
M6ilceub,
nauuc6rs routp6nrryro pa66ry uo xriunu.

iiH deschizigeamui.) ue udweau (nu deschide geamui.) crcettdtna, 1. TarrrEenrsi ocrasrirr lvlawrtuy22. Trr ne u6xeu6 pucoritr rapangaru6lc?
3. Os ne xdqet o66Aarr? 4. Bu se Aotlxst'I nepecenftrc* r Sror .qold 5. Bavt
llfi He ruor$ f,nchrt ua pot, nu poti...), Morf xanncdrr rc
|moft 6yud.ee.(NuPot ue xomdmt. ue {mort 6yadee ynpa'
uadiamaca
xomdmt ne cl6.ryer Aonfcrnarr fico.run6ure?6. Mapax te66 cor6ryer tre orBeqarb sa
iiii sd scriu pe aceasti uceadma (a nt ttcniu.ue. (Pot si
scriu exerciliul pe
nscrN{d?7. Pe66soKlre xoqer slttr Mororo?
ifi
iiitf'j
hirtie.) vrea),ne nadi-
I{e xovf eads{Iaers. amuca (arru spe- aceastdhtrtie,)
(Nu vreau s6-1vdd.) ra) etc, Xou! ee6 yrrlgerr
iljlii cezddnn. /Vreau
22. Traduce1iin limba rusa.

fiifii
$jjtii
s*-l vid ast6zi.)
flpomy cecrb 3a npociruu,
1. Am inceput sE scriu o poezie.2' lieau si desenezo casd.3' Propun sd
viziondm un film..4. El a incercatsi traduci un tetrt dia limba romdnl in limba
flpourf ne urym6n! npoc{.unu ue ,..,
ffifi
Hiftl
(Yd. rog sd nuface|i coedmoeatnuue., nipeyw ndpmy. ff6
(a sfdtui sd rog aqezafi-vX tn
coedtnoeamocn,
cmapdmtca,
rus6. 5. Trebuiesi rezolvaliaceastdproblemi din manual.6. Nu pot inchide uEa.
!|tti sdldeie.) 7" Nu vreau sd lucrezcu el. 8. Nu e voie s5 vorbeqtila lec{ie.9. Trebuie sd te
Orucos6rosanxe qIr- m . . . . ) m pd6o- banca intii.) np66oeamt
i;iii
t ill
rina Smoilxatizu. eamuue.,.(a Con6ryro sa.I4tro-
duci la doctor.
(M-a sJdtuit sd nu sd nu...), ae tuaxdnmrr'cs c ad-
i{llil cilesc aceastEcarte,) coedmoea-a, ne eua jtueuundu.(Vd
rirlii
ilrlli
He penouergfn 6arrl
euo'rBrfrr Sntom
cmapartca \nu
s-a strSduit),
sfituiese si facefi cu-
na;tinld cu naul elev.)
Verbele de nigcare ( Iaazdmt deuwenua)

litii $wtr'u. (Nu vd reco-

mandsd t'izionaliacest
ue np66oean(nu On up66oran upo-
a incercat) etc. .f$r{Tb ctnuxornao- $ 149. A. Verbelede migcare fir[ prefixe (Eecnpucmdeoqaileeaazdrtordsuilcdnun)
lilliii film.) piuue na pitccrtou
iriit aswxd. (El a incer- Printre verbelecarearatdrnigcareaexist[ in iimba rusd 14 perechi, flecare
ji!i eat si eiteascipo- cuplu component al unei perechi (uneori cu rdddcini diferite) exprimind una ;i a-
lijrll ezia tn limba rusd.) ceeapi acliant-:migcare.Ambele verbesint de aspect imperfectiv.Deqi sensul celor doud
i
]i;ii I

i" t23
iiii ii i;;
riii;l ii:
1'i
illi
 v,erbese traduce in limba romand la fel, elenu sepo! folo:i unul in locul altuia r/r;rtele diO prima grupd caracietiiaz:6.i9cit"i in-mod diferit fa1[ de ceGl-'"'--*-*
deoareceprezintddeosebiriin modulde a exprimamiscarea. Iati acest:verbe: gtuba'6''aituri:
I din'
-,,.
Verbele din grupa I se numesc'verbe de migcare ,,unidireclional€'! (inbronrl
ifl,
ift b)
ifr Ir
xogrirr a merge pe jos
oAsonauparn9sEoro Asux6sgs), deoarece redau o.migcare ce are loo intr-o
anumitidirecfie,de'ex.: Mdua nXEr rio i.rruqe- Mama rnerge {intt.o anumitE
:i' 6xarr 6sAflrr a merge cu un mijloc de transport direclie)pe stradd, sau migcarea spre o anumiti titrtd, de ex.l zmu yaeuux{twglr
6exirr 66rarr a fugi, a alerga (xya6?) n Inr6.ny-z4cepti elevi merg la Scoald; Cnopmcnduut 6erfr (ry.q6?) r tftfi'
li lerdtr .rer6ru a ubura trull,ty-Sportivii aleargd spre finig.
i IIJIbITb nxisarr a inota Verbele unidirec{ionale se folosesc de obicei in propozilii cu cuvinte 9i expresii
l recrf rocrtrr a purta, a duce (cu propriile puteri) care arati ci acliunea se petrece numai o singuri dat[, intr-un anumit moment

i# recrii
segrf
norltli
so.qriTr
sosfrr
ndnsarr
a conduce
a duce, a clra (cu un mijloc de transport)
a se tiri
(cefr"thc,cer6gru, ua 5ror par g.a.), de ex.: Ceftqdc rvtw.nilAy ua cmadud4-
Acum roi mergem la stadiott,' Ha Sror pa;t ndna nerfr
g Eyxap6cr -
De rlbta aceasta tata merge cu avionul (zboard) la Bucurepti.

6pecrf 6poafrr a hoiniri verbele din grupa a II-a se numesc yer,e de m$car.e multidireclionale
JIE3Tb nhgnrs a se c61Era {uardru MHoroHatrpaBrerlHoro geuxduu.r -vezi tabelul 2). Ele arati cd:
IHATb rollirr af ug6r i, ag o n i a) miqcarea are loc in direcfii rliferite (chiar qu pauze), de ex.: I-{ittofi dena
raulrirl racr6rr a trage, a tiri (un obiect greu) ldnru 66rawt no y.rluue.-- Toatd ziua copiii aleargi pe straili;
rarfirr rarSrl a rostogoli b) mi;carea se repet[ (spre o anumiti !inti), de ex.: Jf dntoa oufi xix4r"rir
geHr f€rarot ua 6sepo xytuimucn - Vara ei zlewgl in fiecare zi la lac sd se
Dintre acestea, primeie opt perechi se folosesc foarte des in vclrbire, in timp
scalde ;
ce ultimele gaseperechi au o frecven{L mai redusd (vezi conjugarea primelor opt
c) miqcarea are loc dus (spre o anumiti f intd unde subiectul poate rlmine
in tabelul l).
pentru o perioadd de timp),si intors, de ex.: V4eaurcrtx6nm (ry.q6?) r utc6'ry'
Tabelul l - Elevii meg la qcoaili (frecventeazd fcorla) ; Mdna x6gur xa pa66ry ' Mama
$ 150. Verbele de miqcareunidirecfionale merge Ia lucru,
Inf. rtmrz 6xa:rs secrf negr'* necrs JreTeTt oexatb [JIbrTb La timpul trecut verbele multidireclionale antTa o miEcare efectuatd o singuri
dati rlus qi intors, de ex.: Buepd txo4fitemetimp-Ieri am mers (am fost) la
usy 6Ay neaf re:y necj nesy 6erf unsrny teatru, ln acest caz ele sint sinonime"cu verbul 6umu - Buepd a 6:rirtrr reirpe.*
uAOrrrE6Aeub BE.AEIXb BC3CIIJ6 I{CCEIUb JIETHII]b OCX}1TIb IIJTbIBC
o
N
rg€r 6Aer BeA€r nesdr necdr rerrir 6exfr rtrrbrBeT
l) rg6u 6,ueu se.[€[4 Be3eM uec6v lerrirur 6exrtlr nnbrBeM faoetut z
uA€re 6Aere nea€re seg€re necdte nerrile 6exfire nrursEre
nesjr r'T JIET.'IT
$ 151. Verbele de migcare urultidirecfionale
urEr €xal BCJI Be3 gec ner6-r 6ex6l rrJrr;rJr Inf. I xoafrr
o rrura 6xara senh sear6 secn6 ler6"ra 6ex6la'ulrrrS
I
Iuno 6xaao Ben6 negn6 uecn6 rer6ro 6ex6-no nrlrm6 naSsaro
F
xoxli 6ax5' roxli noxf nourf Jler6lo 66raro
mJrr 6xanra nerrl segni necnri .rer6lu 6ex6lu naril;rn nn6naeurl
x6.quur 6sanIrra n6.qnur B6gnrrr!' H6cI'Iurb aerieurr 66raeurr
unrtl noesxifi! BeEf! Berf ! uecri! nerri! 6erri! nnsrst! x6Arar 6rgur g6AET a6g[r H6cnr'. ler6er 66raer uriBaer
d
a
u.qfre! noegx6fire!BeAfre!sellire! secilre! rerdre! 6errlre! nnrrnfre! xdAuM 6r.quru odgnvr sdgnrd ndcuu ler6ev 66raerr'r nr6BagM
x6.urre 6rlu're s6.{nre n6lure ndcnre leriere 66raere uinaere
x6.nqt 6lxtr s6ant rdrqt n6crr ler6ror 66raro'r nr6sarcr
Observatrie:verbeled: rriqcareBecrr, Be3ru, Hecru sint tranzitive. In afari
de intrebareanyaa? mai r6spund qi la intrebdrile complementuluidirect rcoro? * Spre deosebire de celelalte verbe multidireclionale, verbul dpodtimt (a hoindri) nu
qro? d: ex.: Or6q uec9r ud,'tu,tuxas pdrcrcuficaA. -Tata duce (in brale) poate caracteriza mi;careadas gi intors, ci exprimd doaro migcarc fdri direclie precisd, deex.:
bdiatul la grddini!5. Ou 6pann no zdpody- EI a hoinirit prin oraS.

t2!4 lz5

r a:: "a
' : ' ',' . , -: . !ii:. .i 1 ' :
1. , i,

Tabelul 2 (continuare)
Tqbelul 3 (continuare)
:':,)', Bo3ri.rb Hocrirb nerarb 66rarr nr6.sarr
Grupa I Verbe unidirectionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale

xoIlittt 6sAEr noaun sosli:r Hocrh ler6n 66ran . r ffr6Ban.

xoArJra e3Ipilra Bo4r4r'a sogrira nocilla ner6aa 66rata nn6Bala 3. tsvep6osuEa La trecut qi la viitor Bvep6 on xo- La trecut verbul indici
xo,ql,Ino e3Ar.rJro BoIXJIo sogdJio socri.no nerdno 66rano na6saao s Ma!-ag{H g verbul indicE o mirscare drtr fia xoa- o migcarecares-afdcut
xo,qlIJII{ e3AL{JIE BO.4I{JrA sogtrr wocrhttig'nerdi.rrr 6dra.lrra nnhr;ann BCTpeTtrt intr-o singurd direclie, q6pr. o singurd datd, dar in
rP;ira. eiectuatit o singurd datd doui sensuri: dus gi
Ar.r! 6:au! noart! sosf ! nocrl! :rer6fi! 6drafi! nnilsafi! (formi proprie stilului intors. Verbul este si-
oAfre! dganre! soArtre! sosfre! socfre! nerAilre! 66rafire! nn6.saliie! descriptiv). nonim cu 6rrrr,

4. KAxAHiiAesr Desi adverbutrindici Kiixar,rft Verbul 1a trecut arata

au wE,tnapa- repetarea,mi;carea se AeHb oH xo- o mi;care repetatd in
liii 6dty udper face intr-o singurd di- diltt ua pa- arnbelesensuri (dus ;i
napx. O6(Iv- reclie : 66ry u6pe: lntors) .
i Relineli I Cind dupl verbul de miqcare multidirecEionai se gdsegte un infinitiv
i rl i i

a) numai dus sau

ilr; xo u6cte pa- rrapK.
sau o construcfie cu 3& care aratd scopul, acesta nu poate fi inlocuit cu verbul
6dru os b) numai intors
6atmo,de ex.: Epam xogrfure aaeasrtH ga x.t66ou. .8 xo4inr* e rcudct<
xynilrr zazdmy. udtm towfft. Cind au loc acliuni
i,irj
lliiii
Ultima propozilie se poate transforma doar astfel: .8 6uud e rcudcxe u rcyntita
'easdmy.
Velbeie multidirec{ionale se mai folosesc pentru a ar6ta capacitatea subiec-
K6x,rltft.Eesb, succesivecare se re-
oH o66.uaris pet6,verbuide migcare
cro16aoft, ooate subiinia o anu-
tului de a face un anumit fel elemipcere (miqcare caracteristicl, obiqnuiti pentru el), nor6r,r ryafi mitd direcaie.

iliii
nevu6xro n
deex.: Ilmilqr,r ,nerfror nad 6sepou- Pdsdrile zbaard deasupra lacului. lpysoe*n

%
wEtt Eou6t.
n6s$r ud6eat' - Camionul card,mobild.
5. 36erpa or In cazuri particulare Vrx:,i. nadea- fuatd capacitateasub-

ilri Observatrie.Verbele unidirecgionale din grupatr subliniazx migcarealntr-o singur6

direcfie- numaiilus sau nurnai intors, chiar cind acea, z. se repetd, de ex.:
!
l
tt
uddntx reinp. pentru exprimareavii-
torului se poate foiosi
pm. llritwr
lemdnm,
iectuluide a semiqca
intr-un anumid mod.
O miqcare obignuiti a

ffir
Rdtcduil deuo onr1g e uxd,ty utiao eopodcxozotrdptrc- tnfecare:j e/ se duce orezentul. Pe6€nor
la ;coald pe ltngd parcul ordEenesc.(Consultali tabelul 3).
1 xddum, subiectuiui.

ffij $ 152.Folosirea verbelor de miqcare fir6 prefixe

Tabelul 3
Exercitrii
ilii Grupa I Verbe unidireclionale Grupa a II-a Verbe multidirectionale
23. Cititi propoziliile de mai jos ;i explicali modul in care are loc acliunea verbelor

fiiii L OE ud2m no
ndpxy.
ln momentul vorbirii Qls,xddunr nc
sau al observdrii su- n6pry.
biectul se rnis,cdtntr-a
In momentul vorbirii
saual observdriisubiec-
tttl se miscdschimbind
de mi;care multidireclio nale.

1, Buepi r6uepou vtat xodrt,nuB rius6: trrrr rr.i4enu u6nuft ifrEn*,lr. 2. Jl6rov
iiiiii singurd direclie. direcliile. yrexrx:i niuero xxhcca 6sdu,,tuua vrdpe. 3. Vrpolr s- aodiu 666yury B no;ruxlti:tut-
xy. 4. Jlemdmt Ea caMorere Stenr upniruo. 5. K6xasrt Aeub lvlarb xdduntn uara-

iiiiil 2, Onaudtmsa ln mornentul vorbirii OY xoilum wt O mi;care rcpetatd (o-

pa66ry. sau aI observdrii su- pa6or1'.
biectul se indreaptd
bignuitd), spre o anu-
griu sa xr66oM. 6. Crp6yc (sti:u{ul) se nemdem, a 6drcrpo 6dzaem. 7. Mofi or6rt
6.renr xopoud eddumuawhuy. 8. Kai< uplritno ntdeama n Storur6acc6fine. 3Aecr

il1,
mitd {intd, efectuatd
spre o Sintd anumitd. de subiectul, care rimi- soAi ncerAA sircrafi.n renaas.
ne ds fiecare dat6 in lo-
cul indicat o perioadd 24. Citili propoziliile de mai jos gi explicali modul tn care orc loc acliunea verbelor
de timp (Verbul este si- ' de miEcorc unidirec{ionale.
liiil, nonim cu 6utedem).
1. Croprcrvr€lrbr1etctiltu r $ltulnuy. 2' ftlnywra necEm6yxer qeerds. 3. fuA

iiirii
r,i'it
tL o
aedinz cer6ilrrr rypricror a ucropf.recrnft uysdfi. 4. 36nrpa ot6tr '1emfimo Knyxt-

L2'/
i:rlr:

iii'
 puncteloruerbelede miscarepotfi'rtte
C"piali aiii"iu,t i, *,oi iit, punindln locul
r. ***it rrrru"l r"r* | *r.""0* uorr*,
*,u*)t" t *u*- ca formd Ei sens.
";";.r
goe ""t ""
iirpo orliudEmtapa66ry'r€pes "ur
rapr. 8. Kixanft.{es llgr earop6lu xa c6lrqe, pilrOy?
nrp6.nu.r vxu, ryn6lrrcr r v6pe td wnuB cro:r6ryro o66.qam. - Brr r6srpa ... c n6tr'lll:rorrirr
-.IIa, ... a criiPufi Pu6rir'
- fr; ;;d'.- ;;p"'b6"d s 5rovroai?
se rofiviiJru'
25. Inlocuili, acolo unde este posibil, rcrbul de mi;care cu unul tlitr vrbele sinoninre - ..., seyA6llso. IIor6Aa 6wni yx6ctar' IiI Mbr suqer6
"o
(6rur, no6rra6.n,.noceudn), modifcind, dacd este cazul, -A Bb I '.. ?
;i restul propoziliei.
: - Ha f,lorrauqy. TaM xop6rurneuecr6'
lvfodel: B updulorvr rogli vrr lsr'luail s Cosdrcxv fi Co6:. B npdurov rogli - Hdao -.. na ldesae?
rrarr6fi.nr s Cos6rcxov Corb:e. _ Her, .uo trroMl4uhl ... anr66yc' 3ro 6qesr YA66no'
t{
l. B aocxpec6nreurr xoAriru s rERd. 2. B,tep6voi cecrp6 xogrtnana arircrarxy.
3. Irpdurarrrra n6rou usr nrl6sarr s HdsoM 6acc6fine. 4. Ha np6ru.noii reAdne
r'*
ordrl rer6..nn Koncr6uqy. 5. vrporra 6par 66rar r anrdry ra lerApcrnov. 6. oxrl l
xo!,iuru B Jrec3a qner6rr,rr.r.
7. Br,t 6,s1luntd
sa rpanliuy.
2ta261br
$ 153.B. Verbele de migcarecu prefixe (IlpucmoaoqHbrc
26. Rdspmdeyi la intrebdri, folosind in rdspunnri cuyintele din paranteze la deuwduun)
forna
core,tpunzdtoare.
P r e fi xe l e a d a u g i ve r b e l o r d e m i q ca r e ,p e d e o p a r te ,d i fe r i te n u a n l e d e se n s'
Model. Hro srr .a6raru ruep6? (roailrr, roon6px) - fr noryhnavra.uluero 6pira iar pe de alti parte, le pot schimba aspectul'
uneori qi r[d6-
s goon6ox. Verbele din grupa a trI-a, unindu-se cu prefixeie, i9i schimba
cina, de ex,: \cryumu dat npuetxamt, yezxdmu, Sueztxdmu' o6 oesxdma ; nxheama
I . f4e rlr 6dtlu .r.axaurlryaa-1?
(d:4nrr, r6prr n v6pe). 2. rfev srr surorrrenr."
d a r n p u tn w e d m u ,sa n t:e i r l d m u ,yn n w e d m u ;l t6 Su m v,d a ta xe sd m a 'n e p e n e td m u '
nuep6?(aoarirr, ir,ryr6ra, 6drcrarxu).3. tlro-sH .a6,ralnna vdpe? (xo4frr, 'nnr#,
u6oarr, ucipe).4. Ornliga nsr uAerec pe6erfror,a? nodrecdmo,
(uoiriip govdfi,. f6rcnrail caa). nodoilmt
Verbul udmi cu prefixe are o alti ortografie: npufimrt' ethilmu'
5. fae 6u,ir6 C6ss u nocxpei€nre?(ner6ru, .Mocxerl). 6. gro A6rra, rJrotD€p I
rl6nufi Aeur?(noafrr roBapbr,vara:rir*r). 7. lAe 6rrn Brirrop? (6Eraru, q.a.m.d.
I
?=-rtrrl. f F 6 r 6 p r e fi xe ,a ti tve r b e l e d i n g r u p a r ci tg i ce l e d i n g r u p a a l l - a si l td e a sp e ct
n ,I 't
imperfectiv.
27. Puneli tn locul spaliilor punctate verbele xonuru sau .r,nrn la fornta coresptut- C u p r e fi xe ,i n sd ,ve r b e l e d i n g r u p a l - u n i d i r e cl i o n a l e ,se tr a n sfo r m Ei n p e r -
'4 ! (cu unele
zdtoare a timpului trecut. ! fective, in timp ce verbele din grupa a II-a - multidireelionale, igi.pistreaza.
6 r,..
imperfectivl a verbelor din
1. Kor.q6 r ... B rapr, uaqanci.(oxAr,, u x uepnjnacb AoM6fi.2. B cy66<5ry
5 '!
excepfii *) aspectul imperfectiv. Ele devin perechea
i,
:. grupa I.
nduepori.rMbr ... cMorp6rr ur6cy <Bn6fixy B6.qg>.3. Vrpoira x ... r uaraa/ru la mai clar sens il
norynraur,r. 4. Mrr ... no linzqe r rcrp6ruau n6uero yurirenr. 5. Kora6 on ... Preflrele exprim6, in cea mai mare parte, valori spaliale' Cel
'i s-xodfimo - a intra; tw-xoDumt-
au urm6toarele prefixe, cu inleles contrar:
n rurdny, on acn6N4glilr, .rro sa6*l adr,aarerp6ar, no p5iccxovy lsrrxj. 6. Buep|S nory-xodrtma-a se
a iegi; npu-xodimu-a sosi; y'xodtimo*a pleca;
noft 6par ... s t(Hrlxurrft varastu rynfirr, c:rorhpr. qi verbele de miqcare
! upropiu; oi_xodimo_ a se dep[rta. Tot sens antonim au
.s * cu prefixele tc-xodtima - a se utca; c'xodtimu-a cobori gi c-xod{tntaca- a se
!'; sint reflexive'
28. Puneli in locul spaliilor punctale lerDelc dxlr sarr drgrlrr la jorma corespun- j ., aduna; pac-xod*muca - a se imprigtia' Uitimele
zdtoare a timpului trecut, Antonime sint nu numai verbele prefi.xate, ci qi prepoziliile care se folosesc
i :r
i ;,
+: cu ele. lntre prefixe Ei prepozifii existl o corelalie (vezi tabelele 4 li 5)'
I. Vrpov uaru yur.irem ... r urx6:ry Ha asrovo6fne. 2. O6dr.rxo ou ... a \:
rurdry Ha rponndfi6yce. 3. O6drqno r ... r urxdny Ha rpavu6e, Ho Ha 5ror pa: l:
,\i r uneori gi lerbele din grupa a ll-a pot lbrma aspectul perfectiv. Prefixele cu sens tem-
$: de ex': 66raru
r .,. Ha arrd6yce. 4. K6xnoe ;16ro onri ... n gepdanro. 5. Ha np6ruaofi ueAi;re T,. poral procluc, in afara moOincarii nuantei de sens' 9i schimbarea aspectului'
imp'
Mbr ... Ha excrfpcr.uo. 6. Hiwa cenarf ... s6 ropog x6x4oe nocrpecdare. 7. Mrr il: imp.-c6dran perf. (s \aaragrilr)-a se repezi'a da o fugi (plnd la magazin); xoarirr
1,r (ziua intreagd) ; noxo'uirr - imp' - noxo'u*ru perf'
.ruir6rav... Ha aBToMo6rlae. 8. Kor.a6 g ... na vdpe, r ndegle I rcrp€rrrlcr c 2,' npoxoafir" perf. (recr .uenr)- a umbla
i :' (uerran6ro)- a merge (pu1in) 9.a. Vezi tabelul 4'
rroriv gp5irorr,r.9. Or6u ... na riypdpr ne.lilrrcs.
tl '
f! 9 - Gramatica limbii ruse de uz polar c. - 1581 r29
128 +.n
*:
L
I:
\i
:*=:
ll rijli,
; l . ;' lt
- t"i'io"qy' qeMoAeEI s roctri--
, l,;.l
'
i.'p*oli":.t o' cnoprcnaed "' B rapK' ?' Bc€ ."'
S.1s6. C. Partiiulalitifile ispectuaieale verbelorde migcare Beaocnne'dcr ';; '!o gpopsardga' l0; Mu
;;-. ;.'Ot"..;, luxaQr'rexa6rs€ta' 9'
,ir l l
.tl (OcdSeuuocmu 6udos{txfiopu y erae6ro6deurcimtn\ 11' H6,uo"' recr xupurir co ppop6' 12' Pa66que
... co cragn6r4 c63AEordueporrn'
... n'uararftu roaiPltt
verbelecu prefixedin grupaa II-a, care.gip ilstreaziaspectulimperfectivarati:
a) procesulmigciriio o migcareneterminati, de ex.; Mwyezxiewus Eyxapd- 3l.Copialipropoziliiledemaiios,inlocuindexpresiilecarerdspund-la,intrebarea
cma dueuadoefttonuecopeeuoedtanaa- lvoiplecim din Bucuresti xyaa?(rcxo u! , ! ) pr inexpr esii. car er dspundlaf it , r ebar eaor r f la?( or r cor r 6?) .
foarre mulpumisi
lor'
de (rezultatul) intreceri( lor ) ; inlocuili verbelede ntiEcarecu antonimele
b)o miqcareceva avealoc in viitor, de ex.: M, nparcr\euuiempaeduepoa jrporur.- MbI y6xa:lu or 6i6yuru 5;rpou'
Model.Mu npn6xa:rux 6a6yunte
- Sosim cu avionul (vom sosi) mtine seardi
., 1. K nav upuexanr'r,qpygri. 2' TEts npn6xalar Fyxap€ctx o66'uy'3' Ear6x
c) o migcarerepetati, dar terminafi de fiecare datr, de ex.: Ktittcdttil,deuo ra roxrp6cc'
I
,o;;.;;^; *a".pv *pu"J""". 4. Eercrlr,;r npunerdrr r cro;uiuy
or upux64nr e wxday e ceuo qacde- In fiecare zi e/ sosegte /a scoaldIa oru $aprc.
La timpul trecut verbeledin aceastdgrupi pot arrta o migcarefEcuti o sin- 5.Trrlx6eurr,qtopt,laragrinnpureslfrrdnyrorra66errr?6.ou6npuuuarnoap:ire
B ntrb n6cJreo66Aa'
guri datidus gi intors. ln acestcaz, verbul de miqcarepoate fl apropiat de sensul "ac6s
verbului 6uuna,de ex.: oua yxoArina auepde e6pod- Ea a plecat (a verbe|e trIptlxogrirr,nprre:x6rs,
fo,tt) ieri 32. Rdspundelila it|trebari, Folosiliin rdspunsuri
in oraS. propoziliile'
De obiceisensulde miqcareterrninati (dus gi intors) poate fi exprimatde ver- op""ourito, nprnoltirso modifcind in moil coresptmzdtor
x HUM'
bele cu urmd.toareleprefixe: B-,Bbr-;trpn-rX-i or-, [o,q-, de ex.t en wpnxogfin Model. As q6cto 6brs6ery nnx?-,['a, ou v6cro upux6Art
euepdx rca - El a venit (a fost) ieri la noi. rypfcru? 3' B 5roii
i. Tr,r ,ricro 6nsd.eilu y .qpira? 2' B hpawone 6us6rcr
Verbeie cu prefixe din grupa I de aspectperfectivarat6 o miqcareflcut[ Haquos6lrnou reirpe 6rrn6er mn6ro
crordpofi scerAi 6ns6xor y'lerlaicrif4' B
o singuri dati, lntr-o singuri direcfie, o migcareterminati, de ex": Ot ym6ll scer'E66sreeervs6ro Aer6fi? 6' B goo-
spurenefi?5. Ha uepnov6pcrcovnri*xe
loadil - El a plecat acasd.
n6pxe 6ur4rcr Adru?
Comparali: Ona npw'i e wxday e ceuo uac6e(Ceiluac oua a uxotte) _ Ea a
venit la gcoald la ora fapte (inseamnE ci eaesteincd. la qcoal6)-verb perfectiv, 33.D ayi re plicilau'r nldt oar eleint r ebdr i, f olosildad'per beleo6dlgno, q6cr o'
se repeta'
grupa I. Ona upnxon'frtzae wxdty e ceut vacde - Ea t venit (a tost) la
;coald, la ora rcer.u4.uxorA{, rcdxAuf, Aerr pentru a ardta cd acliwtea
,rapte (inseamni cd ea a plecat, nu mai este la qcoal6) - verb imperfectiv, gr. ail-a; xixArrfi Aenr'
sat: Ott rrrxo4fi.r aa dicamu
Model. Ottonlrl ue npuur€nl- A pinrne on npuxoAf:r
- El a iegit (a fost plecat) pentnt zece minute npau€c noASpox
(acum este aici), on nfinre;r na^tutq),n
ddcnmu - E/ a ieEit pentru zece minute (deci , '-'/\fl 1. Tvpricroe wtrrd ne BeAErB nay:6fi?2' flouevj rrr ne
^4ntym on strurer rs rr6cca .qo ssoxr6? 4. Bixrop se Boudn cer6.$rx
peste zece minute va fi aici). ftt olarf l. ii"**l
5. Vqrirerilguua cer6,[t' ne nplrxec'16alr66u na yp6x?6' FIo-
u6 rper*,rr?
Observa!ie, "'nn".. rrr ni nprneer'nrir ratr'r
r'6'rr c .uileii xe npu6xannua np6uurar? 7' Or'lero
orerrnj
Sens temporal au verbele din grupa a II-a cu prefixcle 3a-, np{F, s-, tt3-. 9' Osri rorunri a saJr
cso/lx aer€ft?8. Iloveltli trr ne npun€c ceorb arrop5irxy?
cu aceste prefixe se formeazd verbe de aspect perfectiv, Ele nu au perechi imper-
n6cre Haq6racneKrirJlq?
fective. (Vezi folosirea lor in tabelele 4. 5).
34'Citi|isita&tcelit)ialogurilesipropoziliiledemaijos.Explica1isenswrilepre-
ta fixelor ,uo Pi nPn.
EXercttil a) - Orxj'aa usr uPuner6nu? b) Btl ,uassduPa6xa.ln?
- -f upunetdl ur TrrraurndaPu' - T6arxo oreP6.
30- Funeli tn locul spaliilor punctate verbelecerutede contextla
forma potrivitd.. nPruler€:rr? - Kax ao€xa.llr?
Remarcali prepoziliile cerute de aceste verbe. - Kor.qi nu
- .fl npu;ret6l rveP6. - Orrilqso. Brr su6ere'dro Y Hac
de folosit: eoilmfi-e1hilmu,
epdxama-odtexama, e6etrcdmu-et&etrcamo, yad6sue cn6lulr4d rar6nu !
J,Cuvinte - KarcAonerdlu?
e;Mcnit- e6tuecmu. e.a g
flg4il{6rce rg1 - Cnaci6o, xoporu6. HonEr nPoroa-
1. Msr ... .s uisur66h-*sdrcrasrR. 2. Osit ... r rparli. 3. Kaccrip nolyvri"n
Adurru u ..- | rA:isns 65wra. 4. Haru yuirem r6llro qro ... or gup€rropa x4lcr rcillxo qac, n t cosc€I\4
ue ycrdn'
{ 11
130

-i

2, Kar arr Aonet6ns?-{ un6xo uepenorufcauolEr. 3. Kor.q6 rrr.npanerdnn?
gov6[ r npudxan6rolo
-yrpoM, B ,q6crrbsac6r !"Er6finu yx6 na aepoApdue,
1l sac6r. - Tax 6rircrpo?- Ha s€rvrsx .qo6xanuAo A6My?- fl. sgsJrraxcri. 4. Kax
6rircrpol"or Ao6xann!5. C rerr rrr npn6xa:rucroA6?
35. Formali de la verbeledate mai josperechide aspectimperfecrivSi perfectiv cu
ajutorulprefixelor ao[ gi or. Traduceliacesteverbe.
Model. uonoiirri (perf.)-- uo.qxoArtrr(inp) - a se apropia (pe jos); orofirri -
(perf.) -otxoarrr (imp.) - a se depirta (pe jos)
Hgrf-xo.qrhs, 6ex6rr-66raru, 6xarr-6lArrrr, nJrbrrb-u6narb,necrri-nocrirl,
sectf-roAriTs, rearri-rolftr.
36. FormulaYipropozilii cu fiecare verb de miscareoblinut prin efectuareaExerci-
liului 36. Remarcali construcliileantonimecare le insolesc.
Model. .f, uo.qoruEr(uorrxoxj) K oKHy.-.fl oroIII€n (orxoxy) om orcnd.
37. Traduce\i in limba romdndpropozifiile de maijos. Explicali sensulv-rbelorde
migcare cu prefixele noA-, uo-, trpu-, or-, y-.
l. Mu rprrunf s 6oran*secruft ca[ tr flpdxAescer6 uor$rri r 6repy,na rord-
pou ra.rllnacr rurr6pax-p6rus. MEr uo,qorunf r qgerr]i n,{6nro ruo6oserrcs rM,
.f
2, K rau npnmni era x6mqma c saflBaduueMo npu€rvrena pa66ry? - Her, oua
r<irnxo uogoun6 ro rm6 r cnpocrina,rAe Arrp6rTop,u nordu nolulr6r gup6xropy.
IIOA _ OT
1, Kor.q6yuenurri cnfcrrsans c 4ocr{ peur6uuezag|uu, y.rfirem scrar lls-si
cror6, no4oru€.nr oxuf u orxprta er6. 2. Vqfirenr uo.us€rvirrrqura x r6pre ll
norandner,a.i
9€pnoervr6pe. yxrirear ora€n yveuarS r crend
3. Bo rpdr'rr ueper"r6mr
r cgdnan eulf aaueY6rue.
y -o r
l. Maurtsrr rdnmo .rro yrunrl.Ouu orouuui sa 20 xrr or xene3noAopdxxofi
cr6nqnn, KaKBApyrvor6p sar.n6x(s-a oprit ). 2. Cxaxfi:re, rarix varurfua ug€r
o r6pog?-Ta, ror6par rdnrro sro ororur6. 3. Anr66yc a cocdAmorogep6aroo
yu€a aua.Iac6ua3e.q.5. Il6eg.qorx6gzr r urrr .rac6s,
38, a) Dali replici in scrisIa urmdtoarele1)ropoffiit. Figi atenli la forma verbului.
Model.Itro$dp AoBe3Eac 3a qac.-,{$a€e ,J'"u.1 3uavurnon sdi Hac eac.
1. .II Aom€ngo rurdlrr 3a Adcfirl riaurfr. 2, Msr Ao6xanrgo re6rpa ua aBro-
utro6fnesa f6Aqatr Mmh. 3. Cnoprcrra6mrAo6ex6nEAo r[rtnrrua sa narrS4qam
*,rqlr. 5. Ao monriqrr Aener6qnsAoJrer6na3a qac.
132
-,rj
llj
b) ilransJormagi
Model 1. Itro-Qgpgorea€r Eac 3a qac.- 3u6ssr os 6:i.qerEac Be3rxisac?
Model 2. IIIo$€p AoBe3Eacgo udcra sa qac. Mrr €xanuBcerd qac.
tn locul punctelorgrepozilia wpet. Indicali unde anumeprepozilia nu
39.,-'Puneli
l. Mamisat ocrauoslirncr, r{ MErueperunf ... faury, 2. Mars lexn6pe66rra
36 pyry I{ [epeBeJliier6 ..|. fnnry. 3. Os ueperu€L... rpar\e6fiEylo nrrr"ro E craJl
xAarE TpaMB6t. 5. Osf trepesgcnureaenrirop .;. .qop6ry v cr|Jru Xgarr tarcri,
4. OErt uepe6xann... rpanrlqy x o66,uy. 6. Maurrisa uepeeox6er ... xen€suyro
.uop6ry.
40. Citifi gi traducelipropoziliile de mai jos. Explicali sensulverbelorde migcare
.cu prefixul sa.
garurd ga r!^ry.2.Munirn gadxana3a AoM. 3. JId,qKagaurrraS
f a) Cd,rmue
sa raM(IIn'
b) Mapiu, Bdxrop saxoAfs r re66. 2. IIo .qopdrer urrci.rry,,xgaur€nua
n6.lry. 3. fl.zaaec! re6€ yv66nnx,rorgd uofiA5?
aa cra[nds,
c) On rcran u r Boandssa saxoryiutuo x6vnare. 2. Pazniurcs gaondr c
ypdxa,urx6-urnlrxusirurar.rBo llBop w sa66raru no .uBopj.
4l'. Puneli in locul punctelorverbeledemi;care cu prefxul rc sau ta, potrivite ca sens
;i Jornd.
1. OH scral us-:6 u*csl4ennorocroa6 a ... r urx6Synsrrr crordpr. 2. flpo-
4onx6r ronopfrrr, on sdrruerus-gacror6 rr ,.. rro rdvnrare. 3.Peihrasdr6exaJila
rs pexf u ... r n6cy, .rr66n corp6rrcs. 4. Ost, ysriAeru y 66pera n6Ary r ... K
sefi, 5. flaccaxripu criluru6poc6rur r6py xre6, c xprirou ... naA lrriMrrl6firu.
6. K6rep (galupa) orup6rn;rcr r vope, .rifiru ... 3a I{EM.
42. Citili gi taduceli propoziliile de mai jos. Explicali smsul wrbelor de mi;care cu
prefxul npa-.
1. Mrr npourarl cxsosr 6oarurliro ronnf ua nn6rlaAr. 2. [6ru upo6ex6au
rrriirr,rordca. 3.. Caruol€r npoterdn uag r6pogov. 4. Typfcru npou.nf 30 rv
uyrri. 5. flpoxogrire ruepdg! He aag6pxrnaflrecr y ,rpep6fi.6. B arrdSyce ou
sasrtbrcn r upoexaJrcro(l ocraudnxy.
n in limbarusit.
'4..Traduceti
tA r r
ugagi a intrat in biroul tatilui. - El s"adezbricatin hol
l. Bdiatula descbi-s
(r npnxoxei) 9i a trecut in biroul-ti16-iili. 2. Md intereii*jocd loleiboliqtitor.
* Folosirea prepoziliei !?prq este absolut necesari dupi verbele de mipcare tranzitive.
DupE verbele intranzitive ea se poate pune sau se poate omite.
t33
 }*l w l"llil-:::rllr*r1 ;1'1'1,1't",','r''

WV
\-
'rS\ airopiat de teren gi am inceput sE privesc.- Am intrat pe stadion qi am
M-dm
'::-..:"::.,n:dcil|:.';
M[''.intorr tn,"oraS
pesteo'hn;t ln:timta rus5;'sl qi'i"1ilnla;c;ma;a,r
pyezenulistoricse folosegtepentru redarea.maiyje a.atgrgsfeleitrecutului in opere,
trecut spreteren undejucau voleiboliqtii.3.Ammers tot drumul pini acasl pe jos.
literaresau in relatdri desprefapte petrecute9i corelatecu actul vorbirii, deex.:
4. Au zburat I 000 km intr-o ori. Au ajuns cu avionul la Leningrad intr-o orI. IIlwrun nocsrqier uadzue cmuxrt ceotu dpystkn - l. ,S. paSkin ddli&
. A.C.
. multe.poezii prietenilor sdi; Bvepda W! no ynuqe u 'rfxy, iax ocmanoefiaca
44. Citili ;i traducelipropoziliile demaiios. Explicali sensul verbelorde mi;care. 6xoto zocmilauquaem66yc c myprtcma-uu-Merg ieri pe stradd gi dintr-odatd
tid cum se oprc{teun atttobuzcu turiEtilingd hotel.
l. 3ervgreudprro6orul* y.r6crox n rsudpnnn er6. 2. Kor4i lru o6xo4flu
6repo,r"mruauurf s xal"Gun6n6ary. 3,Os ss6ex6nno .n6cruuqer ycr6.n.4. OHrt
t6;rbxo .rro couuli c roprit. 5. On 6p6cunrdpua.f6rry6u oler6alt c xpdrurnr nep6'
olen r er6 nor6lr. 6, ,{eaeriru cr6xa^rracrna rourp6cca cronfry. 7' Ouirpaer6xa- 2. Timpul viitor (Efdyulee apdaa)
.rrncbtro Aou6rw.8. B6tepovr pe6fua corunricry rraoerd6pdra, w parournricr onri
r6n*o s ,46csrbqac6g. $ 158. umba rusi cunoagtedoud forme ale timpului\iitor: viitorul simplu (npoc-
r6e 6fpyruee) qi viitorul compus(c.rdxuoe 6fryruee). viitorul simplu estepropriu
numai verbelor perfective, avind aceleagitermina{ii ca qi timpul prezeit viitorul
45. Traduceqiin limba rusi. compus este o formi analittcd, in componen{a careia intr6 verbul copulativ
l. BunE ziua, Maria. Pot si-l vdd pe tatll t[u? - A plecat in oraq.- Bine, 6ormola viitorul simplu Ei infnitivul de aspectimperfectiv.
voi veni deseard.2. Nu qtili unde estesecretara?- A iegigpu1in.- Pot s-o a;tept

ii;i
aici ? - Da, poftili. 3. Alo, Andrei, pot si. vorbesccu mam'6t4 ?,,- A ieqitin curtei;,
S-o chem... - Nu, voi telbfona peste l0'minu{e. '4. Tovardqul profesdr e3-!ein'
Viitorul oompus
qcoald? - A fost, dar a plecat.- Mul6umesc,il voi cduta miine.

Singular Plural
"i
ii,ii: Modruile verbelor (Hatnonilnte zaaedaoe) r 61f,4yunc6rr, tur6rr
ru6faemb mlc6rl, qrrdrs
r.au61iger,rnrcim, sur6T6
au6faerenncirr, strTdt

ti.ii.
liiui
Spredeosebirede limba romind., in limba rus[ existd doar trei moduri:
modul itdrcatit (ustnertntelutuoe
modul imperatfu(noeedtmeaauoe
nat<aoaduue)carc aratd ci acfiunea este reali:
uarcaondnue)care aratd o acfiune posibili qi
oe, on6, on<i6lfner ruc6rr, sariTb onri 61f.ryrnrzc6Tb,sur6rr

modul condition*l (cocnaed.merbHoe ilaKrtonduue)carc aratd o acfiune ireal6.

Viitorul simplu
A. Modul indicativ se realizeazdprin timpurile prezent,trecut gi viitor.
;.lilil
jiiii:; A. Moilul inilicativ ( I,I%neilmenbHoe HaKltondnue)
Singular Flural

riiri: 1. Timput prezent(Hacmokryeeepdua)

x uaumrni,npo.rrrdro
1'5,J
Eatrliruerrn,npoynr6eur
oH, oua, on6 gaurimer, npovuriet
urr uaufmeu, npo.lur6er"r
srr Hamtmere,nporzraete

iiiiiir S tr57.Timpul prezent se formeazl de la verbelede aspectimperfectiv, dc con-

jugarea I sau a II-a. Acfiunea exprimati de verb la timpul prezent: a) poate fi
oun nauihuyr, upovarriror

lirii, raportatd la momentul vorbirii, de ex.: V,aeauxilnfirnyr noumpdnuryrupa66my La formareaviitorului compuspoatefi folosit ca verb-copuldgi verbul cmemb,

,,li.. - Elevii scrialucrareade control; b) nu estelimitatE in timp (reprezint[ o ac{iune

permauenti), de ex,: 3e,utA spaq{etcx eoxplz aittrt4a- Pdnttntul se ln-
de ex.: ,fi crdwyuucirr paddmy - Eu toi scrie luuarea,
Timpul viitor are in limba rusi mai multe valori.
',,1, virtepte in jurul Soarelui.
1. Exprimi o actiune care va fi efectuati in viitor, de ex.: Ilev rrr 6fgere
.;.li Uneori timpul prezentcapdtdvalorile altui timp verbal.Astfel, tirnpul prezent ramnairrcs sirrpa? - Cu ce vd teli o.rlryrtmtine?
poate avea valoarea timpului viitor, de ex.: fl oompaqilo cs a adpodu€pes
i.l.ll t34
135

1;ll ill
,lil...
j
 ""'t: ";';':;:-" Sihiiv;ierbilof 'ar $' fdr d sufrntI -'w'ta'-gemt'iosfiifn
Eibdind o acfirinecondifioriati dC"'dltt adfiiin6-$iCai6.io61e'-f;dii6;ati'E'
atit la'viitor, cit gi la prezent,de ex.: Ecau eu xopowd nodeomdeaeuw, mo
Verbe cu sufixul 'l' la,timpul trecut
oir6rure ua ecC eonpAcot - Dacd stnteli bine pregdtit, vefi rtrspuntlela toate genul mascurrn
tntiebdrile.

3. Poatesubstituitimpul trecut, de ex.: Bce cuddauudtua, u edpyelldma xar

BEA.Y t€1, Ben6, necrf Eec-y E€conecai,
saxpuuurn- Toli stdteau tdculi, li deodatdPetia lncepesi !ipe. rel6, aenf (a purta) necl6, necnf

1 4, Indici o acfiunecare a fost generuLzatd

la nivel de regul6,de ex.: Ceiludc npuaecflh IIpme.A-y rpecrf rpe6-f rp€5, rpe6a6
uea6, npnre (a visli) rpe6n6,rpe6-
6es ofpasoeduuadaaercfue yf,.q€trtr- Aeum fard invdldturd nu aiungi depane. n6, upuaent trt
i ,l

5. Exprimd o acfiunemomentan6care poate fi raportatl atit la trecut, cit gi nepeaecrf nepeaea-1i uepenEn nonsrt nonr-f uol:, nolsn6
a traduce -re.n5, nepe- (a tiri)
la ptezett, de ex,: floacfu mo nepeerfaer, mo 6Hoeb s,ucrlurftr no xptinae nel6, uepe- 3JI!I
- Ploaia ba lnceteazi, ba din nau bate tn acoperis. neJsi

lrccrri Mef,-y u6n, ir,rea6, BE3TE Be3-y !€3n Ee3ra,

(a mEtura) rrle.r6, uemi (a transporta) lerrr6, reenft
3. Timpul trecut (Ilpowddwee epdua)
mecrri rurer-y nJteJI, Ilrer6, BJIE3Tb nner-j Btte3, l.r'63Jta
(a cogeta) uren6, unemi se clfira) rn6:no, ar6s-
g 159. ln fimba rusE existi un singur timp trecut - forma sintetic5.(firi verb- Jrg.
copuli) .
Timpul trecut se formeazi de la tema inflnitivului atit de la verbeleimperfec- TJIACTb xJraA-y Kra[, KIar6, rp613rb rpur-f rprra, rpdnla
(a pune) rndLno, raiiru (a roade) rpfisro,
tive, cit gi de la cele perfective cu ajutorul sufixului -n- (care reprezinti qi genul JII{
irnasculin)$i al terminafiilor -a- (pentru genulfeminin) Si -o- (pentru genul neutru).
La plural exist6o formi unicd pentru toate celetrei genuri cu terminalia -n-, de troMoltB norutor-1i , troMor-
ex.: nucdn(m. sg.),nucdta (f. sg.), nucdto (n. sg.), nucdau(pl. toate genurile). (a ajuta) n6, [oluom6,
Verbele la timpul trecut nu se schimbl dup6 persoand. nouorrf

6epeur 6eper-f 6epEr,6ePer-

(a pdstra) 16,6epern6,
Singular Plural
6epernf
nnnc|r., nucSna uu nuc6nz
Tunuciin, nucd:na,unc6ao sblullc6ru rtfOf-;i uor, tuorl6,
iiil
MOq6
oE, on6, o16 nuc6:r, f,.ucana, nuc6"no . oEE nnc6-nu (a putea)

IIETIb ner-1f uEK,nexl6,

Observalie. (a coace) ner.u6, uerlrl
iiii Forma n nucdto nu se intrebuinleazdin limba rusi,
Intr-o seriede cazuri tema verbului la timpul trecut se deosebeqtede tema in' Observalie;Verbelecu tema prezentuluiln consoanele -A- sau -ur- primesc
finitiwlui sauare alte trisdturi specifice,prezentindabateri de la regulaformulatd la forma genuluimasculinsufixul -a-. Restul verbelor, in 'crr, -rru, -lrr 9i -rr
rii,
ii: mai sus. Acesteverbe pot fi grupate astfel: au forma genului masculinfir[ sufixul -.rr-. ln ambele cazuri +- din temi trece
in -F (necli- uEc,re,qi - r€l etc.*).
tlii
I

$ 160. l. Yerbe care formeazd timpul trecut de la tema. prezentului (sau a vii' * Litera -E redi sunetul
-o- duptr o consoani palatali, de ex. ln
qrvlotul nEc consoana c

li'rl torului simplu) pers. I sg., c'u sufixul -* la genul masculin,sau fdrd acesta. €ste palatala 9i dupi ea se foloseEte litera 6 ln loc de o.

i
t36 L37
I
i. .

li:i
'itii
 $ 161. 2. Ver.bele cateJotmeazd.timpultrecut.prin omiterea.pdrtrii "finale erb ' satr
-ryrr la infinitiv
Infinitiv
Bfrreperb (a tterge)
yMeperb (a muri)
creperb (a Eterge)
rcqdsryrb (a dispirea)
Eo3Hlixuyrb(a aparea)
4ocrf,rryrr (a realiza)
poemul anul trecut; fforsrnci sdnaeec,u ua c46ayrdtuen axmdp-,5-c ridicat
cortiru pi pe scend a sPirut actorul;
I Partea b) expriml o ac]iune care a avut loc in trecut, insi rezuhateleei sint relatate
final6 Timpul trecut in prezent, de ex,: Mu ,aumti,tue eaeCmax,umo e npdwtou eod!, e udwe*
care
se omite zdpodenocrpintnrcuaomedmp u dae wxdtu.-Am citit tn ziar cd anul tecut tn
ora;al nostrus-au construit un cinematografSi doud gcoli.
-eTb rrirrep, a*repaa, nurepao,
-erb yuepnri,vuepnd,iivrepau
lir'aep,
-eTb crEp,crepra, crdpro, crEpnu $ 162. R Moilul imperativ (IIoeetrtmeabHoe HaKroudnue)
'EyrB sc.r6g,tlcq6llra, ucv€aro, ucq6:.nn
-HyTb aornri,n,sosgrrxra,un3rnirno,ro:uri- Modul imperativexprimi un ordin, un indemnsauo rugd.minte,de ex.:
I(JIU Ilrnrf - Scrie! Iloil€rrr e run6!- Si mergemla cinema! C,q6;rafi,nouedtyfrcma,
_A
-ByTb Aocuir, 4octrir.na, 4rrcrrir:ro, gocrfi- 1my pa66m1'-FiL, te rog, aceastdluoare. Lre forme sintetice(pers, a II-a sg.

odprryru (a aboli)
u6xnyrr (a mirosi)
uoni6ryrr (a pieri)
u€psryrr (a inghela)
rra<ixryrr (a sta ia apd)
Observaqie.
Verbelecu sufixul-uy- Ia infinitivocu sensulde acliune momentan4opistreazi
Li. ::!: '
sufixul qi la timpul trecut.
rJII{
crepr, cn6prla, cadpruoo cr6prnu
Ei pers.a II-a pl.), de ex.: rurr[fr, rnrilre gi forme analitice (pers. a III-a sg. .- ife*
-Eylr qi pers. a III-a p1.), de ex.: trycrb vrtier, rycrr rnrdror (sd citeascd).
-nyrb nax, n6xna, n6xno, n6xln
Modul imperativse formeazdde la tema timpului prezentsau a viitorului
-ryrb uorf6, uorf6ra, uoni6lo, n
-f,yrD Mep3,Mdp3ra, Mep3Jro,Mep3n simplu. Terminaliilesint condilionatede locul accentuluila pers. I sg.*
-FyTb tvtox.u6ua. u<irno udx;rs l. Terminal:a-n la pers. a II-a sg. o primesc:
viirnrul sbpr'r. tenrtzalla
a) verhelecare au la Pers.I sg..timprrlPre*e*€-*au
accentwtd(!') de ex.: 6ep!-6eprt, necf- neoi, accentulrdminind tot pe ter-
minalie (-rif;
b) verbelede aspectperfectivcu prefixul accentuatrr*, de ex,: sir6epy-
sirdepu, r,intuutl'- s*t"rrrr'
c) verbelecu sufixul -ny- care au la pers. I sg. (viitorul simplu) forma:

iiilil I Relineyi | rcpilxnymt (a striga)-

--l rpilxuya, esdoxujtnu (a ri.sufla) -
yttt1uymucn (a zimbi) - yaw6uy.aca,defiuymuca(a se miqca) - dailuyrcn, udntymt
esdoxnj,.r, xptixwy,moaxn!- r<pitt<nn, moat<nfi;
d) verbelecu terminalia-ro dup[ consoanl,ds ex.; zosoptit - eoeopfietc.
i.i..1,, (a da din miini) - uaxnjtt q.a. Sufixul -sy- este pistrat gi de unele verbe 2. Semivocall:E_4parela modul imperativ(pers.a II-a sg.) la verbelecareau
lr i: ili: : imperfective care exprimi o acliune durativd, de ex.: zaatyma (a adormi) -3acHyn, terminafia -ro dupd vocali la pers.I (timpul prezentsau viitor), de ex.: ddaarc
morrymb (a se ineca) - mdayt, mxuj,mt (a trage) - mnnjttt etc,

iiir,
rli..i
Unele verbe au forme neregulate la trecut, de ex.: udtnil- ut4t, utta, w,ro,
wrtui ecmb (a minca) - ea, ,!aa, iao, irtu; pacmit (a cregte) poc, pocad, pactd,
pocart; cecmo (a se ageza)- ceL cita, citto, ciau,
- ditafr,, patzoedpueato
- pazzoeipued, vumdro- vumdft,norb- nofr,
3. Verbelecareau la infinitiv vocala-n-in tem! (nwna,6uma,,tumd,utumuq.a,),
iar la persoanaI singular. timpul prezent,terminalia-ro dupi semnul moale(non,
6orc, .loro, utro), formeazl modul imperativ cu ajutorul lui ft, schimbindu-gi

;'i.i'' I Regineli I l. Verbele de aspectimperfectivau la timpul trecu .tens duratit,,

expffifia-o actiunecare a avut loc in trecut intr-o anumit6.perbacld, de ex.:
tema, de ex., nunTb
Jnrmb-auto-,1ei l .
- nbt{t- neil, 6umu- 6tto - 6eil, uumt - wuo - urcil,

iiilli,r: II6JE fi Aelm outi unr6;ra, nHu{crBana4wndmat- Toati zitrs eo a citit gi a

extxrs citate. Alte verbelarati cdfacliuneaexprimat[ a avut loc, rnsd,nu se ;tie
4. Un numlr de verbe careau terminafiile-y. -rc neaccentuate
timpul prezentsauviitoi simplu, seterminil la pErs.I sg.,modul imperativ.in con-
cit a durat (ca timp), de ex.: On ute ronopri.l o6 gmou , na e sa66u.-El mi-a soani palatald, urmati in scris de semnul moale, de ex,: ecmduy - ecmaut, cAdy
torbit despreasta, dar atn uitat. Timpul trecut al verbeior de aspect perfectiv - c,qd6.**
are urmltoarele valori: t Vezi capitolele respective.
a) exprimi o acliunecarea avut loc tntr-unrnomentanumit sauacliuni repetate, + r Semnul moale dupi consoanelex gi u nu are functia de palatalizare
la consoanelor.
incheiatein trecut, de ex.: Oa rlrflncflnnoiuy e npdwaou eod.r -El a scrh ci se scrie conform tradiliei, Aceste consoanc rdmin nepalatalizzte, de ex.: pexb (taie), emr
{mininci).
138
139

J
 .-,.,-;.
.,-,---. -

/,|,
I unele forme neregulate ale modului imperativ: rcuo (a se culca) -
,nall*ll 47. Determina\i sensulformelor imperativulut.
aley (perc, I sg.)-: arr imperativ,pers.a II-a s5.i ecmb(a minca)- eu,w; dxamo 1. Ilo,qofuri croA6,rvr6nrsrr, r re6d Aav f6noro. 2. floesxilft x 666yruie,

'l'
(a merge) ddy-noerxifi. Un numir de verbe nu formeazd modulimperativ, o5;aAaB:r;6 re6f xgti. 3. ,{au, orrp6fi, uox6rryficra, ,wepr. 4. Ilpoxogfre'nne'
-
de ex.: xomimu (a vrea), uova (a putea), edcumo(a clntiri), cmdumt(a costa), ,peA,,.raM,.eo r cgo6dAfrreuecr6. 5. Orxp6fire x,ufru, ceiric r"rn6i.qer"rsrr.rfLTt
eeuepimt (a se innopta) etc. n6Brrfirercr, 6. Ilymr rro.i cecrp6uprgEr ua xoucyart6gsto. 7.,{a sApaacuyer
Forma simpld a modului imperativ, pers. a II-a pl. are terminafia -re, care rnrnprur6x,ryrap6Aaun! 8. Bogruf Tpitrxy r corpfr c Aocrri.
se adaugi la forma numSrului singular,deex.: noil-ndilre, peacu-piwre,
mnufi-nuwttre E.a. 48. Traduceli in limba romdnd.
Forma compusda modului imperativ la pers. a III-a sg. gi pl. are particula 1. Tlpuxrtn l6rpeul, ue ouooq6n6u ua u6es4. 2. Kar sr roaop*, a $r:Ir,*r
rycrr asociati cu forma verbului la pers.a III-a sg. sau pl., timpul prezent sau 6yenr nnrep6cnufi. 3. Bcrarr! Vsfrem nx6Aur B xJlacc.4. flourp6ervra Msq?
viitorul simplu, de ex.: rycrr miwern(siscrie), nycrspaccxducem (sI povesteasci), 5. Paapeurfresofrrf? 6. Hy, nouraf, sac Bcex4yr droro urx6ru. 7. Vsax6eNrrrt
rycrs aumdton (si citeasci).etc. rorl6ra, parpeurrtreaac uo6naro4apfru ra n6naoqr. 8, .Crofrr na rvr6cte,uaw-
ln lozinci se folosegte particula Aa, de ex.: .{a rap6rcrryet ll{peoe rier',r jrpeunroro rnMracrmy. 9. Cxaxf orr ero ,qd€Nrp6nlure, r 6u t<ixe cuor
Md.a- Trdiasci I Mai! noArordgmrcr r r6rry1rcy.

"rt
ri tt
S 163. ln afari de sensurilelui principale (ordin, indemn, rugdminte), modul
imperativpoate aveaqi unelevalori transpozitive.
a) Valoare optativl, de ex,: C. Modul condi,tional (Vctdanoe narcrcnduue)
Cn6nafia lmopduowe,aenpuantdco6ot uue cttdemasdecu- Do'ag fi ficut
asta mai tnainte,n-ar fi trebuit sd stau aici. Moduluicondigional
din limba rusd ii corcspunde
in limba romdndmodul
b) Valoare concesiv5,de ex.: condi!ional-optativ.
Rax mau nu 4ilaafr, a pesytomdm ocmaEmcamaxrta crce- Oricit te-ai gintli
rezultatul rdmine acela;i. Modul condilional se formeazi de la timpul trecut,asociatcu particula$u (6),
c) Formd de politele, de ex.: de ex.: Eitto 6u y rreni ceo66daoeapdua, xod{tn 6u t e medrnp - Daci ag
Parperufrenpoilmfi- Pemitefi.rd trec, lIoss6lr--re63nmby eacmtizy - Permitefi ff avea timp liber, a{ rnergela teatru.
sd vd iau carlea, f I-u singularmodul condilional are forme diferite pentru masculin,feminin qi
C! valoareimperativdse intrebuinleazEin limba rusi gi alte forme verbale: { neutru, iar la plural o singurl formi pentru toate genurile(ca gi timpul trecut),
a) infi.nilivul,de ex.: Moaudrno!-Tdceyi I (un imperativ categoric); { 0" ex.: rnril(rnr6.na,rrr6.lro)fur-sg.;qunina6rr-pl. Pentru cele trei per-
b) forma pers. I pl., timpulprezent,de ex.: II o,tumdeu/ - Si citim / (Cu valoare * soaneIa singular exist[ o singuri form6, tot aga qi pentru cele trei persoane la
de invitalie); i Plural:
c) forma timpului trecut,plural, asociati uneori cu particula ny, de ex.: i r I r "m r l
Eoutnil H.y, nowni! - Si mergem!Hai, si mergem! (cuvaloarede indemn). t rbr I rnria, ,anriLna Bbr I sur6ru 6H (6)
i oH,orrarouo I wmrino 6rr (6) our I

$, furticula 6srpoateocupa in propozifielocuri diferite (nu are un loc fix, legat

tr f de verb), de ex.: fl6ucydoednacmeucuttwn{xiempa rcme6i, ta y aeart aem
LXercttril apdnenu- Cu pldcere ag fi trecut mtine pe la tine, dar n-am timp.
$
$ in limba rusd existii o sinliurI formii a modului condilional, care se poate reda
46. Formali imperativul, pers. a II-a singular ;i plural, de la urmdtoarelor verbela
F io limba romind atit prin condilionalul prezent,cit qi prin condilionalul perfect,
pers. I sg.
$ in funcfie de context.
Edraro,nor63lnaro, niry, rftnrto, EbIo,[olb, c.fgy,arir6epy,x6uvy, 6gy,rlag;i, funclia condilionaluluio poateindeplini qi infnitivul cu particula 6n, de ex.:
fi
rp6ro, 61i.qy. $ Ilo€xarsflua edpul-De-am merge/a munte!
t' ,
,&
140 I' L4L
*.
{r
4 '- ..,
f'.-
*;'
 *-,* , ' '\ l!i
f-* " "
*f -* ' .
Exeriilii it

fr Existi un numlr de rcrbe care pot aveasau numai diatez.a activd saq:numai
* diateza pasiv6.
g{ Traduce1iin linba rom&rd.
* Astfel, au n!'nai diatezoactivEverbeletranzitive 6meodapima(a mulgumi),
1. Ilocu6rr 6u! 2. Ecns 6u y ueui 6t'urs a6sbru, n xymlu 6u cepr-fuor * sacmdmv(a glsi), tusuj,mt (a linge) etc. precum fi toate verbele intranzitive,
roch6ilr. 3. Ec.nz6 gs6nEBhr,KaKA6mo lor sac xA6nu! 5. Ilory:rirr 6rr sa .rric- $ a* ex.:xodimu. cnamb.cecmu(a se aqeza),cmyvdma(a bate, a ciocini), inclusiv
roM s6s,ryxe!4 Crop6fi 6u uacrynfnu xaurkynu! 6. Eclrl. 6rr rrr rosroR*r rraxe, verbelecarenu se intrebuinfeazd.fdr6"s: fiohmuca (a se teme), nadd.amrcn(a
$
ri r se uosr6r 6rr r rt5po.u. rp.r"), yttot1dmoca (a zimbi) etc.
*
f; Ar numai diatezapasivl verbele ueyvdmocn(a se studia), npdsduoeamucn
.56, Traduceli tn limba rusd. (u se sirb[tori), eunoauhmuca (a seexecuta),
npeduasuauhnaca (a fi predestinat)
q.a.
$
l. DacEai fi mersin tabIr6, te-aifi odihnitfoartebine.2, De-ai gti cit de pldcut I P"rechi de verbe de diatezEactivi Ei pasiv6se formeazdde la verbeletranzi-
e vara la !are! 3. Aq citi gi eu acestromaD.4. El ar fi cumpirat cartea, <iaci.ar fi $ tive. Yerbeletronzitive(nepzxddawe zwe6tbt) exprim6 acfiuneacare se rdsfringe
gisit-o Ia libririe. 5. Daci vom aveatimp liber, vom merge-pela magazine.6. Ar asupraunui obiect (in propozigiecomplementul direct), de ex.: nucdntt uucru6,
$
f vrut gi el sd meargi la cinematograf. ,tumdniurgriry. Complenr.-::tuldirect in limba rusd poate fi exprimat prin:
f
l) forma cazului acuzativ, de ex.: Mw cacmpdntcuerrSrnr. fiaw narruciur
$ .
$ troaul:;
VI. Diateza verbului (3aile inaedm)
$ Zi forma cazului genitiv fdr.I prepozilie cu valoare partitiv5, de ex.: Os
t npundcroarjr. Mfruqur. ednu,tnaolor6;
$ 164. In [mha :usi siutdoud diateze:l)diatezaactivd(deficmeilmetwaitsatie),
cind subiectulexerciti acfiunea asupra unui obiect, de ex,: Pa6d,rue crp6nr
4 forma cazului genitiv cu negafiaue, de ex.: Tot et4dne npouumdt xurt ,
dou - Munciton'i consfiuiesc o casd; 2) diatezapasi, d (cmpaddmeaaaotil satde)o [
cind zubiectul suferd efecteleacfiunii, deex.:,[o.nt crp6urcr pa6duuuu-Casa *
e S 165. Terminalia -cs o au nu n'rmai verbelede' diatezd.pasivi (vezi $ 164),
este coostruiti de muncitori. dar ;i verbele refiexive (eozapcimttweztaedtut), in timp ce la verbele de
Verbelela diatpza,pasivi. sc formeazd cu ajutorul afixului -cr de la] verbele I
I diatezdpasivd -a are numai talnarc de marcd gratnaticald, sensul verbului
tranzitive de diatezi activil Cornparali: Ceanpd y6rpier xdnuamy (diateza riminind neschimbatin compara{iecu verbul de diatez[ activl. (ComFarafi:
activi), Rdauamay6rpiercr cecmpdil(diatezapasivi). Pa66uuecmpdnm doa-,[ou cmpdumcapa66vuuu), Verbelereflexive cu -cr. @t
Astfel de perechiseformeazi de la verbelede aspectimperfectiv.Ele au timpul alt senslexical decit cele nereflexive,acfiunea rdsfringindu-seasupra subiectu-
prezent,viitorul compus l iimpul lrecut. Comparali: trui. (Comparali:.One uoet pe1\uria- Ea il spald pe copil. Owa udemca- Ea
se spali.)
Diateza activd Diateza paiitd
Verbelereflexive nu se asociazi cu cazul instrumental(cu valoare de obiect
Pa66qse cmpdam vow. flota cmpiuntca pa66uuuu, activ). Ele sefolosescins[ in construcgiile
gerunzialecaresint exclusepentru verbele
Pa66sue 6ydymcmpdumt gow. fiou 6ydemcmpdumacnpa66.ruun. de diatezd pasivd in -cr. Comparali: Mw cmoAtu aa aepwtineeoptit, tuollrtct
Pa66qsecmpdutu 4ou. x pa6dvur"ru.
lou crnpduac neilsdtcea. (Am stat in vir.ful muntelui arlmirinrl peisajul) - verbul reflexiv.
,{o.tt, crp6tcs paddvuuu, 6dr zcxda,.reu - diatezapasiv6, construclia gerunziali
Verbelede aspectperfectiv se folosescla diatezapasivEdoar sub forma par- incorect6.
tieipiului pasiv (forma scurtd) cu verbul 6uma sau fird el. Compara{i: Majoritateaverbelorreflexivecu perechenereflexiv[au alt sensiexical, de ex.:
pddooamu(a bucura) - pdloeamaca(a se bucura), maporuimu(a grdbi) nopo-
Diateza activd Diatezapasivd nrtmrcs(a se grdbi) g.a.
Fa6<isuenocmpduttu you. [ou (6u.n) nocmpdenpa6dunrvn. O serie de verbe reflexive nu au perech: nereflexiv5.
Pa66qae nocmpdam you, low 6ydemnocmpdenpa66.runaa,
l, acesteverbe: fuortmtcs(a se temu7,cuertmucn(a ride), updeunacn
O alti trlsdturi speeificda diatezeipasivecstelolosirea cazului instrumental 1 RE;A

;i j: !,.1
al substaatiwlui cu yeloarede obiectactiv sau subiectlogic (veziexempielede mai (a place), wldamoca (a spera), eopdtbatc.t (a se mindri), aeurtmoca (a se lene-
: . a': i, sus). ,ti), cmapdmaca (a se strldui) co*eedmrcn (a se indoi), uesdopilaumaca (a se
,i :: "
simti prost cu slnitatea), cuepxdmtcn (a se intuneca) qi altela
142
. ri , l
143
,il;:rr :1

,l,,i,rl
, l;, . ill ;j]-:ir r:
 n1
- -
/.lJtilP'
n
EXercttru ,, . ?)-,.tinPut,. d
de ex.:: nucdmt
(carescfla,
nt
raucurfto -- - n&qtu1uil (care scrie) - timpul prezent,
nucdgwuil scr - ump impul ireCr
timpul ireCut t;
a i4r'1"-t-
$,. Transformalipropoziqiilecu verbe de diatezd activd tn.propoziyiicu verbe de 3) diateza,de ,aum ra
,aumdma-- uumdrouluil
de ex.: uumimt (care citeqte)- diateza activi,,
diatezd pasivd, uumdcuuiil (care, er
este citit).) - diateza pasivd.
q+Iley@.ib t<v1rf*oftvdz
Model O:a.rur6er rnriry - Knrira snr6ercs zM.
4) valoareatranzitivi sau intranzitivi, de ex.: Vqeufx uwtdem xnrtry. - Vve-
l. Pa66snfi rpAcur gpepr. 2. Vsrirerr penrier saA6.ry.3. Pe6€sor orKpEF urtx, uumdrot4uil xalry (tranzitiv). Vqenrix ctdilm. - Cudhquil yvenrix (intran-
n6er grepr. 4. Vs€Ere usyrrirru 5ry rpo6.n6rvry.5. Pe.qaxqtr6ssaxxorrdrnr Bbrrryc- zitiv).
rc6errasdry, 6. Kpecrriue o6pa66rrnaror gdwtro. 7. Korratccnr cocrarnier npor- Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut gi pasive, cu
p6ruuy. 8. Bpauf xoxcynrrripyror 6o.nrmirx. timpurile ptezent Si trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

5/. Transformaqipropoziliile cu verbe la diateza pasivd tn propozilii cu verbe la

diateza activd. A. Formarea participiilor (Ofpasoednuenpuudcmuil)
Model. @66puxauocrpdeua pa6<ivruu.- Pa66quenocrp6u.nn$66pmcy.
n l. Partictpiul activ (fieilcmory'rbHg, npuq!ry)
l. Korrp6lrnafi pa66ra 6lger uar;iLcauaEAMu.2. Ksfra 6un6 risAasa s ti
/+ Hc 13
Byxap6cre. 3. fla6rre cmfro uoeft cecrpdt. 4. 3ro 6rlno cxasaso uofttr lpjror'r
$ 16t6.Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimpbrfective cu ajutorul
na coSp6ruu. 5. 3an gau6nsenyvenur6vu. 6. Bdrcrasxa6rra6 noAror6rnena xy- sufixelor :I3!_/ -Lq-, careseadaugdla tema verbelor d. .jnrygggg.! (timpu!
I6xnmou. 7. Ilpousneg6uur 3uecxy 6drm rcndrnreshl ssr6cffErtvr rsaufcroM. prezent) gi al sufixelor -6sI- / -rq-, care se adaugi la tema verbelor de conjugarea
8. flpo6rr 6un paccrradrpen uuxen6potr.r. (tiropul;Egz.-ttt,pE u@-pl.). Participiul activ are terminafii aaJ6iivaii.
lll-u !
Exemple:-vumd-w,qunui-rou-ryGf"' tg -Ig); ctj'uta-to, ctj,ua-wt -nft, (-ar, -ee,
5/. Traduceqitn limba +re) (care asculti); pex-y-pdcrc-yq-nfi (-an, -ee, -ue) (care taie), conjug. I;
.romdnd.
1. B s6re gevoucrprlpyercr xtrroftallriua. 2. 3rbrpa orxpr,rr6ercr sdrcrasra cttdnu-ar*ca&w-aw,d (-arr -ee, -re) (care aude); zoeop-rtr- zoeop-iu1fi -as,
r uys6e. 3. IIo p6auo ucnoffiiercq udra.su6cu-fl,4. He.qa.xex6or uaruero rdpoga -eer {e) (carevorbegte),conjug.a II-a.
npoexrfpyercr erexrpocrdnqrls. 5. B Srorvrrnicce uprnnr6ercs srs6Meu. 6. Ou f?a(icipiul activ prezentse schimbi dupd gen,numdrgi caz, de ex.: uumdnt4uil
nepqi.rcr goM6fi B6sepoM.7. Ilaccaxfpu cag.frrcsr n6el4, ror6pnft uAErB KoH- (*), r utr- genurile,).Se
cr6ury. 8. Ilrcdrern ocrasosri.fic.f,n Srou r6poae. declind ca adjectivele,de ex.: N-.rnrarou1Rfi, G-.Iuralbuero; D - unrarbqeuy
etc. Setraducein li=mbaromind prin construclia care cite{te (unrdtotttuit), care
Traduce1iin limba rusi. vorbe;te(roropiurufi) etc.
fl. __h.
@. //(G
l. Mi spdl in fiecare2i.2. Elevul se uit6 atent la table.3. Te pregitegti
$ 167!?arilcipiul activ trecut se formeaz[ de la verbeleperfectivegi imperfective
de pe acum fentru examene?4. EI s-a dus cu maqinala Bragov.5. Pentru aceasti
cu ajutorif sifiiEi6iliil-unl Sufixul -Enr- se folosegtecind tema infinitivului
probiem[ gindili-vd la o rezolvaresimpli. 6. M-a4 inscris la cercul de matema-
se tgiminiil ,/gggg, iar - 5,
tic6.7. Sd ne amintim de vacantade iarn6. 8. Ei s-au intors veselidin excursie.
de ex.: vum6-mb - uumd-sw-uit(care citea), uanuc$-ma - nanucd-sm-uit(care a
: *l scris)sauees-nu)-eEg-w-uii (carc transporta).Participiul activ trecut are terminafii
*r .!
adjectivale,de ex.:nuctisuufr(m.), nucdeuan(f .), nuctiewee (n.), nucdettme (pl. toate
genurile).Se declinddupi modelul adjectivelor (vezi adjectivul). Se traduce in
limba romAni prin construcfiacarescria (nr.lc6aruuft),care a stis (ranrc6rrunft).
Vll. Participiul (llpuudcntuel
In funclie de context,se pot utiliza qi alte rnodillitd{i de traducere.
Participiul reprezint[ o formd neconjugabili a verbului, careinsd. se declini neregulate ale participiilor active trecute:
dupi modglul adjectivelor.Cu verbul are urmdtoarele trislturi comune: I Reliileli ) unele forme dificile sau
f,.,'jqt: 6ep6* (a pistra) - 6ep6nuufi;rpecrf (a visli) - rp66Iuuft; ncne'rr,,(acoace)-
1) asptitu[ de ex.: q,umdmt-vumhouluil (care citegte)- aspectimperfectiv, - ncn6xuafi; rprBecrf, (a aduce)- rpaaegrullfi; pacqBecrli(a infloti) - pacqBdr-
npouumdmo-npouumdewuil(carc a citit) - aspect perfectiv; urufi; xracrr (a pune)-radnurufi; no6crr (a minca)- no6rurzfi; nacrr (a

144 lC - Gramaticalimbii ruse de uz gcolarc. - 1581 145

 atrttfr, crhpnnta(a sipa) - ei42anwil,wdimu (a sufla) - naliT wil., ptiiuotft'mu
cidea) - r6BrtrEft;rpuo6pecrf (a obfine)-npuo6pdruruff; ynacrb (a cidea) - (a micina) - pasudtoruril, edwymt (a scoate)- e&nytwil; e&mepemt (a gter-
- ytr6Burnfi; ror6crryrb (a stinge)- nor6curnfi; nrEprxyrs (a inghela) - geJ- etimeprwil.
vdpruufi etc. .
Spre deosebirede participiile active, care au numai forma lung6, participiile
pasiveau Eiforma lung5 qi forma scurtli. La forma scurti participiile pasivetrecute
.:
:t.::
i
rl au sufixele-E-r -€tt-r -r- qi terminafiile adjectivelor scurte' de ex.: HanicaHrl'btt7
2. Participiul prsiv (Cmpaddmenunoe
npuudcmue)
:il
(-ax, -oe, -ate)-uanilcot (m.), uanilcana(f,), nanrtcauo(n.), nanrtcanor $i.), pewEn'
aotil (-an,-oe,-arc)-pewln (m.), peweni (f.),pewend(n.),peweu& (pl.), omxp&muil
i
$ 168. Participiul pasiv prezent se formeazdnumai de la verbeletranzitivel* de
l'
I
iir
ilril aspect imperfectiv cu ajutorul $ufixelor -oM-, -eM-, -nM-, $i al terminaliilor (-an, -oe, -ate)- omxpttm(m.), omxpiana(f.), omxp&mo(n.), omxpttmul(pl.).
,,tl,i adjectivale.Sufixul -ou- seasociazdcu verbelecareau temaprezentuluiin consoani, Participiile pasivela forma scurtdnu se declin6, iar in propozilie au funclia
i lr' de ex.: uec-mi-aec-6vr-utit (care este purtat); sufxul -elr- cu verbeie care au de nume predicativ,de ex.: Pa66margnficaBa(6yden,6uta uanucana)yueauxo'tt
tema in vocala-a-, de ex-:. idaa-mt - ddm-eu-ad (ficut); sufixul -nu- cu verbele - Lucrareaeste (va;fi, a Jost) scrisdde elev.Forma scurti a participiilor pasive
care au temain -r-, de ex.: tuo1fr-mu- aw6-fiu-wil (iubit) etc. Nu se formeazi la tirrpul prezent G;folosegte mai rar in limba rusi.
participiul pasiv prezent de la urmitoarele verbe: epemo (a incilzi), manymb 19

(a trage), nucdma,essdmt (a crogeta),eepmdmo(a invirti), uecmil (a metura), il (-aa, -oe, -arel (respectat)
I RelineSi I citevadintre celemai uzuale:yeaercaeawil -
N:,
uumu (a coase),6pamo(a lua), rcpotmo (a acoperi) qi altele. tlL
yeaucdea (-a, -o, -u), arc1fiuafi(-as,-oe,-ue) - ato6iu ('a, 'o, -bt)i t4enilaaft
ti
(-aa, -oe, -arc) (apreciat, pretuit) - qeniu (-a, -o, -ut); xpauiuorfi (-aa,'oe. -ate)
$ 169. Participiul pasivtrecut se formeazdde la verbeletranzitive de aspectper- (plstrat) - xpauilu (-a, -o, -ot); uj,uuuatit ('an, -oe, -arc) (chinuit) - ufiuuu
fectiv cu ajutorulsufixelor-eun-,-nn- qi -r-, la careseadaugdtermina{iileadjectivale, ii
(-a, -o, 'u) etc-
(-a, -o, -st); yeuemtieaotil (-aa, -oe, -ue), (asuprit) -yeuemdea
Sufixul -eHrFse tntrebuin{eazd: t:
;t
a) cind tema infinitivului se termini in -r-, de ex.: rocrp6-s-mb - r1o-
cmp6-Ew-wfr(care a fost construit); patpeufi-ma- pazpew-6w-arr7 (care a fost
rezolvat);
i
'l B. Trecerea participiilor la adjective qi substantive
b) cind tema infinitivului se termini in consoanI,de ex.: npuHec-mu - trpu- (II epexdd npuqdcmufie npunne(ime rlbndeu cW ecme*me rbHble
)
uec4m-rrft (carea fost adus), npueevmrt-npueez4aa-util (care a fost transpor-
f
tat) etc. lr $ 170. Participiul ca formd verbaldexprimdo acfiunecare se efectueaziin timp-
La uneleparticipii pasiveseschimbdconsoanadinainteasuflxului -elrx-, de ex.: i:i
i1i Pierzind caracteristicileverbuiui (categoriiletimpului, aspectului,diatezei)parti-
1r:
c6epiuo (a pdstra)* c6epex€uuuil, nopas{tmo(a impresiona) nopaxEuauil, cipiile devin adjective,desemnindcalitili ale obiectuiui. Ca participii, cuvinte de
;ri
ttoettcumo (a ridica) - not*weuHbril, useecmrimu(a ingtiinla)- uzeegtuwotil, i tipul qeemj,ryuil(inflorit), aocnfimawtwit (educat) au determinanli (cuvinte pe
uaepadimt (a decora)- uaepaxgdnuafi, ymsepdinea (a aproba)- ymeepx.g?uuarit, 1,
care le determin6,le explicd), de ex.: 4eemjtulue o cavi' pd:a'r(trandafiri inflorili
oceemima (a ilumina) - oceerrEuuwit,ompy6{tmu(a tdia) - ompiCteunwit,sa- in grddini), eoenilmauuutit 6i6ynro& udlo.tux (biiat eciucatde bunici). Deve-
xpenrtmu -(a intdri) - saxpetn?uuutfr,uarcopurtma(a hrini) -uar6puxeauuil, nind adjective,participiiie pierd cuvinteleexplicative,de ex.: 4eemltqanpdsa (un
omnpdewnt(a trimite) - omnpdsnenauil, nepeeecmri (a traduce)- nepeedpeuuwit, trandafir inflorit, in floare), eomfimotntni utitu rutr(un biiat educat).
cmpuva (a tunde) - cmpixennufi, crcocima(a cosi) - cxdweuuotil,cntecmti Participiiiepasivecu sufixeie-HH-,-eHH-gi fir5 prefix, trecind la adjcctive,.
(a impleti) - cnrerA*Hbitetc. pierd un -u- din sufix, de ex.: ercdpmatile nticae t<apmdSena (cartofi priji{i
Sufixul-nn-se foiosegteIa participiileformatede la verbelecu tema in -a-, -r-, in uiei) * acdpenutilrcapm6fiera(cartofi prijiti), co.retmuee 66uxe oz1'pr76t
-e-, de ex.: cddaa-mo-c46nanrrtfi (fdcut), uanucima-Eanficamrfi, nocdnmu{a (castravefimurati in butoi) - cot4aweoeyp4dr (castrave]imura!i). DacE participiile
insiminta) - noc6cunart,paccuomp6ma(a privi) - paccudmpeetoit. de acesttip au prefixe, ele pistreazi gi ca adjectivedoi de -sn- in sufix, de ex.:
Sufixul -r- se intrebuinleazd" mai rar, formind participii pasive de la tema satcdpeunuil e anicrc xapmd$eao-satcdpewofi. xapm6$en; wcdttewue e
infinitivului terminati in -a-, -r-, :€-, -f,-, -H-,-X-, -o-, -ny-, -epe-,de ex.: caci.mt 6dvrceoeyp4tit* ttcdrcr*twe ozyp4rit.
(a stringe)-cttcdtwil, eEfr-nb-esAtbtil, cne-mu-cndrwil, e&mtnt (a virsa)-adr- Uneleparticipii, trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul. Comparali: eopiwu&
(arzitor, part.) - eopituit (arzitor,adj.), euchwuil(careeste suspendat,part.) -
* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), carr se formeazi atit <ie Ia ver- - euchquir (suspendat,adj.),mexjryur!(carecurge,part.) - mexi,tttil(curgitor, adj.)
ii j t :
bele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive.
ltili,]',. t47
146
f'firrl,
lili'iil
_l
19i.,. ,
i+ii,'r, n
NT

f,xercull .., ..2) timpul, d1 . ex,: nucdmo- ntwyuquil (care scrie) ti.-mp-ul
- , prezentl
;i i t iuiairaun (care scria)- timpul trecut;
,U.etrtz
#, frorlfor^ali propozipiilecu verbe de diatezd activdtn'propoziyiicu verbe de
ii11;l diatezd pasivd.
3) diiteza, de ex.: qumdma-uumdrct4uil (care citegte) - diateza activi,,
uumdeubiit (care este citi| - diateza pasivi.
ili Modet. OE qur6er xnriry-Ks*ra wrriercs. n\4.
44/'Ir0!ke.ib t<tntToayoalS
4) valoarea tranzitivi sau intranzltivi, de ex. : Vqeurix qumdem rnftry. - Vue-
il. i: 1. Pa66'rafi rp6cur ,mepr. 2. Vsfrerl peur6er saA6'ry.3. Pe6€nor orxpbr- x,ix, aumdm4uil xnrtry (tranzitiv). V.renfix cudilnt. - Cudiquil yvenrtr (intran-
rSer grepr. 4. Vs6ere wyriuru 5ry upo6n6uy. 5. Peaarqa6ssas rorr6mc Ebmyc- zitiv).
rfer ras6ry, 6. Kpecrrine o6pa66runarors6rvrrro.7. Korvrfccraq
cocrarnfer npor- Participiile se impart in active, cu timpurile prezent, trecut qi pasive, cu

i1',1 p6ututy. 8. Bpa.rf xoncynrrfpyror 6onrat'rx,

5/,. Trorformali propoziliile cu verbe la dtateza pasivd tn propozilii cu verbe la

timpurile prezent gi trecut. EIe formeazi construcfii participiale (v. $ 242).

ll
t, I
i diatezaactivd. A" Formareaparticipiilor (O6pasoeduue
npuadcmuil)

;i.;:t
Model. Q66puxa uocrp6eua pa6<iurr'az.- Pa66qse uocrp6rmu Q66prxy.
^ 1. Participiul aetiv (fleircmaimettuuoe npuadcmue)
l. Konrp6muat pa66ra 6!rcr sanhcaga xiME. 2. Ksfra 6un6 rie.qasaB /l
/+
Eyxap6cre.3. Ilairue cmiro uoefi cecrp6i. 4. 3ro 6drro cx6gasouorfur.rap:irou H eB
$ 166. Participiul activ prezentse formeazd de la verbeleimperfectivecu ajutorul
ua co6p6rau. 5. 3an sas6rmer yueuuriur. 6. Bdlcranra 6rur6 no,uor6uena xy-
iili 7, Ipoarnea6nur 3r6cxy 6rirra r.rcndrnrenrrnss6crrrbfit{naanricrovr.
.q<5rurrror.a.
8. Ilpo6rr 6rra paccvdrpeu uuxen6polr.
sufixelor {ilt- / -roq-, carese adaugdla tema verbelor dt
prezent) 9i al sufixeior?I!]-9, ""ntlguigg-!
carese adaugdla tema verbelor
(timpu}
de cgnjugarea
ilr n 3.-ll-1(timpglgezcst,
--:- Fr:;IiGl,l.). Participiul activ are terminafii u$"tio.t--
-gg -g); ctitwa-rc, cafwa-wt1 -ufi, (-ar, -ee,
ltiliiii|, 5/ Traduceli in limba
.romdnd.
$
tr
Exemple'.-uumd-ro,
-ue) (care asculti);
vunui-rcq-nfr el
pex-y-pdcrc-yur-ni (-an, -ee, -ne) (care taie), conjug. l;

iic1 l. B gri.ireaeluorc, pripyercs KuroKaprisa. 2. 3rfurpa orxprrr6ercr sdrcragxa

n rrays6e.
3. IIo p6guo ucuo:miercqn6Baxudcu.s,4. He,qaler6or rrauero rdpoAa
upoexrfpyerc.r o.nerrpocr6uqffi. 5. B Srou r.n6cceupnnula6erc.ssrs6rvres.6. OE
{
1

t
.
.
ctdtw-ar-ciliua-stq.d (-aer-ee, -ne) (care aude); zoeop-fir- zoeop-fiu1-rfr
-*., -ue) (care vorbe;te),conjug.a II-a.

-l,pa+icipiul
(m,),
activ prezentse schimb6dup6 gen,numir gi caz, de ex.: uumdnt4uil
uumdrot4aa (f.), uumdtot4ee (n.), uumdtot4ue (pl. tdate genurile,). Se
-xs,

irt repqincr nor'adfin6vepou. 7. flaccaxaipu ca4furcs.a ncies,4,ror6pufi uAEr s KoE-

cr6nqy. 8, flrcirenr ocrauonrircr s Srolar6po4e. ,:. tw.ry
; X;t)
deciind ca adjectivele,
etES6TIducEEli66a
de ex.:
romina
N-usraroIunfi,
prin
G-.Iura}buero; D - unrarbuevy
construclia care ciregte(uurdroutni,l, care
", N"

ilriq fl. Traduceli ln limba rus6.

l. Md spdl in fiecarezi.2. Elevul se uitl atent la table,3, Te pregdtegti '
i
vorbeSte(roropiuufi) etc.
---h @ H(c
$ l$7i?articipiul activ trecut se formeazl de la verbeleperfectiveqi imperfective

J,r,iil
[ l1
de pe acum pentru examene?4. El s-a dus cu maqinala Braqov.5. Pentru aceasti
probleml'ginditivd la o rezolvaresimpld. 6. M-aq inscris la cercul de matema-
,*

ticd.7. Sd ne amintim de vacantade iarn6. 8. Ei s-auintors veselidin excursie. *

$
.u ajutoiiGuIG6i-E-'1tl Sufixul IgL se folosegte cind tema inflnitivului
r. tersggjlr-vog3l!, iar -g1-gindtem4infinltiv tgrmin[ in consoana,
de ex.: ,.rumi-mu-quma-svt-uil(care cilea), uanuc6-ma-uanucd-su-uit (care a
*! $ scris)sat ees-nni-eEs-w-uil(care transporta).Participiul activ trecut are terminalii

iinril r ..
: f *r

$ adjectivale,di ex.:nucdswifr(m.),nucd6wa$ (f.), nucdewee(n'),nucdeune (pl. toate

# U"nurile). Se declinddupi modelul adjectivelor (vezi adjectivul). Se traduce in
iu Vll. Participiul ([Ipuudcmue,l $ tmfa romAni prin constructiacarescria (nr.rc6nruufi), care a scris(nanrcarnufi).
In funclie de context,se pot utiliza ;i alte modirliteti de traducere.
,iiiir:ili
:: Participiul reprezintdo form[ neconjugabili a verbuiui, careinsd.se declind
dupi modplul adjectivelor. Cu verbul are urmdtoarele tris[turi comune:
*s--
A I Reyineli j unele forme dificile sau neregulateale participiilor.active trecute:

i,,,,,1
ELI

L--'L4 B O"pivr(a pdstra)- 6ep€rrurfi;rpecrf (a visli)- rp66urufi;acret{Er (a coace)-

l) asp?itu[ de ex.: qumdmt*uumdrcqufr (care citegte)- aspectimperfectiv, * Ncndrurrafi; (a aduce)
rpr{Becrs - npuae4uu.rfi; pacrpecrti(a infloii) - pacqudr*
;iirlf npauumdmt-npoaumdewuil(care a citit) - aspect perfectiv;
&
$
*' ruufi; rlacrr (a pune)-rndrruufi; nodcrr (a minca)-uo6rurraft;nacrr (a
*
i,'fi
ir.riif
r44 $
il .
a-
10 - Gramaricalimbii rua de uz qcolar c. - 1581 I45

* +:
ff;;-

c6dea)- n6slluft; upuo6pecrf (a ob{ine)- npuo6pdrrmft; ynacrr (a cidea) -
- yn6uunft; noricnyrr (a stinge)- nor6curnfi; rra6psny"rr (a inghela) -
wdprrruft etc. .
2, Participiul pxsiv (Cmpaddme,tuuoenpuudcmue)
$ 168. Participiul pasiv prezent se formeazd numai de la verbele tranzitive,|* de
aspect imperfectiv cu ajutorul sufixelor <lM-, -eM-, -xM-, gi al terminaliilor
adjectivale. Sufixul -ou- se asociaz6 cu verbele care au tema prezentului in consoani,
de ex.: xec-mrt-uec-6w-ttil (care este purtat); sufixul -eru- cu verbele care au
tema in vocala -a-, de ex.; ddns-mu- ddta-em-od (fdcut); sufi.xul -nn- cu verbele
care au tema in -u-, de ex.: ap1fi-mt - ao6-fiu-uil (iubit) etc. Nu se formeaz[
participiui pasiv prezent de la urmdtoarele verbe: epemt (a incilzi), mnHymb
(a trage), nucdmt, estdmt (a crogeta), eepmima (a invirti), uecmi (a mitura),
utumu (a coase), 6pamo (a lua), xpwmt (a acoperi) fi altele.
$ 169. Participiul pasiv trecut se formeazd de la verbele tranzitive de aspecr per-
fectiv cu ajutorul sufixelor -enn-, -nn- gi -r-, la care sp adaugi terminafiile adjectivale.
Sufixul -eFH- se intrebuinleazd: t
,{i
a) cind tema infinitivului se termind in -n-, de ex.: nocrp6.a-mb-no- i;
cmp6-Ew-wil (care a fost construit); paspeutfi-mt - paspew-Am-alri (care a fost I
rezolvat);
b) cind tema infinitivului se termini in consoani, de ex.: npuHec-mu- trpn-
nec-€rn-rrft (care a fost adrs), npuaet-mrt-npuees4dn-btil (care a fost transpor-
tat) etc.
La unele participii pasivese schimb[ consoanadinaintea sufi.xului-exx-, de ex.:
c1epdut (a pdstra) - c6epexEuuctil, nopasfimt (a impresiona) nopazr.Euauil,
?
noerhcumo (a ridica) - nosiunewtbtil, uteecmrtmo (a inqtiinfa) - useewEunttil,
:
uazpadrtmo (a decora) - xaepaxa€nuofi, ymeepdilnlo (a aproba) - ymeepxN€unuit,
oceemirna (a iiumina) - oceeudunttit, ompy6{tnta (a tiia) - ompj,taeunwil, sa- ;i
xpetzitmu-(a intiri) - sattpennldunuil, uarcopurirza (a hrini)-nat<dpuneaawil,
'omnpdaumu(a trimite) - omnpdsnettnuit, nepeoecmri(a traduce) - nepeedpeuuwt"t, h trandafir inflorit, in floare), eomilmanruniudau"urc(un bdiat educat).
cmpuay (a tunde) - cmpfixeuuttil, crcocfimu (a cosi) - cxdseuuwit, cntecmft
(a impleti) - cnterduuoir etc.
Sufixul -un- se foiosegte la participiile formate de la verbele cu tema in -a-o -t-,
-e., de ex,: cddaa-mt -cA6.nanrsIft (f5cut), nanucAmu-sanricarmrrfi, nocinmu (a
,,i
insiminta) - noc6runari, paccuomp6mo (a privi) - paccudmpeauofi. 'ai
!1
'rj
Sufixul -r- se intrebuin(eazl mai rar, formind participii pasive de la tema ti
inflnitivului terminatd in -a-, -r-, -€-: -f,-: -6r-,ry-, -(Fr -nV-, -epe, de ex.: cuc6-mt
(a stringe) -ccrcttwil, e?fr-mu-asAruil, cne-mt-cndrofi, eittutnu (a vlrsa)-ari- 'a.t
,1
F (arzitor, part.) - eopituil (arzitor,adj.), euciwuil (careeste suspendat,part.) -
* Spre deosebire de participiul activ (prezent gi trecut), care se formeazi atit de Ia ver-
bele intranzitive, cit gi de la cele tranzitive.
x46
&r t
auruil, e*pvtmu (a sdpa)- atpunuil, nadlmt (a sufla) - na:dlTwil, paii'toi6'tii
(a nicina) - pasudaorwil, etimymt (a scoate)- st;tHytblil,e&mepema(a qter'
ge)- eimePrafi.
Spre deosebirede participiile active, care au numai forma lunga, participiile
pasiveau qi forma lungi gi forma scurti. La forma scurti participiile pasivetrecute
au sufixele -B-, -er-, -r- ii termioafiile adjectivelor scurte, de ex': aanitcaanoit
(pi'), pewtu'
(-aa, -oe, -we)-Han{tca:u(m,), uawicaw (f,), uanrtcauo(n,), nwdrcauot
uotfr(-aa,-oe, -tte)-pewdru (m.), peweui(f.),pewend(n.),peuen& (pl.), omxpitmwil
(pl.).
(-aa, -oeo-ue) - omxpdtm(m.), omxpiona(f.), omxpdmo(n'), omrcpdtmal
Participiile pasive la forma scurti nu se declin6, iar in propozilie au funclia
de nume predicativ,de ex.: Pa^dmarrnficana(6ydem,6utananucaua)yueauron
- Lucrareaeste (ta;P, a fost) scris6de eJev.Forma scurtd a participiilor pasive
la tinrpul prezeDtr{*r,folosegtemai rar in limba rusI.
(-an, -oeo'ate) (respectat)
I Reltneyi I citevadintre celemai uzvale:yeacrcdeawil -
ycat*deu (-a, -o, -w), tm6iuotfr(-an,-oe,-we): tto6titt ('a, 'o, -u); qeailuuir
(-aa, -oe, -we) (apreciat, prefuit)- tpniu (-a, -o, -ut); xpaniuotil ('aa,'oe.'we)
(plstrat) - xpauila (-a, 'o, 'w); nj',uuutit (-aa, -oe, -ute) (chinuit) - uitaun
(-a, -o, -tt); yzuemdeuuil (-an, -oe, -ue), (asuprit) -yeuerndeu (-a, 'o, -d) etc-
B. Trecerea participiilor la adiective qi subsfiintlve
nwbte u cyl4ecmsurne
(IIep exdd npua(icm:uils npu$rz(ime rbltue)
$ 170. Participiul ca formd verbali exprimdo acliunecare se efectueaziin tirnp"
Pierzind caracteristicileverbului (categoriiletimpului, aspectului,diatezei)parti-
cipiile devin adjective,desemnindcalititi aie obiectuiui. Ca participii. cuvinte de
tipul qaemjtuluit (inflorit), eocnilmantuit (educat) au determinanli (cuvinte pe
care le determind,le explicd), de ex.: 4eemj,quee ctg! pdtvt (trandafiri inflorili
in gr6dind), eoatrtmannotil. 666ylrrofi ud,tu.tux(bdiat eciucatde bunicd). Deve-
il
lil
nind adjective,participiiie pierd cuvinteleexplicative,de ex.: yaemitryanpdsa {un
i! Participiilepasivecu sufixele-HH-,-elt+- qi firS prefix, trecind la adjective"
;ir pierd un -p din sufix, de ex.: ctctipmwil e udcrte xapmifietv (cartofl prIjili
i in ulei) - acdpenwil xapmhfieaa(cartofi pr5jilD, ciLtetsarc 6 6dvKe oe1'pqit
ti4 (castravelimurali in butoi) - cotinue ozyp4tit(castravelimurali)' Dacd participiile
deacesttipau prefixe,ele pistreazdgi caadjectivedoide-rm- insufix, de ex-:
sancdpemrwile udcae xapmd$eao-satcdpetxotir xapmdfiem; gac6iewde e
ijl 66vxe oeyp4ir- sacdae$Hute oeyp46t.
Uneleparticipii, trecind la adjectivgiqi schimbi sufixul' Comparaii: zoplwuir
- euch,ruil(suspendat,adj.),mexfqur!(carecurge,part.) - mexfiutt (curgitor' adj.)
"+
}I
fi
&
1El -:',
;{ 147
H
 **- '*a*r,
cmohr\uil(caresl6, part.) - cmolquil (stitdtor, adi.) 6podhuuil(carehoindreqte)- lpaOOtarourufj'ra saBdAe sl\a6cre orrt6t. 5. B xruire, (orxp$rar) ua.
"
- 6podhtuil(vagabond, adj.) etc. EsaAqarofi crpaurlqe, fl Hauerl uurepdcryro qur6ry. 6. V xac r cag5irvrndro (pacu1'
Trecereaparticipiului la adjectivesteasociati uneori Ei cu schimbareasensului, n€rruafi) e Srohdro.u$ Qpyrr6rrtx 4ep6srer. /
de ex.: part. 6aecmfu4uilya c6nrue cner (zipadi strilucitoare in lumina 58. Transformali construcliile cu participiile pasive de formd lungd in construclii
soarelui)-; adj. 6tecmhryuil ycndx (un successtrilucitor); part. omrcpttmoe cu participii pasite de tormd scurtd.
ndcmectcu orrud(fereastri larg deschisn); adj. om$p&moerttlq6 (fa[d deschisd);
Model. IlpoaimaHHaa iraudro xurira - Knfira npouikiua .,lruoro.
part.-paccdaaH.ue vo uor(l ceuen6 (serninfeimprdqtiatepe cimp) adj.-paccd-
aHHuilssilr.A (o privire distratl); pafi. us6tanaasa6pervt nrriua (o pasdreloviti CAdnaxnas uv pa66ra; nocrpdeuxoe pa6<iur,rur 3gaufig; patl,arat v6ruqrxol\a
I
de un animal); adj. usfiilmasr6ua (o temi banalS) etc. s6ea; ynrlAergnfi nu tpuruv; paznrtrue ero ueprui.nf;tudmiroe ero voloxd; ycafli-
I Participiile pot trece gi la substantive,denumind o persoani sau un obiect. uanrrble s6r..rg ro.noc6; :axpt'iraa cecrpdfi ABepb; napfic6saFnrre xy,udxnuxou

i1 Comparafi:

Participiu
,{isovxa usrnany,ra sa eowddwux
Substantiv
.{6aovra aruanfla sa eoutidwux,
xaprfnrr.

59. Trntscrieli exerciliul, sco\fnd iitti propoz4iile au participii ;i apoi propoziliile

cu participiile transformate in adjeciive Si substarttive.
r x6vnary.nrog6fi. 1. Orpyx6louue Hac yqerrtrKr.i Bonrrf B KJracc.2. Bce oxpyx6rorqlie nosApanaf-

ril
iliili,..
(Feti{a a privit la oamenii care au intrat
in camerd.)
Pa6dvue, mpydht4uecnua Q66pnrax
(Fetifa a privit la cei care au intrat.)

Tpytdiryuecn Bcex crpar{ 66prorcx :a

mr sac c ycndxorra.3. Br.rciurufi na creu6 noprp6r 6rrn uanrican r,res6crnsrv xy.qdx-
auKoM. 4. Bucirque capir Cewupavf.u (6iiru) urupox6 rEsBdcrsrr s aHrIa.IEot'I
vipe, 5. TexSiuraaxa rcr pex5 saxoArbracr neAaler6 or.rdpoAa. 6. Teri.rdq soa6

frt. u sand4ax, 66prorcr 3a Mr,rp.

(Muncitorii,care lucreazi in fabrici 9i
uzine, lupti pentru pace.)
Mr,rp.
(Oameniimuncii din toate firile lupt[
pentru pace.)
pexrt 6uilt stcroi, 7. Epoxiular.6r<ono A6ua rdurra 6lur6 cr6pofi. 8. Ha s6urefi
jrnue ecrr n6cxonrxo 6poai.rux rdruex.

60. Traduceli' fu limba romdnd.

ii;ti',l L Haui uacc go6riacr 6necriu{sx ycu6xon a copernordxrasx tro ruvn6ctr.t-

l'l
rt xe. 2. C 6recriulravu or ca€s mag6uu 46norra noclraorp6la rra Mar6. 3. Ha ypdre
LXercttrrr pyccroro x:ur6 uu ra:yv6ru rlar6lu, ynpannfioruae grsfre.nrusrv naAex6Ivi.
4. B o.qndr'rpov6ue r vlrr6Jr, vro n cripofi Poccriia y novdulrxon 6ilrru yuparnf-
55. Forntasi participiile a) active ;i b) pasive la timpul prezent de la urmdtoarele toulne lnuenueu. 5. Mrr sudrn ero xa.xseroB6xa paccdnixoro. 6. Pacc6snnrrii s
verbe:

| ,1,
caa! var yxd rro-iirEn. ?. P6sessre nex6:nr s rdcnzrarie. 8. Bpaui oculrpusana
a) Aarl, 6ecnoxrirrr, xparuitr, prncon6ru, wecrf, croirr,' p6xeunoro^p lrory coladra.
b) pacxprra6rr, no4rfrr, :uo6rlrr, ynaxr6rr, 6pociiri, Aas6rr.

ll,li
irli
56. Formali participiile a) active ;i b) pasive la timpul trecut de la urmdtoarele
verbe:
a) npurdlrnyrr, o6parorArr, p acr6,nts, currb, ornpaBr.rrb;
***
VIII. Gerunziul (fleenpuudcmue)
b) pa:4rriuyrr, ornp6rlrtr, og€rr, nepenp6rurr, nepeaecri. $ 1.71.Gerunziul in limba rusd (ronopri- vorbind,paccras6n-povestiltd) posedd
lr,, l i

iliil.ii 57. Acordayi tn gen, numdr Ei caz participiile din paranteze cu substantivelepe care
le determind.
atit insu;iri ale verbului,cit gi ale adverbului.Insolegteactiunea principali, expri-
mat[ de verb. referindu-sela acelasisubiect.

l. Insugiri ale verbului

iiu,rit, Model. fl, re66 aana(nanfcaxuax) evep6 pa66ry. -.f
nuep:i pa6dry
re6d .ua;urianricaniryro

Ca gi verbul ile la. care provine,gerunziul poate fi:

i'i'
L MU nepedxanu n (uocrp6ennrrft) sa s6rueft 5i,ruue gona. 2. 0 (nocrynrir-
rrrufi) E4 Nrareltarri.{ecrzfi lfaxy.rrrrdr yuenurd r,vcdnw s ra:6rax. 3. 6par,4aJr MHe - tran"itiv sau intranzitiv, de ex.: fl quri.r (umo?) uamepdcuyroxnriry.-
uo.rllrirr (nepeaeg€nmrfi) c pfccroro qsrri6 c'r[xri. 4. Meiri nognaxdrvrRlz c r6so-
- {urin (umo?) uumepdcuyrorn{ry, .a eotruicorcat4umdmtt. On6 yarige,ra
(roro?) ortlil e cadi'.- Vsfiaen (xozo?) orq6 e cadit, ond now,tri x neuj,. Sau:.
14 8

ili
,,-i
149
 * lr
'+' cdl t ,,L/
'g 'i
-,&
Oni anno1{ryyrlr (ioiy?) ipifictam.-AnlIosfipyn (xouy?) aprricram, onit ''&
':6":
I ReSineyi:'lGerunziulverbului 6l;m, este 6fgy.ur. '$--
I
'.",:::
,.
,'' :. nodowtti K cr'ldHe; ,w
,,,4
Verbele: nrcdrr, pdrarr, naxdrr, uerb nu au gerunziu.
- reflexiv, de ex.: f rcrp6rnncR c yufimeneu.-Bcrp6ruoruaes c yvfimeteu,
,#
2. Gerunziul de aspect perfectiv se formeazl de ia tema infinitivului sau a \
a euj, cxasdta o sadduuu; fl ryurfuiacr e peri. - Kyuincr e pexd, n ertdem dil- e: timpului trecut cu ajutorui sufixelor -B sau -Blnf, (mai rar) dupi vocald. gi -url
xux eyciil; .; dupd consoani, plus -cr pentru verbele reflexiveo de ex.: yc.n$rmarr - yc.ndrula--r,
- cere acelagi caz ca qi verbul de Ia care s-a format, de ex.: Iar ramrlrienncq ; ycmimar sau ycafiuaom, rarcpdrrr - rarpdr-ri -raxpdrn sau 3ar{plrBrxfl, Bep-
cn6pro*r - 3annnrigca cu6prolr; t n]"T6cs- Bepf,v-Jrcr,repnf-rruucronpnuecrri - upuudc- rprnEcmn.
- poate fi de aspect perfectiv sau imperfectiv, de ex. : Ou pucler dou.-Pucjt, $
:11 Dacd tema infinitivului gi tema trecutului sint diferite, atunci este posibiil
dott; On HapllcoBdn dou- Itraprcon{a do,r,r. ii foroarea a doud gerunzii de la acelagiverb (de aspect perfectiv) - unul de la tema
li infinitivului, altui de la tema trecutului, de ex.: nsrcoxu-_vrr(a se usca) * r(rcoxnyr
2. Insupiri ale adverbului 5i rrlrcox - nfrcoxmt, muep€rs (a inchide) - ralepdn ;i rdnep - rilepuru.
In cazuri mai rare, gerunziul de aspect perfectiv se poate forma de la tema
- Ca qi adverbul, gerunziul nu se schimbi dupd gen, numir 9i caz, Joaci in
propozitie rol de cornplement circumstanfial, ardtind imprejuririle in cafeEpF viitorului simplu cu sufixele -a (-s).
=
trece aciiunea, R[spunde Ia urmd-fddFeie intreblri: nax? rcorA6?uoreruf? rpn
nax6u yc.n6nna?,de ex.: Ou ituum (rcarc?) nonroprir-El invali repetind. Bofigi
I nqinqi I citeva gerunzii de acest fel: qrorrr (citind), npnpi (sosind),npnrecri
e cad, ou cpdsy yeilden om\d (xoedd yBIiEen orq6?) - Intrind in grddind, el l-a
dar pi npm€cm (aducind), yrr64r dar 9i yrflerur (vLzind), yc.ndrmadar ;i
vizut dintr-odate pe tata. )tKer6nomdoxuymo,onnodxatez6pot(noueujnodxaa?)-
ycndrrrlBrrtt (auzind),
Dorind sd se odihneascd, ei a plecat la munte. for6nncr xdacduil deua rc ypdraa,
aH cmar ycne^dtoup^4 ),qeHurcdu (npu xax6u yctdauu? (in ce conditii?) -
- Pregltindu-se in fiecare zi pentru leclii, el a devenit un bun elev.
Dupi cum se vede din exemplele de mai sus, gergp?ig!Jsjggllglggggggg
Ia verbul-oredicatdin orooozitie. ardtind o actiune secundard.. $ 173.B. lntrebuinfareagerunziilor de aspect imperfectiv
gi perfectiv
A. Formarea gerunziului (O1pasoednue ileenpuqdcmurt)

{ 172. 1. Gerunziul de aspect imperJectiv se formeazd de ia tema prezentului,

cireia i se adaugi sufi.xul -a dupd consoaneie guierdtoare (uc, u, ut, u1) sau -t
in celelalte cazuri, pius -cb, pentru verbele reflexive, de ex,: pa6rirarr-pa66ra-ror
Ba6rirax; roaoprira - rorop-ir, roaopri; cn{rnrarr - cmirur-ar - c;rirmal ctre-
ulrirr - cnerr-4r - cneur6l rcrperirrcn * ncrpexd-ror-cfl - ucrperdRcr,q ,nro6o-
odrrcn -,rro6j-rcr-cr - ;rro6jncr.
Exceplie fac verbele cu sufixul -na-. dupi rddlcinile Aa-, 3Ea-, cra, ale ciror
participii se formeazd de ia tema infinitivului, de ex.: ganirs - gao{a; yrna-
oirr - ysuanir; paccraa{rrcr (a se desp6rli). - paccranixcr.
O seriede verbe imperfectivenu au gerunziu:
a) verbelea ciror riddcinl la timpul prezentesteformati numai din consoane,
'rle ex.: crcdama- utlym, numb - nbnn't,Mumb - wbtum;
b) verbele terminate la infinitiv in -vr, de ex.t net4b(a coace), uceuu (a arde),
.6epdua(a pdstra), aow (a putea) q.a;
c) verbele cu sufixul -xy-, de ex.: cdxuymt (a se usca), udxnyma (a se uda),
edcnymt (a se stinge) E.a.
-t)u
Gerunziui de aspectimperfectivindici o ac{iunecare are loc in acelagitimp
cu acfiuneaexprimatd de verbul-predicatdin propozilie, de ex.: Idmu u1i,r
I
no ylrutle qnefcs- Copiiimergpestradirizind (In timp ce merg pe stradl copiii
rid. - ac\iuni concomitentela timpul prezent) ; fiimu vtrrr no ytutqe cuertcv
(acliuni concomitentela timpul trecut) ; ldmu 6fgyr udmi no faut4e cvrefic-.
(acliuni concomitentela timpul viitor).
Gerunziul de aspectperfectivindicl o ac{iune sS.virqitdinaintea ac}iunii ex-
primate de verbul-predicatdin propozilie, de ex.:3artinsrB nuchnuynpatcuduun,
aw 6ydeu cuorp6n meteailsop-Terminind de scris exerciliile(dupd ce vonr
termina de scrisexerciliile),noi ne vom uita Ia televizor.
$ 174. C. Construcfiagerunzial[,( leenpuudcmuuito6op6m)
Sensulgerunziuiuiin propoziliepoate fi iotregit de diferite cuvinte cu rol de
complement(direc! indirectsaucircumstangial),de ex.: Peuril ra,qdrn,ou nowt,t
omdoxnjtmt-Rezolvind (dupdce a rezolvat) problemele,s-a dus (a iegit), sd se
:ti
l
'::1 15t
;i ..
:i
-;J --
-: i t : : ' . j
 -"odihneascd.2. ,3aflnnriscr...cn6pr'our..
ou yxpenaiem"''caoE.. adopdaae;=F.,racticlnd
sportul, el tgi tntdregtesdndtatea.3' Crfinr n yl66nrrx np6c.nax,ourhuefiao6ecd'
,doeanu-Sttnd in fotolii confortabile,ei discutauaprins.
Acestg.grupuri db cuvinte care stau pe lingd gerunziu,limurinduJ, impreuni
cu acesta,poart6 numele db construclie gerunziald.Construcfia gerunziald,,ca
qi in limba romAnd, se desparte prin virgule de restul propoziliei, de ex.:
Sosnpaqixcr ,qonr6fin ourhedcenoflecidoearu-lntorcloilu-seacasi, el discutauvesel.
j
ADVERBUL (Hap6rue)
i
,
t I-

-r,xerctlu
61. Formali gerunziulde la urmdtaareleverbe:
Pa6drhru, uarrnc6rr, 4arr, gar6rrn ronopfrr, cras6rr, orxprrrirr, orxpirrr,
*pocrftrca, upov6crr, npouftarr, npuiarrt,ynrigerr, sanep6rrca,ynn6wcx,,pac-
qoecrri, ucv6rryru, y:Nan6rr,
,62. Cititi gi traduceSipropoziqiile. Explicayifolosirea gerunziilor de aspectperfectiv
Si imperfectiv, raportinduJe Ia acliunea exprimatd de predicatul propoziliei.
1. Ilrr6r s6Brrft TeKcr,r rcerA6 sutrricrrsarcnessardl\crec.noe6.flporar6a
qrou6n,fi re66 paccraxf o r€u. 2. 3arprrr6r oxud,on6cvrorp6nana jnuuy.3axpdrr
onr6, on6 nem6 cnam. 3. OrArrx6r ua u6pe, oarl uoceriT rce rypdprrr no6ep€xu.
Orxoxn:i-sn6cJre9$6MerroB,rrrrrn6uanu6nsrr gartr\46rscq.5. Paccr6srraaxrercr,
ou cuorpdr Ea Hac.PacbxageB TeKcr,on ce.nra n6pry.
63. Transformali una din cele doud propozi[ii ale frazei in construclie gerunziald.
Model, Onu 6&tu ucnj'eanu; ort{t ecn Hotrbue cndnu.Ej'dyuuucnjzaaut,ou{t
Bc,oHoubue cndn:l.
1. Ou6ycn6naog6rrcr 6drcrpo;on6rdrrula sa irrqy. 2. Bceo'lefnncr rp6vxo,
xorg6 ycrdrrranue€ paccrie. 3, Mrr cnerurirzgorradff,nororr4isro 6ofrucr rpouir.
4. Omi orAoxnirrn u co6parfcr yxoAr:rrr.6. Ecnr.rx repnlfcr r<n6"repy,n 2afr.fi
,r re66. 7. O,drtcvefnucl, xorA6: ncuoIr.0nr6nno .q6tcrue.
;{Traduceli'
1. Auzind un zgomotin curte, am iegit si vid ce s-a intimplat. 2. Rezolvind
rn flecarezi problemela matematici, vei deveniu-ii bun matematician,3. intffi-*-
cindu-se de la spectacol,el a gisit acasi musafiri. 4. Yindtorii povesteau,stind
'in jurul focului. 5. Stind la tabld,'el a incercatsd rezolveproblema.6. Rezolvind
problema, s-a dus la locul sdu in bancd.
$ 175. in limba rusd, ca gi in limba romAni, adverbulsti de cele mai multe ori
pe lingi verb, caracterizind ac;iunea, de ex.: ctj'wamt runudte,runo, nucdmu
rpdnnmno. Mai poate sta pe lingd substantive,adjective sau chiar adverbe"
intregindu-le sensul, de ex.; dopdzarlnepla (drumul inainte), 6ter;- xopdwufi,
corepurdnuo edpuo (perJectadevdrat).
Adverbele se formeazi:
a) cu ajutorul sufixelor -o- sau -e- (mai rar) de la adjectivecalitative,de ex.:
xopdtuuil- xopom6,fithcmpuil-dtrcrpa, {tcxpeuuarT-ricxpeme, sau cu -r-, de Ia
adjectivelede rela;ie,de ex.: meopemilaecxui - reoperfreoorg
b) cu ajutorul prefixului no- gi al terminaliei -oMy, -eMy, de la adjective
calitative (la cazul dativ), precum gi de la pronume, de ex.: ndewil (adjectiv)
-uo-n6rorvry (adverb),no imouy (pronume)- noirouy (adverb);
c) cu prefixul no. gi sufixul -n-, de la adjectivelede relafiegi posesive,de ex.:
$panqyscxuil- no{panqygcxu, orqdgcnaft - uo-orqrfrscnn;
d) de la cazurile oblice ale substantivelor,numeralelorsau pronumelor,cu
(sau firi prepozilie, de ex.: admo-adwu, uouu-u6'*to, c wadta-cuauira,
(mai intii), e dede-sw6e (de doud ori), ca 6cer4-coBd6M (cu totul).
Clasificarea Jdverbetor
$ 176.Adverbetre sepotimpirfi in urmdtoarelegrupe:de mod,de timp, de loc, de
md,surdp grad, de scopqi de cauzd,in preilieativepi pronominale.
I. Ailverbele de moil (napduun 66paaaddilcmaa.a/rispund la intreblrile:
rcuc ( eum?T,narcflr66pasou? (incefel ?);V,ailmehuuqaaoeopfimrp6m<o(r<ax?)-
Profesoara vorbeStetare; Onil 6ecddoeawuo-gpfxecnn (xaxilu66pason?)*Ei
discutauprietenege.
I R ll*ll 1 Formele scurte ale adjectivelor nu trebuie confundate cu adverbele
de mod. de ex.: J/mpo ficuo*Dimineala e sen:ind.(aici ricno este adjectiv la forma
) scurtl). Ond rtcno eoeopilm no-p!,ccxu-Ea vorbegte elar ruseste (hato uci este
adverb de mod). Oaepo cnoxifino*Lac,ul e tiniqtit, (cnorcdiluo este adjectiv).
,{Cmu paseoedpueanm cnor6fiso (cnoxfiilao este adverb).

x.52 153

S- t d/"t - , ,,]Ji"$-
^
c1l f \, t-*
" itu"s.\r/*
^$,*-u.
i:,e-'. {* f
 l
I
t

t. I
ei""rb"n,"*"," de la adjectivele .calitative au -grade.=de com.parafiei.-.:--,.'-
Gradul comparativ al adverbelor nu se deosebegteca formi de gradul com-
parativ al adjectivelor (vezi $ 64). Comparagi: Ceeddnn cdanqe iyte- Astdzi
(obligatoriu), aeawi (tw se poate)';
: l.: 1,.. :l:-

ueotxodrtuo
:a

(e
' :: ' '
.. .. -.:.1:..:.--l:.. -

necesar), o1asdmeaYHo
, -: : . I l

t
d) timpul actiunii, de ex.: ffopf uau dxamu-E timpul sd plecdm. EwE
soarele este mai luminos. Cezddun ct)tuqe cedmum fipue - Astdzi soarele
pano'if\itiiiii-Edevreme sd prinzim. Din aceasti c4tegorie de adverbe fac
Iumineazl mai tare (mai viu).
parte gi ndsdno(e tiru)u),epiaa (e tinpul).
ln irima propozilie, Apve este adjectiv (ta gradul comparativ) pentru cd si: Substantivelesau pronumelein construclia impersonald (subiectullogic) stau \
referE la substantivul c6twqe, in a doua propozilie este adnerb (la gradul compa- in cazul iiativ, de ex.; Mrfun urcy nn6xo - Biiatutui fi esterdu; B*r ne iiiodno?
:l:ll.
rativ) pentru cd se referl Ia verbul ceimum. Ca qi la adjective, al doilea termen al
- I,[u vl estefrig.?
comparaliei se pune la nominativ sau genitiv, de ex.'. Epam nilwem rpacriree uenf La timpul prezentadverbelepredicativese folosescfiri verb copulativ,de ex.:
(reu r). - Astdzi e ger; B eaedne gfrrrro-ln vagon e z[pugeali.
.Ceeddna uoprSruo
Gradul comparativ al adverbelor poate avea prefixul no-, care di. nuanfa fidaywxe tt6xo-Fetei ijeste riu. La timpul trecut gi viitor se adauee ver.luf
de ,,pulin", de ex.: IIuwfi no6wcmpde- Scrie eeva (pufin) mai repede. laeopil 6rru la forma corespunziitoare,de ex.: (la timpul trecut) Buepd6,hnorrrop6eno -
aoepduae-VorbeSte ceva (pufin) mai tare. - Ieri t fost ger; B eaedne6drlo .ffmno -In vagonera zipuqeali. fldeywtce
Gradul superlalir se formeazi de Ia gradul comparativ cu ajutorul pronumelui
6drro nr6xo - Fetei li era rlu ; (la timpul viitor) 3dempa6{ner uop6rno- Miine
ncex (cazul genitiv de la pronumele cce), d,e ex.: On 6ecrcim 6rrcrpde Bcex- va fi ger. B eae6aedf,qer dmro - ln vagon va fi zipugexlil. leaytuxe 6!g*
m6xo - Fetei li va fi riu.
- EI aleargd cel mai repede (mai repede decit tofi).
Observalii.
1. La timpul trecut verbul copulativ se pune la genul neutru, iar Ia timpul
Adverbele predicative ([IpedunamileHbte Hapdvun) * viitor - la pers. a III-a sg.
2, Uneori, in locul verbului 6wmu se folosesc verbele cmaHo*rtmbca-
cmamo (a se face, a fuveni), de ex.: Cmdto mena6-S-aficut"cald: Cmtn6
$ 177. Exis6 in limba rusi o grupi speciali de adverbe,carejoaci rolul de pre- eumca menad - Se face cald.
dicat in propozilii impersonale.Ele se numeseadterbepredicative, Cind adverbul predicativ se combinE cu verbul, acesta din urmd sti la infi-
I. Adverbele predicative arat5.: nitiv,'de ex.: Ery' riofmo o"d"" no-pltccrcu-Lut ti este grer si pcrie ruse|te.
a) stdri 9i sentimelte "opqgggti,de ex.: Enjt x6to+na- Lui ii este frig. Mdae 6j,dem npnirno nfrem me6A - Mamei ii va face plicere si /e vaili.
Ceadduauaa dqevo n6ce,ro- Astdzi sintem foarte veseli.Astfel de adverbe Dupd adverbele eitdno(se vede), rcarc(a-i pdrea r[u), ctt]tutrto (se aude) com-
mai sint: mentd (cald), arcdptto (foarte cald), 66mno (d,arercs),pddocm*o plementul st6 in cazul acuzativ sau genitiv: He cn[twno uyua ({en6 ue cttrwuo?) -
(bucuros),epj,cmuo(trist), cry'vao (plictisitor), uumepicno (interesant),mpj,dno - Nu se aude zgomotul| fulue ucano er6 (Kor6 me6€ crcam?)- Imi pare
(greu), rcexd (rgor), cnewnd (caraghios),cm&dno(ruginos), npuhmno (plicut), rdu de el.
Adverbele predicativeformate de la adjective calitative, terminate in .o-, au
rcao (lene), xa,ru (pdcat) E.a.;
grade de comparalieca Ei adverbelede mod, ie exemplu,gradul comparativ: B uodit
b) fenomene ale naturii gi caracteristiciale mediului inconjuritor, de ex.:
xduuame cnera6e, qeu e cmoltdeofi-fn camera mea e mai multi lumini dectt
Ceeddunxrl;roAuo- Astdzi e frig. .B rcLuuamerenrn6 - In camerd e lntuneric.
in sufragerie. $i la gradul superlatir': Mtittoaury 6*to rpy4g6e Bcex-Bdiatului ii
Din aceastlcategoriefac partegi adverbeie:. ceetntd(luminos), npoxnddao(ricoare,
era msi greu declt tuturor celorla\i. Ilpnfrnee ucer6 66lro e zoptix - Cel mai
rdcoros),cdmteuuo (insorit), uopieao (geros),npocmdpao(spa{ios),ceo66duo (liber), pldcat a fost la munte.
mdcno (str:imt), dltwuo (indbugitor), nj'cmo (pustiu), mfixo (liniqtit), wluno
(zgomotos),nilxo (rd,t), xopowd(bine)q.a.;
ra
c) necesitatea,posibilitatea sau imposibilitatea sivirgirii ac;iunii, de ex.: LXerctilr
Hfxro npouumdmtmexcm- Textul trebuie citit. ML6zrlao yilmil? - Se poatepleca ?
HenosM6xnonucdmo darcmpde-Nt e posibil sd scrii mai repede,Asemenea l. Copiali propoziliile ile mai jos ;i sub[iniali cu o linie adjectivele la forma scurtd
Ei cu doud linii adverbele de mod.
I Ubele gramatici le consideri o categorie gramaticald aparte -,,categoria sterii" 1. Cerd.qur rlEproe r"r6pe ?ra peri ncerAi req€r cnor6ftso.
{xarer6pur cocroirnr) -c-uor<6$1ro..2.
3. Fenr6nse 3atesv Oui np6alurgo roropfr.5. Crasra o iiri6a{ti
T_41*rurrro.4.
154
155

J
 .'* .=# ,;;..* .- ="'.;.'.,.'.',.'- '''.',.* .,.""l .,^ '".";'-*..,:,''];i.:-.j:" .
u pt'r6xeprpgd3ra. 6. Ea6rrlria paCCrdiiiianaci6tiii.j*g!ri#,1*'r"t
".e
cnlwatu e€ruurrdre4F4_o-.7.
.
Tuxduovr, nposp6'ruo
."fudry*t:*i9
n66o.8. Jlro6n6 re6f, vof
PdAnna,rury6ox6a cfnrno!
. ;=T-'
2. Formnli adverbede mod de la urmdtoareleadjective.Ardtali gradelelor de com-
paralie.
Model. xop6ntufi- xoporu6* rf.rrue - 4iuure ncex.
Xopdnuft, rec6arrft, iurrrfi, crtnuwfr, cr€urrft, rp6t"rrui, xp6nxut, rirxuft,
naoxdfi, ndrxufi, gopor6ft, Teunbrfi
sHn]ta6rearnbrft, , xoa<5guuft.
3. Formali propoziqiicu adverbelede mai sus la gradul comparutiv;i superlativ.
Model. OE rnfvureronoprLr no-p1iccrz,rIeM,I (veryf,).Ou ronopfr uo-pyiccrul
;rlivme rcex.
4. Indicaqi adverbelepredicative din propoziqiile de mai jos.
l. Hapr rrarorA6 ne crfvuo. Orxp6ire o116, r rdvnare ajuuro! 3. Kpyrdrvr
6uro ulxo, aex6pro. 4. Tp;iano 6f.qernanrB 5ru Asu. 5. Hesorv6xso erd nonfrr.
6. !6rtl'a nop6 goudfi.
5. Traduceli in limba rusd,
1. ln jur era intuneric,nu se vedeanimic. 2. Se fdceatot mai cald gi eu md
gribeam spreacasb. 3. Soarelea apus.E timpul ca copiii sI plece.4. ln camerd
era curatocaid gi pidcut. 5. Cum se poate ajunge in centru pe jos? 6. Vorbegte
ceva mai incet, tata doarmein cameravecinS.7. Trebuie s5.trimitem telegrarna
de felicitarechiar astdzi.
Adrerbele de timp lHapduun epdueuu)
g l?8. Rdspund la intrebdrile norgri? - cind ?, cxdtrerco npdueun? - c:it timp ?,
na rarc6e sp6vLn?- pentru ctt tirnp ?, rcax v6cro? - cit de des ?
l. La intrebarea rcorA6? rdspund urmitoarele adverbe: !,mpoa (dimineaya),
dntu (ziua), advepou (seara), uivun (noaptea), suudit (iarna), eecndil (pri-
mdvara), aimou (vara), dceuaro (toamna), euepd (ieri), nosaeuepd (alaltdieri),
ceeddna (astdzi), sdlmpa (mtine), noc.oetiempa (poimtine), odud:scdot (odatd),
daend (demult), neddouo (de curlnd), pdnowe (inainte), mendpu, ceiladc (acum),
cpdzy (dintr-o datd), mepad (de prima datd), cuaudtta (de la inceput), nomdu
1i6
'l', (apai),piho (devreme), ndtdno (tirziu), crcLpo (in curind), edepeun (la timp),
-- . ecC.edd(totdeaina), o6&,auo (de obicei), uuoedd (citeodatd), nocmohuHo (peimal
,roi1 q^.. De ex.; 36rrpa y uac ypdx p!,ccxozo nzutrcd(xozdti?)-tr;41iiae avem
... Iqc1ie dq limba rusd; 3auffi utt xamdeuca ua xonurcdx (xozdd?) -Idrna
patindm.
2. La intrebarea cr6,nsno rp6rvreuu?rdspund adverbele ddrco (mult timp) gi
ueddaeo (puSin timp ), de ex. : ,{6.nro ouil sanuud,,nuca cndpmou (cr6nrxo
rpdvenu?) - Mult timp ei au Jdeut sport.
3. Adverbeie uaddiazo (pentru mult timp), uenadLttzo (pentra pulin tinp),
uaeceedd (pentru totdeauna), uaedr<u (pentru vecie) rdspwd la intrebarea na
rar6e npdur? de ex.: Oau ydxanu nenag6.rro (ua xarc6e epdun?) -Ei au plecat
pentru pufin timp.
4. La intrebareaKaK ufcro? rispund urmdtoareleadverbe:udcmo (adesea)
pidxo (rar), eaceuwj,muo (nouuaj,mno) (in fecare minut), earceudcao (la
fiecare ord), euceDudeuo (tn fiecare zi), eetceueddnouo
(tn fiecare sdptdmind),
eilceudcaqHo(in fiecare lund), eacezhdno(in fecare an), de ex.: Exer6go ndwa
cemal dsdumua nipe (xax adcmo?)- In fiecarean familia noastrdmergela mare.
Acesteadverbearatd,ci acliunease repetd,de aceeaele sefolosescin propo-
zilie cu verbe de aspectimperfectiv.Tot cu verbede aspect imperfectiv se mai
intrebuinfeazl Ei alte adverbe de timp a: ecezdd,nocmoiauo,o6*uuo, o6orc-
uoaduao(deobicei),uuozdd,ecEepdun, (neincetat),de ex,: O6ilrcno
uenpep&euo
a rcr6srn ypdKu e noiil xduuame*I)e obicei irni pregiteam lecgiile tn ca-
Adverbele de loc (Hapduun udcma)
$ 179. Adverbelede loc r6spund la intrebdrile: rae) (undel), de ex.: Tau pti66-
maemaoil dpyz- Leololucreazd prietenulmeu;r<ygifl(incotro), de ex.: .E udy;
aou6i-"Eu merg rcrsil ornj.qa?(de unde?),de ex.; Kmo esn.nuaq orci)xa?-
- Cine a luat mingea de aici?
lntre adverbelede loc carerdspundlb cele trei intrebdri: ede?xydd?omt<yda?
existd de cele mai multe ori o corelafie.Comparapi:Taupa66maem6pam(ede?);
.8 udy rypit ( xydd?); On ud2morrfaa ( onxyda?).
in linrba romin6: Lcolo lucreitzdfratele (unde?); Eu merg (intr-acolo)
(incotro?); EI vine de (dintr-) -acolo '(de unde?)
Urmlrili corelalia dintre celetrei coloanede adverbe,in tabelul dat.
r57
 ll orx j,qa?
6

m1tm, sdecu {aici) grcdd {incoace) omabda (de aici)

mau (acolo) nrydd (acolo, intr-acolo) omtn!,da (de acolo, dintr-acolo)
nuedi (nic5;ieri) uurydd (nicEieri) uuomxyda (de nicdieri)
adede (nu-i unde) adxyda (nicdieri) niomxyda (de niciieri)
edd-mo * (undeva) xydd-mo* (undeva) omrc!,da+no*(de undeva)
edd-nufydo (undeva) rcydd-nufydd (undeva) omri'da'nu1Yda (de undeva)
ede-tu6o (undeva) xydd-au6o (undeva) omxi'da-tu6o (de undeva)
aesdd, acbdy, noeobdy (pretutindeni, omoeubdy (de pretutindeni, de peste tot)
peste tot)
ddua {acasd) do.tr,roii(a.casd)
cadaa, uattdao (la stinga) uo.tdeo, eaiao lla stioga)
urpdea, uanpdeo (la dreapta) uanpdao, enpdao (la dreapta)
onepedfi (inainte) anepdd (inainte)
nowdri, crridu (in urmd) uazdd {inapoi) ctaOu (dinapoi)
naaepxj,(sus) uaedpx, oaep.r (in strs) cag?xl'(de sus)
euusi, $os) euue (ir jos) cnrtty (de jos)
-
enymp1i (induntru) 64)mpb (indintru) tutrrympil(dinduntru)
cnapyxu (afard) uapi'ucy (in afari) cnap!;rcu (din afard)
datexd (departe) darcrcd (departe) usdanexd (de departe)
adatfi (in depdrtare) elaat (in depdrtare) iledaau (din depirtare)
eesdd, ecfidy (peste tot)
Observagie :
Deqi tdspund la intrebiri diferite (rae? xya6?) se traduc in lirnba romAnd lafel ddua (rae?) *acasd qi donhil (ryn6?) -acasd;
anepedfi(r.qe?)-inainre qi-enepid (ryaa?)- !nai{9 E.a.m.d. Sensul de loc sau direclie este in funcfie de verbul propoziliei,
de ex.: On pa66ra* (zde?) g6ur; Onugfr (rcydd?).qorur6'ii.
* Sensul particulelor -mo, -ttu6jdt, -,ui6a a fost ldmurit la capitolul
,,Pronume nedelinite" (vezi $ 97, 98)

xss$8"-g$[y$[g$sEgf
$;E FF$ ;HE E €:E-l F
*€Fs
u.i$.i*
iisti$iieugu.E l$'
sfi:
$$s
s i€ i $:$
$ $t s $ lg li$s[$
€ s i F$
E Es P ;:FSf;i g$1 8s -
FsR$Fi+iF
Fil*is:
s,s[$i
F$F$E*i *is;I ii $tE:$iF$$ E'3$Ef,s $
ll €fl
Fsi;r$!Et€.i€i:g
:.8$ s F"€.;$
FH ;t$Is

li*rr i$$$[
$s$g gfi g$ E e:FI F!c.Hi3!

ii Irsl €ss$s , g$EE*.

iiisfli$$$$ig$sif,a $;$E $&fi;.Fg
$
g.a'is;i ;$ EfEg:;, $
B$$iiFii$fl'$gFiii e € ; s E ; E gt'i
t r $, ilF 8E'E'5f .8;

t__-.'.
 ilI
I,
s,
ll' Ailverbe de mdsurd ;i glad,
Adverbele in combinalie cu verbe cu adjective cu adverbe

ii: OIEHb 6ueuoap6ilt 6aeuuxopdwuil dvena xqpowd

(iubea foarte mult) (foarte bun) (foarte bine)
cmluxou dailanuil
dqeaoueueriliacn dvexo 6otrou6il daenu wmepdcno
(prea lung)
(s-a schimbatfoarte (foarte mare) (foarte interesant) (a obosit prea mult
mult) ca se...)
6aeut eonuvemca 6ueuapad 6qena ndsdHo oa cn)wxou ugaenrla- cttiwxou eucdxuil
I
(se emoiioneazifoarte (foarte bucuros) (foarte tirziu) ca, 4md6bt ... (prea inalr)
mult)
I undzo audzo sndent
(gtie mult)
(s-a schimbat orea
mult, ca sd...)
c.ailwxou ms|pddil
(prea tare)
on noqmt sa66La nowni fiiauii
un6eo nouoedcm (aproape a uitat)
I
! tlirro
(ajutd mult)
udao aumdem.
oa noqmrt rdaqun
(aproape a tenninat)
(aproape alb)
novmri udeufi
(aproape nou)
ii (citegtepu{in)
ou utitto ugueuilrca cttocrctirnoelade edede6dnwe
(s-a schimbatpufin) a pune in doui, (de doui ori mai
i xeawdeo on ueandzonopa66manueaudeo mpydnafi
(a lucrat pufin) (pu{in greu)
neundzo 6&cmpo
(putin cam repede)
a indoi)
yEerrrrqumb
smp6e
mare)
smpoe d(ilrbwe
p] ne*mdzonozo^opdtr, ueundeo eenh< neaudeo pdua (a mdri de trei ori) (de trei ori mai
t
s.
(a vorbit.pulin)
. I
(e pulin prea mare)
oH Helduoeo no4w11an I aemfizo wupdrc
(putin cam devreme)
neaadzo 6orcmpde
lung)

h
evitneepowtpe
(a citit putin) (e pulin (cam) larg) (pulin mai repede)
(de patru ori mai
I
qymv4ymb vymb ycm(M I uyrnt edpuxutt ui,mo-aj,nt no- Iarg)
(uyma) (am obosit pufin) (foarte pufin amar) ainoue
| (ceva-cevamai mic) zoptisdo wit4e
.l
qymb-uymb omooxilyl (mult mai des)
ujtmu pdnwe
(m-am odihnit foarte (un pic mai devre- eopdzdo zoptitdo eeceltie
pulln] me) (mult mai intere- (muit mai vesel)
sant)
clreeKa on crczxd yddpu,t cnezxd ycmdaotil ou dadlcrcduvumdr
(abia) a lovit (ugor) (pu1in obosit) (a citit de doul ori)
coScen4 coecdu (coeepwduxo) coecda udeuit ,orri.*f,,inodro
sa6&rt (absolut nou) (rece de-a binelea) on mpilcrcDunpuxodila
(am uitat de tot, (a venit de trei ori)
complet) on vemttpeucdwnuctiu
coeeputinno coSepueHHo He Jrcoalt coEepweHHo nPae
coeepudnao edpuo (a scris de patru ori)
(n-a asteotat deloc) (are perfectE drep- (perfect adevirat)
')
tate) coeepwduao Observalii.
l npdsutuno
l l. Nu toate adverbelede.misuri qi grad se pot
(absolut corect) combina cu adjective gi
docmdmoraao oH
l docrnamorrno cil,,to- docmdmormoxo-
adverbe. Adverbelezopdtdo gi evdmeepoiu
se combinI cu verbe.
-oocmanloqHo I 2' Adverbul 6ueause combin' doar cu uncreverbe
pqoomar I uvtit powd
lvezi taueiul gi atunci se
(a lucrat destul) (destul de puternic) (destul de bine) traduce prin toute mart. yerbtr usuenthnoca(a
| se schimba) se asociazd cu ad-
or7 oocmamoaHo docmamoquo 6otu- docmdmovuo verbele6ueao(na cv uu6eo) gi udao, de ex.:
npusbtK
I ond oqe*b ugtteuiuact_ Ea s_a
I wdil ceemnd schimbatfmrte mult; Ond ufuro ueaeatiuacu*
(s-a obignuit destul) | (destul de mare) (destul de luminos) Ea s-aschimbat pulin,
3' Adverbul aeuaLeose asociazi cu verbe de aspectperfeitiv
) on docmamorauocnal I docmtimorauo wu- cu prefixul no-,
(a dormit destul) care indici acfiuneasdvir$itd intr-o micr mdsuri,
| pdxuii i" Mu, re*nio oo ,ou*
i.i' (destul de larg)... plnu no meaefidnl- Noi ant stat pulin
dc vorbd la "".,
telefon.
I
I 11 - Gramaricalimbii rusc dc uz pcolar c, _
J t5g1
16l

il:
 *
Adverbele ile scop gi de cauzi (Hapdaua t4ittu u npun nurs ffi
i8
Observalii
rff I . Traducereaadverbelorestl oateta capitot.r"priuitou.. r"
$ l8l. Adverbele de scop rispund la intrebarea aat6*{! (de ce ?). Cele mai uzuaie ,.ro.oiu..
adverbe de scop sint: samda (de aceea), udsaqew (inutil), uapduuo (intr-adins),
$
i-
2. Sensulparticulelor-ro, -uu6yi,ur,nde-, -nrl6o este dat la "o".roo.
capitolul: pronu-
de ex.: H6raqeu xodirma mydd- N-ai de ce sd te duci acolo. mele nedefinite.
Adverbele de caazd.,rdspund la intrebarea uorenrf (de ce) ?. Acestea sint: Adverbele negative cu particula nn (uur,u6,Hwcy4detc.) se intrebuinleazd
nomou! (pentru cd), noomoay (pentru aceasta), de ex.: IloSronry on aenrt u in propozilii negativeunde exist'dsubiect,iar cele cu particula ue (u6r4e, u6-
cnpocila - Pentru asta e/ m-a gi intrcbat. \
xy.qa etc.) in propozilii impersonale.
Compara{i: Hura6 I ne aaw|,t. dp.vea-N-anr gdsit niciieri un prietetx; Mue
w[rye uutrinta ead - Nu am unde sd-l sisesc.
Adverbele pronominale ( MecmouudtlHbleHapAun)

$ 1S2.O parte dintre adverbele ardtate mai sus nu denumesc insugirea acliunii sau
a calit6$i, ci doar o semnaleazd. Acestea poartl numele de adverbe pronominale,
de ex.: Ox udEm rygi - El merge lntr-acolo. (Adverbul nrydd nu arati' o anumitl Exerci[ii
direc(ie a ac{iunii, ci doar semnaleazd existen{a acestei direcfii).
Ca Ei pronumele de la care provin, aceste adverbe poartd. numele de adverbe
9. Trarluceli urmdtoarele tmbindri de cut,ittte.
interogative (aonpocilmettuwe uapdvun), demonstrative (yrcasdmetuuorc),negztfue
( ompugimeauuale/ neilefinite ( ueonpedetttuuorel gi alteie.
l. O.reHrrpfanui, c.nfurxov rpixsrrfi, gocr6ro.*ro rpj.{irbrfi, corc'6rra
rpfE-
ultfi; 2. Co*c6v sa6trn, novril sa6*.n,vyrr ne sa6ul; 3. 6cegb rnobii;r,cnriurronr
Adverbe interogative <iemonstrative negative nedefinite
n:e'6un'-4. 6'{em gnrirnrrfi, clriurolt Alrlnurrri, neundro .unrilrsrrr?;5. Oqesr
piro, neundro pduo, qvrr D6utrue,cosc6rap6xo;.6.Baroe ;l1iurue,rop6:ao ;ryurue;
'de loc ide, xydd, mau, mydd nuedd, zd6-mo, rydd-mo,
7. Coneplr€uuoo,4nr6rbno,couepiudnnor6prlo.
omxj,da ommj'da, uuxydti, omrci'da-mo,
sdecutmy,m, uuontx!da, zd6-nudydu,
Y ctodd, omcrc- uizde, xyld-utdydt,
da udrcyda, omri'da-nu6Yda; 74. Formulali cu I0 dfu imbindrilede ntai.susscurtepropozilii.
adomxyda x6e-zde

de.tiwp. ibald moedd nuxozda' rcozld-mo, 11. Pmeli in loculpuncteloradterbele:

udroada rcozdti.uu6yda,
xozdti-au6o
undno saa 6qenr.
de mod KsF nlaK uuxtix xdN-mo; ..xti*uu-"
1. Evyi... noupdnuaacr 5ra rrr'rra.2. 9...:to6nrb xar6ncr sa xourr<6x.
(aca) (nicicum) 6ydt, xtir<-m6a I,'1 3. Or6q ... pa6dran cerdAnsB caAi. 4. Apyr... xor6t tcrp6rarrc.r co vndfi.
, (cumva)
de misuri ci6awo cmdnrrco nucttri,latto Hea@nbKo'
x.t 5. Cerd.ulis.s ... 'rnr6r. 6. Jler6pcrro ... novorud 6onnn6vy.

r$ glao

de cauzi
nacrcd,cutlo

no:rctiy
aacmd,turco.,

nomouit i:.oueuj,-mo,no-
i:1
b) uermorosau qyr"' (-vyrr)

i. Osu ... nory.nilu u sortraf s Aorl. 2. 3ror xocrrtru MHe... reafx. 3. Jlri-
4€A3t-4Y96'n,aert,Y' ,{
nu6ydt'. . ' crbr ... ruvvdna r cagli.4. Ou rrjnuen ... piurrue veni. 5. 3ra raA6.ra... rpyplr6.
(aproximativ . .1
.t
il
,,l ,pentru cd) f:l
iil .ji c) a.n/luxor.rsaa ropirgo
de scop SAqert 3AmeJrt He3AqeM iaadu-mo" sarrEu- "1
uu6]dY;.aatrda-ru6a
..{'cam pentru'=,ce) i ,.
,,1
1. 3ra ropA ... Brrc<5xa-r.
c.a ... gaaex<l.
2. OHscrar ... piarure vesf. -?.Typ6isa Hax6Anr-
4. Bu rg€re ... 6ricrpo.5. Sror ronpdc ... saxs6e,

:{,tl:,
t62 r;dL:1,=
I IIJ

.:;}'...

, .,':'
 12. Citili gi traducefi. Re$nefi ilrtdSrafra adieibiilor negativri gi ardta[i iliosdb:iiea
dintre propoziliile din primt coloanl gi a doua.

1. .Olr srrn6 ,se nfAex er6. Mne udr.qe6riro s{qeru cfii.

2. fl. :rruorxynaHe xAy nriceu. Mre H6orryga xA6rr uricervr.
3. Epar nunygd ue,6fger yerxim. EMy udxy.qa6fxet yeax6rr.
4. IV{au rurorg6 ue rynina n udroila Mirppu u6rorAa 6srrro rynint E
n6pxc. Ednou n6pxe.
PR EPOZ IT IA ( Ir pear 6r )
13. Cititi gi traduceli propoziliile. Explicali sensuladverbelornedefinite,
1. Bvepi orxfga-ro upu6xan K uaM Apyr otq6. 2. IIo u66y rlrrlns o6,rar6: sensulprepozitiiloraparemai evident in imbiniri Ia diferirc forme cazuale.
r6e-rAe rrrn6rocr qfuee u66o. 3. Ecnr x y€:nyry.q6-Ira6yltr, ro 6fgy uoc*ur6rr Relaliile exprimate de prepozifii in combinafie cu substantive(sau alte pd4i de vor-
nanrsricrua, 4, fA6-ro, rorg6-ro r upov6n 5ro crruotrop6mre. 5. Korg6-rr6ygr bire cu valoare de substaativ)sint variate.
gadleMr usM?
$ 183. Sc/reza folosiit prepoziliilar
14. Puileli tn locul punctelor particula -To solt -qn6f,qg.
Relalii
exprimate Exernple
1. -[xorg6 ... sriAersac.2.Mrlnrwryni ... nonoxf,nyv66s{r lr ne prdxer
KyAa... r rdprr.
erdnatrf.3.flofigEr'{renygi.., rynfrrr.4.Jtrdroruvrruo6.qena... us (o) G ntrfrnr us unc<irm(a iegi din qcoal5)

l 5. Ecnn rrr uoreuf .,. se cM6xeE6 upu6xarr, nansnlli vne n6rpervra.5. Og6 no-
verraf... re uprmn6.
' doG
om (o) G
yG
,uodxarbdo rdpoAa (a ajungeptnd in orag)
orBexarl om sritsgns (a pleca drz statie)
crofrr y orn6 (a sta la fereastrd)
** * 6xoto G xaarr dxoto varasrisa {a aEteptalingd

l edsneG
npdmrc G
magazin)
saxoffrrcr edsae nipxa (a se gisi lined parc)
rcrp6rurrcx npdmue yuurepcur6ra (a se intilni

x aniao G
cpedilG
edon G

aoxPi,zG
vizavi de universitate).
upofirrl uiluo E6vra(a tr-eeepe ltngd casd)
crofrb. cpedfi wftmapu{'d sta tn mijlocul pielei)
uoca,urirr4gpisrs edom ly:rtafipa (a sEdi-pomi
de-a lungal bulevardului)
o6ofirrt eotcp!,2n6pxa (a merge tn jurul
I Spaliale
parcului)
) us-edG nfi4no ue-ui yra6 (se vede de dapd colt\
us-nddG slltfars. B-ndd cro.nd (a ieEi de srub mase)
c(o) G R.?rrb c ndpru (co croaa) (a lua de pe banc6,

J x( olD
de pe masd)
r-pu6lriruruca r r'nys6ro(ra rune) (a se apropia
de muzsn) (de mine)
noD nn6sarb no 6sepy (a pluti pe lac\
e( o) A ailrft e 6onrruiqy (a merge /c spital)
I aP
nofrrueo 4pop (a iegi (a intra) fa curte)
4ex6ru c 6olrsfqe (a sta fn spital)
H aA fixa:rt ua ear6a (a merge /a uzini)
H aP pa6<irarr ua tar,dge (a lucra la uzind)
s aA ydxarr.sa rdpo,u (a pleca inafara oraqului)
saI or.qrrxirs ra r6pogor'l (a se odihni inafara
oraqului)

164 i,:1,
165
::.1:.,a
,
,ii.fii,1
iiii:jiii
 _'€tK:,id:, t"il
iidj"titd piw;1ilo. # i;iorir"':*,*,i* 4 ;oo;;' o.ru-
;ur"
Relaf ii Prepozilia
exprimate gi cazul Exemple cu doud sautrei.cazuri. Iat6- prepozitiiiedin .prirna.eategorie;.precum
- ,.,se.folosesc gi
cazurile resPective.:
nod (o) A tronoxrirb nod xypuiln (a pune srzbrevistl) genitiv: 6ez, dtus, edoat, eds.ce,eorpj'2, enympil (in interiorul)o dna,
I naxolri'rucsnod xypx6nov (a se gdsiszbrevisti) bo; uzi,u?-3a,as-nod, t4rtuo, aarcauftne,6kot&, om, ndcle, nocped:?,npdmue,
nad (o) I .ner6rr uad 6zepou (a zbura deasupra lacuiui)
ocrauoui{rrcandped taiuuev (a se opri in fitya cPedil;
Spaliale neped'(o) |
clddirii) - dativ: rc(o), 6naeoda.pA;
npu P naxoAfrrcg npu zasdae(a exista pe lingd - acuzativ: npo, crceosa, vdpes;
uzinl) - instrumeatal: aad, ndped(o);
vdpes A n6rn udpesnec (a merge prrn pddure) - prepozilional: npu. (
Prepozilii care se folosesccu douE cazuri
c ( o) G pa66rarb c yrph (a lrcra de diminea{d)
cnarr do yrp| (a dormi ptnd dimineala)
- cu genitivul gi instrumentalul: uecrcdy(uew);
doG
ndcae G y'nirrca ndcae o64!a (a invdfa dup;d - cu acuzativui gi prepozilionalul: a(o), na, o (o6);
ndped (o) I ^utl,
ncrp6rurrcx ndped cnexrflxneM (a se intilni - cu acuzativul qi instrumentalul: ta, nod(o).
tnainte de spectacol) Prepoziliilecare se folosesccu trei cazuri:
uarcaui'ue G ror6Br,rrFcfi uarcanitueno6aAxr (a se pregiti -cu genitivul, acuzativul qi instrumentalal:c(o):
inainte de (in ajunul) cdldtoriei)
npuirr'ir r n6uepy (a sosi spre seard)
-cu dativul, acuzativul qi prepozilionalul:no.
x ( o) D
Temporale noD nprxo,qrAr6 no nev'ept.lut(a sosi seara)
e( o) A yexarb e cy666ry (a pleca simbdtd) $ I85. Un numdr de prepoziiiis-auformatde la alte pErEide vorbire: subsrantive
HaA ocri;: cn Mt Mecflr\ (a rdmine pentru o lund) adverbe,gerunzii.Trecind in prepozilii, ele nu pot fi pdrli de propozilie, ci numai
s aA upovnr6ru sa vec (a citi timp de o ori) pi4i de vorbire ajutdtoare. Comparafi:
udpes A yxo,qrirb udpes uac (a pieca peste o ord)
nod (o) I npudxarr nod npd.agnux (a sosi tn aiun de
Pdrli de vorbire de-sine-stAtdtoare Prepozilii
s[rbdtoare)
npu P BoJrHoB6Tbcfnpu ur'uwu (a se emoliona fil L lI<ieg,qwln naacmpduy.- adverb l. .{nna noguuud.nba nsepx waecmpi-
timpul lectt'trii\
vy c<i-nucvmrv ny.lana.

dan G ocrauoBriTrcq Lcn Srpyrxa (a se opri pentru 2. On sdrrxel oT Aqlrra, 6ttazo- 2. EmeodapA cdnge.tr$r1I AmM yAa- 1l /
\t
odihnd) daph sa oN6saHHBrfnpudrra.-gerunziu ridcr laitdu.rurr y6dpry ypoxda. JI
\r 1.,
De scop uaA Aarb Aeurrn na gop6ry (a da bani de drum)
3aI xoAlirr B Mara3lis sa xr66otrt (a merge la 3, B ceAsugrax s:rerradnroa 3. B ca.lslic orouqfuuev pa66r cr.nr,t-
magazin dupd Sine) ua6lropd*orcr nrrep 6calr e ndsuyraa6trn ycrp6eur:opx6craen- r(
sl:rdni.rs. - substantiv E6rftn6vep.
:a
6es (o) G rr.rc6rb 6es out'h6ox(a scrie fdrd gregeli)
c (o ) I nnciru c ourrjr6xauu(a scrie cz gregeli) 4, Borcpjte 6r,rr rycrr5fi nec. - adverb 4. 3evrs apau6ercr aorpla cxo6,it
De mod noD nocn6rr .u6sbrtlno n6sre (a trimite bani prin
poqtd)
5. ON 6ol6ri nno Sroianpuuiue
oc,i.
5. IIo npuutne ntox6f nordprr sxc-
1l
ne upnur€;r n ruicdny. - substantiv I
rlipcrro ornox<rinr.r.
us (o) G u.n6xarr 43 x6rocrn (a plinge de mrlit) .l
.l

us-sd. G rre ryrrfrb us-3d toly.Eh(a nu se plimba din I

cauza ploii) I Retineti I prepoziliile formate de la alte pdrli de vorbire ;i cazuriie cu care
om (o) G rpuu6rr om 66ttu (a lipa de durere) l
Cauzale noD orcfrcrnonarl zo 6or6ssfi (a lipsi din cauza se foiosesc:
bolii) a) de la adverbe,cu cazul genitiv: edoaa (de-a lungul), eue (in afard de),
ng npuauueD no nparuHeorcytcrurax (-dincauza absenlei) enympfi(induatru), eadcmo (in loc de), edste (ling[), eorp!'z (in jur), rpyzLu
faazodapi D sblre'rarr 6tazodaph snur\d6remuotry yxdAy (in jur), xpdue (in afard de), saucu cazul datl: aanpeni(in ciuda), coz,tticuo(de
(a se vindeca datoritd unei ingrijiri atente)
acord, confornocu), no0d6no(la fel cu, asemi[etor cu);

166 LO/
 b) dc la subst&ntive,cu cazul geniti?: nymeil (prin' cu ajutorul)' ito ndpe
(pe misura), c ndxot4an (cu ajutorul), no cti'wn (cu ocazia), c'aride (su'b
formd dc), eeudJ,(7n vederea...),no npuvtfuw(din cauza), e npodotctcduue (1n
continuar€a...),ecaddcmeue (ca urmarc);
c) delagerunziu,cucazuldativ sau cu cazul acuzativ: 644eodapft(datorit6)'
ewuoradn(incluzind), cnycm.fr(tn urmd cu);
d) din imbintrri de cuvinte, cu cazul genitiv: Hegacrtcunoom (indepeodent
de), anpedt do (lnainrc de) saucu cazut dttiv: npuneutmetwro K (cu apticafiela). c ON J U N C T T A ( C or 6s )

$ f86. Din punct de vederestructural conjunctiile seinpart, in slou[ grupez sbnple

Exercitrii
l. Ardtali relaliile corc sint exprimate cu ajutorul prepoziltilor.
l. H6ci:re.soxAt 6lino upoxn6,uo.'2. Oxono a6ua pocnf .qepgbs' 3' tlpf
mn6 6xono MmrTtr, s os nomfrcr r ropua6pe. 4. 3a rmqre6rpo4 a uiprq
qi compuse.
Coqiundii simple: a (qi), c (ci, iar), ro (dar, iar), dc (prscum), aza (sau),
,tm66w (ca si), unio 1ca.si, care), dcat (dacil), roedd (crrrd\, xomrt $e$l Jri6o
(ori), 6ydmo (parcI).

*i
rvs6ro scr6r. 5. Er6 rceiAS rfuer r rubAnn 6. lls-a6 rop{ Eo@'{linoc6 dtr6Yi
uoe c6hsqc. 1. Ofr c€ftqacncr.fT Ea.qndcolt 8. Crsorr ryr'riu rngfi 6*JIn tryqd'
frliill cOmqa. 9. IIon n6rep crino x6noAso. 10. 3a n6crornro {ae6s-t'tEl Ao6xanu,qo
Conjuacfii aompuse: nomox! vmo (pentru ca), sunCm um66u (ca sE),
c mcx nip rar (de cin.d),tucuomprt n4t mo vmo (nefinlnd scama de), mo ,.. mo
(cind... citd), ccnilcmauc mozd vmo (e. urmar€ a faptului cd), matc tamd6ut
(aqaincit), Hu... Hu (nici... nici), g.a,

P/
6 ! : lii
Kosm6ru6r.

2. Indicali cllrei piirgi de -vorbire lpsrtin cuvintele tipdrite cursiv:

t. Ot qpofien n,i,aa, nc saM6Tru *teuh 2. M6po c r'o.ivora rvrqi4nocr
*tti.uo sac. 3. Korl6 ox uocrraorp6n 6okpy2, rce 6t'rrrr ror6pu q41tt .q6rrlule.
4. H6cxonrro serordr cnA€lo eorplta rovrpL S.VI',ilE. srofttt csddanerp6ia.
6. Bnepegf 6nccr6.napex6,csddusEI(E€rcrnec,7. {6noxo 6rbro rsuu;IM enymprt.
8. fuymprt noMeqeggt cAdlalr r6e-xarre Blrfes6s;r. 9. On cran rpolqfrbcf;'.
g6stn
,meodaph Bcex 3a t6rvronrF, lO. Etaeodaprtxop6runra ycu6xau sam r:Ilacc
udproe r*6cro no rur6re.
Din punct dc vedereal rolului gramatical conjuncfiile sc impart in:
a) conjun{ii coorhrutose: u, a, no, da, uru, mo ... mor rru... nug.a.i
b) conjunclii subordonstoarc: vmo, um66u, xoedd, 6fimo, 6c4tt, nomoni
4mo, mtix, qmo, c mex ndp rar g.a-
EIe se folosescin propozilii (legiDd pirfile componenteale ace$eia)qi in fraze
(exprimind relalii de coordonare sau subordonare).
$ 187. A. Relaliile exprimate cu ajutorul conjunclillor coordorwtoare
Relalii
Conjunctii Exemple
exprimate

i (sr) Cecmpdnx crj'waeu u!,euxy.

,ua (qi) Pa66maeu e cadi, n 6pam,

^s
Copulative m ..., f,f, Euj,ue apdeumcaw odnd, m dpyede.
(nici... nici)
TAI(XE Vqimerb artwem,yueaurit ts;xxle saraicwaaom.
(de asemenea)

riu (sau) Ildcte o6ila nozyaAn wn noildj' a tam6.

Disjunctive au6o (ori, sau) fl 6jtdy nucamb ynpactcHequn, tgi6o pucoeamu
ro .,.,ro (ori... rcapmilny.
...ori,sau...sau Mut. ro paddmaeu, ro omdwxdeu,

168 L6v
 dm.J;),.,.:1.,.
'-r;-.!...r-:..
":, -
-..",,,
!i*

+d ta
LXerctilt
t&,
&
,s
.&
l. Alcdtuili propozilii cu tmbindrile de cuvinte clate mai jos.
3::
=: He r6nrro pa66Tan, so r{ orAhDdn; To cMeincq, To rrr6rar; unr M6Ma,
=
t:E' EtlI cecTpli: II ,AepeBbs,u qBeTdI,II trTriqbl; roBoprifi, a Montr6n; ]rrr aKTCp,rrtr 3pri-
l,1r TeJrlr; TpeFr{poBeJcr MEdro, so Ee cyM6Jr,
S 188. B. Relapii exprimate cu ajutorul conjuncliilorsubordonatoare ,ii
,tn

Relalii
Conjunclii Exemple :!i
=, 2. Completali spaliile punctate, linind seama de sensul coilstrucliilor date.
exprimate a:
:, ... Ka36rrocL, qro...;,.. I{3B€crrIo,rrro...; coo6tufi.rtn,qro...;... fiofiBr.irrrcr,,
cro (care) fl6rvrxrnr.rx,rrro croi.iT Ha rrJrdrqa,utr,
6qenr sbrcdruft. KoF.(6...;... c rex rr6p, KaK...;... He cA6Jrarra, rroroMi rrro...; tro6eAriJru,6raro-
Kor6pbrfi(care) Knrira, Ror6pyxl r fiporrr{TiiJr, 6uenr nnrepdc*rar. ,(apf ro\li, tITo...;... npfi6xaJifi,tlr66br...;... [oAournrt K pe66, TaK rrTo...; ...
lefi, lrl, 3ro ror crroprcM6u, o {bux ycl€xax LrbI y3r6.rru Birnoffrtr-rrlr, dcnu 6rr ...; ... Ee [r6.rer, xori...; npoAonx6er ilaclLTb,EecMorpi
vr€r.ru (a1, It3 ra3eT.
Ea To qro ...; 6necrrfr, Td.{Ho ...;... norrrJmryA6, oTKi.(a....
a, ai, ale cui)
rAe (unde) .f, xrrj B r6poAe, rAe xlrBir r{ Moi po.urfre,'rr.
On uourdn B rrapr, l,yg6 vu xd.[uM (ex.&brri AeHb.
ryari (incotro)
Explicativt
orrfga Mu no4orurfi r rraye6ro,orKyaa BLrxo.uriJloMHdro
(de unde) rypricroB.
xoraa (cind) Ordu scnovnn6-'r o rp6r,aesu, KorAd on yvflcr r
urr6.ne.
rro (ci) .fi Aiuaro, vro r6rrpa 6j.uer xopduaq noro"qa.
vr66u (ca sd) PoArirens xorir, rrri6rr criHosli xiLnu nyque ux.
KaK (cum) Onra scrrot\.{m6.nu,nar upuirno 6drlo r rop6x.
rge (unde) fl uti ryt6, r,ueueni xadr apyr.
Spa{iale Ky.ud (incotro) OBn no6ayr rya6, ryai[ dsAunraa vrr.
orrcf,qa orrjaa ndrep, orryga II Aoxab.
(de unde)
ro146 (cind) On u6qan co.rfinirr cruxri, rorpa eria! 6ruo lre-
Temporalt u6.uuarr ler.
c rex nrip On He sriAer er6, c rex n6p xax osrl ordnqr.uu
nax (de cind) Jrr{tr6fi.
Finale 'rrd6rr
(pentru Os ce.n 3a croJr. qr66u nanuc6rs urzcrlrd.

noroui'rro .E rie uor 3acrirb, norouj qro 6nn 6ueur ycr6:-

Catzale (pentru cd) JIIJM.
TAK KAK On rorudn rynriTb, TaK KaI( npiarordrra yp<irx. I
(deoarece)
Modale rcarc(cum) On pa6ciraer cepbe3uo,KaK pa66Talor sce niurli
yuennxf.

Condi ec;lu (dac6) Ecnn rrr fipoql,rrar 3Tor poMan, paccKa>rilMHeero

{ional co.IleDx(aFlre.
xoni (deEi) On ne uor cnatr, xord nexc6"n
r nocr6nu.
Concesive recuorpfr na Hecnorpf Ha ro rrro exedueu6au mplluaru, ou
TO qTO x nenryiMe,'roror6Bsnct.
(cu toate cI)
'.:l -r
170 :.1 171
ax -:
,!. ....

,a
 .*l;;.
.,*i.l.a.+#+i :.'i.-, .,

44-:Lr&ft f4;1i t

-i,;i,r:

Nganfa
semantici Particula ExomplC'

aa (da) .{a, x g6.nxen 5ro cA€narr.

Afirnrativi rriuuo (sigur,precis) T6qno on trpu.qqr.
rarc(agadar) Tar I yro cra36n.

({ a c rf iq a ) Determi- nowi (chiar) .{€pero pocad noxrf y aopdrr.

P A RTTCULA nativd rriruo (exact) ,{o r6poga rriqro Adcars rcrnou6rpor.

Compa- KoK r {ca. 0ri6 pacundna rarc p6sa.

$lS9.Particula adaugi diferite nuante sensuluiprincipal al cuvintului sau al 6fsro I deparca, Temd 6J.qro n6rov.'
rativd
intregii propozifii. Particulelese redau in limba rominl prin adverbc,interjec;ii c.rr6suoJ intocmai) EE r6.uoc sry'rrlu ca6ssonolor6lrqax.
sau diferite construcfii, de ex.:
TrSnrxo 5rofi xxrlrs n ue q&r6r. - Numai
.{a updrcrnyer IT6pnocMisl-Tldiascd I Mai!
Heyx&m sbr se rriAETe?-Oare nu vedefi? LimitadvA r6;sl.oI (numar) aceastd carte n-am citit-o).
NNltrB Jlrul sn He 3EaJr5roro. -Nqmai el nuqtia
Hy, r uordAa!-Ce timp! ' asta.
DupS nuanfa semantici pe care o dau cuvinteior sau propoziliilor, particu-
Demon- BOT (iatd) * Borr'rod rerp6,ur.-Iatd caiehil meu-
lele se impart in mai multe grupe.
strativd BOE (iat{; +* Bos uger uof cecrp6- Iatdvine sora mea).
3T0 A, tm rrl npnru6.u!-A, tu ai venit!
$ leo. SchemaJolosirii particulelor

Nuatrta
Particula Exemplo
$ 191. Particulelesc folosescAi peutru alcituirea unor cuvinte noi sau a diferitelor
semanlicd forme ale cuvintelor. Din apestpunct de vedereele s€ impart ln trei grupe:

.nn (daci, oare, Cupocf er6, 6ul nu os cerdAn Ea cra- l. particulele 6rL 6fiao, 6rn6:ro, trycrb, .qs, care participE la formarea
sau nu se traduce) Audse- lntreabd-l daci a fost azi la stadion. ;i diferitelor moduri sauforme verbale: 6rr (modul condi{ional), Aa, rycrl (modul

Intsro-
gativd neymrian (oare,
3siere au 8r.r, Kro on rar6fi? - $tifi cine
esteel?)
Heyx6an ou rd 6ror na ypdne?-Oare n-a
x imperativ), 6rfuroo6rrniao (indicativ, timpul trecut);
2. particulelenedefinite-r'0r ..rri6o; *u6fgl, rc6e-,care intrd. in componenta
intr-adevir, chiar) fost la lecfie?
pdrne (oare) Pdrne rrr 5ro cldna.uu?- Oare dumnea- il pronumelor qi adverbelor nedefinite, dE ex,: rcmo-ra, 4mo-To, $md-rtn6y6.
vm6-w6yp, mie-rmo, nde-vrno, zd4-ui6lwj
voastr[ afi ficut asta?
fl 3. particula f,e- care se folosegte la formarea:
Excla- qm rf (c.e!) rtrro sa np6lecrr! -Ce drdgildgenie! :;1 a) cuvintelorcu sens opus (a antonimelor), dc ex.: cccErbfr- xerecG.rrufi,
rnativl rcarc(cit de! ce!) Kar on ncq6nen!- Ce trist este!
# r,, r4cero -- nea6ceao;
aixe (chiar) 3ro ,q6xepe6Euoxnonuu6er- Chiar gi un

fl
b) diferitelor cuvinte, care nu se folosesc firi aceastEparticuli, de ex.:
copil in{elege. reredt'rna (nu-mi-uita), reuarfigerr (a uri), uer4otrdrrrcx (nu se simte bine),
De intlrirt xe (chiar) .f, xe re66 cxas6n!-Eu fi-am spusdoar.
ne4r (chiar, doar) uenlpiwrd (sdriicicios, neardtos), uero4odrr (a se indigna), nepixa {neglijent,
Ttr ne,qr se nnc6n 5ro nncr,vd - Doar nu
tu ai scris aceasti scrisoare. ,.
,.''};i neingrijit);
c) pronumelor nedeterminate:ndnro, uerro;
xn (intdreqte He cyu6a npoudcrr nn c'rpdvru. - N-am 'i!l :,;,;,",
reugit si citesc nici un rind. 4. particula m intri in componenlapronumelorqi adverbelornegative,de ex.:
fi ,' xntr6, rmn6n mA6, mcorA6.
negafia)
Negativi ne (nu) Or ue npugEr cerdAuf,.-El nu va veni azi.
n6scese (deloc) .I[ o6 srov n6ncene 3tran.- Eu desoreasta
n-am stiut deloc. '1".
,f;iti'" ' r indic{ aproplrea
# ** indici depirtarca
:iFl:i',-,'
t 72 lgl:i t 73
#l ii':
#'.#: '
Wf f i:
 #
.,il
::ri;:j:rl'rr'ri
_

e *---" .
s
"q_

$ tr92. Particuiele He gi ntt au o sfer'6mai largE de intrebuinfare. Astfel, particula ne ;il t.pr,irru. 10.Kyarufnxu(nufeiii)
pocruirdm*o 5ro* 6repe.ll. Heyx€nu
s rrr HeyarSl voer6 6prira?12.-Kar y.Bac sAecr "" xopourd.!
se folose$te: fi
r*
-cr<as6la o116,
*: rxoAi s ca,{.
a) cu sens de.negafie, de ex.: fl eult Smozo ne zoeopil,r. #
:1i
''ts
b) cu sens de presupozigie,de ex.: He rdqewa tu nofinti e xuud? -N-ci 2- Traduceti in limba romdnd.
vrea oare sd mergem la film ? *
i3 1. Kar 6rt ro rnr 6iuro, litrs A6qepn 6elordpcroro xonaenA6nranpon:u6ceno
c) cu sens de generalizare, de ex.: Kmc ne xodtit e iec, Knxo te co6updt ge 6(rro (Illfruruu). 2. He r,ror os. fivl6a or xop6x, KaK r\4brtrufitnucr, orru.lfrr.
ma.u zpu6de?- Cine n-a Jost la pddure, cfue n-a cules a.colo ciuperci ?
*
'& (Illiruxlrn). 3. Epar nuc6l o cr6pofi csodfi cs6.{66e u npocfi fl6rry npH€xarr
d) cu sens afirmativ, de ex.: Kar nne He scnoNar,rHirrrdro? - Cun'tsi
:3
= ro qro 6rr 16 nN cr6no. (H. Ocrpdacrrnft). 4. Her ru vunjrur cso66Anof y nero,
nl-mi amintesc t,ara (de timpul verii) ; :l
!!1
5. O qdnt 6n paaroedp nri 6ru, os Bcer,a6yM€n nogepxdrr er6 ... (f6ronr).
tlt 6. Cn5iuraftrecr erd eo tcdlr, {ro uu npari{xer (tlirurr+r). 7. Muxarlsu.i y6xan
e) cu sens de apreciere (a fi de acord cu ceva), de ex.: Ve'vt ne e&cmaeKa! a
,:l ra apyr<ifi.uerrb, KaK ull ya6pNraarr eroJlarp6qrcafi (Typr€rea). 8. Her nu conn-
Ce expozilie ! ; ,,!l qa, ru adrpa, xu uryrraa(Typr6xer). 9. Cr6nrro 6rr nn roaoprin, 6jgro errali.rrerxd,
.tl
f) cu sens de intdrire a afirma{iei, in propozilii cu dubld negalie, de ex.: ':l sa c6ivrornl a6:re 6rjrro senernd. (96xon). 10. f,qe ne 6srgar os, tro rarfrra gop6rav
.)
}te uoej, ne omudmuma - Nu por sd. nu observ; .; ne xoAfn! (Typr6xer).

t:il
lll'1,
g) in diferite imbiniri
r6,nrrco, xo n; ur66rr ne.
de cuvinte, de ex.: rfrr ru nel e.4rd nr He; ne
.:i
:i
:i
j
I
ii
a:

==i
'.i
Particula xu se folose$te: li
:l
a) pentru intlrirea negaliei, de ex.: Ou ue yeildea xt odndil owit1rcu-El
n-a vdzut nici o gre;eald;

b) in imbiniri de cuvinte, de ex.: rcro nri (cine nu), rro m (ce nu), rre sfi
(unde nu), cr6rbKo nn (cit nu), m piry (niciodatd) nn ru6ry (nici un pas), Hri
rcdrersrrfi (cituqi de pu!in);

c) in expresii frazeologice: ur ro Hu cE (nici una nici alta), f,n pfi6a ulr

ufco (nici cai nici migar), Bo trro 6u ro un cri:ro (cu orice pre!).
I

Exercilii l)
l, Indicali ce nuanle au particulele in propoziliile de mai jos.

l. Bor r"rrru na reprurixe ropr'r! 2. flocuorpri: EoI{ raM sa pdurer?,uepdaur.

I
3. Aa gapiocroyer c6lnue, Aa crp6ercs rrv6! 4. flycrr oH tro3Bufitlr Ir3 aBTo-
v,ina. 5, Kde-rAen .nec;ielrlc IIBenftl6nAr,ruu. 6. I[ro xe rbl Eb nL0rur qafi? :,i
ti
7.Kytd nr uocvdrpnlg, resgd gen€xarTpaa6 u qserdl.8, Bc€ nu tsr cA6:raa :a
v;i,t etdcrss cro6fi p<iAuru?9. IIro ga [rrH6 raM rra cro*d? Hardpuoe,rbl Irpo- :;:i
;,
i:l
174 175
:::i
-i
,;E
r r ;_1,r 1::::.

(
 :m,
'4S
'ffi
rfl 2. Cuvinte car€ aratd cd relatareaeste posibili deqi nesiguri: no'rfufutuo:rly
;.'S.i (dupi aparenfe),repoirno, rc{xercr, [o Bsefinepoirnocrr, Mox(er6trTb.
"$
'ri !
rl: ii:
e
i!
C U VINT EL E M O DALE (Moni.rururec.norf)
lli
'i
r
Exercilii
.lli *
)i i ili l. Determinali sensul cuvintelor modale.
ril
lil l
).llr 1. flucArem, rixercr, xur B 5rou r6poAerrtrb JIerrovi uae6A'2. Bepofruo,
ti:

ri i
I,;,
l, : r:
$ 193. Cuvintelemodale relevi o anumitE atitudine a vorbitorului in expunerea
sa faf6 de realitatea inconjurS.toare.Aceste cuvinte privesc fie intreaga expunere:
Bepoirno, sdempa 6j'dent docrdu. - Probabil, mtine va ploua; Eerycl6ruo,
i rau craginu p urfrry,,uro x uruf crnxri. 3. M6xet 6urtu, vdpesuac Irarrrcrpd-
'tr4Mcxc uuv, 4. BcerA6,pa3yM€ercc,v6xuo Eaftrf rfixo,4 s3 noJtoxdsug.
5. neficrsfreJlgro, ero 6un Sselb rariRulrsrrfi (lnoma. 6, Il6es.q ouosA6ier.
f' :i i
6mo cdawil xophwuit us adnauxcnopmcuiuoe- FIri lndoidi, acesta este cel mai uo tceft aepoirrocrn, Ea [sr6 r"rur4ir. 7. Cerd,qustrt, Nou6tuo, uofi.qellb Ha
i i :ii
ii:ilI bw dintre sportivii no;fii, fre numai o 'parte a acesteia: On nb6um uaneud- rpercp6rxu. 8. Eerycaduro,xonqdpt 6faer aan n s6.re Smapr'I6n[u'
muxy, $fiswcy u, Kon6rno, cnopm - Lui ii place matetnatica, rtzica, fi
desigur,sportul. 2. Indicali ce parte de vorbire reprezint(tcuvintelesubliniate.
Cuvintele modale se folosescin propozifie in calitate de: l. Mue rcdcreemcn,.Ito cerdAss xe 6!.uer poAlirerLcKoro co6p6uvn' 2' Ka-
a) cuvinte-propozilii, in special in dialoguri, de ex.: Tw xopow6 npueo- ucerncq,ra fnrqe EAerAox,qb.3.3rO edpno,.no Brirrop nofe.Urins ludx[4aruoNl
mdeuaypdrcu? - Kou6sf,o! @eryc,n6ano!)-Desigur! (Absolut!, Firi indoialt!); 4, Ox, eipao, peurfn, qro MbI yxd ue rpI{AeM r nertaf.5' f6prxal
'reLatrroE6re.
b) cuvinte intercalate, de ex.: Oa, nepofirno, Gltdemyvfimetea*El va npdeda.rniuurecnri4roft rxu. 6. Epar BcerAeB6Bpertl upoxdgul .qoudft. Ilpdeoa,
ajunge, probabil, profesor. csr6Aus on neundro ea,uepx6.nca ra pa6dre, 7. Qerpil eidao, pentfina nodxarl
orA6rx6r6na vdpe. 9. Botndcrcno,n6cneo6i.sa 6ligyr nepe.ranirr no p64no rou-
Cuvintele modale se formeazd de la: q€pr cuvr[onri,recxoiujrrrrn. 10. Peur6nue5rofi ga,u6'Iltruomr6 eoguducno.
a) substantive:Sanr (fapt), npiraa (intr-adevdr);
b) adverbe: n6puo(adevi..rat),oqesfiAtro(evident), ron6qno (desigur),nor-
ru6xno (posibil), nrfigno(se vede), cn$ruso (se aude) etc.;
e) diferite forme verbale: upegqor6xuM (sd presupunem),r{xercr (se
pare), uoxer 6rirr (se poate), paryu6ercr (se inlelege);
d) expresii frazeologice:Kro 3uaer (cine qtie), no ocefi rcpoiruourn (dupi
toate probabilitilile), n cimou n6,re (intr-adevir) ek.
Trecereaac€storpirfi de vorbire ia cuvinte modaleschimbl sensulcuvintelor
gi funclia lor sintactici. Comparafi:
Ilpdeda ceemtie cdnqa. Ou,rtpisfta, 6vent yuatuit.
Adevdrul e mai strdlucitor ca soarele. Adevirat, el e foarte deqtept.
Cueexducetncnzoayiutu, K6xercr, sdempacocmodtmcnsacedd-
Ziryada pare albastri. Hue KpytrcKa.
Se pare b{ miine va avealocqedinfa
cercului.

$ 194.Din punct de vedere al sensului, cuvintele modale se impart in doud

grupe.
1. Cuvinte care confirmi adevlrul celor relatatc: ron6rno, a6pro, geicrrri-
Teflr,Ho,paeyrr6ercr, trpuAa, rfaxr, cauo co66fi paryu6ercr, a cilrou ,q6;re.

t76 t 77

.
.,,,:t
.ilr....
 ,.
-uR

, zde mw? r,i, f.ule, unde eStt? A uy-ra, deeywttu! rI8il, fetelor! 4fin6, ddmu!
ls* Haide, copii / Cron, uautilaa! Tce, xmd-mo udtm! Sst (Liniqte)' vine ci:netta!*a.
*
t: Alte interjec{ii din aceastS categorie: (Fr(Ho-ro - exprimd chemarea la
(uti-uti),
# distante mari in pddure sau in mun{i; urm-Uun (pui-pui), yrb-yrb
(pis-pis) - cuvinte cu care se cheama animalele; rapaj.il! (ajutor!)"
ii.
ICEc-r{Bc-Kxc
I NTE R JE C T lA (Me x 4 o u 6 rn e ) $l
rpax! (tranc!, 6aro-6aro (nani-nani) q.a.
,$:
in aceasti categorie mai intri 9i cuvinte de salut: rgpircrayfi(re), npoqifi(re)
,,:ll
@t
',fi (adio), to cnugdnnR,cnon6fiuoii H6un (noapte bund), ad6pono rryrri (drum bun)
{.
,| noxa.ryf,cra (pofti!i), cnaeu6o (mullumesc) q.a.
i { 198. O serie de interjeclii pornesc de la verbe care arat/ar: acfiune spontan,',..
$ 195. Interjec{ia, parte de vorbire neflexibild, include in limba rusd, ca qi in limba
Eie dau dinamism qi expresivitateexpunerii, de ex.: Oa ddtzo ue nucdtr, a tzottti,tt
rom6.nd, acele cuvinte care expriml sentimente, acte de voinld sau imiti sunete
6sU! ddcantu ttilcety! - El mult tirnp n-a scTs ;i dintr-o datd, hop! zece scrisori.
qi zgomote din naturd, fdrl a le numi.
Din punctul de vedere al formdrii lor, interjecfiile se impart in urmdtoarele
Bdpyz ou 6yx e eody! -Dinrr-adatd e/ buf! in apd. Un grup de sunete poate
reda reflexe omenefti (Eppl f{cr cmpdutuo 66mot - Brr ! Ce in.fiordtor a fost !
i
grupe:
Ts$yl Raxdn zridoana!- Ptiu ! Ce mir;dvie !), cate de fapt sint onomatopeice,la
a) interjeclii formate din simple sunete: 8r or yr rr, s, 3x, ox, ax, ara,
y0, 6pp;
fel ca acelea care imitd diferite sunete din nature: ilty-Mffy, TIIK-'rnK-rtlK (tic-tac)
Aus-,unrl-Anri(clin-clin) q.a.
'[
b) interjeclii provenite din cuvinte cu sens de sine stdtltor, dar care, cipl-
tind o incirclturd emo{ionald puternici, giau pierdut sensul lexical: r6cno.qu!
iI
(doarnne !), udpr! (drace!), 6irroruxs! rrr{ryurru! (rniiculifnD, 6faer:! (ajunge!),
n6.nuo,4on6mno! (destul!) g.a.;
Exercitriu ,l
c) interjeclii provenind din imbini.ri de cuvinte: Bor on6 rro (Ia, te uite),
l. Traduceqi tn limba romdni.
Bor xanis ucr6pua! (IatI ce s-a intimplat!), !I6pr no6epri! (La dracu! La
naiba! Naiba sdJ ia!);
d) interjeciii formate din cuvinte strline: afi4a, a:l.t6, 6pino, 6uc, yp6,
L Vx6cno ycria ... X6pro ... yO! 2. Bapyr-rpax!-orud
3. <<I(apajn,xapa!n!> -sarpwi.ir crapfx. 4. -3x, rrr,- cxas6a
nAp66esru-
Mrlrrrxa, cAsn-
I
16r ruanxy ua 1ixO,-gx, Bbr, Aesq6Hxz... 5. Ox, ne r.aorli AairHue uArf. 6qenl.
napaf;r.

$ 196. Din punct de vedere al sensului interjec{iile se impart in:

Ycrina. 6. 3i , He rloAxoAri r :a6dpy! TaNr sa6g co66xa. 7. A! 3ro r51? 6'ieHr
paa re6i sfAerr! 8. Y, xar<grrcor6 nsnir cavol6r! 9. FIy, rbt eue Eu.Ier6 rie
'l
a) interjeclii care exprimd veselie, bucurie, aprobare, admiralie etc. sau tris- c.q6na;r?10. Ax, 6c.lu 6st rrr sn6lr, r<ar s mo6;r(r cdlllqe! 11' Ail-afi, rar. nce
te{e, indignare, repulsie, uri etc.: a, o, H, e, y, !x, yib, ox, 6irrourmu, r6cuoan.
Deseori una qi aceeaqiinterjecfie, in funclie de emofia pe care o redd, poate
indica sentimente din game opuse. Comparafi:
u:uenfrocr gAecrl 12. Craxrire, nox6lyiicra, xar npotirtl x ynrreprrlAry'?
;f
Ox, u xpacomdt O, ce frumusele / (admiralie), Ox, ctint uenz! Of, nu mai
amputere / (triste[e); {Epr no6epfi, into 6ueut xopow6! La dracu, asta-i foarte
bine ! (bucurie); 96pr no6epri, xar uenpu.hntto! La dracu, e nepldcut !
(supirare).
In asemenea cazuri, ca dealtfel intotdeauna ln exprimarea sentimentelor qi
a emofiilor, intona{ia joaci un rol hotiritor.
$ 197. Unele interjeclii arati numai o anumit[ stare sufleteascS,de ex.: An6, xo-
powo! (aprobare); V, 6eccm&ucuit! O, neru;inatul / (indignare); Oir-oir-oit, rcaxd.t
6edril Yai-vai-vzi, ce nenorocire ! (durere, compitimire);
Alte interjeclii exprim5. acte de voinld: adresarea,chemarea, indemnul,
ordinul tfr, ty, urn6, ny (hai, haide), rrlapru, cton, 66cra g.a., de ex.i Ay, cbnt,

178 t79
 ,;'ii;'-"*'=a'*'gindpi:caic:iitrll ptortaiici i.cr^rr (i,tr, ri; ir pt"poiiti" io-
"si"'ta:unfut
-tcrogativ[el ceplti forma gcnului ncutru, dacEsubieotulindic6 un numc dc lucru
(3) gi forma gcnului nasculin, dacd subicctul indici un numc dc fiinfl, indifercnt
dc gen (1, 4).
s IN T A X A PROPOZ lT r E I
(Cunrarccnc npocr6ronpeAnox6mf,) $ 2f11.Exprinrree subiectului ( Baryauctnue nol aexht4e eo)
l. Subiectul poate fi cxprimat printr-uu sobstrativ sau oricc alti parte
dc vorbire (cu valoare de substortivJ, la cazul nominativ, de ex.: ,{6aymra
c$uaem ufsuxy. Kdnruruca rcanlnylrr (substantive); 6o.rcu6t e&zdopoaet.
Elpye roroyfrgfrt ocmanoeiucn (adjectl gi participiu cu valoare de sub-
$ 199. ln limba rusd propozifiile se deosebesc
intre ele dupi scopulenunlului qi stantiv); Tp6e cudinu na cxaudilxe. Or,fi cuompitu xa xdc (numer.alcolectiv 9i
dupd felul cum sint alcEtuite. pronume).
1. DupI scop, ele se impart in:
2. Infinitivul sau orice aItL parte de vorbire wfuxibildl(adverb,$interjeclie
a) propozitii enunfiative (noeecmeoedmetbuuenpedaoacduua),de ex.: Pa- :i
ctc.) cu valoare de substantiv poatc, de asemenea,! avea in propo.zilierol de eu-
66ma npocddumcae ta6opamdpuu; t)
bicct, de ex.: f$irr ua uilcmoa eiilyxe npuirffiio (infinitiv); Hac scd1m ',ceim'toe
b) propozifii interogative (eonpocirmemuorc npeLaoucinua),de ex.: 4mo eat
.-: eirrpa (adverb).
mau ddtaeme?
c) propozifii imperativez (no6ydfunettuote npeltouciwn), de er- fiafr, .rtrrtc, ri 3. Subiectul mai poate fi exprimat prin lmbinlri de cuvinte, formate din ssb-
i::l
noxdttyilcma, yui6wn; ,.,i. stqrtive la cazulgenitit, asociatecu cuvintecarcaratA corrtitateaobiectelor (la cazul
d) propozifii exclemrtive (eocrcmqdneaoaue npedrcacCaun),de ex.: Rardit .::
ii
rcminativ), astfel:
y neE edrcc! ::;
- ns&erale canlinale qi substantlve (vezi $ 1(D), dc ex.: .B 6u6tuomdxe
2. Dup6 felul cum slnt alc[tuite, propozifiile pot fi a) monomcmbre(odnn- uumdauuecrr yremr6a, a rpx yxenfru 6pdnu xxieu ud dou;
.cocmdcawenpeCnatcdwa),care au doar o singuri partc priucipalE de propozilie .i
-numerale c'olectiveqi substantive,de ex.: .{r6e cnoprcuAsosnodowai
(subiect sau predlcat), de ex.: 6cem - E toatn&. B rcc! dceuwoupriruo; Ei
r mphepy;
b) bimembre (daycocmdenwenpednoacinua) hvind ambcle plrfi principale de
propozifie (atit subiectul,cit qi predicatul),de ex.: Mn ug:fui e aec. - substantive ssociate cu ailverbe cantitativei undeo, ueuadzo, urito,
ue$dno, aicxotoro, cxhtarco g,a. de e*: Cezddnn y aenh rnfuro cno66nroro
rp6ruerr.Ha cmot.dteacriaon6cro,nrnoKmr;
l. Pirfile prineipale ale propozifiei bimembre - subetantivelr cazul genitiv asociate qr cavinte care aratd cottitatea;
(Fn6rnue qndnbr tpycocrdBnoro npeAJlox€mr) ndpa (pereche), noroeiua, uacmu, epj,nna, dottuwwtcmad(majoritatea), meav
wwtcttud (minoritatea) 8.a., de ex.: Eonrumcrr6 yreurr6r nodxato Ha snc-
Kypclto. fpfua ryprficmr npudxata Jtmpou.
$ 200. A. Subiectul (Ilodaeacdqee)
Rispunde la intrebirile Kmo? 'tmo? 4. Subiectul se mai poate exprima prin slbstrntive sau pronume la
crnl nominatly, asociate cu substantivesau protrume la cazul instrumental cu
l. .{6rymar aoeopfittuepdurco, * Kmo roroprfurrpduxo? prepozifia c, de ex.: Msrb c cecrp6fi nowtrt o edpod. T{'u, ,c 6p6ror,r ey.rhtu
2. C6mae4pxocsdmum. - Ymo ca6rrr fpro? a ndpre, satt
3. I&fra 6wd wtmepicua. - Vmo 6rra6 rarepdcxo? - prrn fmbiniri formate din numerale la caul nominativ gi substantivesau
4. Os cmar crnydeilmort, - Kmo cran cry.q6nrorra? .prorunv la cazul genitiv cu prepozilia tr, de ex..' Tp,6erc rac uorunf r rdpoa;
Ogfu rr yrerurrc6nuoruEnaoudf,.
Observalii.
a) Ca gi in limba romini, predicatuldin propozilia interogativdsefoloseqte In astfel de construcfii, in locul numeralelor se pot folosi adjective la gradul
la singular,indiferent de numirul la care se gisegtesubiectulp€ntru care se pune superlativ sau pronume, lde ex.: C6uan rrrep6ctar ns pa6dm ymC 6ottd
npotaimotu;Hrrtrr6 ur Dsc He udscem crasdrnt, umo ctyuitaoca?
intrebarca(vezi intrebirile I - 4 diu dreapta).
181
r 80
 :li:llj?!:iii;:rli:li.:::r::l: :irilr: : r'1 ::

"..""*'.$.'iH.'.|iidi..-;;#aip''...lc'a;aaidi|...ino".b,n;n 1(.
{ 202. Rispundelainireb[rile: qnto ddmem? qmo detuiemca? xaxde (npegv6r?)
(r<aroeti? rcaroed? xaxoe&?), xarctfi (upegvtr?) (rarcda? rcarcoe?raxfie) rcmo
' : rr Este aketuit dintr-un terb semiauxiliaf::(norryncuouofAre;irdbrfi'itafdn)"la
diferite moduriqi timpuri ale indicativului care se acordd cu subiectul,gi infnitivul
j
verbului, ce dd predicatului sensul lexical de baz6.
{on?). Ex. l .
IntrebareaIa care rispunde'predicatulverbal ebmpus inchide verbul semi-
Omd7 pz66ran. - Vmo ddmt or|rfl auxiliar (la modul, timpul qi persoanadin propozilia afirmatir,i) qi verbul di'tamu
tlaquuiercx eecua. - Vmo dd'raenrc.s c necsofi? (cde.aama)la infinitiv, de ex.: Oud na\ara curirr poudu.-Hro afi6 uaqaad
Rnrteanarep|cwa. - Kat<oedxm,ir{! ddtama?
Mdpe 6r;rno r,ry6r6rcoe. - Karcie 6rrno u<ipe? Verbele semiauxiliare a.daugi sensului lexical de bazd al predicatuiui nuante
OH xnpypr. - I{mo otr? suplimentare, aritind felul cum se desfdgoarl in timp ac{iunea sau care este ati-
tudinea subiectului fa16 de ea, de ex.: Epam nilxuun qnrdts po.tadu- Fralele a
l. Predicatul verbil (F,taz6,tauoe cxatyeaoe) terminat de citit romanrll; On x6cer qurfrr poa.dn - E/ wea si citeasci romanul-
*"1
in limba rusi predicatul verbal este de dou6 feluri: sinrylu qi compus.
\ Re;ine;i i verbele' semiauxiliare care intr6 in componenla predicatului verbal
$ 203. Predicatul yerbal simplu (Ilpocmde etaedttuoe cxasj'euoe) compus:
Rispunde la intrebarea qnto diaamtT (cind este exprimat printr-un verb de $ 205. verbe carc aratd, inceputul, continuarea sau sfirqitul aeliunii: uaqundma
aspect imperfectiv) gi ,tmo cddtamu? (cind este exprimat printr-un verb de aspect (imp.) - na,rdnto (perf.); cmanra (perf.) - a incepe; npodoatrcdma (imp.) -
perfectiv), de ex.: - npoddttcrcunru(perf.); nepecmasanlb (imp.) - nepecmama (perf.) .- a inceta;
fi nnw! (urc6.n, 61t.qynrcfra) co.utnduue.
- Vmo a ddtaro (l6ttaa, 6ydy ddnamr'?)
fl wanww{ (nanuc6*) coquuduue.
xou,rdmo (imp.) - nduuumt iperf.). Ele" se asociazd doar cu verbe de aspect
imperfectiv, de ex.: On adxan (npogo.irxa;r, n6nvnr) pa66mama s 6u6iuomdrce; f
(
- 9to s. cddttan (cddnaa)?

Exprimarea predicatului wrbal simplu (Brrpaxduue npocrdro mardnrsoro

2. verbe care aratd dorinfa, posibilitatea, intenlia: azouu(imp.) - c^4avb(peLf.);
yadma(imp.) - cJt*ima (perf.); xomlnra (imp.) - zaxomdma (perf.); co6upd.mucn
(imp.) - co6pdmacn (perf.) - a se preglti, a intenliona; rwtmdmaca (intp.) -
nonwmdmuca - a incerca; npo1oeama(imp.) - nonp66oeama Qryrf,j;naaepeeamacn
t
r
crasyeruoro)

Prin ce se expriml
Verbe la modul indicativ.
prezent, trecut qi viitor.
Exemple
timpurile l. an sauuutiemcncn6prou.
2. fl. 6itdy nucdmure66.
3. Hirua rortdsAa npouzpdaavrar*
4. Tst paSdmaapo n6tpret ud.rtr?
I
(imp) - a intenliona; cmapamucn(imp.) - nacmapdmocn (perf.) - a se stridui;,
ucetdmo (iurp.) - rzotrceadmu$teff.); cmpeailmacn (imp.) - a nizui: pewdmu(cn)
(imp.) - pewfimucn (perf) - a (se) hotdli, Cu verbele din aceastd. grupd. se !
intrebuinfeazi atit infinitivul verbelor imperfective, cit qi al celor perfective, de ex:
,f xorj ronoprirr no-pyccKu.,tr xorf nororopfirr c mo66fr. (
,i Observagie.Verbul npotdottucimudevineauxiliar nunrai la aspectul imperfectiv.
I

5. Bs noildtmesLnTpas (m6? I
Comparali: Or npogo.nxht pa1dmama-On'"npofiirxu.il pa6riry. Forma Or
'il .l
irl npoddtucurt pa6dmamu nu este corectd.'
Verbe la modul condifional 7. Xomfu 6uts c 'ro66ir.noroaoprirr.
i I
I
2. fl sawit 6u x re66,6crr 6r,r y , .\
laeni 6rir.noso6Mr. :i $ 206. IL Predicatul verbal compus mai poate fi aicdtuit dintr-un adjectiv de
:;i
:i, formd scurtd (ddacnea, pad, eom6e, o6isau (obligat), coztdcen (de acord),

I
,::i
Verbe la modul imperativ L. Iloaoeilme ane, r.ox6nyfr9ra. uaudpeu (cu intenlia sd), cnacd6ew(capabil) qi un verb lainfinitiv, de ex.:,? pa4
2. Bfrrop, sauuuddtcacn6prorr.r! 'ii , c eduu rcrp6rnrrca- Sint bucuros si mi intllnesc cu dumneavoastrd.
l'i:
Tirnpul trecut sau viitor se formeazd cu ajutorul verbului 6utmu, de ex.: Ow
Verbul ecmb a) sensul de existd (nu l. B gep6nueecmbEoM-\tys6h,t<ylft ;li
rti ror6s 6rln qrrr{rr - El s* gata si citeasc[, Mot Elnena rordsbl aaa sovr6w'
se acordi cu subiectul) s6cro npne3x6ror rypfmrr.
z, t,cmb JIroAu, KoTopEIe .qyMaloT iti ,''
:.:i ,,1
- y'y'oi vom fi gata si vi ajutin.
Uneori in eomponenfa predicatului yerbal compus (in locul verbului auxiliar)
I
I
uHaqe. qeM T5r.
i;1 t" t,
mai intrd unele expresii ea: 6wmt 6 cocmoaHrut (a fi in stare),6umu e cdtaax,
ii.i''
t82 'i'f;l'::,i,
)E .t:,:.,:
fl ;- r
qr?e'
183
I
's::#-
 ' ,,,,_,,

G fi in starc); de ex.: Or rd 6un b clsioffir 66ioind rdltbpfitb : ]t D-,s-fo1$ lil
$lro JA mai vorbeascd; Btt 6frcre r cfilax imo cdiaama?-"- YeTi (puteo)
f tn starc sd faceli asta?
Predicatul nominal (Huennde cocmaeudecxatyeuoe)
S 207.1Dlimba rusi, ca qi in limba rom0n6, predicatulnominal se compunedintr-
un verb copulativ (eaaedrcehsxa) gi un nume predicativ (unem$a tacmu),
ln exprimarea predicatului nominal numele predicativ joactr rolul principal,
in timp ce verbul copulativ indicl doar modul gi timpul predicatului. La timpul
prezent, copula se omite.* Ei.: Moil 6pam-uouEp (timpul prct*nt); HC6o
6duro roay66e (timpul trecut); ?al cr{selrb mxer6poru (timpul viitor); Eygb
aorada(modul imperativ).
Exprimarea ntmelui predicativ (Bupax6nue xr'aeun6ft v6oru)
$ 208. 1. Numele predicativ poate fi exprimat printr-un sab.rtantivh cazulnominativ
sau instrummtal.
Substantivul std lz cazul nominativ pe lingi verbul auxiliar Ia prezent (care
se omitc), dc er: Ez6!omi,l-w*en6p.-Kro rarcrid ezd omeq?
La timpul trecxt s&t viitor * folostgte de obicei cozul instrumental.
fl 6wn yremrn6u.-Keu a 6utt?
X 6fW cnyl6rroiu. - Keru a 6ydy?
$ 209. 2. a) Numele predicativ poate fi exprimat gi printr-un adjectiv la forma
luogd sau scurtE, de ex.:
Cnexmd.rcaa - K:trc6fr( 6trn) cnercmdrctu?
( 6ut) nnrep6,crufr.
Ilaica (6utnd) nrr6pecna.- Kanon{ (6uad) nuica?
I-a timpul fiecut sa:uviitor forma lungd a adjectivului poate fi atit la nominativ
cit fi la instrumental,de ex.:
Bdsdyx.6ua qfisn;d Gur"r).- I(an6tfr 6ua edsdyx?
fiorc,tdd 6item wrtnnrfr Guu). - Kanrf,*r 6ydem dorcndd?
b) Gradul comparativ sau superlativ al adjectivului poate indeplini, de
a$emenea,funcfia de nume predicativ: Osepo Eafrxda r.rf6xe Racnfiilcr<ozo
udpa.-Katc6e 6zepoEailxdn?Owpo Eailxaa cduoe r;ry66rcoee urtpe-Karcile
6sepoEaitxda?
lntrebuinlarea formei scute a adjectivului in calitate dc nume predicativ pre-
zinti urmiitoarele particularitdfi:
- aratii o lnsugire temporard a subiectului sau o fnsuplie care 8e manifestfr
ln anmite imprefurdri. Comparafi:
Pew&ue imoeo eonpdcaaceedd- Toeddpa uiuue lmozo eonpdca
rpfiroe. 6&to rgtw.
3mu tnj,$auy4ri5rue. - 3mu mffi'u sne Ynffiwt.
- clnd subiectul se exprimd prin pronumcle rro adjectiwlrDultr€ predicativ
'
eslc intotdeauna la forma scurt6, de ex.: 5ro rpfmo dta uenh. 3to 6(rao
aegouycrftuo - Aceasta era ile neetlmis;
- cind numelepredicativ este ldmurit de w complement,se itrtrebuinteazi,
de asemenea, formascurti a adjectivului,de ex.: On eceeDd6ua pmnire,nen r
cmdpua dpy*hu - El a fost mereu stent cu vechii prteteni.
$ 210. 3. Numele predicativ mai poate fi exprimat gi pria:
a) participiul pasiv Ia forma scurtd, dc ex.: Vnpaao$xue 6duo rolnrtra,gno-
Exerciliul o fost ssis. fleept txxp*ta - USaestetnchisl;
b) rumerale Ea;upronwne, de ex.: Ceat ufinyc mpu 6ydem reuirpe-$apte
rninus trei fae patru; Smom rcapotddwuofr-Acest creion este al meu.
4. Numele predicativ poate fi exprimat gi pfin construcgiica sensdeterminativ,
formate din:
a) adjectiv qi substantiv la cazul genitiv, de ex.: Moil udeofr rcocmtbn
cfise!'o qseri. )ma mrcaatrrrc6rcoro x6rectaa;
b) numeralul odfin gi substmtivesau adjectivecu prepozifiarl, de ex.: 9rzo
oAfrx nc lyrwx yretun6n.
Yerbele copulative care intrd ln componenlapredicatului nominsl.
Copula cea mai des intilnit6 esteverbul6amu.Cu acelaqisenssemai foloseqte
Ei verbul aetAmucn,care se intilneqtemai desln limbajul gtiinfific, de ex.:Hapdd
sgnfercr rsopq6Drucmdpuu- Poporul este creatorul istoriei.
Verbele copulative mai des folosite sint:
au cran KpynubtMxupfprorrr.
cmanoailmrcn- Vcndeuanotdma cranonfmcr 6dtee rpf4uwrrm.
stwndmtca - Ouri c{trTinacr t!,uwefr cnoprcu6nrcof,wrcdttvt.

c) Forma scurtd a adjectivelor se foloseqtenumai la cazul nominatiu,adesea - Ox rcacfnca cuoc66urruyreuur6u.

rcasdmuca
in limbajul gtiinfific, de ex.: floxasdmencmeo imoeo Sdxma neouc{tdauao i; norcasdmoca- Oa uau gorcarinct 6Jr6ruBnt.
oxdswaamtca- On qdctno orcdtunarcg nogr6.mnn.
npicro -- Argumentareaacestuifapt este nealteptat ile simpli.
rifi",
oxasdmuca- ldeywxa onag6aacr csunarfquofi.
t De obicei ln defnifii
$tiintific€ copula ecmo Qa timpul prezent) nu se omite, de e)L: i'.'..
;j :,ii:: ocmaedmucn - Ial ocra€msct ao*n ApfToM.
Eopr64 pyccxoro pa66rero xricca sa cso€ ocro6o&Aflase ecmb 6opr66 normrfvecxax (8.
lI. I6sus).
t'+'E ooruimuca- fiimu ocrirucr cuon6f,nrnundo xanqi cnercmdx.ta.
r-*i..€,

184 riF= 185

ffi
ffi
 . .,
,:.;----,--

':Ab;eiiAiie. '.*"'tti'
Dupd toateacesteneiuecoputarive-numeie:prCOiJiiii:ii
pune ta ',,j Co:i.rbtiuo-
'" 2. Cind subiectul esteexprimatprio numerat"
cazul instrumental. ""i&oart
iive La cazulgenitii,'iiibiiiciitutiiodtd''itd"ldsingular'Sdil'ia
fliiii;"astriiir"r':i<i
Dupd verbele 6weamt, cmamb, oxasdmaca, ocmdmaca se pot folosi ca nume
predioative gi. formele scurte ale adjectivelor, de ex.: 6sepo 6wr6er (cralo, -la timpul'prezent sint posibileambeleforme: flsrr lr6nr.rlrnoB ex6rqr
oxali{-nocr, . ocrrluocr) 6venu npospfuttto. uiJrrqnmos rx6Anr e xuud;
-a xurtd sau flxrr

. Unele din verbele care intrl in componenla predicatului nomin4l rpot juca
in propozilie qi rolul de predicat verbal, avind insi un alt sens. Comparati:
Tat dfgerur rpal6m 3dampa mu 6lgeus o 6oawil4e?
Oa norcagd.ncrcrprixmuu. Olr norcar{.rcs y dedpu.
OH ocrrfurcrodwua duputrtpou, Ou ocrflacs e medmoe.
Predicatul nominal mai poate fi exprimat prin imbiniri de cuvinte formate
din verbe (care aratE starsa sau migcarea ca: cuddmu, cmchma, aewdma, udmrt)
gi adjective sau participii la cazal nominativ (mai rar la instrumental), de ex.:
cmaprtx nexi.u 6o;rru6fi. Epam npuru6n douhil paecrprienurrfi - Fratele a sosit acasd
inilispus.
In acest caz, verbul copulativ igi pdstreazd sensul lexical care se inuegegre
in predicat cu sensul lexical al numelui predicativ. Fratele nu nurnaj a sasit. el a
E Dupi cuvintul udcromrco predicatul se poate pune atit Ia singular cit la plural,
- la timpul treant, d'up-anumeraleledtea,mpu, uemitpe predicatul std de obicei
la plural. B sar, rlorr'afi rpa ucdnr4uuul, iar dupE nnmb, utecmb ..' ddcnmu
predicatul st6 de obicei la numdrul singular, genul neutru, de.ex.: trIs medmpa
aAru.iro nsra nuouipoo;
- dacd numeralul are la sfirgit odilu predicatul se pune la singular, iar ld ire-
cut se acordi in gen cu substantivul, de ex.: B xtdcce 6wtr deddEamb oAliH
yveuilx, B ntticce 6w;r{ deddqama oAu6 yvenil4a.
3. Daci subiectui este exprimat prinfr-un numeral colectiv ;i un substantiv
FrTpdeyueaur<da
Ja cazul genitir, predicatul std intotdeauna Ia plural, de ex':
6ec6gyror eo daopi utxtitot.
I
de ex.: Hdato,turcoyuenuxda nx6gut (nx6.qsr) eo deop wxd,'ttt' t"
L'

sosil indispus- i+ Dupd ceielalte adverbe de cantitate (andzo, ud,to, a<6,rorcoetc.) predicatul I
std de obicei la singular, iar dacd este la trecut, Ia genul neutru, de ex-; B cadi'
l----l

i Re,ineli I cazurile ciad intre subiectpi predicat se pune in scrislinia de pauzd: $I ;n6draer udao yaanurc6e.B cadj'ocrdlrocs utito vaemde,
rJ
a) in iocul copuiei a fi (la prezent),cind subiectul qi numele predicativ ri 4. Cind subiectul este exprimat prin substantive la cazul genitiv, asociate cu
se exprim6prin substantive1a cazul nomina:iv,de ex.: Eyxapd.cm-cmoti4a_
.1i
substantive care aratd cantitatea, de tipul: ndpa (percche), norcedua fiumetate)'
I
Pyutmuu; uacmu (patte), zpjtnna, 1otuwuacmed (majoritatea), MeHbwuHcm66'.minoritatea) I'
b) cind subiectulgi predicatul sint exprimateprin inflnitiv, de ex... )Ituma q.a., verbul se acordi in numir gi gen (ia trecut) cu $rbstantivele care arati
-Pdduue c,q)ucitnb- A trii tnseamnda sluii patia; eantitatea, de ex.: trpfnna mypucmoe rpn6xala !'mpou'

c) dacSuna di' celedou6.p5.rfiprincipalede propozi;ie este exprimati. prin_ 5 Dac[ subiectul este exprimat prin substantive sartpronume Ia cazul nominativ
tr-un verb la infinitiv, iar cealalti printr-un substantivla cazulnominatir',de ex.: gi substantive la cazul instrumental cu prepoziliqc, predicatul se pune intotdeauna