Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
- numarul de boabe/inflorescenta;
- masa medie a unui bob exprimata prin indicatorul MMB (masa a 1000 de boabe).
Numarul de plante/rezulta din densitatea la semanat, facultatea germinativa a
semintelor si conditiile din perioada de germinarerasarire. La cerealele de toamna, numarul de plante se
reduce, adesea drastic, pe timpul iernii; de asemenea, o anumita reducere a densitatii se datoreaza si
concurentei dintre plantele din lan (plantele culturii de baza si eventual buruienile prezente) sau atacului
de boli si daunatori.
Numarul de inflorescente/planta (numarul de frati fertili/planta) se
formeaza in timpul fazelor de infratire si de alungire a paiului si este determinat de capacitatea de
infratire caracteristica fiecarui soi si de conditiile de mediu, si anume: resursele trofice, hidrice si de
energie solara, respectiv de concurenta pentru aceste resurse. La sfarsitul fazei de infratire rezulta
numarul total de frati/, dintre care numai o parte vor contribui la recolta, respectiv fratii productivi (fratii
fertili), ceilalti uscandu-se si alcatuind asa-numita poala lanului.
Numarul de boabe/inflorescenta se formeaza in timpul fazelor de alungire a
paiului, burduf, inspicat si inflorit si este determinat de numarul total de spiculete/inflorescenta, numarul
de spiculete fertile/inflorescenta, numarul total de flori in spiculet si numarul de flori fertile/spiculet, care
la randul lor depind de disponibilul de resurse de mediu (factori climatici si tehnologici). Numarul de
spiculete in inflorescenta depinde de conditiile de vegetatie din perioada de alungire a paiului. In timpul
infloritului, conditiile de vegetatie pot contribui la reducerea numarului de spiculete fertile dintr-o
inflorescenta si a numarului de flori fertile dintr-un spiculet.
MMB este determinata de caracteristicile soiului si este influentata de conditiile de mediu din
perioada de formare si umplere a boabelor, in primul rand aprovizionarea cu apa, dar si temperaturile
ridicate (arsitele). De asemenea, MMB este influentata si de atacul de boli (de exemplu, atacul de
fuzarioza si septorioza), precum si de atacul de daunatori (de exemplu, atacul de plosnitele cerealelor si
de tripsi).
Porumbul face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoideae, tribul Maydeae, genul
Zea. Genul Zea cuprinde 3 specii :
- Zeamexicana(Schrad) Recv. et. Mangel. (sin. Euchlaenamexicana) teosinte
anual;
- Zeaperennis(Hitsch) Recv. et Mangel (sin. Euchlaenaperennis) teosinte peren;
- ZeamaysL. porumbul cultivat.
Zeamaysconv.dentiformisKrn. (sin. Zeamaysconv.indentataSturt.), denumit
porumbul dinte de cal. Se caracterizeaza prin boabele mari, prismatice, cu partea sticloasa (cornoasa) a
endospemului dispusa pe partile laterale ale bobului, iar partea fainoasa (amidonoasa) dispusa in partea
centrala si superioara a bobului
Pentru a germina, boabele de porumb absorb 27-34% apa din greutatea lor la temperatura de 8o
10 C.
Perioada critica pentru apa este intre 10-20 iunie si 10-20 august, respectiv inaintea aparitiei
paniculelor si pana la maturitatea in lapte. In aceasta perioada, solul trebuie sa aiba 60 - 80% apa din
capacitatea de camp.
In faza de umplere a boabelor, lipsa de umiditate provoaca sistavirea acestora.
Cerintefatadelumina
Porumbul este o planta de zi scurta care creste bine la lumina intensa. Energia chimica a
biomasei plantei de porumb poate reprezenta 5-6% din energia solara incidenta pe sistemul foliar, cca.
50% din aceasta energie regasindu-se in boabe.
Cerintefatadesol
Porumbul asigura cele mai mari productii pe solurile fertile, adanci, luto-nisipoase, care permit
dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil sa aprovizioneze in optim planta cu apa si elemente
nutritive.
Productiile cele mai mari se obtin pe solurile lutoase si luto-nisipoase, cu 3-5% humus, peste 8
mg P2O5 si peste 20 mg K2O/100 kg sol, gradul de saturatie in baze de 75-90 % si pH de 6,5-7,5.
ZonareaculturiiporumbuluinRomnia
In tara noastra exista sase zone de favorabilitate pentru cultura porumbului, in functie de
o
potentialul termic, respectiv suma de temperaturi biologic active (TBA), cu pragul biologic de 10 C, si
anume:
o
- ZonaI- cu un potential termic (TBA) >1600 C, care din punct de vedere geografic
cuprinde jumatatea de sud a Campiei Olteniei, Munteniei si Dobrogea, fara fasia estica. In aceasta zona
sunt recomandati hibrizii din grupele FAO > 600 si 500-600, iar ca premergatoare pentru cereale de
toamna, hibrizii din grupa 400-500.
o
- ZonaII- cu un potential termic (TBA) de 1501-1600 C, care cuprinde, din punct de
vedere geografic, restul Campiei Olteniei si Munteniei, Campia din sudul Moldovei, estul Dobrogei si
vestul Campiei Banatului. In aceasta zona sunt recomandati hibrizi din grupele 500-600 si 400- 500, iar
ca planta pentru cereale de toamna, hibrizii din grupa 300-400.
o
- ZonaIII- cu un potential termic (TBA) de 1401-1500 C, care din punct de vedere
geografic cuprinde: restul Campiei Banatului, jumatatea vestica a Campiei Crisanei, colinele sudice ale
Olteniei si Munteniei, unde sunt recomandati hibrizii din grupele 400-500 si 300-400, iar ca
premergatoare pentru cereale de toamna, sunt recomandati hibrizii din grupa 200-300.
o
- ZonaIV- cu un potential termic (TBA) de 1201-1400 C, care din punct de vedere
geografic cuprinde: cea mai mare parte a Moldovei dintre Siret si Prut, estul Campiei Crisanei, Campia
Somesului, colinele nordice ale Olteniei si Munteniei, zonele colinare din vestul tarii, terasele Muresului,
unde sunt recomandati hibrizii din grupele 300-400 si 200-300, iar ca premergatoare pentru cereale de
toamna, sunt recomandati hibrizii din grupa 100-200.
o
- ZonaV- cu un potential termic (TBA) de 1001-1200 C, care din punct de vedere
geografic cuprinde N-E Moldovei, Colinele Moldovei la V de Siret, Campia si Podisul Transilvaniei,
Colinele din S-E Banatului, unde sunt recomandati hibrizii din grupele 200-300 si 100-200.
o
- ZonaVI- cu un potential termic (TBA) de 800-1000 C, care din punct de vedere
geografic cuprinde N-V Moldovei (judetul Suceava) si toate regiunile submontane, unde sunt
recomandati hibrizii din grupa 100-200.
Samntasisemanatul
Calitateasemintelorpentrusemanat. Semintele folosite la semanat trebuie sa apartina unui
hibrid recomandat pentru zona de cultura si sa fie certificate. Pentru a indeplini cerintele de calitate
pentru semanat, samanta de porumb trebuie sa aiba puritatea fizica de peste 98% si germinatia de peste
90%. Valoarea cold-test trebuie sa fie de cel putin 70%.
Epocadesemanat. Semanatul porumbului se poate incepe atunci cand la adancimea de 10 cm
oo
o
in sol si la ora 7 dimineata se realizeaza temperatura de 8 C, iar vremea este in curs de incalzire.
Calendaristic, epoca optima de semanat a porumbului se incadreaza intre 1 - 20 aprilie in
campia din vestul si sudul tarii, in Dobrogea si sudul Moldovei, intre 15 - 30 aprilie in centrul
Transilvaniei si centrul Moldovei si intre 20 - 30 aprilie in zonele submontane si nordul tarii.
Densitateadesemanat. Densitatea constituie unul din factorii tehnologici de baza care
conditioneaza obtinerea unor recolte mari de porumb. Comparativ cu alte plante de cultura, porumbul
reactioneaza mai puternic la acest factor tehnologic
Normadesemanat. Cantitatea de samanta la hectar (norma de semanat) depinde de densitatea
la semanat, puritate fizica a semintelor, germinatia semintelor si MMB. Norma de semanat se calculeaza
dupa urmatoarea formula:
DxMMB /P x G x 100
C=
Unde:
C = norma de semanat, in kg/ha;
D = densitatea de semanat, in boabe germinabile pe hectar;
MMB = masa a 1000 boabe, in g;
P = puritatea fizica a semintelor, in %;
G = germinatia semintelor, in %.
Evaluare subiectiva
PP=
N r . st pe ha Nb pe st MMB
1000 1000
Evaluare obiectiva
Nr st pe ha Mst Rb
PPefectiva=
100
PPstas= PPefectiva
100Uefectiva
100Ustas