1.

In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange:

a. hemoragie venoasa
b. hemoragie venoasa si capilara
c. hemoragie arteriala.
2. Hemoragia este:
a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare
b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea
c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse.
3.

In hemoragiile venoase:

a. sangerarea este difuza

b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace
c. sangele este de culoare inchisa.
4. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. :
a. 7 litri
b. 4-5 litri
c. 6 litri
5. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie:
a. sangele din hemoptizie este incoagulabil
b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala
c. sangele se evacueaza prin varsatura.
6. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin:
a. anxietate, bradicardie, dispnee
b. febra, varsaturi, frison
c. transpiratii reci, hipertensiune arteriala
7.

Durerea in colica biliara nu se poate combate cu:

a. antispastice
b. nitroglicerina
1

c. morfina
8. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric:
a. VSH crescut
b. endoscopia gastrica
c. hemoragii oculte.
9. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in:
a. ulcerul stenozant
b. colica biliara
c. ulcerul perforat.
10. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt:
a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
b. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal", cu iradiere in umeri
c. durere in etajul abdominal superior intensa, continua, cu iradiere in spate.
11. Simptomele litiazei biliare sunt:
a. durere violenta in epigastru
b. durere in etajul abdominal superior
c. durere "lovitura de pumnal".
12. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin:
a. hipertensiune arteriala
b. bradicardie
c. tendinta la lipotemie in ortostatism.
13. Durerea in ulcerul gastric apare:
a. la 3-4 ore dupa masa
b. la 30 de minute dupa masa
c. nu are legatura cu alimentatia.
14. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este:
a. meteorismul
b. agitatia extrema
c. "abdomen de lemn".
15. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice
pentru:
2

a. ulcerul gastro-duodenal necomplicat

b. varice esofagiene
c. stenoza pilorica.
16. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care
tasneste sangele rosu aprins in jet continuu:
a. deasupra plagii
b. dedesubtul plagii
c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.
17. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza:
a. datelor clinice
b. examenului radiologic
c. examenul sucului gastric.
18. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome:
a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi
b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde
c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.
19. Proba de compatibilitate directa se face intre:
a. sangele primitorului si sangele donatorului
b. plasma primitorului si sangele donatorului
c. plasma primitorului si plasma donatorului.
20. Bronsita acuta este:
a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii;
b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii;
c. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice, interesind frecvent traheea;
21. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin:
a. tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta;
b. tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, cauzata de o boala sau leziune
bronhopulmonara specifica;
c. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an, 3 ani consecutiv;
22. In bronsita cronica:
a. bolnavul este de obicei afebril;
b. dispneea nu creste progresiv;
3

c. cianoza apare precoce;

23. . Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de :
a. aparitia sputei viscoase, albicioase( perlata);
b. polipnee si transpiratii profuse;
c. aparitia cianozei;
24. Durata crizei de astm bronsic poate fi :
a. de citeva minute sau ore;
b. peste 24 de ore;
c. de citeva secunde , pina la citva minute;
25. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice, este
contraindicat, in urmatoarele situatii:
a. cind domina cresterea oxigenului in singe;
b. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe;
c. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe;
26. In pneumonia pneumococica:
a. temperatura se mentine in platou;
b. apetitul este crescut;
c. bolnavul prezinta poliurie;
27. In cazul tuberculozei meningiene, bacilul Koch se pune in evidenta in:
a. lichid cefalorahidian;
b. expectoratie;
c. singe;
28. Durata crizelor din angina pectorala este de :
a. citeva minute;
b. citeva ore;
c. 1-2 zile;
29. Simptomul principal al anginei pectorale este:
a. tusea seaca;
b. dispneea;
c. durerea;

30. Caracterul durerii din angina pectorala este:

a. constrictiv, ca o gheara, arsura sau sufocare;
b. restrictiv;
c. continuu;
31. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de:
a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;
b. inflamatia miocardului;
c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard;
32. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc :
a. o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta ;
b. o perioada de debut, de stare si de convalescenta
c. o perioada prodromala, de debut si de convalescenta
33. Conduita de urgenta in IMA este:
a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;
b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;
c. mobilizare precoce.
34. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :
a. pastrarea cunostintei;
b. mobilitatea globilor oculari;
c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale.
35. Ateroscleroza cerebrala debuteaza:
a. lent, prin tulburari nevrotice: cefalee, astenie, insomnie, vjituri n urechi, ameteli,
tulburari de memorie.
b. n jurul vrstei de aproximativ 45 de ani
c. mai frecvent la femei n perioada de menopauza.
36. In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt :
a. de aceeasi intensitate
b. n arsurile de grd III sunt mai mici dect n arsurile de grd II
c. in arsurile grd III sunt mai mari dect durerile din arsurile grd II
37. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata n primele 3-4 zile
unui ars?
5

a. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, nmultit cu

suprafata arsa si greutatea corporala
b. se administreaza cte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa
c. se calculeaza nmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii
38. In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile cutanate
amenintate se poate realiza prin:
a. mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii corespunzatoare
b. imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea
pansamentului
c. asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat
39. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa
interventia chirurgicala in pozitia:
a.
b.
c.

decubit lateral stang

decubit dorsal
decubit ventral

40. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a.
b.
c.

septicemia postoperatorie
abcesul fesier
infectarea plagii chirurgicale

41. Determinarea grupului sanguin si Rh- ului este obligatorie:

a. numai la bolnavii care necesita transfuzie
b. la bolnavii internati in serviciu de chirurgie
c. numai la bolnavii cu hemoragii

42. Colecistita acuta este:

a. o inflamatie acuta a peretului colecistic
b. o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice
c. o tulburare a motricitatii veziculei biliare
43. Apendicita acuta are un singur tratament:
a. medical
b. medico- chirurgical
c. chirurgical de urgenta
44. .In ocluziile intestinale vechi, varsaturile sunt:
a. fecaloide
b. bilioase
c. alimentare
45. .Scarlatina se manifesta clinic in perioada de debut prin :
a.
b.
c.

angina, febra moderata, eruptie fugace ;

febra mare, angina, cefalee, varsaturi;
febra, angina, tahicardie, varsaturi.

46. Eruptia in scarlatina este:

a.
b.
c.

micropapuloasa, aspra la pipait;

micropapuloasa, catifelata la pipait;
veziculara .

47. Manifestarile clinice in scarlatina sunt determinate de actiunea :

a.
b.
c.

streptococilor alfa- hemolitici;

streptococci beta hemolitici;
toxina scarlatinoasa (Dick) eliberata de streptococul beta- hemolitic grupa A.

48. Eruptia maculopapuloasa in rujeola incepe la :

a.
b.
c.

fata dupa urechi, pe frunte si obraji ;

gat torace;
membre
7

49. Eruptia este pruriginoasa in :

a.
b.
c.

scarlatina;
rubeola;
varicela.

50. In tusea convulsiva, sursa de infectie este :

a.
b.
c.

omul bolnav cu forme tipice si atipice;

animalele;
purtatorii faringieni de streptococ .

51. Meningita pneumococica detine prioritatea ca frecventa in etiologia meningitelor

purulente la :
a.
b.
c.

copii;
adulti peste 40 ani;
nou-nascut si sugar .

52. Scaunele diareice verzi ca in zeama de mazare, omogene, apar in :

a.
b.
c.

salmonela;
febra tifoida;
peritonita.

53. Calea de transmitere a dizenteriei este:

a.
b.
c.

aerogena;
fecal-orala;
parenterala.

53 Msurarea pulsului necesit urmtoarele materiale necesare:

A. Tensiometru
B. Mnui
C. Termometru
D. Stetoscop
E. Foaie de temperatur
54 Msurarea respiraiilor necesit urmtoarele materiale necesare:
A. Tensiometru
B. Mnui
C. Termometru
D. Stetoscop
E. Foaie de temperatur
55 Oxigenul se administreaz:
8

A.
B.
C.
D.
E.

Intramuscular
Prin sond nazal
Prin sond gastric
Intavenos
Prin sond rectal

56 Regimul hidric este indicat:

A. nainte de urografie
B. Preoperator
C. Postoperator pn la vindecarea plgii
D. n obezitate
E. Postoperator pn la reluarea tranzitului intestinal pentru gaze
57 Regimul hipocaloric este indicat:
A. Imediat dup gastroscopie
B. n gastrita acut
C. n hepatita acut
D. n denutriie
E. n obezitate
58 Care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate:
A. Diureza se msoar din urina colectat dimineaa n condiii sterile
B. Diureza se msoar din urina colectat nainte de administrarea antibioticelor
C. Diureza se msoar din urina colectat dimineaa din jetul mijlociu
D. Diureza se msoar din urina colectat n 24 ore n condiii de restricie de lichide
E. Diureza se msoar din urina colectat n 24 ore
59 Notarea scaunului normal n foaia de temperatur se poate face:
A. Printr-o linie orizontal ()
B. Printr-o linie oblic (/)
C. Printr-o linie vertical (l)
D. Printr-un X
E. Printr-un X urmat de numrul de scaune
60 Notarea diareei n foaia de temperatur se poate face:
A. Printr-o linie orizontal ()
B. Printr-o linie oblic (/)
C. Printr-o linie vertical (l)
D. Printr-un X
E. Printr-un X urmat de numrul de scaune
61 Precizai care dintre propoziii sunt corecte:
A. Bilanul hidric trebuie s in seama de pulsul bolnavului
B. Bilanul hidric trebuie s in seama de tensiunea arterial
C. Bilanul hidric se calculeaz prin diferena dintre apa ingerat i cantitatea de urin
eliminat
9

D. Bilanul hidric este influenat de hipertensiunea arterial

E. Bilanul hidric este influenat de prezena supei n alimentaie
62 Un bolnav cu febr 39 C prezint pierderi suplimentare de ap de:
A. 500 ml
B. 1500 ml
C. 100 ml
D. 1000 ml
E. 2000 ml
63 Puncia venoas se poate face la nivelul:
A. Arterei radiale
B. Venelor de pe faa dorsal a minii
C. Venei cave inferioare
D. Venelor pulmonare
E. Arterei pedioas
64 Puncia venoas este contraindicat n urmtoarele situaii:
A. Administrarea supozitoarelor n caz de afectare a venelor hemoroidale
B. Cercetarea sensibilitii la unele antibiotice
C. Administrarea unor antibiotice
D. Administrarea unor seruri
E. Administrarea unor vaccinuri
65 n cazul punciei venoase bolnavul este plasat n:
A. Poziie eznd
B. Poziie genu-pectoral
C. Hiperextensie
D. Hiperflexie
E. Cu antebraul n hiperflexie
66 n cazul punciei venoase antebraul bolnavului este plasat n:
A. Adducie
B. Abducie
C. Supinaie
D. Pronaie
E. Rotaie
67 Dup puncia venoas locul nepat se comprim cu un tampon iar antebraul
bolnavului este plasat n:
A. Hiperextensie
B. Extensie
C. Hiperflexie
D. Rotaie intern
E. Rotaie extern
10

68 Puncia venoas poate duce la urmtoarele incidente i accidente:

A. Hipertermie
B. Hipertensiune arterial
C. Polipnee
D. Poliurie
E. Vertij
69 Puncia arterial poate fi efectuat n urmtoarele situaii:
A. Oxigenoterapie parenteral
B. Determinarea oxigenrii hemoglobinei
C. Administrarea de vasodilatatoare arteriale n caz de hemoragie digestiv
D. Emisia de snge n caz de edem pulmonar
E. Recoltarea VSH-ului
70 Puncia arterial poate fi folosit pentru:
A. Administrarea sngelui
B. Administrarea masei eritrocitare
C. Administrarea vasodilatatoarelor
D. Administrarea factorilor coagulrii
E. Administrarea plasmei
71 Precizai care propoziie este adevrat:
A. Puncia arterial poate fi efectuat i de infirmier
B. Puncia arterial poate fi efectuat i de asistenta stagiar
C. Puncia arterial poate fi efectuat de asistenta principal
D. Puncia arterial poate fi efectuat de asistenta ef
E. Puncia arterial poate fi efectuat de medic
72 n cazul punciei arterei radiale bolnavul este plasat n:
A. Poziie Trendelemburg
B. Decubit ventral
C. Decubit dorsal
D. Decubit lateral pe partea opus
E. Decubit lateral pe aceeai parte
73 Puncia pleural se efectueaz n:
A. Spaiul VII-VIII intercostal pe linia axilar posterioar
B. Spaiul V intercostal stng la 6 cm de linia medio-sternal
C. Spaiul V intercostal drept sau stng la 6 cm de linia medio-sternal
D. La mijlocul liniei ombilico-pubiene
E. Spaiul II-III intercostal pe linia axilar anterioar
74 VSH-ul se determin din:
A. Snge arterial
B. Snge capilar
C. Snge venos
11

D. Urina de diminea
E. Urina colectat n 24 ore
75 Glicemia se recolteaz:
A. De regul jeune (pe nemncate)
B. Postprandial
C. Dimineaa, din prima miciune
D. Seara nainte de culcare
E. Dup masa de diminea
76 Medicamentele injectabile se administreaz:
A. Imediat nainte de mas
B. Imediat dup mas
C. Imediat dup aspirarea n sering
D. Imediat dup indicaia medicului
E. Imediat dup ce au fost scoase din farmacie
77 Medicamentele pe cale oral se administreaz:
A. n funcie de prescripia medical (reet sau foaia de tratament)
B. Imediat nainte de mas
C. Imediat dup ce a fost prescris de medic
D. Imediat dup extragerea din ambalajul original
E. Imediat dup ce au fost scoase din farmacie
78 Injecia intravenoas se poate efectua la nivelul
A. Venelor braului
B. Venelor antebraului
C. Venelor coapsei
D. Venelor fesei
E. Venelor abdominale
79 Medicamentele sub form de pulberi
A. Se pot administra intravenos ca atare
B. Nu se pot administra intravenos
C. Se pot administra intravenos dup dizolvare n solventul corespunztor
D. Se pot administra intravenos dup dizolvare n ap distilat
E. Se pot administra intravenos dup dizolvare n ser fiziologic
80 Dac injecia intradermic se efectueaz la nivelul antebraului, garoul
A. Se aplic la nivelul antebraului
B. Se aplic la nivelul poriunii inferioare a braului
C. Se desface imediat nainte de injectarea propriu-zis a medicamentului
D. Se desface imediat dup injectarea propriu-zis a medicamentului
E. Nu este necesar
12

81 Dac injecia subcutanat se efectueaz la nivelul braului, garoul

A. Se aplic la nivelul antebraului
B. Se aplic la nivelul poriunii superioare a braului
C. Se desface imediat nainte de injectarea propriu-zis a medicamentului
D. Nu este necesar
E. Se desface imediat dup injectarea propriu-zis a medicamentului
82. Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului, cintariti
a.hidratii de carbon
b. lipidele vegetale
c. proteinele
83. In fibroamele uterine singerarea se caracterizeaza
a.menoragie prelungita
b. menstruatie obisnuita
c. amenoree
84. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semul unei
a. complicatii respiratorii
b. complicatii renale
c. complicatii pulmonare
85. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei
a. hemoragii interne
b. anemii prin lipsa de fier
c. anemii prin lipsa vitaminei B12
86. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi
a. regim normocaloric,normosodat cu alte alimente
b. regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide
c. alimente preferate de copil
87. Convulsiile febrile pot aparea la copii de virste
a. 1-5 ani
a.
0-1 an si 6 luni
b.
3 luni 5 ani
88. Retinerea frecventa a defecarii , duce la
a. constipatie habituala
b. constipatie sigmoda
c. constipatie atona
89. Pustula este o formatiune plina cu
a. plasma
13

b. puroi
c. singe
90. Recoltarea VSH se efectueaza
a.2 ml singe pe EDTA
b. 1,6 ml singe cu 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%
c. 5 ml singe simplu
91. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor
a. inconstienti, comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici
92. Insulina se administreaza cu
a. orice seringa
b. seringa de 2 ml
c. seringa marcata special pentru concentratia specifica de insulina
93. Inainte de orice mobilizare se verifica
a. pulsul si TA
b. scaunul
c. nu este necesara nici o verificare
94. Aspectul sputei din astmul bronsic este
a. mucopurulenta
b. rosie ruginie
c.alb sidefie, perlata
95. Medicatia antianginoasa cuprinde
a. nitriti cu actiune rapida si de scurta durata
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
96. Conduita de urgenta in angina pectorala cuprinde
a. administrarea de heparina
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c. administrarea de nitroglicerina sublingual
97. Colecistita acuta este
a. inflamatia acuta a peretelui colecistic
b. pierderea de substanta a peretelui gastric
c. inflamatia mucoasei duodenale
98. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin
a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renale
14

c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul

99. oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia
a. transpiratii abundente
b. constipatie
c. diaree sau varsaturi
100. hipovolemia este determinata de
a. hemoragii importante
b. insuficienta cardiovasculara
c. hipotensiune arteriala
II.
Asociati corect continuturile din coloana din stinga cu continuturile sin coloana din
dreapta, dupa modelul X cu x
II.1
A.radiografia abdominala pe gol

a.necesita obligatoriu testarea sensibilitatii

la iod

1B.urografia

b.apreciaza valoarea functionala a fiecarui

rinichi in parte

C.cistoscopia

c.se mai numeste rinichi artificial

D.nefrograma izotopica

d.studiaza prezenta unor calculi radioopaci

E.hemodializa

e.tehnica instrumentala de explorare a

vezicii urinare

12345-

II.2
A.doza terapeutica

a.doza administrata in cantitatea cea mai

mare fara actiune toxica pentru organism

B. doza maxima

b. doza administrata in scop terapeutic fara

efect toxic

C. Doza toxica

c. doza care conduce la decesul pacientului

D. doza letala

d. doza administrata care provoaca

15

fenomene toxice grave pentru organism

II.3

II.4

pu

III
Scrieti pe foaia de examen care dintre urmatoarele afirmatii sunt false sau adevarate
1. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
2.Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de
pe obiecte, etc.
3.Asepsia este o metoda profilactica.
4.Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii.
5.Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nascuti.
6.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine
minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
7.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
8.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si
de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
9.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este
obligatorie.
10.Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat usor metalic, jena
laringiana, tuse.
11.Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar.
12.Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si hematogena.
16

13.In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar
precordial sau epigastric.
14.In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana.
15.Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si
cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
16.Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal
17. Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
18. In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.
19. Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
20.Radiografia simpla ,pe gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
21. Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in
serviciile de chirurgie.
22. Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a
medicului .
23. Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza
progresiv in 48h.
24. O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune existenta
unei complicatii.
25. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.

17