Sunteți pe pagina 1din 29

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

Etapele clinico-tehnice
Definitie PPA :
Corp fizic rigid obtinut prin termopolimerizare din R.A.S.
Ca scop protetic restaureaza morfologia arcadelor dentare intrerupte de edentatii;
Se trateaza edentatia partiala.
Elemente componente :
Baza-suprafata cea mai mare a acestor corpuri mecano-fizice ;
Sei +arcadele artificiale-restaureaza morfologia de arcada ;
Crosete din sarma elemente de ancorare.
Caracteristici generale ale PPA :
Indicate ca tratament protetic provizoriu anterior solutiei protetice de durata precum proteze fixe
(punti totale cu agregare mixta implant +dinti restanti) sau proteze fixe (punti +PPS).
Indicatii :
Clasa I Kennedy ;
Clasa II Kennedy;
Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
Edentatie subtotala.
Avantajele PPA :
Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;
Se obtin in conditii medii de dotare;
Timp de lucru, prt de cost relativ reduse ;
Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete) ;
Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de termopolimerizare.
Dezavantaje :
Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort ;
Reduce spatiul functional ;
Altereaza fonatia;
Gustul este diminuat;
Spatiul Donders intre dorsul limbii si bolta palatina se reduce ;
Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre componenta dura
(osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.
Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand instabilitatea protezei in
timp;
Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin efect
disortodondic;
De obicei se sar etape: lingura individuala, amprenta functionala, sabloanele de ocluzie;
Este un corp rigid,vestibularizeaza dintii limitanti efect de cleste de extractie
Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si zona centrala a placii
palatinale (maxilar) ;
Dupa reparatii se indica rebazarea, recaptusirea (sei) pentru a echilibra proteza pe camp altfel
este instabila ;
Materialul utilizat R.A.S.- rata de imbatranire crescuta.

Dezavantajele sunt mai multe ca avantajele, scolile europene le utilizeaza in scop tranzitoriu.
Campul protetic in edentatia partiala extinsa :
Campul protetic-totalitatea elementelor anatomice care vin in contact cu proteza partiala acrilica;
Maxilar:
Dintii restanti;
Creasta alveolara;
Bolta palatina;
Tuberozitatea maxilara;
Fibromucoasa.
Mandibula:
Dintii restanti;
Creasta alveolara;
Tuberculul piriform ;
Fibromucoasa.
Campul protetic anatomo-functional:
Suportul dento-parodontal=dinti restanti (dinti reziduali) de pe arcadele dentare cu rol major
in sprijinul+ancorarea PPA;
Suportul fibromucos-osos (fibro-osteoperiostal)=fibromucoasa (camp moale) +componenta
osteoperiostala (componenta dura).
Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:
Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar autonom si
proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale
prin intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare ;
Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;
Ancorarea PPA prin crosete din sarma;
Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic) si indirect
(examen RX+model de studiu).
Macroscopic : semne de inflamatie parodontala, gingivala, grad de rezorbtie, prezenta
pungilor false sau adevarate, mobilitatea dintilor.
Examenul RX : indirect gradul de rezorbtie , adancimea pingilor, statusul parodontal in
ansamblu (sanatatea osului periradicular).
Pe model : se observa nivelul retractiei gingivale, tipul de contacte dento-dentare, fatete de
abraziune.
Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :
Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:
Numarul dintilor restanti +topografia lor;
Pozitia de implantare;
Morfologia coronara;
Valoarea parodontala;
Ocluzia.
1) Numarul si topografia dintilor restanti:

dintii restanti grupati (PM-M sau grup frontal C-C) au valoare parodontala crescuta cand sunt
bine implantati;
ancorarea pe dintii restanti grupati in zonele distale este dificila ;
frontalii grupati (clasa I Kennedy) sunt favorabili acoperii cu coroane (dintii
limitanti=coroane cu lacasuri pentru pintenii ocluzali, praguri orale, convexitati vestibulare) ;
dintii ideali pentru ancorarea-stabilitate=bine implnatati+situati in planuri diferite.

2) Pozitia de implantare :
dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si vertical in absenta dintilor
antagonisti, cautandu-si antagonistul ;
Factorii care favorizeaza migrarea :
-varsta edentatiei ;
-contactele dento-dentare traumatice ;
-statusul parodontal local;
-starea de sanatate a organismului;
-absenta dintilor antagonisti.
Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:
inclinare (basculare) cu tendinta de a inchide spatiul edentat;
PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.
translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se extrage la 8-9
ani;
Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti
Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar ;
Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.
Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii respectivi pot
fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj mai bun al
crosetelor.
Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.
Ele sunt depistate la dintii pluricuspidati la molari (pe fetele vestibulare) , pe fetele linguale (1/3 ML) la molarii inferiori ; la PM-pe ambele fete.
Dintii globulosi sunt favorabili ancorajului.
Dintii globulosi au un grad de retentivitate crescut si sunt favorabli ancorarii cu crosete din sarma.
Dintii subdimensionati necesita acoperirea cu coroane cu convexitati favorabile.
3) Morfologia coronara :
Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada artificiala edentatia in
concordanta cu morfologia dintilor naturali.
In zona frontala dintii au un volum , forma , culoare ~ cu dintii naturali ;
Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza zona de contact a segmentului
dentar a crosetului de sarma.
In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si montati dupa aceste criterii (pe
mijlocul crestei, latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).
Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare :
-Zona subecuatoriala=zona de retentie favorabila pentru crosetele din sarma;
-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .
functie de ecuatorul de implantare , malpozitie

Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone =ecuatorul protetic=linia cea mai inalta care uneste
convexitatile maxime de pe fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie grafic pe dinti cu ajutorul tijei
grafice a paralelografului , utilizat in tehnologia P.P.S.
Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si malpozitie. Este o combinatie a
traiectului celor 2 ecuatoare.
Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe planul mesei.
Dintele in alveola= ecuator de implantare.
Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre edentaite. In tehnologia PPA se
utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele
subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele cu
retentivitatile cele mai favorabile.
4) Valoarea parodontala a dintilor restanti :
Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se opune fortelor de dislocare a dintilor
din alveola.
Valoarea parodontala este dependenta de factori:
Gradul de implantare osoasa;
Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a radacinilor ;
Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale) ;
Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii centrali, incisivii laterali.
Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor restanti pentru a creste valoarea
parodontala si a pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)
5) Relatia de ocluzie :
Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice ocluzia instabila.
De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea contactelor premature +interferente ,
cu coroane provizorii. Apoi se indica tratament protetic de durata.
Suportul muco-osos :
Fibromucoasa:
Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati
Mandibula: copera crestele edentate, tuberculul piriform.
Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.
Pe bolta palatina:
-1/3 anterioara situata retroincizal : papila incisiva ;
-paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).
Ambele elemente au rol important in montarea dintilor
-1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si acopera o formatiune osoasa decelabila=torus
palatin.
-1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera tesutul adipos +glandele secretorii
(SCHRODER).
Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a boltii palatine.
La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.
Dupa Ackerman rezilienta este cuprinsa intre 0,4-2mm.
Rezilienta :
Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat preluarea presiunilor ocluzale este mai
mare.
Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul crestelor alveolare 0.2mm.

In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.


Fibromucoasa trimite prelungiri sub forma de frenuri centrale, mediane.
Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de sac si obraji. La nivelul fundurilor de sac
vestibulare si zona AH este o bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal, vizibila=mucoasa pasiv mobila
(neutrala) =rol esential in inchiderea marginala a protezei totale.
Mucoasa neutra este imperceptibila la nivelul campurilor protetice mandibulare (latime mult mai
mica).
Inchiderea marginala in zona neutrala este deficitara la protezele mandibulare.
Mucoasa mobila acopera formatiunile mobile din vestibul si tapeteaza buzele obrajii ; are rol
esential in mentinerea protezelor pe campul protetic prin aplicarea obrajilor pe fetele externe ale
seilor.

PROTEZA PARTIALA ACRILICA ELEMENTE COMPONENTE


Arcadele (dintii) artificiali;
Seile;
Elementele de legatura intre sei (placa protetica) ;
Elementele de mentinere, stabilizare, sprijin (partial)-crosete din sarma.

I.Arcadele artificiale :
Restaureaza segmente de arcada edentate, ei avand volum, forma, culoare ~ (identici ideal)
dintilor naturali. ;
Alegerea dintilor artificiali se realizeaza in functie de zona : frontal (fizionomia), lateral
(biomecanic) ;
Materiale :R.A.S., R.D.C., mase ceramice (mai rar) ; cele mai utilizate sunt R.A.S., dinti
manufacturati (mai rar) sau prefabricati (frecvent).
A) Dintii din R.A.S:
a) manufacturati:
1)in tipare metalice (stante metalice)-termopolimerizare;
2)in tipare de gips (din materiale siliconice-amprente siliconice).
1)Pulberea (polimerul) se amesteca cu lichidul (monomerul) rezultand o pasta ce se introduce in
tipar, in urma termopolimerizarii rezultand dinti cu forma, volum, culoare neindividualizati =dinti
standard.
2)In tipare siliconice dupa amprente siliconice. Se amprenteaza garnituri industriale (prefabricate) ce
corespund cazului clinic In amprente se aplica ceara ,rezultand macheta, ambalare, tipar. Acrilatul se
introduce in tipar, termopolimerizare, dezambalare, prelucrare, procedeu tehnic mai laborios
rezultand dinti mai individualizati.
Cele 2 procedee sunt mai putin folosite in laborator.
Avantaje :
Prelucrare, adaptare usoara.
Dezavantaje :
Proprietati mecanice, cromatice, structurale scazute.
Sunt dinti porosi, cu rata de abraziune crescuta, se modifica coloristic, structura necompacta, friabila.
b) industriali :
Sunt indicati mai mult.
Se realizeaza frecvent din rasini diacrilice si rasini acrilice simple.

Se obtin prin termopolimerizare in stante metalice, la temperaturi inalte , caldura uscata=250C, in


cuptoare electrice (pupinel)
sau in autoclave sub presiune si temperatura
crescute=termobaropolimerizare(temperatura mai mare de 250C si presiune 8-10N/m2.
Rezulta dinti cu proprietati net superioare, caracterizati prin rezistenta mecanica, stabilitate
cromatica, rezistenta la abraziune.
In plus prezinta efectul de perla , grad maxim de translucenta pe fondul gri al cavitatii orale ;efect
ce se datoreaza adausului de pigmenti si particule ce emit in lungimea de unda a luminii (IVOCLAR,
MAIOR, SPOFA).
Avantajele dintilor din R.A.S. :
se monteaza , adapteaza, prelucreaza cu usurinta;
se leaga chimic de baza protezei ;
reparatiile pot fi facute cu usurinta ;
pretul de cost este inferior dintilor ceramici;
tehnologic se obtin mai usor.
Dezavantajele dintilor manufacturati :
absorb usor apa, cu modificari de volum;
rata de abraziune comparativ cu cei ceramici este mare ;
nu conserva DVO, zona de stop ocluzal ;
structural sunt microporosi, infiltrativ (isi modifica culoarea) ;
rata de coroziune este mai mare comparativ cu dintii ceramici.
B) Dintii din rasini diacrilice :
proprietati mecano-fizice superioare ;
indice de transluciditate, modul de elasticitate ~ dintilor naturali ;
se fixeaza chimic de sei ;
conserva zona de stop ocluzal mult mai bine ca rasinile acrilice manufacturate ;
se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120C, presiune 8-10N/m 2
materiale bifazice (organo-anorganice), cu proprietati ~tesuturilor dure (smalt, dentina) ;
C) Dinti din mase ceramice:
sunt ideali din punct de vedere fizico-chimic ;
stabilitate coloristica exceptionala pe fondul unei rate de imbatranire minima;
au o structura compacta neinfiltrativa cu o stralucire asemanatoare dintilor naturali, chiar
superioara smaltului natural.
proprietati mecanice foarte bune : duritate crescuta, rezistenta mecanica la rupere crescute,
conserva zona de stop ocluzal chiar cu fenomene rezorbtive, stabilitate ocluzala excelenta ;
indicati in zona frontala, pe campuri protetice favorabile (creste+tuberozitati bine
reprezentate).Se evita in zona frontala superioara-inferioara dinti ceramici deoarece
genereaza zgomoturi
Dezavantaje :
duritatea crescuta cu 100 U.K. mai mult ca smaltul dentar (au efect abrazant);
se leaga mecanic de sei crampoane, cavitati ;
prelucrare, lustruire dificila cu paste speciale de alumina cu duritate crescuta ~ diamantului ;
prt de cost ridicat;
dinti casanti.

Toti dintii se livreaza sub forma de garnituri duble (maxilar, mandibular) cu volum, forma, culori
diferite.
Cei mai indicati sunt dintii din rasini diacrilice simple.
Cei mai utililizati cei din rasini acrilice simple.
II. Seile protetice
Caracteristici :
vin in contact cu fibromucoasa campului protetic ;
acopera versantele crestei edentate ;
pe sei se fixeaza dintii artificiali ;
seile+placa protetica =preiau presiunile ocluzale si le transmit fibromucoasei si componentei
osoase ;
prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V, O)-lustruita.
a) Fata externa :
-versantul vestibular:
acopera versantul vestibular al crestei alveolare;
limite: de la varful crestei pana in fundul de sac (mucoasa neutra) ;
restaureaza morfologia crestei alveolare+fizionomia in zona frontala ;
-versantul oral (palatinal):
continua placa protetica (maxilar) ;
versantul oral la mandibula (versant lingual) si se confunda cu placa protetica (placa
linguala);
modelaj : plan concav lingual (oral) se modeleaza din ratiunui de functionalitate pentru a
conferi limbii spatiul vital ;
versantul extern se modeleaza plan-convex . Se lustruiesc ambele perfect pentru a nu adera
alimente adezive.
b) Fata interna :
acopera imtim mucoasa crestei alveolare ;
se extinde pana in fundul de sac (mucoasa neutrala =pasiv mobila);
nu se prelucreaza si nu se lustruieste ;
reproduce microrelieful fibromucoasei ;
preia presiunile ocluzale pe catre le transmite suportului fibromucos osteoperiostal.
Observatii practice :
Limitele seilor :
Anterior-dintii restanti fata proximala ;
Distal: zonele biostatice (tuberozitatea maxilara, tuberculul piriform)
Acopera diferentiat campul protetic; tuberozitatile integral. Tuberculul piriform doar 1/3 anterioara
traiectul orizontal. Nu acopera cele 2/3 posterioare unde se insera ligamentul pterigomandibular,
deoarece are un traiect ascendent.
Tot ca zona biostatica este si bolta palatina.
Numarul seilor = numarul edentatiilor.
Seile +placa protetica preiau presiunile ocluzale.
III. Placa protetica :
Element de legatura intre sei rigidizand PPA (viitorul conector principal al PPS)+grosimea
ei (2mm) ;

Dezavantaje :
Reduce spatiul functional pentru limba (Donders);
Transmite nefiziologic presiunile ocluzale comprimand fibromucoasa rezultand leziuni de
decubit +disconfort;
Volum crescut rezultand disconfort functional pentru cazul clinic +reactia fata de aceasta
constructie protetica.
Tipuri de placi protetice :
a) placa protetica total extinsa ;
b) placa protetica redusa.
a) Placa protetica extinsa:
Maxilar:
Acopera intreaga bolta paaltina 5 cm 2 si prezinta ca limite:
Anterior: supracingular (pe model) pe dintii restanti si infracingular (in cavitatea bucala);
Lateral: supraecautorial (sprijin pentru placa protetica);
La nivelul dintilor restanti placa protetica (parodontal) este situata la distanta de 1-1,5 mm;
distantarea se obtine prin foliere.
Mandibula :
Placa protetica linguala :
Anterior :zona supracingulara, subecuatoriala la distanta (1-2mm) prin foliere;
Distal: supraecuatorial (daca exista dinti restanti) din ratiuni de sprijin.
Caracteristici generale :
Placa totala genereaza disconfort si tulburari fonatorii, tulburari functionale ale limbii (interferarea
functionalitatii).
b) Placa protetica redusa :
Pentru a diminua disconfortul generat de grosimea placii;
Pentru a reduce (anihila) reflexul de voma ;
Pentru a readuce senazatia termica si gustativa
Forme:
a) rascroita distal (2-3cm) ;
evita reflexul de voma +functionalitatea pentru radacina limbii ;
are un traiect arcuat in zona posterioara ;
b) fenestrata:
reducere ovalara in zona centrala a placii, cu un grad de confort mai mare;
readuce senzatia gustativa;
c) decoletata:
sectionata in dreptul dintilor restanti pentru protectia parodontiului superficial pe o distanta
de 2-3mm, evitandu-se presarea parodontiului marginal.
Placa protetica redusa-observatii practice :
reducerile placii protetice au anticipat designul PPS;
cea mai frecventa este cea sectionata distal;
utilizarea crosetelor din sarma cu pinten ocluzal au anticipat crosetul circular la PPS;
placa protetica redusa (fenestrata) are o rezistenta mecanica mai mica fiind predispusa la
fracturi;

decoletarea se contraindica;
placa protetica fenestrata este recomandata sexului feminin, persoanele delicate, pedante.
IV.Crosetele din sarma:
elemente de mentinere, stabilizare si sprijin partial a PPA pe campul protetic la tendintele de
dislocare (orizontal, vertical sau basculare prin infundare);
rolul crosetelor din sarma este de a opri sau de a contracara aceste efecte negative la care se
adauga tot cu efect negativ si musculatura cu insertie perpendiculara pe campul protetic
muschii GG, GH, MH. Tot cu efect negativ sunt si alimentele lipicioase, forta gravitationala.
Se confectioneaza din sarma de WIPLA (Fe-Cr-Ni) 0,6-0,8mm obtinuta prin laminare ; din
WIPTAM (Co-Cr) sau din NITINOL (Ni-Ti)- memorry shape
S-a utilizat aurul procedeu vechi-, azi exceptional
Caracteristicile crosetelor din sarma :
Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul dintilor limitanti (pe
model) ;
Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;
Caracteristici specifice:-3 parti componente:
1) Segmentul dentar (subecuatorial) :
Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):
Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de
parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele turnate.de la PPS.
Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:
Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;
Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate ;
Contact liniar cu dintele;
Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre pacient) sau vertical
(pe fond de rezorbtie);
Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate , au efect traumatic asupra dintilor
limitanti ;
Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset cu actiune
permanenta) ;
Tipuri crosete din sarma :
1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)
Cel mai utilizat ;
Tehnica de confectionare +caracteristici vezi L.P. ;
Parti componente :-vezi L.P. ;
Actiune :
-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita segmentului
dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;
-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.) ;

10

-efect semifizionomic.
2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors:
Segmentul dentar este plasat subecuatorial;
Segmentul intermediar este o ansa sub colet;
Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);
3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental si edental:
parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);
indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C max. PM) ;
Actiune :
-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;
se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic (CODE) ;
a) Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :
Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si sprijinul;
Necesita realizarea unei nise ocluzale cand nu avem spatiu pentru a nu interfera relatia
de ocluzie;
4. Crosetul cervico-ocluzal dublu:
indicat pe PM, M in edentatii subtotale;
au si actiune disortodontica.
5. Alte tipuri de crosete din sarma :
5a) Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
5b) Crosetul Jackson (inelar);
5c) Crosetul Adams (inelar).
Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii restantyi de pe
hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental).
Ofera sprijin PPA;
Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor ortodontice.
5a) Crosetul STHAL:
Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
Segmentul retentiv merge in placa protetica;
Utilizat in ortodontie.
5b) Crosetul inelar Jackson:
Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
2 segmente proximale ce trec prin nidele masticatorii;
2 segmente retentive ce merg in placa protetica.
5c) Crosetul Adams :
are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar ce permit
activarea crosetului , facandu-l mai elastic.
6 Crosete speciale :
6a) Crosetul cu patrice ;
6b) Crosetul cu caseta;
6c) Crosetul in T;
6d) Crosetul in I.
Toate sunt utilizate foarte rar.

11

Ele au anticipat crosetele speciale turnate si au fost inlocuite de mijloace speciale de stabilizare,
sprijin tip culise, capse, bare ce sunt utilizate in tehnologia PPS.
7. Crosetul muco-alveolar :
indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
procesele alveolare frontale usor retentive;
modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica cu diametrul
0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele protezei.
Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv moment in care
proteza este reaplicata pe campul protetic.
O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz ce vine
incontact cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota
este mai putin traumatica.
Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :
Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform, bolta
palatina ;
Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)
Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele externe ale
PPA, ce sunt modelate plan-convex.
ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI PARTIALE ACRILICE
1. Examenul clinic ;
2. Pregatirea campului protetic ;
3. Amprenta preliminara ;
4. Modelul preliminar ;
5. Confectionarea lingurii (portamprentei ) individuale ;
6. Amprenta functionala =finala=definitiva ;
7. Modelul de lucru ;
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
9. Determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie;
10. Montarea modelelor in articulator;
11. Confectionarea machetei preliminare;
12. Proba machetei preliminare pe campul protetic;
13. Transformarea machetei preliminare in macheta finala+ambalarea si obtinerea tiparului;
14. Prepararea si introducerea acrilatului in tipar +polimerizarea;
15. Dezambalarea, prelucrarea, finisarea protezei;
16. Aplicarea (inserarea ) PPA pe campul protetic;
17. Dispensarizarea pacientului.
1. Examenul clinic:
Pacientul se examineaza riguros exobucal, endobucal (odontal, parodontal, chirurgical, ortodontic).
Se pune diagnosticul pe baza datelor anamnestice si a statusului parodontal. Se pune un diagnostic
odontal, parodontal, protetic de edentatie, ocluzal, ortodontic, chirurgical. Primul diagnostic este cel
de urgenta.Pe baza lor se prefigureaza planul primar de tratament coroborat cu examenul

12

complementar (RX+analiza modelului de studiu). Se explica solutia de tratament si se definitiveaza


planul de tratament (solutia protetica finala).
2. Pregatirea campului protetic :
a) pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica (nespecifica) ;
b) pregatirea dintilor stalpi (limitanti) =pregatirea proprotetica (specifica);
In tehnologia P.P.A. pregatirile preprotetice si ale dintilor stalpi nu sunt asemanatoare celor efectuate
in tehnologia P.P.S. (mult mai complexe).
a) Pregatiri preprotetice:
Interventii chirurgicale : se extrag dintii mobili , irecuperabili, resturile radiculare
irecuperabile cu procese periapicale cronice, dintii migrati excesiv orizontal sau vertical mai
mult de 30, dintii egresati. Se rezeca apexul, chiuretaj periapical pentru conservarea unor
dinti limitanti pe campul protetic favorabili protezarii.
Se intervine pe tesuturi moi. Se excizeaza tesuturile gingivale hiperplazice, frenurile inserate pe
varful crestei, bridele. Interventiile chirurgicale se asociaza cu interventiile parodontale.
Se pot face interventii mai ample : frenoplastii (toate frenurile, bridele inserate pe varful crestei sunt
sectionate si mutate), plastii de funduri de sac (vestibular, lingual) cand creasta are un grad de
proeminenta (nu cand crestele alveolare sunt rezorbite intens) .
Interventiile chirurgicale pe componenta osoasa : iregularitati de creasta simple sau multiple (ciocuri
osoase, creste alveolare protruzive se modeleaza chirurgical, tuberculii piriformi, tuberozitatile
maxilare, volum, cu topografi nefavorabile se rezeca modelant).
Crestele negative sau crestele cu rezorbtii mari pot fi restaurate prin autotransplant osos (restaurari
de creasta alveolara).Scopul este de a realiza un pat fibromucos periostal cu fibromucoasa
+componenta osoasa favorabile protezarii. Ultimele interventii chirurgicale la nivelul fibromucoasei
+componentei osoase =pregatiri proprotetice (termen autohtoan).
In literatura europeana=pregatirea cavitatii bucale (toate cele de mai sus) in vederea protezarii.
Interventii chirurgicale parodontale pentru obtinerea unui parodontiu indemn care initial a
fost afectat.
Etapele tratamentului parodontal-tratament antiinflamator (antiplaca) + tratament chirurgical.
Tratamentul antiinflamator : detartraj, indepartarea depozitelor inflamatorii cronice, indepartarea
obturatiilor incorect adaptate, ablatia coroanelor supraconturate ce intretin fenomene de iritatie locale
sau iritatii gingivale , ablatia constructiilor protetice mai ample (punti).
Chirurgical : tratarea afectiunilor parodontale : gingivite , parodontite marginale cronice profunde ( a
pungilor gingivo-osoase), operatii cu lambou limitate+ample +gingivectomie + gingialveoloplastie
pe parodontiul marginal +profund (apical) indemn (sanatos) pentru a putea fi amprentat in etapa
finala.
Echilibrarea ocluziei : foarte, foarte important.
Edentatia partiala extinsa prezinta frecvent ocluzie instabila cu disfuctie ocluzala. Se indica
echilibrarea ocluzala prin : renivelarea planului de ocluzie (aducerea in plan a dintilor migrati,
malpozitionati ce genereaza contacte dento-dentare traumatice).
Mijloace de echilibrare : coronoplastie se modeleaza in plan suprafata ocluzala a dintilor migrati ;
amputari coronare in migrarile accentuate cu depulpari si acoperiri metalice (mixte) ; ablatia
contactelor premature si a interferentelor care sunt zone trigger (generatoare) pentru disfunctia
ocluzala pe baza de bruxism.
Tratamentul odontal : dupa interventii chirurgicale specifice+parodontale+ocluzale se
efectueaza tratamentul odontal al leziunilor carioase simple, complicate ; se refac obturatiile
cu adaptare defectuoasa, cariile de colet (obturatiile de colet) pentru ca dintii restanti sa fie

13

apti pentru etapa de pregatire a lor in vederea altor mijloace suplimentare de conservare si de
ancorare a protezei pe campul protetic.
Alte pregatiri preprotetice mai complexe :tratamentul ortodontic (Pm, M usor inclinati),
aplicarea de implanturi sau transfixatii dentare pentru dintii al caror raport coroana/radacina
este defavorabil (solutia de exceptie de regula tehnologia P.P.S.)
Protezarea imediata-se aplica P.P.A. dupa interventii chirurgicale, se extrag grupul frontal
mandibular/maxilar. Se amprenteaza, proteza, adaptare intraoperator.
b) Pregatirea dintilor stalpi.
Interventiile sunt limitate. Se indica pregatiri speciale complexe in tehnologia P.P.S.
Dintii stalpi: se planeaza fetele proximale prin slefuire pentru a rezulta un ax de insertie /dezinsertie
functional (in malpozitii minore).
In migrari accentuate (depulpare, R.C.R.)
Se reduc convexitatile sau retentivitatile accentuate.
Se acopera dintii limitanti cu coroane metalice, mixte, modelate cu convexitatea vestibulara mai
accentuate pentru plasarea bratelor crosetelor.
Lacasurile pentru pinteni, praguri pentru bratele opozante se practica pentru P.P.S.. Lacasuri interne
pentru pintenii interni .
In tehnologia P.P.A. spatiile unidentare /bidentare se restaureaza cu punti.
Dintii pot fi contentionati si acoperiti cu coroane daca prezinta un grad de mobilitate de tip 1,2.
In tehnologia P.P.S., curent se indica contentionarea dintilor prin punti si aplicarea pe fetele
proximale
a
mijloacelor
de
mentinere,
sprijin,
stabilizare
(MSS).
In spatiile edentate se pot aplica bare frictionale, reziliente cu rol in sprijin.
Aceste pregatiri nu se fac in mod curent in tehnologia P.P.A.
Concluzie:
Pregatirea cavitatii bucale (pregatiri preprotetice +proprotetice) se indica a se termina inainte de
amprentarea finala (definitiva).
3. Amprenta preliminara :
Se realizeaza cu materiale elastice cel mai frecvent.
Inregistrarea elementelor campului protetic in totalitate (creste alveolare, bolta, tubercul, tuberozitati)
si cu aproximatie zona de inchidere marginala (zona fundurilor de sac).In tehnologia P.P.A. se indica
ambele metode de amprentare (preliminara) sau defintiva (functionala) pentru a obtine o proteza
partiala integrabila.
Amprenta preliminara caracteristici Se realizeaza cu portamprente standard prevazute cu sisteme retentive ;
Materialul de amprentare curent =materiale alginice mai frecvent (hidrocoloizi ireversibili)
sau hidrocoloizi reversibili (agar-agar=scumpe).
Amprenta se toarna in primele 15 minute maximum 30 minute de la dezinsertie.
Pentru turnarea amprentei, amprenta se conditioneaza (igienizare, dezinfectie, tratare
suprafata) ;
Indepartarea amprentei de pe model strict dupa priza primara a gipsului (30-40 minute) ;
Reproduce cu exactitate zona de sprijin a campului protetic.
Este utilizata pentru obtinerea modelului preliminar ;
Metode de amprentare, dozarea, prepararea, tehnica de amprentare=vezi L.P.
4. Modelul preliminar :
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei preliminare.

14

Caracteristici :
Modelul preliminar se toarna din gipsuri normale ( hemihidrate) dupa conditionarea
amprentei : spalare, dezinfectare , imersie).
Dozarea, prepararea gipsului : tehnica saturatiei progresive (vezi L.P.) ;
Aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare manuala (mecanica) in amprenta pana la
umplerea acesteia ;
Soclul are o grosime pana la 3 cm., se toarna din acelasi gips, mai vascos , aplicat pe placuta
de sticla in care se introduce amprenta turnata initiala ;
Turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila, dar practicabila.
Demularea amprentei are loc in 30-40 minute. Prelungirea timpului de demulare are efect
reactiv al alginatului de potasiu cu apa din model, rezultand un model preliminar cu
proprietati mecanice inferioare.
Rolul modelului preliminar:
Confectionarea portamprentei individuale;
Analiza situatiei clinice pentru diagnostic+solutia protetica finala;
5. Confectionarea portamprentei individuale:
Portamprenta este un conformator rigid confectionat din materiale rezistente (R.A.S.) In
portamprenta individuala se aplica materialul de amprentare definitiva (functionala) sau finala
functionala.
Materiale folosite in confectionare :
Placa de baza laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din ce in ce mai rar datorita
proprietatilor mecanice scazute. Se confectioneaza in cazuri favorabile ; campuri protetice
maxilare ;
R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) Rasini acrilice autopolimerizabile la temperatura mediului
ambiant ;
Rasini compozite ;
Poliesteri ;
Copoliesteri
Ultimele 3 tipuri de materiale sunt materiale moderne, scumpe.
R.A.S.- termopolimerizabile-folosite rar, in scop stiintific (multe etape) cand lingura poate
deveni chiar baza protezei.
Tehnica, metoda de obtinere vezi L.P.
Caracteristicile portamprentei individuale :
Anterior confectionarii portamprentei individuale, dintii restanti sunt pregatiti (se acopera cu
gips curent pentru a dirija spatiul intre dintii restanti si lingura individuala si pentru a crea
spatiul necesar pentru materialul de amprentare de circa 3 mm).
Se izoleaza modelul, aplicare material in stare plastica : placa de baza, R.A.S
prepolimerizata, sectionarea materialului suplimentar, adaptare marginala+prelucrare identice
la fel ca la portamprenta necesara P.T.) ;
Cele mai indicate :R.A.S.autopolimerizabile (3-5 mm) rezistenta, nedeformabilitate,
rezistenta la manevrele clinice comparativ cu placa de baza ce necesita ramforsare ;

15

Materialele moderne : rasini compozite, poliesteri, copoliesteri=indicate datorita tehnologiei


de lucru ergonomice (5-10 minute), fotopolimerizare 90 secunde. Dezavantaj : rasini
compozite : prt de cost crescut.
Elemente componente : portamprenta din placa de baza baza portamprentei ce acopera
campul protetic ; accesorii : maner, butoni de presiune (mandibula) cand este cazul ; sistem
de ramforsare sarma 1-1,5mm plasata pe varful crestei si modelata cu o bucla mediana pe
care se aplica placa de baza pentru maner. Sistemul de ramforsare nu se practica pentru
celelalte tipuri de portamprente.
La mandibula-ramforsarea se aplica pe versantul lingual.
Lingurile individuale in edentatiile clasa I, clasa II, edentatiile subtotale se adapteaza exact pe
campul protetic si se inchid la zonele marginale cheie (tuberculul piriform, zona AH pentru a rezulta
o inchidere marginala eficienta a protezei pe campul protetic . Numai dupa aceasta adaptare a lingurii
pe campul protetic se practica orificii la nivelul crestelor, median, paramedian cu rol de
deretentivizare, refluare material.
6. Amprenta functionala definitiva=finala:
Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin + zona de inchidere marginala
(neutrala).
Caracteristici :
Se realizeaza cu materiale elastice : elastomerice sau alginice.
Materialele de amprentare functionala se aplica in portamprente individuale;
Materiale elastice ideale :siliconii de condensare consistenta medie-grosime 2-3mm;
tiocauciucurile (consistenta medie). Se poate amprenta functional cu materiale alginice pe
campurile protetice corect pregatite si favorabile, nu pe campurile protetice deficitare
(complexe) grosimea 4-5mm.
Scopul amprentarii functionale-obtinerea modelului de lucru (definitiv).Examenul amprentei
preliminare +in special cea finala -se examineaza inaintea turnarii modelelor.Trebuie sa
prezinte suprafata neteda, fara goluri, fara zone desprinse sau fracturate cu inregistrarea
tuturor detaliilor pregatirilor preprotetice ale cavitatii bucale+dintii limitanti.
Amprenta finala-trebuie sa reproduca cu exactitate lacasurile, convexitatile, pregatirile
preprotetice efectuate la nivelul campului protetic. In situatiile clinice de erori : desprinderi
de material, zone neamprentate, neacoperirea unor zone-(lingura incorect adaptata) se indica
reamprentarea.
In final amprenta finala functionala trebuie sa reproduca zona marginala cu mobilitatea
functionala a fundurilor de sac unde exista frenuri, bride , reproduce latimea, adancimea
fundurilor de sac. Amprenta preliminara deoarece se amprenteaza in lingura standard,
grosimea marginilor amprentei vor fi mai mari de 5 mm cu efect deformant al santurilor
vestibulare.
7. Modelul de lucru (definitiv=de lucru) ;
Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
functionale.
Caracteristici :
Se toarna frecvent din gipsuri dure tip MOLDANO- hemihidrate- (sau mai rar arcada din
gips superdur -frecvent P.P.S.) cu proprietati superioare gipsurilor normale ( hemihidrate) ;
Se toarna ideal intr-un timp cu 1 material sau din 2 gipsuri dur +normal- sau superdur +dur
in 2 timpi ;
soclul se toarna dupa priza gipsului superdur /dur ;

16

demularea pentru hidrocoloizi dupa priza primara a gipsului dur (20-30 minute) ;
pentru elastomeri-demularea 40-60 minute.
Prelucrarea marginala se face manual sau mecanic ; la maxilar-pentagon ; la mandibula-trapez.
Scopul modelului de lucru :
confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
modelarea machetei ;
parte integranta a tiparului
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie :
Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T..
Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie (D.V.O.+R.C.) ;
Parti componente :
Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera zona de sprijin a campului
protetic ;
Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada dentara.
Materiale :
Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru confectionarea lingurii individuale placa
de baza, R. A. S. autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri, copoliesteri, R.A.S.
termopolimerizabile.
Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti ; in
zona laterala latime 8-10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii restanti.
In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona laterala bordura se monteaza pe
mijlocul crestei.
Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara.
Caracteristicile sablonului de ocluzie :
Rigide, nedeformabile ;
Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ;
Sa nu basculeze pe campul protetic ;
Sa nu derapeze in angrenaj ;
Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de sac vestibular ;
Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele elastomerice, mai mult pentru cele
alginice (3- 4mm ) ;
Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice pentru cele din placa de baza.
DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE (D.V.O.+R.C.)
Relatiile intermaxilare: pozitia mandibulei fata de maxilar, tridimensionala (orizontala, verticala,
sagitala).
Relatia centrica :
pozitia mandibulei fata de baza craniului ;
clasic (mecanicist), pozitia condililor cea mai inalta, cea mai posterioara, nefortata, simetrica
in cavitatea glenoida de la care sunt posibile miscarile mandibulei in cadrul anvelopei
functionale ;
aceasta pozitie este independenta de contactul ocluzal ;
pozitia condiliana retrudata, centrata si inalta de la care sunt posibile miscarile mandibulei ;

17

fiziologic (actual), pozitia condiliana anterioara, inalta si mediana cu contact condilo-discoarticular de la care sunt posibile toate miscarile mandibulei in cadrul anvelopei functionale
(definitia cea mai functionala a R.C.).
Caracteristicile R.C. :
o pozitie condiliana cu condilii centrati in cavitatile glenoide ;
o pozitie ligamentara ;
o pozitie neuromusculara, tipar (engrama) de pozitionare neuromusculara a mandibulei in
R.C. ;
singura pozitie reproductibila si transferabila pe articulator ;
pozitia fundamentala pe care se realizeaza restaurarile protetice fixe si mobile ;
cel mai exact se transfera cu arcul facial pe articulatoarele programabile unde R.C. coincide
cu axa mecanica a articulatorului.
D.V.O. (dimensiunea verticala de ocluzie):
corespunde relatiei de contact interarcadic in poztia de intercuspidare maxima (P.I.N.) ;
se determina cu ajutorul testelor antropometrice, fonetice si estetice ;
corespunde dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei, dimensiune masurata intre 2
repere antropometrice :subnazion-gnation ;
D.V.O.=D.V.R.-D.S.F. ;
D.V.R=pozitia de repaus a mandibulei ; D.S.F.=spatiul
minim de vorbire , care in zona premolarilor este de 2-3mm ;
La pronuntarea lui S (testul Thomson) =spatiul minim de vorbire interarcadic .
Determinarea relatiilor intermaxilare cazuri clinice1. cazuri clinice cu un numar suficient de dinti pe arcada favorabili distribuiti pe arcada +D.V.O.
pastrata
R.C.+P.I.N. se determina relativ usor.
a) prin pozitionarea manuala a modelelor in P.I.N. si insemnarea cu creionul a unitatilor
masticatorii (rapoarte neutrale de la nivelul caninilor +molarul 1/molarul 2) ;
b) cu folia de ceara roz speciala pentru ocluzie (P.I.N.).Modelele sunt pozitionate dupa
aceasta inregistrare in ceara. Pentru inregistrarea ocluziei : ceara +Z.O.E. (materiale
plastice dupa preparare si nu modifica pozitia mandibulei fata de maxilar) ;
2.cazuri clinice cu numar suficient de dinti pe arcada, topografie favorabila, ocluzie instabila.
Disfunctia
ocluzala
se
datoreaza
denivelarii
planului
de
ocluzie,
contactelor
premature+interferentelor. Determinarea R.C.+D.V.O. se realizeaza numai dupa echilibrarea ocluzala
a cazului clinic; ablatia contactelor premature, a interferentelor si renivelarea planului de ocluzie.
Inregistrarea R.C.+D.V.O. se realizeaza cu sablon de ocluzie (vezi curs anterior), cu 2 proceduri
clinice:
a) inregistrarea dintilor antagonisti cu bordurile de ocluzie ale sablonului dupa ramolirea
prealabila a acestora. Este un procedeu curent.
b) Se inregistreaza cu paste Z.O.E., R.C la D..V.O. corespunzatoare.Pasta Z.O.E. se aplica pe
bordurile subdimensionate in sens vertical cu 2-3mm, mandibula este condusa la D.V.O. a
cazului clinic inregistrandu-se fara dificultate R.C. Este o modalitate mult mai exacta,
indicata frecvent, cand sunt prezenti toti dintii antagonisti pe arcada.
3. cazuri clinice cu numar de dinti restanti redus si relatii de ocluzie perturbate.

18

Exemplu : edentatii clasa I Kennedy, edentatii subtotale. La aceste cazuri clinice se utilizeaza metoda
de inregistrare a R.C. cu sablonul de ocluzie ca la edentatul total.
Anterior inregistrarii celor 2 repere se examineaza adaptarea sabloanelor de ocluzie+prelucrarea
bordurilor de ocluzie. Se traseaza punctele antropometrice subnazion-gnation si se masoara cu rigla
sau ocluzometrul lui Willis D.V.O. dupa teste antropometrice +teste fonetice.
Etapele determinarii R.C :
1. Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile, rezistente mecanic,
confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu basculeze.
2. Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. Frontal, planul de ocluzie
este paralel cu planul bipupilar. Marginea inferioara a bordurii de ocluzie la 1-2mm de
marginea inferioara a buzei superioare.Bordura in zona frontala va fi usor in afara crestei si
va mentine de la o comisura la alta buza superiuoara intr-o stare de plenitudine fiziologica,
normala. Nu va fi deformata in sens sagital. In zona laterala, bordura de ocluzie se
prelucreaza astfel incat nivelul planului de orientare ocluzala (protetic) sa aiba un traiect
ascendent spre distal iar la contactul din R.C. sa nu prezinte contacte distale ; ele trebuie sa
fie pe toata suprafata bordurii de ocluzie.
3. Determinarea propriu-zisa :
Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul intraoral spatiul
minim de vorbire =2-3mm. La pronuntia lui S trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm
intre sabloane.
D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2 repere D.V.O. care
trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu sunt plastifiate) ;
Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea cu ajutorul spatulei
bine incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala (omogena) a bordurilor ;
Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;

Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara prealabile (inchiderideschideri ale gurii) in pozitia retrudata si nefortata la dimensiunea verticala de
ocluzie in prealabil masurata ;
Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se reverifica aceasta pozitie ;

Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul conduce singur in


R.C. si daca inchide la fel ;
Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane, aplicare pe model dupa
care se aplica modelul dintilor antagonisti . Se examineaza realatia de ocluzie
inregistrata.
Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea R.C.. Cel mai indicat este
utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu sau programabil.
Fixarea modelelor in articulator :

19

Modelele de lucru pozitionate cu sabloanele in R.C. sunt ulterior fixate in articulatoare simple
(ocludatoare) , articulatoare medii (frecvent) sau programabile (rar);
Pentru fixarea modelelor in articulator se parcurg 2 etape:
a) Pregatirea modelelor pentru fixare;
b) Fixarea propriu-zisa dupa regulile de fixare.
Tehnic:
1. Reducerea bordurilor cu 1-1,5 cm pentru a putea fi usor pozitionate intre cele 2 brate ale
articulatorului;
2. Realizarea de retentii pe baza soclului ;
3. Fixarea modelelor in R.C. cu freze metalice sau bete de chibrit lipite median si paramedian
intre cele 2 modele ;
4. gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul inferior al ocluzorului urmat de priza
gipsului. Apoi se fixeaza modelul maxilar in R.C. inregistrata. Gipsul se aplica usor in exces,
modelandu-se convex ca o calota.
Reguli de fixare a modelelor de lucru in ocluzor :
Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul mesei (orizontala de la Frankfurt) ;
Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu planul medio-sagital al
articulatorului ;
Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv =10,5 cm. Distanta intercondilianapunct interincisiv cel mai bine se transfera cu arcul facial pe articulatorul mediu sau
programabil (individual).Acesata distanta este aproximativa la articulatoarele simple.
Observatii practice :
Se va evita gipsarea excesiva a modelului inferior si aplicarea de gips pe surubul distantator
deoarece vor aparea dificultati de manevrare ;
Plasarea modelelor in sens sagital se va realiza cel mai corect cu arcul facial ;
In tehnologia P.P.A., metoda cu ocluzor si articulator mediu sunt suficiente. Metoda cu
articulator programabil este utilizata numai in cazuri exceptionale.
Macheta P.P.A :
Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze (baza+sei)+mijloacele de M.S.S.
(crosete din sarma),ce vor fi desenate de medic pe model ;
Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;
In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva) ;
Pregatirea modelului de lucru :
Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :
1. Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile interdentare
pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic. Neefectuarea acestei subetape
va duce la proteze care nu pot fi inserate decat prin fracturare.
2. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi expuse leziunilor
de decubit :parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi palatine, torus palatin. Intre aceste
formatiuni si baza protezei se obtine un spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare se foloseste
ciment dentar, vascos, aplicat interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru foliere se
foloseste folie de plumb 0,5-1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice (ovalara).
Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi analizat la paralelograf pentru
a stabili zonele de retentie ale bratelor crosetelor foarte rar.
Etapele machetarii :

20

Izolare model 5 minute in apa saponata ;


Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz calibrata (1/2 folie);
Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va evita subtierea bazei
machetei prin presiuni excesive ;
Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se aplica prin lipire la nivelul
spatiului edentat. Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.
Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :
Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia surasului , linia caninilor, linia
mediana, transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu) +date din fisa tehnica (culoare,
volum, forma, material, cuspidaj), artificii de montare (diasteme, treme), suprapuneri coronare,
numarul +tipurile de crosete +materialul din care se confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.
Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :
Cand sunt dinti pe arcada montarea dintilor artificiali se va face functie de acestia. Se
respecta axele de montare in sens sagital+orizontal.
Cand nu avem dinti restanti dintii aertificiali se monteaza in afara crestei (in consola) pe un
arc de cerc armonios, de la canin la canin cu artificii de montare (daca este cazul) pentru ca
protezarea sa nu se tradeze.
Montarea dintilor laterali :
Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa aiba cuspidajul moderat 2030, latimea proportionala cu latimea crestei, din R.A.S., R.C. mase ceramice.
Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul crestei, astfel incat cuspizii
activi sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M. ;
Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de ocluzie ascendent spre
distal ;
Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform realatiilor de contact ocluzal (1 dinte
mandibular cu 2 dinti maxilari).
Macheta preliminara-examinarea pe model
Se verifica corectitudinea montarii:
Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul, coincidenta liniei mediane);
Raportul de ocluzie normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale medii sau in atrofii
rezorbtive importante), ocluzie inversa.
Montarea dintilor laterali :
Corectitudinea contactelor dento-dentare;
Nivelul planului de ocluzie;
Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe portiunile ascendente ale
crestelor tuberozitati maxilare+tuberculul piriform) ; molarul 3 =absent totdeauna ; uneori
se renunta chiar si la molarul 2. Molarul 2 se monteaza totdeauna subdimensionat,
asemanator cu premolarul 2 inferior, dar niciodata la volumul lui in caz de ascendenta a
crestei.
Examenul intraoral al machetei :
Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi parametrii ca la examinarea pe model.In
plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de articulatie sau cu folia de control
metalica .Se recurge la proba spatulei.
Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte.

21

Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.


Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator pentru tranformarea ei in
macheta definitiva.(fizionomic, estetic, biomecanic)
La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza protezei va fi metalica pentru a conferi
rezistenta P.P.A.
MACHETA DEFINITIVA
Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul noteaza modificarile
privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia crosetelor, modelajul functional.
Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.
Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.
Obiectivele (principii) de modelaj functional:
Fizionomia;
Igiena;
Fonatia;
Rezistenta mecanica;
Mentinere+stabilitate pe campul protetic.
Fizionomia:
-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul modelajului igienic;
Principii de modelaj:
Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :
-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;
-aspectul gingiei artificiale ;
-modelarea versantului vestibular al seii.
Linia coletelor-traiect denivelat, in ansamblu sinusoidal, cu coletul incisivului central situat mai sus
cu 1-2mm de cel al incisivului lateral; coletul caninului la acelasi nivel sau mai sus cu 0,5-1mm ca
incisivul central.
Modelajul fizionomic si traiectul coletelor se asociaza cu traiectul marginilor incizale ale grupului de
dinti frontali.
Traiectul va fi denivelat, in treapta, cu ambrazuri incizale=efect fizionomic maxim.
Se contraindica traiect rectiliniu=efect de tristete.
Gingia artificiala va fi modelata ca un burelet cu sant gingival.
Versantul vestibular al seii va fi modelat usor plan-convex (normal) sau plan-concav in cazul
crestelor (versantelor) in protruzie , voluminoase.
Se contraindica modelaj plan-convex deoarece poate conduce la deformari ale buzei superioare =
procheilie.
Convexitatile radiculare sau boselurile radiculare, interradicular depresiuni.
Axele virtuale ale dintilor artificiali vor fi convergente la maxilar, spre crista galli. (vezi L.P.-reguli
de montare a dintilor).La mandibula acestea vor fi divergente.
Papilele gingivale :voluminoase, mai accentuate la tineri, atenuate, subdimensionate dar nu absente
la varstnici.
Versantul vestibular al seii frontale : absent-din ratiuni estetice-creste protruzive, retentive ;
dintii se monteaza pe creasta, fara versantul vestibular al seii.

22

- prezent-usor plan-convex + grosime ~ gradului de


atrofie al crestei postextractionale.
Se contraindica aceste regului in zona laterala din ratiuni igienice : modelaj plan, usor
convex+suprafete lustruite pentru a nu adera alimentele.
Din punct de vedere fizionomic, nu aplicam regulile de modelaj estetice pentru grupul frontal
mandibular .
Maxilar se pot modela dintii cu spatieri (diasteme, treme) . In practica s-a renuntat la aceste spatii
retentive.
Igienic:
Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si de proteza pentru a contracara aderenta
placii dentare+alimentele.
In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mandibulara se contraindica spatii interdentare
(diastema, treme), santurile gingivale (zona retentiva).
La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj anatoform estetic deoarece dintii
frontali inferiori sunt putin vizibili (1/3 incizala).
Fonetic :
Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund sunt confectionate corect.
Se indica montarea simetrica a dintilor in zona frontala, pozitionarea in spatiul neutral, pe locul
dintilor naturali+fata palatinala anatoforma (creste, cingulum).
Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in zona de colet (pe o inaltime mai mare
de 1mm); exceptie dintii ceramici (pe 2/3 legarea mecanica , deasupra cingulumului, se perturba
fonatia).
Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei siliconice (amprentarea rugilor palatine
ale cazului clinic).
Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa, aparand tulburari fonatorii.
In practica , numai in scop de cercetare este un element in plus ; suprafata externa trebuie sa fie
perfect lustruita.
Fixarea dintilor din R.A.S. 1mm ; R.D.C.-1mm ; M.C. -mai mult pentru a nu perturba pronuntia
siflantelor (afectarea timbrului vocii).
Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul lingual se modeleaza plan-concav
pentru a favoriza functionalitatea limbii (nu plan-convex).
Rezistenta mecanica :
Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o suficienta rezistenta mecanica la
compresiune, la pacientii cu ocluzie normala.
O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient de rezistenta in etapele de
insertie/dezinsertie+activare.
Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice reduse, ramforsarea (armarea) , pentru a
nu se fisura /fractura (vezi ocluzia adanca acoperita).
Se ramforseaza cu fibre de sticla , fibre de carbon, plase metalice, folii acrilice speciale sau baza va fi
metalica(0,4-0,6mm -pentru confortul pacientului)+rezistenta mecanica superioara.
Mentinerea +stabilitatea :
Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :
Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac, pana in zona neutrala ;
Grosimea marginilor ~ cu latimea fundului de sac;

23

Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile : frenuri, bride ; nu le vor interfera.
Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea de spatii in baza protezei prin foliere a
formatiunilor anatomice (torus), rezultand spatii dirijate (tip camera cu vid, in care dupa aplicare se
va dezvolta o presiune negativa intre ea si fibromucoasa, rezultand succiunea partiala).
TIPARUL :
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu materiale specifice, urmata de
eliminarea machetei din ambalaj si obtinerea cavitatii=tipar.
In aceasta cavitate se introduce in stare plastica neaderenta R.A.S.pentru baza protezei.
Etapele obtinerii tiparului :
Pregatirea machetei pentru ambalare ;
Ambalarea (metode) ;
Eliminarea machetei din ambalaj TIPAR.
Anterior ambalarii conditii de lucru:
Intrumentar+materiale:
Bol din cauciuc +spatula;
Vacuummalaxor;
Masa vibratorie;
Presa mecanica/hidraulica;
Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
Ghipa clasa II hemihidrat si clasa III hemihidrat.
Didactic se utilizeaza hemihidratul (gips normal=alabastru). In practica ar trebui gips
Moldano sau macar amestec (clasa II+clasa III).
Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2) metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;
3) metoda mixta.
1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici :
curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele ;
degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta suprafete netezite ;
demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se deforma machetele ;
adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare ;
deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens cervico-ocluzal pe care sau aplicat crosete pentru a favoriza dezinsertia in momentul dezambalarii protezei fara
deformarea lor.
2. Ambalarea:
Caracterisiticile metodei amabalare cu val:
modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;
dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm vestibular pentru a-i fixa in
acea pozitie.
Metoda:
din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia P.P.A.cu baza
din cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul vestibular al
seii (creste protruzive)+edentatii mixte de arcada multiple.

24

Dezavantaje :
eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu ;
fracturare val;
modificarea pozitiei dintilor la izolare.
Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:
Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
Modelul este impreuna cu crosetele in prima a chiuvetei si dintii artificiali in a doua a
chiuvetei ce joaca rolul valului).
Avantajele metodei:
acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
izolarea tiparului se realizeaza usor;
introducerea acrilatului fara dificultati.
Dezavantaje:
inaltari de ocluzie asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;
presarea incorecta;
izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza protezei. Se
contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-R.A.S.)
Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in edentatii
multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii laterali.
3.Eliminarea machetei din ambalaj:
Curent prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului.
Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.
Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in structura poroasa a tiparului.
La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu
spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system vapori
de apa sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in tipar avand un efect nociv
pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.
Izolare tipar:
Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45C(Izodent, Pectizol), in 2-3 straturi dupa
uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare, inerta ce nu modifica
proprietatile tiparului (cel mai frecvent procedeu).
Rolul izolarii :
Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;
Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .

25

Alte materiale de izolat:


Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare calde la 85-90C
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare ;
Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
Lacuri siliconice tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei pentru
conservarea modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului siliconic suprafata
necesita prelucrari minore+se obtine o suprafata neteda, lucioasa apropiata de forma finala.
Silicon gingival+nisip fin se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare prelucrari (nu se mai
intervine brutal)
Polimerizarea bazei P.P.A. :
Baza se obtine din R.A.S. termopolimerizabile +autopolimerizabile.Cele mai indicate cele
termopolimerizabile deoarece rezulta o structura relativ compacta, cu rata de monomer rezidual mica
Termopolimerizarea clasica-cu regimul termic-vezi sem. I.
Materiale: R.A.S. :
Superaryl (Spofa)-6 culori +T,
Biocryl (Galenica),
Palavit (Kulzer),
Paladon (Kulzer).
R.A.S. termopolimerizabile Pallapress (Kulzer) +Ivocap press se introduc in tipar prin
injectie si polimerizare sub presiune.
Microbase-rasini poliuretanice injectabile sub presiune in tipar, polimerizare initiala si apoi
se finalizeaza polimerizarea in cuptoare cu microunde (MICROMAT).
POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.
Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate): SUPERACRYL, PALAVIT,
PALADON, BIOCRYL;
Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare speciala cu fibre ;
Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS (Kulzer), IVOCAP(Ivoclar),
introduse in tipar cu presiune , sub injectie ;
Rasini poliuretanice MICROBASE- sub presiune in tipar si polimerizate in cuptorul cu
microunde.
Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.
Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita proprietatilor inferioare (rezistenta
mecanica scazuta, absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter provizoriu.
Dozare/Preparare : P+L
P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)
L=Lichid=Monomer (MMA)
Dozarea : 3 procedee
1.) Empirica (curent);
2.) Volumetrica (cilindrii gradati);
3.) Ponderala (cantarire).
1. Dozarea empirica :
Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic 6-8ml +pulberea prin tehnica saturatiei
progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)

26

Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml lichid.
Prepararea :
Tehnica saturatiei progresive :
P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se realizeaza
prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.
Pasta trece prin mai multe etape:
Sedimentare-zahar umezit ;

Dizolvare pasta aderenta nemodelabila;

Saturare-lanturi macromoleculare prin consumul monomerului, cu aparita pastei elastice


modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al acrilatului in tipar;
Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica modelarea pastei ca
rulou si introducerea in tipar.Ruloul se aplica in tiparului unde exista dinti, dupa ce tiparul
a fost izolat cu Izodent 2-3 minute pana ce acesta precipita.
Manipulare R.A.S.:
Se indica a se realiza in tipare reci, la distanta de flacara si de solventi oragnici ; se manipuleaza cu
folii umede prin presare in tipar.
Ruloul este aplicat, apoi o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete umede . Cele doua
jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul marginal, se examineaza dupa
deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in tipar.
Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta. Tiparul este polimerizat. Cele doua
jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica (ideal hidraulica) la 2-3 atmosfere , timp
de 15-30 minute-1 ora.
Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de a mentine partile
componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata polmerizarii).
Metode de termopolimerizare :
a) Metoda clasica
regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si utilizata in practica,
regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc monomerul si a se obtine structuri poroase, cu
incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8 ore (ideal 48 ore).
Reactia de polimerizare este exoterma (cu degajare de caldura).
Monomerul la 65 Cpolimerizeaza in masa.
La 100,3C monomerul se volatilizeaza brusc. Proprietatile mecaniceale protezei sunt bune,
superioare, monomer rezidual putin, impuritati reduse daca temperatura se ridica lent si se raceste
lent.
Dezavantajele termopolimerizarii clasice :
dozare empirica ;

polimerizare incompleta ;

monomer rezidual =impuritati ;

contractie de polimerizare crescuta ;

27

prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .


b) Metoda moderna :
Termopolimerizare cu injectie :
Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.
-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);
-PALAJET (Kulzer);
-UNIPRESS (Schutz Dental).
Materiale :
IVOCAP PLUS ;PALA-X-PRESS ; MICROBASE.
Avantaje :
Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) ;

Se introduc prin injectie ;

Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;

Se obtin baze foarte rezistente mecanic : structuri dense, fara porozitati, incluziuni ;

Cantitatea de monomer rezidual este scazuta ;la 7 zile 1% (Kulzer) si 2% (Ivoclar).

Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la 1 ora).
SR IVOCAP (Ivoclar)
Instalatia de injectie este cuplata la o presa hidraulica de 3-4 tone.
Zona de cuplare manometru-presiunea sub care se injecteaza rasina in tipar.
Presa actioneaza un servomotor ce impinge un piston de teflon in flaconul cu rasina ; din el
printr-un orificiu rasina este injecata in permanenta intr-un conformator (camera de injectie).
Regimul de lucru :
Injectie la 6-8 atmosfere ;

Temperatura de polimerizare in reactor =95-100C;

Timpul =35 minute;

Racire sub presiune a camerei de injectare 20 minute sub jet de apa, apoi fara presiune 10
minute, urmata de dezambalare.
Rezulta proteze foarte rezistente, foarte exacte ca adaptare, structuri dense, neporoase, cantitate
minima de monomer rezidual, procedeu ideal de polimerizare P.P.A.+P.T.
Rasina poliuretanica -MICROBASE :
Se introduce sub presiune, prin injectare timp 30 minute, la 6 bari, polimerizarea finala se realizeaza
in cuptorul cu microunde (MICROMAT) , timp de 7 minute. Rezulta proteze foarte bune din punct
de vedere biomecanic.
Cel mai modern procedeu pentru obtinerea bazelor protezelor +aparate ortodontice.
Dezambalarea /Prelucrarea :
Etapa de laborator consecutiva prelucrarii bazei.
Dezambalarea din conformatr a protezei.

28

Se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;


Se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;
Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se desprinda dintii
artificiali. La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.
Prelucrarea :
Proteza enucleata, scoasa din tiparul gipsului se prelucreaza.
Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;
Chimic-citrat de sodiu 4-8ore.
Procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un aparat cu vapori si
toate resturile sunt curatate repede.
Se examineaza proteza anterior prelucrarii (sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari , sa nu se desprinda
dintii artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii-un masa, neunniforma-).
Prelucrarea propriu-zisa :
1. Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre) de acrilat de
forme diferite, la micromotoare ; rezulta suprafete plane, grosiere ;
2. Netezire : prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con invers ) in zona
festonului gingival). Se introduce discul intre dintii artificiali , se extrag particule mici cu
excavatoare. Se netezeste cu glasspapier (sticla pe hartie), rezulta suprafete netede,
lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice aplicate in zona cervicala, gingivala sau
baza protezei termobaropolimerizate duce la o prelucrare foarte usoara.
3. Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri (bumbac), la o turatie
mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se incalzeste acrilatul, se deformeaza
rasina.
Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar (feldspat+apa) , pulbere
sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu, margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.
Rezulta suprafete extrem de lustruite oglinda ce favorizeaza autocuratirea +curatirea artificaila.
Lustrul final :
Se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polpant (oxid de crom-verde)
deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.
Conservarea protezei :
In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica prin distorsionare (prin
deshidratare) ;
Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;
Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.
Adaptarea P.P.A. :
Insertia P.P.A. pe campul protetic:
In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost respectata tehnologia
(model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).

29

In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin frezarea zonelor de
contact protexa-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea excesivadeoarece apar spatii la nivelul
parodontiului.
Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la inflamatia
parodontiului.
Examinarea finala :
a) exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia), realizarea unitatilor
masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul, calitatea materialului dintilor (ceramici,
R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.
b) Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature,
intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.
Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume (polipant) sau
cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.
Integrarea biologica :
Depinde de calitatea protezei ;

Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala

Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai indicata
pentru el.