Sunteți pe pagina 1din 3

FISA DE LECTURA

Sadoveanu, Mihail, “Baltagul”, http://www.mihailsadoveanu.eu/opere/roman/baltagul/

I. Publicat: 1930

II. Alte opere ale autorului: “Hanu Ancutei”, “Fratii Jderi”

III. Genul literar: epic

IV. Specia literara: roman

V. Titlul ( substantivul are trei semnificatii element al vietii pastorilor, unealta a crimei, instrument al

actului justitiar)

VI. Tema: imaginea vietii patriarhale de la sfarsitului sec XIX si inceputul sec . XX

VII. Structura: 16 capitole

VIII: Compozitie: 3 parti, doua planuri narative (drama Vitoriei Lipan si existenta pastorala) IX: Personaje:

a) principal: Vitoaria Lipan (sotie de oier si exponent al societatii arhaice)

b) secundar: Gheorghita, Calistrat Bogza, Ilie Cutui

c) episodice: Mitrea (argatul), Minodora, Mos Pricop, negustorul David

* personaj ab sent: Nechifor Lipan (figura lui este evocata in toate momentele subiectului, este elementul care declanseaza actiunea)

Citate relevante pentru caracterizarea personajelor :

Ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe. Fusul se invartea harnic, dar singur.”

Iti arat eu coc, valt si bluza, arda-te para focului sa te arda! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n- am stiut de acestea si- n legea noastra trebuie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra de gat si te dau in

Tarcau.

“N- ai mai invatat randuiala? Nu mai stii ce - i curat, cap si te cheama domnisoara?”

ce- i sfant si ce- i bun de

cand iti umbla gargauni prin

“— Nu vine, zise iarasi, aprig, Vitoria. Cocosul da semn de plecare.”

“— Ba tu sa ma lasi cu ale mele si sa mananci. Tu nu stii cate am eu, nici cate gandesc. Esti inca un plod, care ai sa cunosti de-acu inainte supararile vietii.” “— Nu. Tocmai de asta- s cu mare grija, in douazeci de ani am ajuns eu sa - i stiu drumurile si intoarcerile. Poate zabovi, o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla, insa dupa aceea vine la salasul lui. Stie ca - l doresc si nici eu nu i- am fost urata.”

“— Asa ca eu, desi-s femeie proasta, am numarat pe degete zilele.”

“— Intai am sa fac rugaciunile cele de cuviinta la Maica Domnului, zise ea. Dupa aceea am sa tin post negru douasprezece vineri in sir. Pan- atunci, poate mi se intoarce omul.

“Ma gandesc in fel si chip si am un vis, care - mi mananca sanatatea si ma imbatraneste.”

“Trebuie sa te duci si sa- l cauti pe tatu- tau, alta nu- i nevoie sa stii. M- oi duce, daca spui, dar e bine sa - mi arati ce si cum, ca sa stiu ce sa fac. Vitoria il privi clipind, il vazu sfios si nesigur, pe cand ea era plina de ganduri, de patima si durere.”

“Timpul statu, Urarile de Anul Nou, capra si calutul si toata zvoana si veselia cotlonului aceluia din munte le respinsese de catra sine.”

“— D-apoi om putea razbi, mamuca?

Om cerca, cine nu cearca, nu izbandeste.

Si asta- i adevarat, raspunse el mahnit in sine, caci nu se mai putea bucura de hora de a doua zi.

La joc s-a duce sora-ta, zise munteanca, privindu- l cu coada ochiului. A spune ea mandrelor vorbe bune si noi ne- om duce la datoria noastra. Mama asta trebuie sa fie farmacatoare, cunoaste gandul omului cugeta cu mare uimire Gheorghita.”

“— Inteleg, raspunse Vitoria, m- oi duce si la dansii, dar nadejdea mea cea mare e in alta parte.”

“O ajungea mintea ce are de facut, insa fata de o lume necunoscuta pasea cu oarecare sfiala.”

“Nu mai era tanara, dar avea o frumuseta neobisnuita in privire. Ochii ii luceau ca - ntr- o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase.”

“Avand intr- insa stiinta mortii lui Nechifor Lipan si crancena durere, se vazu totusi eliberata din intuneric. Cum ajunse acasa isi lasa numai o zi de odihna, apoi incepu a pune la cale indeplinirea unor hotarari mari. Toate erau in dosul ochilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta.”

“De hoti nu se temea: avea stapanire asupra lor. Doar daca l- or fi palit dintr- o lature,

prietini, pe furis.”

X. Citate relevante pentru monografia societatii patriarhale :

« Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui nea m. »

«Viata muntenilor e grea, mai ales viata femeilor. Uneori stau vaduve inainte de vreme, ca dansa. Munteanului i-i dat sa-si castige painea cea de toate zilele cu toporul ori cu cata.

“Am vazut si eu dumbravencile zburand in carduri spre soare. Se duc de unde- s ele. Dar mai ales m- am uitat la un nour catra Ceahlau. Noura acela- i cu bucluc. De- acu vine iarna. »

“Locuitorii acestia de sub brad sunt niste fapturi de mirare. Iuti si nestatornici ca apele, ca vremea, rabdatori in suferinti ca si- n ierni cumplite, fara griji in bucurii ca si- n arsitile lor de cuptor, placandu- le dragostea si betia si datinile lor de la inceputul lumii, ferindu- se de alte neamuri si de oamenii de la campie si venind la barlogul lor ca fiara de codru

mai cu sama stau ei in fata soarelui c - o inima ca din el rupta, cel mai adesea se dezmiarda si luceste

— de cantec, de prietinie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acuma lipsea”

“Eu le- am scris in condica la mine. Iar mos Alexa radea. Zice ca de cand e el n- a vazut oi scrise in condica.”

” — Bine, Vitorie, daca crezi, du-te. Asta-i datoria ta.”

“Vitoria a primit plosca si a facut frumoasa urare miresei. Arata vesela fata si limba ascutita, desi s - ar fi cuvenit sa fie scarbita, caci se ducea la rai datornici, la Dorna.”

“Cand is multi, ei te baga mai putin in sama si tu ii poti mai bine cerceta.”

“Ca o mestera incercata si iscusita, aduse vorba despre afacerea ei. Statornicind bine anul si luna si cumpanind cu luare- aminte si ce era insemnat in condica .

“— Avem sa gasim pe tata?

Avem sa- l gasim, de asta nu te indoi.”

“Ca o femeie nacajita ce ma aflu, am venit la niste prietini sa - j intreb si sa- mi spuie, cand s- au despartit de Nechifor Lipan, ce vorbe au grait? »

« — Nimene nu poate sari peste umbra lui.”

“Avea de cautat, de gasit si de randuit. De plans, a plange mai pe urma. »

«— Vai, baiete, il mustra femeia, cum nu intelegi tu o datorie ca asta!”

“— Fereasca Sfantul, eu nu banuiesc pe nimeni.”

“Merge si domnu subprefect.

Eu?

Da, se intelege. Parca aco lo nu puteti sta de vorba, cum stati s - aici? Ba inca acolo domnu Bogza poate si-a aduce si mai bine aminte.”

“Mi- a spus Lipan cat am stat cu dansul, atatea nopti, in rapa.”

XI Citate relevante pentru rolurile descrierii literare in text :

Ochii ei cap rii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe. Fusul se invartea harnic, dar singur.”

Satul risipit pe rapi sub padurea de brad, casutele sindrilite intre garduri de razlogi, paraul Tarcaului care fulgera devale intre stanci erau cazute intr-o negura de noapte. Acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute.