Sunteți pe pagina 1din 20

ARGUMENT

Ideea de control numeric isi are radacinile in anul 1720 cand s-a inventat un
dispozitiv care folosea cartele gaurite de hrtie pentru a broda pe tesaturi de pnza
diverse modele simple.Originar din anul 1860, pianina automata (sau flanseta
mecanica) utiliza o rola de hartie cu siruri de gauri pentru a controla actionarea
diverselor clape, adica note muzicale.
Controlul numeric, asa cum l cunoastem azi, a aparut inainte de inventarea
microprocesoarelor utilizate in computerele actuale. Un mare impuls pentru
dezvoltarea acestuia a fost dat de US Air Force, care dispunea de de suficiente
resurse financiare pentru stimularea cercetarii. US Air Force avea nevoie de
mbunatatiti n constructia avioanelor cu motoare cu reactie. Datorita vitezelor mari
de zbor ale acestora, structura mecanica si geometria trebuiau imbunatatite. Acest
lucru cerea prelucrari mecanice complexe la un pret de cost foarte mare.
n 1952, Massachussetts Institute of Technology a construit si prezentat prima
masina cu comanda numerica ce avea posibilitatea sa controleze miscarea unei
freze pentru prelucrarea de suprafete complexe. Finantarea constructiei si
cercetarii a fost facuta de US Air Force. Masina a avut succes, si in 1955, la trgul
National Machine Tool Show, au aparut spre comercializare masini cu comeni
numerice.
Prima generatie de masini CNC folosea lampi electronice si vacuum, care
produceau multa caldura si ocupau un spatiu desul de mare. Masinile nu erau prea
fiabile. La a doua generatie, tuburile electronice au fost inlocuite cu tranzistori, ceea
ce a condus la o ncalzire mai mica si o fiabilitate mai mare a etajului de control. De
asemenea, controller-ul ocupa un spatiu mai mic.
Prima si a doua generatie de masini-unelte nu aveau memorie de stocare a
programelor. Instructiunile erau stocate pe banda de hrtie perforata si erau
transmise masinilor una cte una. Masina primea o instructiune, o executa si apoi
cerea urmatoarea instructiune.
La a treia generatie s-au folosit circuite integrate si modulare si s-a introdus
memoria de stocare a programelor. Memoriile au fost, la nceput, magnetice, cu role
de banda magnetica, iar apoi, electronice, cu circuite integrate.
Pe masura ce tehnologia a evoluat, s-au introdus si folosit placi imprimate cu
cicuite electronice. Acestea erau proiectate pentru executarea unui program fix (preprogramate). Se foloseau la executia anumitor actiuni uzuale si comune: gaurire,
frezare, rectificare etc.
Astazi, se poate vorbi despre o a patra generatie de masini cu comanda
numerica n care controller-ul masinii are la baza tehnologia microprocesoarelor si a
calculatorelor actuale.

CAP. 1. NOTIUNI GENERALE


Prelucrarea metalelor este una dintre cele mai vechi ndeletniciri ale
omului.De-a lungul istoriei, abilitatea de prelucrare a metalelor, utilizate n special
pentru constructia de arme si unelte casnice, a condus unele civilizatii la o dezvoltare
economica accentuata.
n ziua de azi, prelucrarea cu masini-unelte este una dintre cele mai
importante activitati pentru sustinerea si dezvoltarea industriala. Dintre industriile
beneficiare ale produselor executate cu aceste masini-unelte, cea mai importanta
este industria constructoare de masini. Industria auto, aeriana si navala utilizeaza
motoare care au n compunere piese mecanice prelucrate foarte precis.
Componentele hidraulice si pneumatice, motoarele electrice, echipamentele
mecanice din liniile de productie automatizate, iar n domeniul casnic: masinile de
cusut si de spalat, toate acestea si multe altele sunt construite cu piese prelucrate cu
ajutorul unei masini-unelte. Pana si un robot industrial este o forma de masina cu
control numeric, prin aceea ca miscarile robotului sunt comandate cu acelasi tip de
controller cu care sunt echipate si masinile-unelte. Diferenta rezida n limbajul de
programare utilizat.
1.1 CE ESTE TEHNOLOGIA CNC?
Masinile-unelte controlate numeric se mai numesc si masini CNC. Controlul
numeric rezida ntr-un proces de ,,alimentare'' continua a unui controller programabil
n constructie speciala, cu un set de instructiuni (formate din litere si cifre) astfel nct
sa poata fi controlate miscarile unei masini-unealta.
Miscarile masinii trebuie sa conduca o scula taietoare:
- pe un anumit traseu;
- cu o viteza precisa de rotatie e sculei;
- cu o viteza precisa de naintare a sculei.
CNC este abreviatia de la ,,Computer Numerically Controlled'' (Control
numeric cu Computer) . Denumirea CNC se refera ntotdeuna la modul unic de
operare al unei masini, adica, la metoda de baza pentru controlul miscarilor, si nu
spune nimic despre tipul masinii: freza, strung sau altceva.
Cea mai importanta functie a oricarei masini CNC este controlul precis si
riguros al miscarii. Toate echipamentele CNC au doua sau mai multe directii de
miscare, numite axe. Aceste axe pot fi miscate precis si pozitionate precis, de-a
lungul intervalului de deplasare. Cele mai cunoscute tipuri de axe sunt cele liniare si
de rotatie (miscare curbilinie). n loc de a produce aceste miscari prin utilizarea de
manivele si discuri, asa cum necesita masinile clasice de prelucrare prin aschiere,
masinile CNC sunt actionate de servomotoare controlate prin computer si ghidate de
un program memorat. n general, tipul de miscare (rapid, liniar, circular), axele care
se misca, distantele de miscare si vitezele de miscare (de prelucrare) sunt
programabile la majoritatea masinilor CNC. n figura 1. se arata diferentele dintre o
masina-unealta conventionala si una controlata CNC.

a)

b)

Fig.1.1 Diferenta ntre o masina clasica, actionata manual(a) si o masina controlata


numeric(b).
Marea majoritate a masinilor CNC sunt capabile sa se miste n trei directii
simultan. Aceste directii sunt numite axele masinii.
In comanda numeric s-a introdus noiunea de ax ca fiind o deplasare liniar
.
Aceste micri sunt executate de organele mobile ale mainii unelte cu comand
numeric.
Axele de coordonate se stabilesc dup anumite reguli, astfel :
-

Axa Z este paralel cu axa arborelui principal al mainii . Astfel, la o main


de gurit sau de frezat, arborele principal antreneaz scula, n timp ce la un
strung, axa Z coincide cu axa piesei. Dac maina nu are arbore principal, axa
Z se alege perpendicular pe suprafata de aezare a piesei. Sensul pozitiv al
axei Z corespunde deplasrii prin care se mrete distanta dintre pies i
scula.
Axa X este n general, orizontal i paralel cu suprafaa de aezare a piesei.
Ea este axa principal de deplasare n planul n care se face poziionarea
piesei fa de scul.
Axa Y se alege astfel nct s formeze mpreun cu celelalte un sistem
ortogonal drept, care se poate determina i cu regula minii drepte din fizic.

Axele pentru miscarile rectilinii formeaz un sistem de coordonate ortogonal


drept care verific regula minii drepte.
Dac tot ansamblul este montat pe un suport care la rndul lui poate executa
micri, putem vorbi de maini n 7, 8 sau 9 axe . Aceste maini sunt de o mare
complexitate i se proiecteaz de obicei pentru un scop foarte precis . Mainile care
se intlnesc n practic au de obicei 2-5 axe, cele mai multe avnd 2 sau 3 axe.

Y+

OM
+

Fig. 1.2
Micrile de rotaie se noteaz astfel :
- A - rotaie n jurul axei X
- B - rotaie n jurul axei Y
- C - rotaie n jurul axei Z
Obinerea micrilor se face fie prin deplasarea piesei, fie prin deplasarea
sculei . Prin deplasare se nelege att translaia ct i rotaia . Astfel, deplasarea
sculei pe axa +X corespunde cu o deplasare a mesei pe directia -X. Acest lucru
produce de multe ori confuzie n rndul programatorilor MUCN i al operatorilor de la
main. Se greete la stabilirea sensului de parcurs. Pentru a stabili corect
sensurile de deplasare pe direcia axelor se va respecta urmtoarea regula. : Pentru
stabilirea sensului miscarilor se considera piesa ca fiind fix, iar micrile
sunt executate de scul.
O masina CNC trebuie sa fie capabila sa comunice cu ea nsasi, pentru a
putea opera. O unitate centrala cu computer, pentru control numeric, trimite comenzi
de pozitionare catre motoare. Traductoare speciale, fixate pe axele masinii, trebuie
sa comunice napoi, catre unitatea centrala, faptul ca motoarele au actionat corect si
au miscat axele cu comanda comandata. Abilitatea unei masini de a misca un punct
central (scula de prelucrare) n trei directii, n acelas timp, permite acesteia sa
urmareasca orice traiectorie sau suprafata din spatiul de lucru. Toate miscarile sunt
mult mai rapide si mult mai precise dect cele care pot fi realizate de un operator
uman.

CAP. 2. CONSTRUCTIA UNEI MASINI CU


COMANDA NUMERICA

O masina CNC este compusa din doua componente majore pe lnga care se afla
diverse echipamente auxiliare:
1.

Prima componenta este masina-unelta propriu-zisa care poate fi: strung,


freza, masina de gaurit, de alezat, de rectificat, rabotat sau mortezat, masina
de taiat cu jet de apa sau laser etc.

2. A doua componenta este controller-ul pentru coordonarea miscarii sculei


taietoare. Pentru fiecare din cele doua componente pot exista accesorii
necesare sau operationale. De exemplu, pentru controller poate exista o
consola de introducere date sau un calculator cu conexiune permanenta pe
care se realizeaza progrmele, o imprimanta sau un plotter pentru verificarea
acuratetii proramului nainte de utilizarea pe masina.

Fig.2.1 Masina de frezat verticala cu comanda CNC


2.1.

COMPONENTELE MECANICE ALE UNEI MASINI CNC

Masinile unelte au in componenta mecanisme fixe pentru prinderea pieselor ce


vor fi prelucrate, (masa fixa cu menghina in cazul frezelor) sau sisteme mobile de
fixare (universalul in cazul strungurilor), precum si componente mubile ce asigura
prinderea uneltelor folosite pentru prelucrare.
In majoritatea cazurilor , partile mobile se deplaseaza pe axe cu ajutorul unor unui
mecanism de tip surub-piulita cu bile recirculabile. Acest tip de cuplaj ntre axa
5

fixa

(surub) si bacul mobil (piulita), ntre care circula bilele de otel, asigura rigiditatea si o
frecare mica. Bilele sunt alese sa se potriveasca exact (fara jocuri mecanice) cu
miscare a bacului cu distanta pasului filetului. n unele solutii constructive, bacul este
fix si axa este mobila.

Fig. 2.2. Mecanism surub-piulita cu bile


Frezele CNC universal au sisteme automate pentru schimbarea sculei si sunt
dotate cu o magazie de scule cu zeci sau chiar o suta de scule diferite. Deseori, axul
de rotatie a sculei este vertical. Unele masini au cte patru sau cinci axe. Ultimele
doua sunt axe de rotatie si permit masinii sa efectueze n piesa gauri si suprafete sub
unghiuri diferite. Pot realiza att prelucrare de degrosare, ct si de
rectificare(finisare).
Strungurile CNC universal, fig.4 au, de asemenea, sistem automat de schimbare
a sculei si sunt dotate cu turele port-scule pe care pot fi montate zece pna la
douazeci de scule diferite. Ele pot fi folosite pentru operatii de strunjit, filetat, gaurit
etc.

Fig. 2.3. Strung cu comanda numerica


2.2.

ACTIONAREA MASINILOR UNELTE

Pentru miscarea de pozitionare a axelor se folosesc trei tipuri de actionari:


a. electrice
b. hidraulice
c. pneumo-hidraulice.
7

La freze, pentru miscarea de rotatie a sculei se folosesc motoare asincrone sau


de curent continuu, deseori nsotite de angrenaje de tip ,,cutie de viteze'' pentru
schimbarea domeniului de viteze de rotatie.
Actionarile electrice folosesc motoare electrice:
a. pas-cu-pas
b. de curent continuu
c. servomotoare de curent alternativ.

Fig. 2.4. Motoare pas cu pas utilizare la actionarea masinilor unelte


n orice miscare de pozitionare, controller-ul trebuie sa cunoasca locatia precisa a
sculei taietoare. Acest lucru se poate realiza prin comanda (sistem n bucla deschisa)
sau reglare (sistem n bucla nchisa).
Comanda: se foloseste n combinatie cu motoarele electrice pas-cu-pas, fig.5. La
motoarele pas-cu-pas, pe stator exista doua, patru sau cinci nfasurari (bobine)
distincte. Rotorul este format din magneti permanenti. Alimentnd cu curent o bobina,
rotorul se alinieaza n directia perpendiculara pe aceea bobina, polul nord al
magnetului permanent fiind orientat catre polul sud al electromagnetului(bobina
parcursa de curent ntr-un anumit sens). La un impuls provenit de la controller se
comuta curentul prin alta bobina a statorului, determinnd astfel deplasarea rotorului
cu un pas. La unele motoare, o rotatie completa a rotorului se realizeaza n 500 de
pasi, adica de impulsuri. Controller-ul este capabil sa genereze impulsuri cu
frecvente maxime de ordinul kilo-hertilor. Deoarece fiecare impuls este contorizat,
controller-ul stie n permanenta unde se afla axa. Nu exista posibilitatea de a verifica
daca motorul executa, ntr-adevar, un pas la fiecare impuls. n general, nu se
,,pierd''pasi dect daca axa se blocheaza din cauze accidentale sau de
avarie(coliziune). Precizia unui sistem cu motor pas-cu-pas si axa cu surub poate
atinge 0.01 mm-precizia unui pas. Cu reglare (sistem n bucla nchisa) se poate
obtine cu o precizie cu un ordin de marime mai mare, 0.001 mm. Sistemele de
pozitionare cu motoare pas-cu-pas se folosesc ndeosebi la constructia masinilor
CNC de marime mica. Sunt simple si mai ieftin de ntretinut.
Reglarea: este utilizata n combinatie cu servomotoare de curent continuu (sau
de curent alternativ) si un traductor de deplasare (sau de rotatie). Traductoarele de
8

rotatie se numesc resolver-e si sunt montate pe axul motorului sau la celalalt capat al
axei. Un resolver transforma pozitia unghiulara ntr-un semnal electric, care este
transmis la controller. Traductoarele de deplasare se monteaza paralel cu axa. Pe
traductoare poate culisa un cursor care se fixeaza de sania mobila a axei.
Traductorul masoara exact pozitia sculei, si elimina astfel erorile dotorate jocului
dintre surub si sanie (piulita) si, de asemenea, erorile datorate uzurii surubului.
Pozitia cursorului este convertita ntr-un semnal electric, transmis la controller.
Primind informatii de la traductorul de pozitie, controller-ul poate corecta imediat
eroarea de pozitionare prin comenzi catre servomotoare.

Fig.2.5. Resolver actionat de axa

Fig.2.6. Traductor de deplasare liniar

CAP 3. COMPONENTE ELECTRICE SI ELECTRONICE


UTILIZATE LA MASINILE CU COMANDA NUMERICA

3.1 MOTOARE UTILIZATE


-

Motoarele utilizare la masinile cnc se clasifica astfel:


motoare electrice, rotative (motorul pas cu pas, motorul de curent
continuu,motorul sincron, motorul asincron) sau liniare (motorul pas cu pas
liniar, motorul asincron liniar);
motoare
fluidice
(hidraulice
sau
pneumatice)
liniare
(cilindrii
hidraulici/pneumatici) sau rotative (cu palete, cu pistoane axiale, cu pistoane
radiale).

3.1.1 PREZENTAREA MOTOARELOR PAS CU PAS


Motorul pas cu pas (MPP) este un convertor electromecanic care realizeaz
transformarea unui tren de impulsuri digitale ntr-o micare proporional a axului
su. Micarea rotorului MPP const din deplasri unghiulare discrete, succesive, de
mrimi egale i care reprezint paii motorului. n cazul unei funcionri corecte,
numrul pailor efectuai trebuie s corespund cu numrul impulsurilor de comand
aplicate fazelor motorului. Deplasarea unghiular total, constituit dintr-un numr de
pai egal cu numrul de impulsuri de comand aplicat pe fazele motorului, determin
poziia final a rotorului. Aceast poziie se pstreaz, adic este memorat, pn la
aplicarea unui nou impuls de comand.
Utilizarea MPP confer urmtoarele avantaje:
-

asigur univocitatea conversiei numr de impulsuri deplasare i pot fi


utilizate n circuit deschis;
gam larg a frecvenelor de comand;
precizie de poziionare i rezoluie mari;
permit porniri, opriri, reversri fr pierderi de pai;
memoreaz poziia;
sunt compatibile cu comanda numeric.

Principalele dezavantaje ale utilizrii MPP sunt:


-

unghi de pas, deci increment de rotaie, de valoare fix pentru un motor dat;
vitez de rotaie relativ sczut;
putere dezvoltat la arbore de valoare redus;
randament energetic sczut;

3.1.2 Constructia si functionarea motoarelor pas cu pas


MPP sunt de mai multe feluri: rotative sau liniare, numrul nfurrilor de
comand variind ntre unu si cinci. Din punct de vedere al construciei circuitului
magnetic sunt trei tipuri principale:
1
0

a. cu reluctan variabil (de tip reactiv);


b. cu magnet permanent (de tip activ);
c. hibride.
MPP cu reluctan variabil are att statorul ct si rotorul prevzute cudini
uniform distribuii, pe cei ai statorului fiind montate nfurrile de comand. Rotorul
este pasiv. La alimentarera unei/unor faze statorice, el se rotete de aa manier,
nct liniile de cmp magnetic s se nchid dup un traseu de reluctan minim,
adic dinii rotorici s se gseasc, fie fa n fa cu cei statorici , fie plasai dup
bisectoarea unghiului polilor statorici . Acest tip de motor asigur pai unghiulari mici
i medii i poate opera la frecvene de comand mari, ns nu memoreaz poziia (nu
asigur cuplu electromagnetic n lipsa curentului prin fazele statorului respectiv, nu
are cuplu de meninere).
MPP cu magnet permanent are dinii rotorului constituii din magnei
permaneni, cu polii dispui radial. Cnd se alimenteaz fazele statorului se
genereaz cmpuri magnetice, care interactioneaz cu fluxurile magneilor
permaneni, dnd natere unor cupluri de fore, care deplaseaz rotorul. Aspectele
legate de comanda n secvene, simpl, dubl i mixt, sunt similare cu cele de la
MPP cu reluctan variabil. n schimb, n msura n care rotorul execut un numr
de pai i polul sud al rotorului se apropie de polul A al statorului, curentul prin
nfurarea AA trebuie s-i schimbe sensul, pentru a-i opune acestuia un pol nord
i a menine sensul cuplului de fore. Alimentarea fazelor se face cu impulsuri de
polaritate alternat, lucru care complic structura dispozitivului de comand, numit
comand bipolar.

Fig. 3.1. MPP cu magnei permaneni


MPP hibrid este o combinaie a primelor dou tipuri, mbinnd avantajele
ambelor i fiind varianta de MPP utilizat n marea majoritate a aplicaiilor.
n cazul unui MPP hibrid, rotorul este constituit dintr-un magnet permanent,
1
01

dispus longitudinal, la ale crui extremiti sunt fixate dou coroane dinate din
material feromagnetic (fig.5.5, a). Dinii unei coroane constituie polii nord, iar dinii
celeilalte coroane, polii sud. Dinii celor dou coroane sunt decalai spaial, astfel
nct, dac un dinte al unei coroane se gsete n dreptul unui dinte statoric, dintele
rotoric de pe cealalt coroan s se afle la jumtatea unghiului dintre doi dini
statorici.

Fig. 3.2. MPP Hibrid


Marele avantaj al motoarelor pas cu pas const n faptul c pot fi
comandate n bucl deschis , fr a fi necesar o bucl de reglare a poziiei, care
s compare, permanent, poziia programat cu cea curent, furnizat de un
senzor de poziie. Aceast mod de comand impune, ns, funcionarea n
sincronism a MPP, respectiv numrul de pai efectuai de motor trebuie s coincid,
pe tot parcursul funcionrii, cu numrul de impulsuri de comand, transmise
de unitatea de comand.

1
11

CAP 4. COMANDA MOTOARELOR PAS CU PAS (MPP)


Comanda pailor MPP poate realiza n mai multe moduri. Astfel, se utilizeaz:
a.
b.
c.
d.

Comand n secven simpl.


Comand n secven dubl
Comand n secven mixt
Comand prin micropire.

Aceasta este o metod special de control al poziiei MPP n poziii


intermediare celor obinute prin primele trei metode. De exemplu, pot fi realizate
poziionri la 1/10, 1/16, 1/32, 1/125 din pasul motorului, prin utilizarea unor
cureni de comand a fazelor cu valori diferite de cea nominal, astfel nct suma
curenilor de comand prin cele dou faze alturate, comandate simultan s fie
constant, egal cu valoarea nominal. Cu ajutorul acestei metode sunt
asigurate att poziionri fine, ct si operri line, fr ocuri, ns cuplul dezvoltat
este mai mic dect n primele trei cazuri. Presupune un sistem de
comand mult mai complex, cu convertoare numeric-analogice, pentru a obine
profilele de cureni n trepte, i nu va fi detaliat n aceast capitol.
Dintr-un alt punct de vedere, respectiv cel al meninerii/inversrii sensului,
sunt dou moduri de comand distincte:
- Comand unipolar, cu meninerea sensului curentului;
- Comand bipolar, cu alternarea sensului curentului.
4.1. SCHEME DE COMANDA A MPP
O schem obinuit de comand a motoarelor pas cu pas cu un sistem
numeric este prezentat n figura de mai jos:

Fig. 4.1. Schema bloc de comanda a 2 MPP

n aceast schem, sistemul numeric de comand furnizeaz numai 2


semnale:
un semnal sub forma unui tren de impulsuri, de o anumit frecven, care
1
21

determin frecvena de generare a impulsurilor de comand pentru MPP i,


n

1
31

consecin, viteza unghiular a MPP;


un semnal de binar (0/1) care stabilete ordinea n care sunt
distribuite impulsurile de comand la faze i, n consecin, sensul orar sau
antiorar de deplasare a MPP.
Rolul generrii secvenelor de comand pentru tranzistoarele de
putere, care activeaz curenii prin fazele MPP, revine unui circuit
special, numit distribuitor de impulsuri.
-

1. Distribuitorul de impulsuri
Distribuitoarele de impulsuri sunt blocuri, care preiau trenul de impulsuri de
comand de o anumit frecven, mpreun cu comenzile de sens i furnizeaz la
ieire trenuri de impulsuri, decalate unele fa de altele cu unghiul pe = 2 /m
(pasul electric).
Un distribuitor de impulsuri poate fi realizat ca un numrtor n inel, cu
numrul strilor egal cu numrul fazelor motorului comandat. Impulsul de
intrare face ca numrtorul s numere fie nainte, fie napoi, i n consecin s
comande tensiunea de alimentare a fazelor, pentru a realiza micarea orar sau
antiorar a rotorului MPP. Dac rotorul are ntotdeauna acelai sens de rotaie,
numrtorul n inel este ireversibil, iar dac se cer ambele sensuri de rotaie, este
nevoie de un numrtor reversibil. Dac se dorete ca distribuitorul de impulsuri s
ofere i posibilitatea seleciei modului de comand: n secven simpl, dubl sau
mixt, sinteza distribuitorului se complic, ntruct trebuie s includ i semnale
binare i pori logice pentru selecia modului de comand.
2. Blocul tranzistoarelor de putere
Semnalele de la distribuitor trebuie amplificate pentru a transmite curenii
absorbii de
motor, n vederea realizrii momentului (puterii) solicitat la axul
MPP. n mod uzual sunt utilizate etaje cu tranzistoare de putere.
n cazul comenzii unpolare sunt necesare cte dou tranzistoare de putere
pentru fiecare faz. n schemele cu comand bipolar se pot folosi dou surse de
tensiune i cte 2 tranzisoare pentru comanda fiecrei faze, sau o singur surs
de tensiune, dar cte 4 tranzistoare pentru fiecare faz, montate n H (n punte).
4.2. CIRCUITE INTEGRATE DESTINATE COMENZILOR MPP

Numrul foarte mare de produse i echipamente, care utilizeaz


motoare pas cu pas, a impus proiectarea i realizarea unor circuite
integrate specializate, care s includ o parte sau totalitatea funciilor,
necesare comenzii MPP, detaliate n cadrul acestui capitol. n marea
majoritate a cazurilor se tinde spre simplificarea rolului procesorului, nct
acesta s genereze numai semnalul de tact (frecven), corespunztor
numrului de pai/secund ai MPP i un semnal binar pentru
selectarea sensului (orar CW sau anti-orar CCW) de rotaie a axului
MPP. Cele mai adecvate sunt procesoarele care au ieiri PWM, ntruct
simpla programare a acestor registrelor interne care comand aceste ieiri
asigur semnalele de frecven dorite.
Gama de circuite integrate, destinate comenzii MPP este extrem de
ampl, iar aceste circuite, n funcie de complexitatea lor, pot asigura
parial, sau integral toate problemele pe care aceast comand le
implic: distribuirea impulsurilor pe faze pentru diferite moduri de comand
1
41

n secven simpl, dubl, mixt sau n micropire, n mod unipolar sau


bipolar; comanda de putere (la curenii nominali) a fazelor; forarea;
supresarea.
Exist
i
circuite
integrate
care
au capacitatea
computaional de
a
comanda accelerarea, mersul uniform i
decelerarea MPP, conform unor profile de vitez impuse, degrevnd astfel
procesorul de aceste operaii.
4.3. CIRCUITE INTEGRATE CU FUNCTII COMPLETE

Exist circuite integrate care includ toate funciile pe care le


presupune comanda eficient a unui MPP: selectarea modului de lucru,
distribuirea impulsurilor pe faze, cu frecvena i pentru sensul de rotaie dorit,
forarea, supresarea, protecia la suprasarcini etc.
Un circuit folosit pentru comanda unui MPP cu 2 faze este L6219,
avnd schema bloc din figura de mai jos. Lucreaz n domeniul de tensiuni
10 - 46 V i poate asigura cureni de pn la 750 mA prin nfurri. Forarea
se realizeaz prin choppare, cu ajutorul cte unui grup de comparatoare
pentru fiecare faz.

n figura de mai jos este prezentat i o schem de conectare a


acestui circuit.

1
51

CAP. 5. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE IN UTILIZAREA


MASINILOR CU COMANDA NUMERICA

AVANTAJE
a. Flexibilitatea
O masina CNC poate fi folosita pentru producerea unei piese conform
programului ncarcat n memorie. Pentru producerea unei cu totul alte piese este
nevoie doar de o operatie simpla de rencarcare n memorie a noului program.
b. Masinile CNC pot face ceea ce o masina-unelta nu poate
O masina CNC poate face conturarea n spatiu 3D (n trei dimensiuni), lucru
imposibil cu o masina-unelta clasica. Acest lucru permite inginerilor sa proiecteze
piese cu geometrii care erau prohibitive nainte, datorita costurilor foarte mari de
fabricatie.
c. Repetabilitatea
O masina CNC va face 10, 100, 1.000, sau mai multe piese exact la fel, fara
abateri (cu exceptia uzurii masinii si a sculei). Un strungar nu poate executa doua
piese exact la fel. Probabil 10% din piese vor trebui sa fie reajustate sau vor fi
rebutate. Repetabilitatea atinsa de masinile cu comenzi numerice nu se poate
compara cu cea a unui operator uman.
d. Reduce si elimina costurile aferente unei productii de stoc
Fabricantul unui automobil trebuie sa asigure clientilor sai piese de rezerva pentru
o perioada de mai multi ani de zile, chiar daca marca respectiva de automobil nu se
mai fabrica. n trecut se realizau mai multe piese si se depozitau n stocuri de
rezerva. Acest lucru este neeconomic deoarece ocupa spatiu, blocheaza bani si
materiale. n prezent, cu masina CNC, se poate realiza o piesa de rezerva imediat ce
s-a primit comanda de la client. Se ncarca n masina programul, se realizeaza una
sau mai multe piese si se livreaza n aceeasi zi.
e. Reducerea costurilor pentru scule speciale si a timpilor de pregatire a
masinii
Uneltele si dispozitivele cu care se fixeaza piesele pe masinile-unelte clasice sunt
destul de complexe si fabricarea lor (pentru o piesa noua) poate necesita un timp de
lucru nsemnat. De asemenea, sunt dificil de modificat. Aceasta nseamna multi bani
si mult timp pentru a ncepe productia.
Masinile CNC nu necesita foarte putin(sau deloc) timp pentru fixarea pieselor. De
obicei se folosesc dispozitive simple de prindere, de tip cleste ssau menghina. Din
punct de vedere al sculei, nu este nevoie de fabricarea unor scule speciale,
deoarece masina poate folosi eficient cteva tipuri de unelte pentru mai multe
operatii. Capacitatea de miscare a masinilor CNC permite acestora sa parcurga cu
precizie traiectorii de tip contur, nemaifiind nevoie de unelte speciale pentru
pozitionare si ghidarea sculei taietoare. O schimbare de ultima ora a proiectarii piesei
1
61

nu necesita dect modificarea ctorva linii de program. Acesta nseamna, pentru


ingineri, posibilitatea de a mbunatati permenent calitatea produselor prin ajustari
necostisitoare n proiectarea pieselor.
f. Reducerea timpului de calificare pentru operatori
Operatorii de pe masinile CNC nu controleaza operatiile. Ei doar ncarca si
descarca piesele din masina, ntretin si schimba sculele de lucru, apasa pe butoanele
de pornire, oprire si, poate, pe butonul de Oprire de Urgenta daca scula este foarte
uzata sau s-a rupt n timpul ciclului. Aceste activitati nu necesita mult timp de
calificare. Daca operatorul este motivat si inteligent, instruirea dureaza doar cteva
saptamni. Salariile operatorilor de masinii CNC sunt mai mici dect salariile cerute
de muncitorii calificati n prelucrari prin aschiere, ce lucreaza pe masini-unelte
clasice.
g. Reducerea necesarului de forta de munca
Un singur operator pe o masina CNC poate face munca mai multor oameni.
Pentru a lucra corect, masinile CNC au nevoie de operatori calificati. Dar de
ndata ce informatia completa pentru lucru este nregistrata in fisiere, n format
electronic, tehnica de prelucrare este nglobata n masina si nu mai depinde de
factori umani.
h. Cresterea calitatii produselor
Nici un om nu poate egala o masina CNC n ceea ce priveste precizia miscarilor.
Aceste masini lucreaza cu unitati de masura foarte mici.
i. Cresterea productivitatii
O masina CNC poate fi programata sa lucreze piese din lemn, cu scule speciale
lemnului. Un operator uman nu se poate adapta usor la schimbari rapide de regimuri
de lucru (ca de exemplu, trecerea de la un tip la altul) n mod repetat, pentru
perioade lungi de timp. Masinile CNC pot lucra doua sau trei schimburi pe zi, fara
oprire. Singurii factori care limiteaza productia cu masini CNC sunt: alimentarea cu
material si uzura sculei.
j. Cresterea sigurantei n explotare
O masina CNC nu necesita pozitionarea manuala a sculei si, deci, nu necesita
prezenta operatorului lnga zona de prelucrat. Principala preocupare a operatorului
este de a monitoriza activitatea masinii si de a realiza corectii. Majoritatea masinilor
sunt prevazute cu un buton de Oprire de Urgenta pentru oprirea completa a masinii
n cazul unei erori de functionare.
DEZAVANTAJE
a. Investitii mari
Pretul unei masini CNC depinde de complexitatea si de dimensiunile acesteia
fiind
destul de ridicat. Acest lucru nseamna ca masina cumparata trebuie sa
1
71

lucreze ct mai mult timp, uneori n doua sau trei schimburi, pentru a merita banii
investiti. Multe firme mici nu si permit un asemenea cost, ndeosebi n timpuri cnd
dobnzile bancare sunt mari.
b.

Masinile CNC trebuie programate

Progamatorii sunt personal cu calificare nalta, iar cei foarte buni sunt greu de
gasit. Ei vor pretinde ntotdeauna salarii mari. Problema costurilor cu programarea
masinii poate fi partial rezolvata prin utilizarea de software CAM (Computer Assisted
Manufacturing), dar si aceste software-uri sunt destul de scumpe.
c. Costuri mari de ntretinere
Masinile CNC pot fi foarte complexe. Ele trebuie mentinute n foarte buna stare
fizica pentru a putea beneficia de avantajele controlului numeric. Desi controller-ul
este un dispozitiv electronic si are fiabilitate mare, ocazional se poate defecta. n
acest caz reparatia trebuie sa fie realizata ct mai repede deoarece, s-a vazut de ce,
masina CNC trebuie sa lucreze ct mai mult. Pentru reparatia masinilor CNC este
nevoie de specialisti att an domeniul mecanic, ct si n domeniul electronic. Acesti
specialisti vor pretinde, de asemenea, salarii mari.
d. Costuri mari de productie pentru serii mici
Daca se executa doar una sau doua piese, atunci timpul si costurile cu realizarea
programului pot fi mai mari dect cele obtinute prin utilizarea unei masini-unelte
clasica. Pe masura ce complexitatea geometriilor si numarul de piese creste, masina
CNC devine mai economica.

1
81

CAP. 6. BIBLIOGRAFIE

MASINI UNELTE CU COMANDA NUMERICA - NECHIFOR MARIANA ING.


GR. DIDACTIC I Colegiul Tehnic MIRCEA CRISTEA Braov
http://forestierbistrita.wikispaces.com/ elemente de comanda numerica

1
91