CETATENIA ROMANA

In cadrul acestui curs va fi analizata notiunea de cetatenie sub

mai multe aspecte exclusiv din perspectiva dreptului constitutional:
o Natura sa juridica
o Regimul sau juridic (dobandirea si pierderea cetateniei)
NOTIUNEA DE CETATENIE

Notiunea de cetatenia apare sub doua aspecte, unul politic si

unul juridic. Cel care ne intereseaza este sensul juridic.
In sens juridic, notiunea de cetatenie are 2 acceptiuni strans
legate intre ele si anume:
Institutie juridica: adica totalitatea regulilor de drept ce au
ca obiect de reglementare modul de dobandire si de pierdere a
cetateniei (o categorie legata de dreptul obiectiv)
Conditie juridica: adica situatie rezultata din raporturile
juridice statornicite intre o persoana fizica si stat, exprimand
apartenenta acestuia la statul al carui cetatean este (se axeaza in jurul
ideii de subiect de drept)
In literatura juridica, cetatenia a fost perceputa ca o legatura
politica si juridica permanenta intre o persoana fizica si un anumit
stat. Aceasta legatura se exprima prin totalitatea drepturilor si
obligatiilor reciproce dintre o persoana si statul al carui cetatean
este(Charles Rousseau).
DEFINITIA CETATENIEI ROMANE
Prealabil definirii cetateniei romane:
o O legatura politica si juridica intre stat si individ si stat
o O integrare angajata
1

o Numai persoanele fizice au cetatenie

Cetatenia romana este acea calitate a persoanei fizice ce exprima
relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre persoana
fizica si stat, dovedind apartenenta sa la statul roman si atribuind
persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si
indatoririlor prevazute de constitutie si de legile romane.
Initial cetatenia a fost desemnata prin termenul de nationalitate,
termen pe care-l intalnim si astazi in Constitutia Frantei la art. 34. In
timp sla acest

Pentru a stabili natura juridica a cetateniei trebuie sa

inscriem acest concept intr-unul din conceptele
juridice prestabilite de catre teoria dreptului (ex.

a renuntat
termen,
deoarece

raport juridic, contract, capacitate juridica, drept etc.).

nationalitatea indica apartenenta la o natiune. Chiar si codul civil de

la 1864 vorbea de notiunea de nationalitate cu sensul de cetatenie.

Nationalitatea reprezinta acea legatura dintre indizii care au o

cultura, o traditie comuna, o istorie indelungata aparte, dar si acelasi
ideal. Iar totalitatea acelor indivizi care au o limba, cultura, traditie
comuna, formeaza natiunea.
Astfel, daca nationalitatea este un atribut al statului, natiunea
reprezinta totalitatea celor care au in comun acest atribut.

NATURA JURIDICA A CETATENIEI

In doctrina au fost expuse opinii conform carora nu doar
persoanele ar avea cetatenie, ci si bunurile (ex. navele sau aeronavele).
Insa aceasta extensie a cetateniei la bunuri este una artificiala,
deoarece bunurile nu pot intra in raporturi juridice. Improriu se
foloseste notiunea de cetatenie la bunuri, deoarece identificarea
2

bunului prin cetatenie are mai de graba lagatura cu statul caruia

bunul apartine (ex. cetatenia romana a unei aeronave semnifica faptul
ca acea aeronava zboara sub pavilion romanesc).

1.Cetatenia vazuta ca element al statului

Cetatenia este o forma de manifestare a indivizilor in stat, insa
elementul constitutiv al statului este populatia vazuta in toate
ipostazele sale de cetateni, straini si apatrizi.
Cetatenia este doar o forma sub care se manifesta o persoana in
stat.
2.Cetatenia vazuta ca un raport juridic
Aceasta conceptie este reflectata si in Legea cetateniei romane:
Cetatenia romana este legatura si apartenenta unei persoane fizice la
statul roman. Asadar, cetatenia ar fi un raport juridic, insa ea nu
reprezinta doar un simplu raport juridic, deoarece aceasta idee lasa
deschisa problema de a stii care este categoria de raporturi juridice
din care ea face parte
3.Cetatenia vazuta ca un raport juridic de suposenie
Cetatenia este mult mai mult decat un raport juridic, iar pe de
alta parte, cetatenia nu este un raport de suposenie sau de
subordonare catre stat a individului. Cetateanul nu este un simplu
supus la discretia statului.
4.Cetatenia vazuta ca un contract

Cetatenia a fost vazuta ca un raport contractual intre stat si

individ. Dar, un contract presupune acordul de vointa al persoanelor
care intra in raporturi contractuale. In cazul cetateniei, cetateanul nu
incheie un contract cu statul. In plus, contractul fiind un acord de
vointe, ambele vointe trebuie sa se manifeste anterior incheierii
acestuia.
Iar in cazul dobandirii cetateniei prin nastere, vointa celui nascut
nu se poate exprima nici inainte de incheierea contractului, nici in
momentul dobandirii cetateniei. De asemenea, un contract juridic
poate fi rupt oricand, pe cand la cetatenie nu se poate renunta asa
usor.
5.Cetatenia vazuta ca un statut juridic al persoanei
Cetatenia ar fi un statut juridic al persoanei, adica un complex de
drepturi si obligatii. Cetatenia este insa mult mai mult decat atat.
Cetatenia presupune si o relatie permanenta intre un stat si individ, o
relatie atat politica, cat si juridic.
6.Cetatenia
persoanei

vazuta

ca

insasi

capacitatea

juridica

Capacitatea juridica semnifica acea posibilitate a persoanei de a

fi subiect de drept si, in consecinta, de a avea diverse drepturi si
obligatii, insa cetatenia nu este intreaga capacitate juridica a
persoanei.
7.Cetatenia
persoanei

este

parte

capacitatii

juridice

Cetatenia este un element al capacitatii juridice nedisociata in

capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu, ceruta subiectelor de
drept constitutional, capacitatea prin care se desemneaza drepturile si
4

obligatiile unuia dintre subiecte in cadrul unui complex de raporturi

juridice, si anume cele ale cetateanului.
Capacitatea juridica in dreptul constitutional este deplina in
cazul cetatenilor, si restransa, in cazul strainilor sau apatrizilor.
Capacitatea constitutionala deplina ofera cetatenilor posibilitatea
de a fi subiecte a tuturor raporturilor juridice, iar capacitatea
restransa in cazul strainilor si apatrizilor ofera posibilitatea de a fi
subiecte numai a unor raporturi juridice.

REGIMUL JURIDIC AL CETATENIEI

Izvoarele juridice ale institutiei cetateniei sunt:
o Constitutia (art. 5)
o Legea nr. 21/1991 cu modificarile la zi a cetateniei
romane.
La aceste reglementari trebuie adaugate si cele cuprinse in Legea
nr.

396/2002

privind

ratificarea

Conventiei

europene

asupra

cetateniei, adoptata la Strasburg la 6 noiembrie 1997.

Prin aceasta ratificare, potrivit art. 11 din Constitutie, Conventia
face parte din dreptul intern.

EVOLUTIA ISTORICA A NOTIUNII DE CETATENIE

1.

Codul Civil de la 1864

5

Institutia juridica a cetateniei a fost reglementata pentru prima

data in Principatele Unite in Codul civil de la 1864. Conform Codului
civil, dobandirea cetateniei este guvernata, ca si astazi, de principiul
ius sangvinis.

Existau urmatoarele moduri de dobandire:

o
o
o
o
o

Nastere
Naturalizare
Casatorie
Repatriere
Redobandirea cetateniei femeilor vaduve care au fost casatorite
cu un strain

Pierderea cetateniei avea loc prin:

o dobandirea alte cetatenii dintr-o tara straina
o primirea unei functii publice de la un guvern strain fara
autorizatia legala a
statului sau de origine
o prin supunerea fata de o protectie straina
o prin intrarea in serviciul militar strain

fara

autorizatia

Guvernului tarii sale

de origine
o Prin casatoria unei femei romance cu un strain
Codul civil a realizat o anumita organizare a populatiei tarii. El a
introdus termenul de cetatenie si l-a inalturat pe cel de suposenie.
Unele principii guvernate de acel cod se regasesc si astazi, ca de
exemplu norma potrivit careia copiii gasiti pe teritoriul Romaniei fara a
se cunoaste identitatea parintilor lor sunt considerati cetateni romani

este interpretata si astazi ca si in 1865 ca instituind prezumtia relativa

potrivit careia cel putin unul din parinti este cetean roman.

2. Legea nr.
cetatenia

28

din

februarie

1924

privind

Pentru prima oara se facea o reglementare ampla a modurilor de

dobandire si de pierdere a cetateniei.

o
o
o
o
o
o

Dobandirea cetateniei:
se retine principiul ius sangvinis
prin casatoria unei straine cu un roman
prin naturalizare
prin repatriere
prin incetarea casatoriei unei romance cu un strain
trebuie amintita, dobandirea cetateniei populatiilor provinciilor
istorice care s-au unit cu tara in 1918.

o
o
o
o

Pierderea cetateniei:
naturalizarea dobandita in alta tara
legitimarea copilului natural de un strain
casatoria unei romance cu un strain
primirea unei functii publice intr-un stat strain fara autorizatia

Guvernului
o supunerea fata de protectia straina
o retragerea naturalizarii in caz de razboi.

3. Legea nr. 33 din 1939 privind cetatenia

Se adopta o noua lege care face un pac inapoi prin introducerea
unor norme discriminatorii cu privire la modul de dobandire a calitatii
de cetatean. Aceasta lege pastreaza criteriul rudeniei de sange,

mentine principiul inegalitatii femeii cu barbatul si exclude dubla

cetatenie: Nici un roman nu poate fi cetateanul altui stat (art. 2)
In ceea ce priveste pierderea nationalitatii, legea stabilea
urmatoarele modalitati:
o prin dobandirea unei nationalitati straine
o absenta de pe teritoriul Romaniei timp de 10 ani, chiar fara sa
dobandeasca
o cetatenie straina

4.

Decretul nr. 125 din 1948 privind cetatenia

Dupa instaurarea regimului comunist s-a adoptat Decretul nr.

125/1948 pentru cetatenia romana care stabilea doua modalitati de
dobandire a cetateniei:
o De plin drept
o Incetatenire
o Casatoria nu mai producea nici un fel de efecte cu prvire la
cetatenie.
o Copiii gasiti pe teritoriul Republicii Populare Romane din parinti
necunoscuti devin automat cetateni romani.
o De asemenea, cei care au pierdut cetatenia cu titlu de pedeapsa
nu o mai puteau redobandi.

5.

Decretul nr. 33 din 1952 privind cetatenia

Cuprinde cateva reguli ce constituie o premiera in materie, dar si

omitea cateva intalnite constant privind cetatenia.

Dobandirea cetateniei prin nastere daca numai un parinte este

cetatean roman, iar ambii parinti traiesc in strainatate, cetatenia
copiilor se determina prin acordul parintilor.
Nu mai existau reglementari cu privire la cetatenia copiilor gasiti
pe teritoriul Romaniei abandonati sau cu privire la adoptie.

6.

Legea nr. 24 din 1971 privind cetatenia

A constituit in mare masura un model pentru legea adoptata

dupa evenimentele din decembrie 1989, respectiv legea nr. 21/1991. A
fost una dintre cele mai moderne reglementari in materie.
Un element de noutate il constituie preambulul acesti legi, de
unde puteau fi deduse principiile aplicabile institutiei cetateniei.
PRINCIPIILE CETATENIEI ROMANE
Cetatenii

romani

sunt

egali

in

drepturi

si

in

indatoriri, fara
desebire de rasa, sex, nationalitate, religie, origine etnica, limba,
apartenenta politica, de avere sau origine sociala si indiferent de
modul prin care au dobandit cetatenia.
O serie de drepturi si obligatii sunt prevazute numai pentru
cetatenii romani, precum dreptul de a ocupa functii si demnitati
publice, civile sau militare, dreptul de a nu fi expulzat, dreptul de a te
bucura in strainatate de protectia statului roman, dreptul de vot si
dreptul de a fi ales.
Numai

cetatenii

romani

sunt

prevazute in constitutie si legi.

titularii

tuturor

drepturilor

Drepturile fundamentale care nu pot fi exercitate de straini sau

apatrizi sunt urmatoarele:
o Dreptul de a alege si dreptul de a fi ales in organele
reprezentative nationale
aceste drepturi fiind prin excelenta drepturi politice prin care se
exprima si se exercita puterea statala. Revizuirea Constitutiei din 2003
a facut posibila exercitarea drepturilor de a alege si de a fi alesi si
pentru cetatenii Uniunii Europene, care indeplinesc conditiile legale,
dar numai in cadrul alegerilor locale, alegeri prin care nu se exprima
suveranitatea de stat.
o Dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei si a se deplasa
nestingherit pe acest teritoriu.
o Dreptul de a fi proprietar pe terenuri in Romania. Insa, potrivit
art. 44 alin. (2) din Constitutie, cetatenii straini si apatrizii pot
dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in
conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si
din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de
reciprocitate, in conditiile prevazute de legea organica, precum si prin
mostenire legala.
o Dreptul a fi angajat in orice functie sau demnitate publica. De
exemplu, pentru functia de judecator, legile cer in mod expres calitatea
de cetatean roman.
o Dreptul de a nu fi expulzat sau extradat din Romania. Potrivit
art. 19 alin. (3) din Constitutie, cetatenii straini si apatrizii pot fi
extradati numai in caza unei conventii internationale sau in conditii de
reciprocitate, iar in conditiile alin. (4) din aceleasi articol, expulzarea
sau extradarea se hotaraste de justitie.
o Dreptul de a fi protejat diplomatic.

10

 Cetatenii romani sunt egali in fata autoritatilor

publice. Acesta
este un principiu prevazut in Constitutia Romaniei in art. 16.
Acest principiu presupune lipsa unor privilegii pentru anumite
categorii de cetateni si eliminarea oricaror discriminari facute pe
diverse criterii.
Casatoria nu produce efecte asupra cetateniei. Acest
principiu
se desprinde din dispozitiile exprese ale Legii cetateniei romane
conform carora incheierea casatoriei intre un cetatean roman si un
strain nu produce efecte asupra cetateniei sotului care a dobandit
cetatenia romana in timpul casatoriei.
Invers, nici schimbarea cetateniei unuia dintre soti nu produce
efecte juridice asupra cetateniei romane a celuilalt sot.
Sotul cetatean strain sau fara cetatenie al persoanei care
redobandeste cetatenia romana poate cere acordarea cetateniei romane
in conditiile legii.
Cetatenia romana nu poate retrasa celui care a
dobandit-o prin
nastere. Conform acestui principiu, persoanele care au dobandit
cetatenia romana prin nastere nu le poate fi retrasa aceasta, insa in
cazul acelora care au dobandit-o prin metode derivate ca cererea,
adoptia etc. li se poate retrage cetatenia in conditiile prevazute de o
lege organica.
Cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat.
Adica statul este cel care decide daca acorda sau nu cetatenia
unei persoane si conditiile in care le-o retrage. In cazul celor care se

11

nasc cetateni romani, statul nu mai decide daca sa acorde sau nu

cetatenia, ea revine nou-nascutului din momentul nasterii.
Retragerea cetateniei reprezinta co sanctiune juridica. In cazul
persoanelor care au dobandit cetatenia romana la cerere, se poate
pune problema retragerii sale in situatii de neloialitate fata de statul
roman, deoarece legatura pe care acestia o au cu statul roman nu este
si una obiectiva, de sange. In cazul celor care au dobandit-o prin
nastere se poate recurge numai in situatii exceptionale(infractiuni
deosebit de grave) la retragerea sa, insa statele si-au asumat obligatia
de a lupta impotriva apatridiei.

DOBANDIREA CETATENIEI ROMANE

In lume exista doua mari moduri de dobandire a cetateniei:
Prin nastere in Romania se aplica principiul ius sanguinis
Prin naturalizare cerere, casatorie, adoptie.
NASTEREA
ca mod originar de dobandire a cetateniei
Copiii nascuti pe teritoriul Romaniei, din parinti cetateni romani,
sunt cetateni romani. Sunt, de asemenea, cetateni romani cei care:
a) S-au nascut pe teritoriul statului roman chiar daca numai unul
dintre parinti este cetatean roman
b) S-au nascut nascut in strainatate si ambii parinti sunt cetateni
romani sau doar unul
c) Copilul gasit pe teritoriul statului roman este considerat cetatean
roman, pana la proba contrarie, daca niciunul dintre parinti nu este
cunoscut. In acest caz functioneaza prezumtia relativa ca cel putin
unul dintre parintii copilului gasit pe teritoriul Romaniei este roman.
12

Aceasta prezumtie nu trebuie confundata cu principiul ius loc

conform caruia copilul nascut pe teritoriul unui stat primeste automat
cetatenia statului respectiv (ex. America Latina precum Argentina sau
Paraguay).

ADOPTIE
ca mod derivat de dobandire a cetateniei
Cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain
sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani.
In cazul in care numai unul dintre adoptator este cetatean roman,
atunci cetatenia copilului va fi hotarata de comun acord de parinti.
In cazul in care adoptatorii nu cad de acord asupra cetateniei,
instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze o astfel de cauza.
In cazul copilului care a implinit 14 ani se ia in considerare
consimtamantul acestuia.
Daca adoptia se face de catre o singura persoana, iar aceasta este
cetatean roman, minorul dobandeste cetatenia adoptatorului.
In cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu
a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata
cetatean roman, daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste
tara pentru a domicilia in strainatate.
In cazul desfacerii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de
18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman, daca
domiciliaza in strainatate sau paraseste tara pentru a domicilia in
strainatate. Aceste reguli sunt in beneficiul copilului pentru a nu-l
afecta la majorat fapte care nu-i sunt imputabile. De exemplu, sunt
state care prevad ca pentru a candida la o functie electiva in stat nu
trebuie sa-ti fi pierdut niciodata cetatenia.

ACORDAREA LA CERERE
ca mod derivat de dobandire a cetateniei
13

Cetatenia romana poate fi acordata cetateanului strain sau

apatridului daca indeplineste urmatoarele conditii:
a) S-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei
sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii
pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este
casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de
la data casatoriei.
Aceste termene pot fi reduse pana la jumatate in urmatoarele
cazuri:
o Solicitantul

este

personalitate

recunoscuta

la

nivel

international
o Solicitantul a dobandit statut de refugiat potrivit prevederilor
legale in vigoare
o Solicitantul a investit in Romania sume care depasesc 1.000.000
de euro.
Insa daca persoana care a solicitat cetatenia statului roman se
afla in afara teritoriul sau pe o perioada mai mare de 6 luni in
decursul unui an, atunci anul respectiv nu se va mai lua in calcul.
b) Dovedeste prin comportament, actiuni si aptitudini, loialitate
fata de statul roman nu intreprinde sau desfasoara actiuni impotriva
ordinii de drept, nu sprijina organizatii teroriste sau care ar putea
afecta siguranta nationala.
c) A implinit varsta de 18 ani, deoarece copilul nascut din parinti
straini va primi cetatenia romana o data cu parintii acestuia sau daca
doar unul dintre cei doi dabandeste cetatenia romana, cei doi vor
hotari de comun acord asupra cetateniei minorului, in caz contrat

14

competenta revine instantei de judecata de la domiciliul minorului

care va avea in vedere interesele sale.
d) Are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta
decenta
e) Este cunoscut pentru o buna compartare si nu a fost
condamnat in tara sau in afara ei pentru o infractiune care l-ar face
nedemn pentru a primi cetatenia statului
f) Cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de
cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se
integra in viata sociala.
g) Cunoaste prevederile Constitutiei si imnul national.

REDOBANDIREA CETATENIEI ROMANE

( in doua cazuri )
o Cetatenia romana se poate acorda si persoanelor care au
pierdut-o, precum si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv
si care cer redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea
domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, fara sa
mai faca dovada sederii pe teritoriul Romaniei timp de 8 ani sau sa-si
demonstreze cunostintele de istorie, geografie, ale limbii romane, a
prevederilor Constitutiei si a imnului national.
Aceeasi regula se aplica si apatrizilor fosti cetateni romani si a
descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv.
o Persoanele care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau
prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau
aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor o pot redobandi precum
si descendentii acestora pana la gradul III cu posibilitatea pastrarii
cetateniei straine, daca:
Dovedesc, prin comporatement, actiuni si aptitudine, loialitate
15

fata de statul roman adica nu intrepind sau sprijina actiuni

impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici
in trecut nu au intreprins aceste actiuni.
Au implinit varsta de 18 ani
Sunt cunoscute pentru buna purtare si nu au fost condamnate in
tara sau in afara pentru o infractiune care le face nedemne de a fi
cetateni romani.

PROCEDURA ACORDARII CETATENIEI ROMANE

Cererea de acordare sau, dupa caz, de redobandire a cetateniei
romane:
o
o
o
o

se formuleaza in limba romana

se adreseaza Comisiei pentru cetatenie
se depun personal
in cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procura

speciala si autentica la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie,

fiind insotita de acte care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute
de lege.
o Cererea de acordare este inregistrata la secratariatul tehnic al
Comisiei.
o In cazul in care se constata lipsa unor documente necesare
solutionarii cererii, presedintele Comisiei solicita, prin rezolutie,
completarea dosarului.
o In cazul in care, in termen de cel mult 6 luni de la primirea
solicitarii, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca
nesustinuta.

16

Cererile de redobandire pot fi depuse si la misiunile diplomatice

sau la oficiile consulare ale Romaniei. In aceste cazuri, cererile vor fi
trimise de indata Comisiei pentru cetatenia din cadrul Autoritatii
Nationale pentru Cetatenie.
Comisia verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru
acordarea sau redobandirea cetateniei romane.
In cazul in care cererea este aprobata, Comisia, printr-un raport
motivat, propune presedintelui Autoritatii Nationale pentru Cetatenie
acordarea cetateniei. Presedintele emite oridinul de acordare sau de
redobandire a cetateniei romane, dupa caz.
In cazul in care cererea nu este aprobata, Comisia, printr-un
raport motivat, propune presedintelui Autoritatii Nationale pentru
Cetatenie respingerea cererii. O noua cerere de acordare sau de
redobandire poate fi depusa dupa 6 luni de la ultima cerere.
Ordinul se comunica solicitantului, prin scrisoare recomandata
cu confirmare de primire in termen de 3 zile de la data emiterii
ordinului.
Ordinul de respingere de poate ataca in termen de 15 zile de la
data comunicarii la Tribunalul Bucuresti sectia de Contencios
Administrativ si Fiscal. Hotararea Tribunalului poate fi atacata cu
recurs la Sectia de contentios administrativ si fiscal a Curtii de Apel
Bucuresti.
Cetatenia romana se acorda si se redobandeste la data depunerii
juramantului de credinta, in termen de 6 luni de la data comunicarii
ordinului de acordare sau redobandire a presedintelui Autoritatii
Nationale pentru Cetatenie.
Juramantul se depune in sedinta solemna in fata ministrului de
justitie si a presedintelul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie sau a
unuia dintre cei doi vicepresedinti.
Nedepunerea juramantului din motive imputabile persoanei
respective atrage dupa sine si incetarea efectelor ordinului de acordare
17

sau redobandire. In cazul in care persoana decedeaza inaintea

depunerii juramntului de credinta fata Romania este recunoascuta ca
fiind cetatean roman la cererea succesorilor sai legali. Cererea poate fi
depusa in termen de un an de la data mortii titularului cererii de
redobandire sau acordare a cetateniei.
In care in care persoana nu poate depunde juramantul de
credinta fata de Romania din cauza unui handicap permanent sau a
unei boli cronice obtine cetatenia romana de la data emiterii ordinului
presedintelul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie.

PIERDEREA CETATENIEI ROMANE

Cetatenia romana se pierde prin mai multe moduri. Acestea sun
prevazute expres in lege.
RETRAGEREA CETATENIEI
Retragerea cetateniei reprezinta o sanctiune. Aceasta se poate
retrage personei care:
a) Aflata in strainatate savarseste fapte deosebit de grave prin
care vatama
interesele statului roman sau lezeaza prestigiul Romaniei
b) Aflata in strainatate, se inroleaza in fortele armate ale unui
stat cu care Romania a rupt relatiile diplomatice sau cu care este in
stare de razboi
c) A obtinut cetatenia romana prin mijloace frauduloase
d) Este cunoscuta ca avand legaturi cu grupari teroriste sau le-a
sprijinit, sub orice forma, ori a savarsit alte fapte care pun in pericol
siguranta nationala.
Retragerea cetateniei romane nu produce efecte asupra cetateniei
sotului sau copiilor persoanei careia i s-a restras cetatenia.
18

APROBAREA REUNTARII LA CETATENIA ROMANA

Pentru motive temeinice se poate aproba cererea de renuntare la
cetatenia romana persoanei care a implinit varsta de 18 ani si care:
A facut dovada obtinerii unei alte cetatenii sau pe care urmeaza
sa o obtina
A facut dovada ca nu are debite catre stat sau catre alte pers
fizice/juridice ori ca este pe cale sa le plateasca
A facut dovada ca nu are de ispasit in Romania o pedeapsa sau
ca nu urmeaza sa indeplineasca o pedeapsa

PROCEDURA RETRAGERII CETATENIEI

Procedura utilizata pentru retragere sau renuntare se face printro cerere la Autoritatea Nationala pentru cetatenie, ea emite un ordin
care se publica in Monitorul Oficial, dar momentul pierderii este cel al
publicarii in monitor.
ALTE METODE
RUPEREA SAU DESFINTAREA ADOPTIEI CETATEANULUI ROMAN MINOR
- Anularea sau desfacerea adoptiei realizata de cetateni romani cu
privire la un minor.
STABILIREA FILIATIEI COPILULUI GASIT PE TERITORIUL ROMANIEI
o In momentul in care copilul este gasit pe teritoriul Romaniei el
dobandeste cetatenia statulul roman pe principiul prezumtiei relative
conform caruia cel putin unul dintre parinti trebuie sa fie roman.
19

o Daca prin stabilirea filiatiei se constata ca parintii sunt cetateni

straini, copilul minor pierde cetatenia romana. Daca se stabileste cand
el este major, el poate alege.
DOVADA CETATENIEI
In tara se face pentru cetatenii majori cu cartea de identitate, iar
pentru minori cu certificatul de nastere si cartea de identitate a
parintilor.
CETATENIA DE ONOARE
o O calitate propusa de Guvern si acordata de Parlament
o Aptitudinea persoanei respective de a beneficia de toate drepturile
si obligatiile prevazute de cetatenia romana, mai putin cele
politice
o Se acorda pentru merite deosebite pe care o persoana le face fata
de statul roman

CETATENIA EUROPEANA
o Nu este o cetatenie propriu-zisa
o Este o calitate acordata tuturor cetatenilor statelor membre ale
UE
o Pierderea cetateniei nationale duce si la pierderea cetateniei
europene
o

O calitate ce deriva din calitatea de stat membru

20