Sunteți pe pagina 1din 50

Utilaje tehnologice

Pt. test grila


1 Obiectul disciplinei, cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca utilajele.
2 Materiale
3 Organe de masini
4 Surse de energie clasice
5 Surse regenerabile
Pt. partea speciala
6 Utilaje tehnologice pentru productia agroalimentara
7 Utilaje tehnologice de prelucrare a produselor agroalimentare ( cele de prelucrare
mecanica / termica )
8 Utilaje pentru alimentarea cu apa, canalizare, sanitare
9 Utilaje pentru asigurarea microclimatului, ventilatie, incalzire, aer conditionat
Alimentatie publica este o ramura a comertului cu amanuntul unde se obtin produse culianre (
paine, produse de cofetarie, patiserie, locul unde se asigura spatiul necesar pentru consumarea lor
)
Utilajele si mobilierul tehnologic folosite in astfel de unitati trebuie sa asigure o lucrare de
calitate, sa nu afecteze proprietatile nutritive, organoleptice ale produselor cu care vin in contact,
sa fie realizate din materiale anticorozive, sa aiba suprafete plane astfel incat sa nu ramana
resturi, aceste utilaje sa nu polueze spatiul de lucru, respectiv se va acorda atentie deosebita la
sursa de actionare a utilajelor.
Agroturismul este o activitate complementara agricola care este integrata organic in economia
exploatatiei agricole, unde se desfasoara atat activitati agricole cat si activitati turistice, respectiv
turismul ( agroturismul ) valorifica cadrul natural al exploatatiei agricole.
Utilajele agricole sunt utilizate pentru productia agroalimentara, respectiv pentru obtinerea
materiilor prime folosite atat in alimentatie cat si in agroturism.
- tractor
- masini agricole
Cerinte :
- sa realizeze operatiuni de calitate superioara
- sa nu influenteze negativ proprietatile produselor obtinute
- sa nu polueze mediul ambiant
- consumuri de energie cat mai reduse pe unitatea de produs
- prosibilitatea cresterii gradului de automatizare a unor operatiuni din procesul de
productie
- sa permite cresterea productivitatii muncii
- sa fie fiabile
- deservirea utilajelor sa fie facila si sa permita igienizarea lor
- sa fie prevazute cu aparatura de masura si control

liniile tehnologice sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa permita blocarea


lor in cazul defectarii unei masini

Clasificarea utilajelor :
a dupa destinatie
b dupa ciclul de lucru se impart in : utilaje cu functionare continua ( are un proces de lucru
stabilizat in timp, produsul finit este eliminat concomitent cu introducerea materii prime,
asta dupa ce in prealabil s-a facut amorsarea spatiului de lucru ) / utilaje cu functionare
discontinua sau periodica ( la care produsul finit este eliminat dupa parcurgerea timpului
necesar de lucru )
c dupa gradul de automatizare se impart in : utilaje fara elemente de automatizare
( procesele tehnologice de baza cat si cele auxiliare sunt realizate prin interventia
omului ) / serii automate la care omul intervine in procesele auxiliare ( in operatiile
secundare ) sau sisteme care realizeaza procesul fara interventia omului
d dupa tipul operatiunii executate se impart in : utilaje pentru lucrari agricole, utilaje pentru
maruntirea produselor agroalimentare, utilaje pentru transport al utilajelor si produselor,
utilaje de prelucrare
e dupa numarul de operatiuni executate : individuale si complexe
Sistema de masini reprezinta un ansamblu sau totalitatea utilajelor care acopera toate operatiile
din cadrul procesului de productie.
Flux tehnologic reprezinta circulatia continua a materiilor prime in succesiunea operatiilor.
Utilajul reprezinta totalitatea uneltelor, dispozitivelor folosite pentru executarea unei lucrari din
cadrul procesului de productie .
Tehnologia de productie reprezinta un ansamblu de masuri tehnice, organizatorice si economice
de folosire a unei sisteme de masini, utilaje in conditii optime de lucru cu scopul obtinerii unei
productii maxime.
Fiabilitatea reprezinta siguranta in exploatare a unui sistem tehnic sau masura probabilitatii de
functionare corespunzatoare a utilajului conform normelor prescrise.
Materiale utilizate in constructia si exploatarea utilajelor tehnologice
Tipuri de materiale :
materiale metalice : feroare, neferoase
materiale nemetalice
combustibili si lubrifianti
Recunoasterea materialelor folosite se realizeaza dupa o serie de proprietati ale acestora :
fizice :
- luciul
- culoarea
- structura
- conductibilitatea termica si electrica ( proprietatea unui material de a conduce caldura si
electricitatea )
- dilatabilitatea ( insusirea unui material de a mari volumul la cresterea temperaturii )

fuzibilitatea ( proprietatea unui material de a se topi )


chimice :
oxidarea ( proprietatea unui material de a intra in reactie cu oxigenul
mecanice
duritate ( proprietatea unui material, a unui corp, de a se opune unei forte mecanice
exterioare Hb )
maleabilitatea ( insusirea unui material de a se deforma permanent fara fisurare )
tenacitatea ( proprietatea unui material de a prezenta deformatii plastice mari inainte de a
se rupe )
elasticitatea ( insusirea unor materiale de a reveni la forma si dimensiunile initiale dupa
deformare )
plasticitate ( insusirea unor materiale de a nu reveni la forma si dimensiunile initiale dupa
deformare )
rezistenta ( proprietatea unor materiale de a se opune unor actiuni mecanice de distrugere
( rupere, forfecare )
rezistenta la uzura ( proprietatea unor materiale de a se opune actiunii distructive prin
frecare )

Materiale metalice feroase


Sunt aliaje ale fierului si carbonului, ca elemente de baza, cu o serie de elemente insotioare
( mangan, fosfor, sulf ) sau cu elemente de aliere ( nichel, crom, siliciu, aluminiu, cupru )
Fonta aliaj al fierului si carbonului ( Fe + C ) > 1,7 6,67 % C
Fonta se obtine prin topirea minereului de fier, iar din fonta se obtin piese prin turnare, piese care
trebuie sa aibe rezistenta la uzura, duritate mare, sa reziste la temperaturi ridicate.
Din fonta bruta se realizeaza otelul.
Clasificarea fontelor :
- fonte ordinare ( de uz general, fara elemente de aliere ) in care se incadreaza urmatoarele
tipuri :
fonta cenusie ( fonta cu grafit lamelar )
fonta alba
fonta maleabila ( fonta cu grafit in cuiburi )
fonta cu grafit nodular
- fonte speciale ( cu elemente de aliere ) :
fonta refractara ( rezistenta la temperaturi ridicate )
fonta antifrictiuni ( rezistenta la uzura, la frecare )
fonta inalt aliata ( rezistenta la coroziune )
Otelul datorita continutului de carbon mai mic ( Fe + C ) > 0,04 1,7 % C ; se prelucreaza mai
usor decat fonta prin toate procedele tehnologice, se poate turna mai usor, nu este casant ca si
fonta ( se poate prelucra prin forjare incalzire + deformare ) , devine cel mai folosit material.

Otelurile se impart in :
- oteluri de uz general
- oteluri aliate ( otel inoxidabil [ Ni, Cr ] )
Piesele din otel in vederea imbunatatirii unor proprietati pot fi supuse atat tratamentelor termice
cat si tratamentelor termochimice.
Tratamentele termice sunt reprezentate : calire, revenire, recoacere.
Calirea reprezinta tratamentul termic aplicat pieselor din otel pt cresterea rezistentei, duritatii;
presupune incalzirea la o temperatura de 800 850 Grade C urmat de o racire brusca in mediu
lichid.
Revenirea reprezinta tratamentul aplicat pieselor din otel, calite, cu scopul inlaturarii tensiunilor
interioare din piesa si reducerea fragilitatii, tratamentul consta in incalzirea piesei 300 350
Grade C si racire lenta in aer.
Recoacerea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel ce urmeaza a fi supuse unor noi
prelucrari. Inseamna incalzire la 800 900 Grade C si racire lenta in aer.
Tratamentelor termochimice :
Cementare
Nitrurare
Cronizare
Aluminizare
Aceste tratamente presupun incalzirea pieselor la 1000 1100 Grade C in medii bogate in azot,
crom etc.
Grosimea stratului imbogatit va fi in functie de durata de incalzire

Materiale metalice neferoase


Sunt intalnite sub forma de metale neferoase, aliaje neferoase ( nu contin fier )
Metale neferoase :
- cupru
- staniu
- zinc
- aluminiu
- plumb
Aliaje neferoase :
- bronz
- alama
- aliajul antifrictiune
- duraluminiu

Cuprul este bun conductor termic si electric, este bun pt conducte, armaturi, elemente de
garnituri si este principalul element de aliere pt obtinerea aliajelor.
Staniu este un material cu maleabilitate buna, rezistenta la coroziunie, fiind utilizat ca material de
adaos pt lipirea moale sau cositorirea, este folosit in alimentatie publica ca si ambalaj ( nu este
toxic pt alimente ), are culoare alb-argintie
Zincul este un material de culoare alb-albastruie, este maleabil in intervalul 100 150 Grade C,
are rezistenta la coroziune, folosit pt acoperiri galvanice, folosit ca element de aliere.
Aluminiu de culoare argintie, greutate mica, este nemagnetic, nu este toxic pt alimente.
Plumbul este maleabil, cu rezistenta la coroziune atat la agenti fizici ( apa ) dar si chimici
( acizi )
Bronz cu coeficient de frecare redus folosit pt captusirea lagarelor, pt armaturi.
Alama are rezistenta la coroziune, folosit la lipirea tare sau alamire.
Duraluminiu aliaj cu greutatea mica, duritate mare, se obtine din cupru si aluminiu
Aliaj antifrictiune pe baza de staniu si plumb.
Materiale nemetalice
Lemnul de diferite esente, se prelucreaza usor, are rezistenta la rupere, are elasticitate ; este
higroscopic ( atrage apa, supus putrezirii ). Se foloseste la ambalaje, platforme, mobilier,
constructii si combustibili.
Sticla este o topitura de silicati racita brusc.
Avantajele sticlei :
este insolubila in apa
este rezistenta la actiunea acizilor si bazelor
este impermeabila
nu are miros
nu retine miros
este rigida
este transparenta
Dezavantajele sticlei :
fragilitate
greutate relativ mare
volum mare
depozitare dificila
imbatranire
Proprietatile sticlei :
fragilitate
rezistenta la soc termic ( 35-45 Grade C )
transparenta
Pielea tehnica curele de transmisie, benzi transportatoare, etc
Cauciucul - nu este higroscopic, natural sau sintetic, folosit pt curele de transmisie, benzi
transportatoare, garnituri, anvelope etc

Fibre textile de origine vegetala ( in, canepa ), animala ( pasla ), minerala ( azbest { rezistenta
la temperaturi ridicate } )
Hartie si carton pt sisteme de filtrare a fluidelor, pt garnituri, pt ambalaje
Masele plastice rezistenta ridicata, greutate specifica mica, costuri de obtinere reduse, folosite
pt ambalaje, tuburi, etc.
Klingheritul cauciuc + azbest pt garnituri de etansare
Ebonita se obtine din cauciuc plastifiat si sulf, pt carcare electroizolante
Lacuri si vopseluri - substante folosite pt acoperirea si protectia suprafetelor
Combustibili si lubrefianti
-

combustibili ca surse primare de energie carbune, gaze, petrol


combustibili clasici proveniti din petrol benzina, motorina
combustibili neconventionali ( alternativi ) etanol, biodiesel

Carbune : in Romania intalnim toate formele de carburi superiori dar si inferiori.


Petrolul : are un areal mai restrans, accesul la sursa este mai dificil, pretul este mai ridicat, cu
extragerea petrolului se obtin gazele lichide.
Gazul natural : cea mai mare proportie - gaz metan , sursa importanta pentru economie, are un
areal raspandit, pretul de cost este mai scazut comparativ cu petrolul, este utilizat pe scara larga
in industrie.
Uraniu : utilizat in centralele nucleare, este un combustibil folosit pentru obtinerea energiei
electrice. In natura uraniu se afla sub forma de oxizi, silicati si fosfati de uraniu.
Benzina este combustibilul care sta la baza functionarii motoarelor termice cu ardere interna cu
aprindere prin scanteie ( MAS ), se obtine din petrol, principalele proprietati ale benzinei sunt
reprezentate prin :
- nutralitate
- stabilitate chimica
- volatilitate
- antidetonanta ( este proprietatea benzinei de a arde cu viteza normala )
Principala caracteristica a benzinei este reprezentata de cifra octanica, aceasta arata tendinta
benzinei de a nu produce detonatie ( ardere exploziva ), cifta octanica se poate determina
comparand benzina data cu un amestec etalon format din izoptan si heptan , procentul de izoptan
din amestecul etalon care se comporta la fel cu proba data de benzina reprezinta cifra octanica,
pentru imbunatatirea proprietatilor de ardere cat si pentru reducerea emisiilor poluante benzina se
aditiveaza.
Motorina este combustibilul care sta la baza functionarii motoarelor termice cu ardere interna cu
aprindere prin compresie / comprimare ( MAC ), proprietatile motorinei sunt :
- neutralitate
- stabilitate chimica
- pulverizare buna
- temperatura de fierbere ridicata
- capacitate de autoaprindere

Caracteristicile de baza ale combustibilului sunt reprezentate de cifra cetanica si temperatura


punctului de congelare. Cifra cetanica arata capacitatea combustibilului de a se autoaprinde,
aceasta cifra cetanica se poate determina comparand proba de motorina cu un amestec etalon
care este format din cetan si alfametilnaftalen, cetanul se autoaprinde usor, alfametilnaftalen se
autoaprinde mai greu, procentul de cetan din amestecul etalon care se comporta la fel cu
motorina data reprezinta cifra cetanica.
Combustibilii alternativi :
Metanol ( alcool metilic ) este un inlocuitor pentru benzina ( motoare MAS ), se poate
obtine prin distilarea descompunatoare a lemnului sau pe cale sintetica din hidrogen si
monoxid de carbon, in conditii de presiune 200-300 atm, 300-400 grade C si in prezenta
unor catalizatori. Acest alcool poate fi utilizat si ca solvent, antigel.
Etanolul se obtine din produse agricole sau pe cale sintetica (produsele se maruntesc, se
amesteca cu apa la 60 grade C, acest malt se amesteca cu amidon pentru zaharificare, se
obtine un lichid dulceag care mai departe este racit 15-20 grade C, procesul de
zaharificare dureaza o ora, se introduce apoi drojdia de bere pentru fermentatia alcoolica (
2-3 zile ) se obtine un produs numit plamada ( 15-20 % ) concentratie care produs este
supus distilarii iar in final se obtine etanolul brut 90 %)
Biodiesel se obtine din uleiuri vegetale ( ulei de rapita ), un ulei vegetal obtinut fie prin
presare la rece fie un ulei esterificat, este important ca sistemul de alimentare al
motorului sa permita incalzirea combustibilului, pentru ca sa poata fi pulverizat.

Lubrefianti
Sunt substante folosite pentru ungerea componentelor subansamblelor mobile cu scopul de a
reduce lucru mecanic pierdut prin frecare ( de a reduce uzura ).
Dupa starea de agregare : solizi, lichizi
Uleiuri ( lichizi ) sintetice si minerale iar dupa destinatie se clasifica in uleiuri de motor,
transmisie, instalatii hidraulice.
Principalele proprietati :
-vascozitatea reprezinta proprietatea uleiului de a se opune curgerii
-onctuozitatea este proprietatea uleiului de a adera la suprafetele metalice si de a crea o pelicula
rezistenta la presiunea de contact dintre piese
-punctiul de inflamabilitate este temperatura la care uleiul incepe sa arda si reprezinta principala
caracteristica care determina consumul de ulei
Uleiurile de motor pentru ungerea motoarelor termice, cele mai utilizate sunt utilizate cele
multigrad, adica uleiuri care pot fi folosite in conditii diferite de temperatura. In functie de
vascozitate aceste uleiuri de motor se impart in 8 clase de vascozitate ( 0-50 ) indicativul este M
si este insotit de valoarea vascozitatii exprimata in grade Engler, pt cele multi grad la indicativul
de baza apare si litera W si a doua valoare a vascozitatii.

Uleiurile pentru transmisie au vascozitatea cea mai ridicata si se impart in 3 clase 75, 80, 90 ele
trebuie sa reziste la presiunea de contact dintre piese sau la extrema presiune. Indicativul acestor
uleiuri este T insotit de valoarea vascozitatii si de asemenea de un element care sa exprime
proprietatea de baza a acestui ulei si anume EP ( extrema presiune ) este utilizat pentru ungerea
transmisiilor, cutii de viteze, reductoare, multiplicatoare, diferentiale, etc.
Uleiurile hidraulice au vascozitatea redusa intre 20 si 40, ele trebuie sa reziste la presiuni si
temperaturi ridicateau indicativul H si valoarea vascozitatii dupa acest indicativ, sunt folosite
aceste uleiuri pentru instalatiile hidraulice in vederea transformarii energiei hidraulice in energie
mecanica.
Vaselinele sunt suspensii coloidale ale acizilor grasi in uleiuri, principalele proprietati :
stabilitatea chimica
rezistenta la oxidare
temperatura punctului de picurare vaselina trece din stare solida in lichida
Vaselina folosita trebuie sa aibe TP mai mare decat temperatura dezvoltata in locul de frecare.
Organe de masini si mecanisme utilizate in constructia si exploatarea mecanismelor
tehnologice
Organele de masini sunt elemente componente cu rol functional binedefinit care stau la baza
formarii de subansamble, ele pot avea o structura simpla sau complexa si ele trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii principale :
realizarea rolului functional
fiabilitatea
mentenabilitatea aptitudinea unui sistem de a putea fi intretinut usor si economic
securitatea aptitudinea sistemului de a putea fi exploatat in conditii de siguranta pentru
utilizator
economicitatea produsului sa aiba un prt de cost redus
tehnologicitatea reprezinta aptitudinea unui sistem de a fi obtinut in conditii tehnologice
normale
sa fie estetic
sa nu fie nociv pentru om si mediul ambiant
Mecanismele sunt cupluri cinematice prevazute cu elemente fixe si mobile utilizate pentru
transmiterea si transformarea miscarii.
Organe de masini pentru ansamblari :
Demontabile : suruburi, pene, caneluri
Nedemontabile : nituri, sudare, lipire
Elastice : arcuri
Organe de masini pentru sustinerea miscarii :
-Lagare
-Arbore
-Osii

Organe de maini pentru transformarea miscarii :


-biela
-manivela
-cama
-cremaliera
Organe de masini pentre transmiterea miscarii :
-roti de frictiune
-roti dintate
-lanturi
-curele
Organe de masini pentru organisme de cuplare :
-cuplajele
Ansamblarile filetate suruburile
Sunt ansamblari la care pentru desfacere nu este necesara distrugerea organului de masina. Rolul
functional al acestei ansamblari :
- de strangere, de a crea tensiune
- de reglaj
- de a transforma miscarea rotativa in miscare axiala sau invers
- de a transforma forte periferice mici in forte axiale mari
- de masurare
O ansamblare filetata este alcatuita din surubul propriu zis, din piulita ( aceasta poate lipsi ), din
element de asigurare impotriva desfacerii accidentale.
Aceasta ansamblare filetata prezinta urmatoarele avantaje :
- au gabarit redus
- se monteaza si se demonteaza usor
- pot fi realizate forte mari de strangere
- sunt relativ ieftine, se procura usor
Dezavantaje :
- necesita elemente suplimentare de siguranta
- nu realizeaza etansarea imbinarii
Surubul format din cap , tija , cu o portiune filetata , filetul surubului poate fi realizat pe
suprafete cilindrice sau conice, suruburile pot avea filetul pe stanga sau pe dreapta fapt ce indica
si sensul de strangere al imbinarii. Filetul este caracterizat prin urmatorii parametrii : pas, profil,
adancime.
Pasul filetului reprezinta distanta parcursa de un punct de pe filet pe directia generatoare
( longitudinala ) la rotirea surubului cu 360 grade.
Profilul filetului arata forma in sectiunea acestuia si sunt intalnite suruburi cu filet triunghiular
avand rolul functional de strangere si filet cu profil patrat, dreptunghiular, etc pentru celelalte
roluri functionale.

Piulita are forme diferite si este prevazuta cu filet interior.


Elementele de asigurare au rolul de an nu permite desfacerea accidentala a imbinarii si pot fi
reprezentate prin saibe , piulite crenelate , prin contrapiulita , prin aplicarea unor adezivi in
portiunea filetata.

Ansamblari demontabile prin pene


Sunt organe de masini demontabile utilizate in doua scopuri pentru solidarizarea arborilor si a
rotilor pe arbori . In functie de pozitia acestora in cadrul ansamblarii penele se impart in doua
categorii :
- pene transversale dispuse perpendicular pe axele elementelor imbinate
- pene longitudinale dispuse paralel cu axele elementelor imbinate
Dupa cum este transmis momentul de torsiune aceste organe de masini se impart in pene
paralele, pene disc care transmit prin forma / pene inclinate care transmit momentul prin frecare /
pene tangentiale care transmit prin forma si frecare.
Aceste organe de masini pot fi caracterizate prin :
- realizeaza o ansamblare rapida
- pret de cost relativ redus
- protejeaza arborii si osiile in cazul unor suprasarcini
Ansamblari demontabile prin caneluri
Care sunt organe de masini pentru a realiza solidarizarea rotilor, discurilor, tamburilor, pe arbori.
Se prezinta sub forma unor canale longitudinale practicate atat in butucul rotii cat si pe fusul
arborelui si ele pot avea forme, profil diferit.
Se caracterizeaza prin :
se centreaza mai bine butul pe arbore
cuplul transmis este mai mare
roata poate fi deplasata axial pe arbore
pret de cost ridicat
Ansamblari nedemontabile
Ansamblarea nedemontabila este acel tip de ansamblare la care pentru desfacere se distruge
organul de imbinare.
Ansamblari nedemontabile prin intermediul niturilor
O astfel de ansamblare ca avantaje are :
- pot fi imbinate materiale nesudabile

- se comporta bine la diferite solicitari


Dezavantaje :
-nu asigura etanseitate
-consumul de material are valoare mai ridicata
Aceasta metoda este folosita pentru ansamblarea tablelor din otel sau neferoase.
Un nit este altcatuit din cap initial si tija, capul initial cu forme diferite; in urma finalizarii de
nituire se formeaza al doilea cap numit cap de inchidere prin una din cele doua metode :
- nituire prin suprapunere
- nituire prin dispunere cap la cap
Ansamblarea nedemontabila prin sudare
Este procedeul de imbinare nedemontabila cu sau fara material de adaos care consta in
aducerea suprafetelor elementelor imbinare in stare topita. Principalele tipuri de sudura
reprezentate prin sudura electrica si cu gaz.
Sudura electrica presupune cearea unui arc electric intre un electrod si piesa care sa
dezvolte caldura necesara topirii materialului . Sunt folosite masini speciale statice sau rotative
de curent continu sau rotativ cu urmatoarele denumiri : convertizor, transformator.
Sudura cu gaz folosita pentru constructii metalice secundare mai subtiri care nu pot fi
sudate cu cea in varianta electrica, aceasta varianta presupune arderea unui gaz intr-un curent de
oxigen. Sudura oxiacetilenica, deoarece gazul format rezultat din carbid si apa se numeste
acetilena care va fi ars in curent de oxigen, are in componenta generator de acetilena ( unde se
produce gazul ), are butelie de oxigen, se face legatura cu un cap de sudura cu elemente de
dozare in functie de temperatura dorita.
Ansamblarea nedemontabila prin lipire
Reprezinta procedeul de ansamblare prin aducerea materialului de adaos in stare topita si
care difuzeaza in straturile superficiale ale elementelor imbinate, se intelege ca doar materialul
de adaos se topeste iar materialele ce urmeaza a fi imbinate se incalzesc; in functie de
temperatura de topire a materialului de adaos lipirea se imparte in 2 categorii:
- lipirea moale : la care temperatura de topire este de pana la 450 grade C folosindu-se
aliaje de lipit pe baza de staniu si plumb.
- lipirea tare : la care temperatura de topire este cuprinsa intre 450 900 grade C
folosindu-se aliaje pe baza cu cupru si zinc ( alama )
Cele doua procedee de lipire poarta denumirea de cositorire si alamire, ca si metoda pt aceasta
imbinare : suprapunere / imbinare.
Nu necesita lucrari ulterioare
Pot fi lipite majoritatea metalelor
Rezistenta mecanica este mai mica prin comparatie cu sudura
Ansamblarea demontabila prin arcuri

Sunt organe de masini folosite pt a forma o legatura elastica intre componentele unui ansamblu,
dupa utilizarea lor si tipul solicitarii exista :
arcuri pt exercitatea unei forte elastice permanente
arcuri de amortizare
arcuri pt limitarea fortelor elastice
arcuri pt masurarea fortelor
arcuri pt reglare
arcuri pt acumularea de energie elastica
Arcurile sunt realizate din oteluri speciale, aliaje neferoase ; pot fi supuse urmatoarelor tipuri de
solicitari :
- solicitare la incovoiere ( arcuri lamelare )
- solicitare la comprimare ( arcuri coloidale )
- solicitare la tractiune ( arcuri coloidale )
- solicitare la torsiune ( arcuri coloidale )
Ansambluri pt sustinerea miscarii de rotatie
Din aceste ansambluri fac parte :
Lagarele = organe de masini pt a forma puncte de sprijin, de reazem pt arborii aflati in miscare
de rotatie, in functie de frecarea, in functie de frecarea care apare dintre arbore si fusul arborelui
se impart in : lagare cu frecare de alunecare si lagare cu frecare de rostogolire.
Sunt utilizate materiale denumite antifrictiune avand un coeficient de frecare cat mai redus ; pt
confectionarea lagarelor sunt utilizate fonte antifrictiune, aliaje antifrictiune, s.a. materiale.
Aceste materiale din care sunt confectionate lagarele trebuie sa corespunda unor cerinte :
- sa permita o buna diferenta a lubrefiantului
- sa aiba rezistenta la apa
- coeficient de frecare redus
- sa transmita caldura
- dilatarea termica sa fie redusa
- conformabilitate pentru a permite inglobarea particulelor dure
Constructia generala a unui lagar :
Corp, capac, elemente de ansamblare, elemente de reglaj, elemente de fixare, canal de ungere,
dispozitiv de ungere.
In functie de tipul lagarului partea interioara va fi prevazuta cu elemente denumite cuzineti
respectiv cu rulmenti.
Spre deosebire de varianta lagarului cu frecare de alunecare lagarul cu rulmenti prezinta
urmatoarele avantaje :
- frecarea este mai mica
- consum mai redus de lubrefiant
- siguranta mai mare in exploatare
- jocuri mici
Dezavantaje :

nu pot fi utilizate in cazul utilizarilor prin soc


Arbori si osii

Ca si lagarele, arborii si osiile sustin miscarea de rotatie;


Arborii spre deosebire de osii transmit cuplu de forte, osiile doar sustin miscarea si cuplul de
forte.
Arborii dupa forma :
- drepti
- cotiti
- flexibili
Arborii dupa pozitia lor :
- orizontal
- vertical
- inclinat
La un arbore distingem urmatoarele componente :
fusuri
fusuri paliere
fusuri manetoane ( pt arborii cotiti )
locasurile de calare pe care se monteaza organele de masini
Osiile pot fi :
- fixe
- mobile ( se rotesc odata cu organele de masini pe care le sprijina )
Mecanismele
Sunt cupluri cinematice de miscare care au rolul atat de a transmite cat si de a transforma
miscarea, ele prezinta laturi mobile si fixe ; pot transforma miscarea intr-un singur sens sau in
ambele sensuri, principalele tipuri de mecanisme :
biela-manivela ( mecanism reversibil, transforma miscarea rectilinie alternativa in
miscare de rotatie sau invers )
cama ( transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie )
surub si piulita
cremaliera ( mecanism reversibil )
excentric
Organe de masini pt transmiterea miscarii de rotatie
Transmisii
roti de frictiune
prin curele
roti dintate
cu lanturi

Transmisii prin roti de frictiune intalnite atunci cand distanta dintre arbore este mica , fortele
transmise sunt mici si nu este necesara transmiterea miscarii cu precizie, se intalnesc mai multe
categorii roti de frictiune cilindrice, cu arbori concurenti si au roti de frictiune conice, roata si
tambur.
Transmiterea miscarii de la o roata la alta, de la un arbore la altul se realizeaza prin frecarea ce
apare in zona de contact a rotilor.
Aceste transmisii au urmatoarele avantaj :
- demaraj fara socuri
- protectie la suprasarcini
- functionare silentioasa
- pot functiona la turatii ridicate
- se schimba usor si rapid sensul de rotatie
Dezavantaje :
- gabarit mare
- nu pot asigura un raport de transmitere constant
- durata de exploatare este mai mica
Raportul de transmitere a miscarii se calculeaza in functie de turatie si diamentrul rotii. I1 =
n1/n2 =d2/d1
Transmisii prin curele sunt utilizate atunci cand distanta dintre arbori este mare, cand miscarea
nu trebuie transmisa cu precizie.
Se face prin roti de curea si cureaua propriu zisa, transmiterea miscarii se bazeaza pe frecarea ce
apare intre roata si curea.
Dupa forma in sectiunea curelei se impart in transmisii :
- curele plate
- curele trapezoidale
- curele rotunde
Transmisii cu curele de tip curea deschisa, curea deschisa si dispozitiv de intindere, curea
incrucisata.
Tipuri de transmisii cu axe paralele, cu axe concurente, cu axe incrucisate
Raportul de transmitere I1 = n1/n2 =d2/d1
Avantaje :
- amortizeaza socurile prin patinare
- au randament bun
- transmit miscarea la distanta
- constructie si intretinere facila
Dezavantaje :
- gabarit mare
- necesitatea unor sisteme de intindere

Transmisii cu roti dintate sunt utilizate cand distanta dintre arbori este mica, se transmit forte
mari si trebuie transmis cu precizie. Prezinta angrenaje interioare si exterioare, dupa forma si
pozitia arborilor se impart in angrenaje :
- cu roti dintate cilindrice si arbori paraleli
- cu roti dintate conice si arbori concurenti
- cu surub melc si roata melcata
- cu arbori neparaleli si neconcurenti
Caracteristici :
garanteaza siguranta la turatii mari
transmite miscarea cu precizie
in functie cu turatia zgomot proportional
Prezinta butuc, disc si dantura.
Dantura rotii dintate prin care se realizeaza de fapt angrenajele, principalul parametru al danturii
rotii dintate fiind numarul de dinti pe care il intalnim la calculul raportului de transmitere a
miscarii.
Pasul danturii rotii
P= pi*Dp/Z
Dp reprezinta diamentrul primitiv, diamentrul corespunzator circumferintei pe care sunt
amplasate punctele de angrenare pt danturile a doua roti dintate angrenate.
Modul reprezinta raportul dintre pas si pi lungimea ce revine fiecarul dinte masurata pe
diametrul primitiv.
Principalele avantaje ale acestor tranmisii :
- au siguranta in exploatare
- raportul de transmitere a miscarii este constant
- gabarit redus in raport cu puterea transmisa
Dezavantaje :
- cost ridicat
- zgomot ridicat
Tip de angrenaje :
- roti dintate cilindrice si arbori paraleli
- roti dintate conice si arbori perpendiculari
Transmisii cu lanturi se folosesc atunci cand distanta dintre arbori este mare, cand miscarea
trebuie transmisa cu precizie, o tranmisie cu lant cuprinde rotile de lant ( pinioane ) si lantul ( cu
bolturi si role, cu bucsa simpla, lant de tip role cu guler, lant de tractiune )
La acest tip de transmisie raportul de transmisie este constant.
Organele de masini pt mecanismele de cuplare cuplaje

Care sunt organe de masini folosite pt solidarizarea arborilor aflati unul in prelungirea celuilalt
sau sub un anumit unghi fix sau variabil. Aceste organe de masini trebuie sa corespunda unor
cerinte :
capacitatea de transmitere totala a momentului de torsiune
capacitatea de atenuarea a socurilor
dimensiuni constructive reduse
Cuplajele se impart in doua grupe :
cuplaje permanente acele cuplaje care pt intreruperea legaturii dintre arbori este
necesara desfacerea cuplajului
cuplaje permanente fixe arborii se afla unul in prelungirea celulalt
cuplaje mobile arborii sunt amplasati sub un anumit unghi fix sau variabil
cuplaje intermitente cuplajele care atat la stationar cat si in timpul functionarii pot
forma sau intrerupe legatura dintre arbori
cuplaje intermitente comandate asupra lor intervine utilizatorul pt cuplare / decuplare
cuplaje intermiente automate realizeaza functiile de cuplare / decuplare

Surse de energie folosite in unitatile de alimentatie publica si agroturism


Energia este o forma fundamentala de manifestare a materiei care reprezinta capacitatea unui
sistem fizic de a efectua lucru mecanic, sursele de energie in functie de etapele de transformare
in vederea realizarii unor operatii din cadrul procesului de productie sunt intalnite in urmatoarele
variante :
- surse primare de energie provenite din combustibil, forta apei, forta vantului
- surse finale de energie folosite de utilizator
- surse intermediare are loc o conversie
Randamentul conversiei reprezinta raportul dintre cantitatea de energie rezultata in urma
transformarii si cantitatea de energie intrata in procesul de conversie, se exprima procentual.
Conversia energiei termice in energie mecanica prin intermediul motoarelor termice cu
ardere interna
Motor = masina de forta care transforma un anumit tip de energie in energie mecanica.
Motorul termic = masina de forta care transforma energia termica in energie mecanica.
Motor termic cu piston = masina de forta la care evolutia fluidului motor este realizata prin
intermediul unui piston a carei miscare rectilinie este transformata in miscare de rotatie.
Motoarele termice cu ardere interna pot fi clasificate astfel:
1 dupa procedeul de aprindere a combustibilului : motoare termice cu ardere interna cu
aprindere prin scanteie MAS / motoare termice cu ardere interna cu aprindere prin
compresie MAC

2
3
4
5
6
7

dupa procedeul de admisie : motoare cu admisie normala ( prin aspiratie ) / motoare cu


admisie fortata
dupa modul de realizare a ciclului motor : motoare in 4 timpi ( ciclul motor se realizeaza
la 4 curse ale pistonului ), motoare in 2 timpi ( ciclul motor se realizeaza la 2 curse ale
pistonului )
dupa natura agentului de racire : motoare cu racire directa ( aer ) / indirecta ( lichid )
dupa numarul de cilindri : monocilindric / policilindric
dupa pozitia cilindrilor : vertical, in line, in V, in stea
dupa starea de agregare a combustibilului : combustibil lichid, gazos, sau lichid + gazos
Motorul termic cu ardere interna

Este alcautuit dintr-un mecanism principal si mai multe auxiliare. In timpul functionarii pistonul
se deplaseaza in cilindru intre 2 pct. limita denumite pct. moarte in care viteza pistonului este
zero.
Punctul mort interior spre capul cilindrilor, punctul mort exterior spre arbore.
In cursa pistonului care se noteaza cu S ( in mm ) este generat un volum care se noteaza cu Vs
cilindree unitara.
Ciclul motor comporta urmatoarele faze :
admisie
comprimare
ardere
detenta
evacuare
PMI pct mort interior pozitia pistonului corespunzatoare volumului minim ocupat de fluidul
motor.
PME pct mort exterior - pozitia pistonului corespunzatoare volumului maxim ocupat de fluidul
motor.
D reprezinta diametrul cilindrului, alezajul
S reprezinta cursa pistonului
Vs cilindreea unitara
Vt cilindreea totala
Vc volumul camerei de ardere ( reprezinta volumul minim ocupat de fluidul motor cand pistoul
se afla la PMI )
Va volumul de admisie ( reprezinta volumul maxim ocupat de fluidul motor cand postonul se
afla la PME )
Cilindreea unitara
Vs =10 la puterea 6 * pi D2 S /4
Cilindreea totala
Vt = z * Vs
Volumul de admisie
Va = Vs+Vc
Raport de comprimare

La motoarele MAS 6-12


La motoarele MAC 18-24
In timpul functionarii motorului in cilindru se desfasoara o serie de procese termice care se
repeta periodic si care formeaza ciclul de functionare ; procesele termice in numar de 5 sunt
urmatoarele :
admisie
comprimare
ardere
detenta
evacuare
La motoarele in 4 timpi ciclul de functionare se realizeaza la 4 curse ale pistonului, curse
denumite timpi de functionare.
Arderea se desfasoara = o treime la timpul 2 ( comprimare ) si doua treimi la timpul 3 ( detenta )
Ciclul motor comporta urmatoarele faze
Admisia are loc deschiderea orificiului de admisie iar prin deplasarea pistonului de la
pct. mort interior la pct. mort exterior este aspirat amestecul carburant la motoarele MAS,
este aspirat aerul la motoarele MAC
Comprimare ambele orificii sunt inchise, pistonul se deplaseaza de la pct. mort
exterior la pct mort interior, are loc comprimarea amestecului la motoarele MAS, are loc
comprimarea aerului la motoarele MAC, la sfarsitul acestei faze se produce scanteia
electrica si aprinde amestecul la motoarele MAS, se introduce combustibilul sub forma
pulverizata si se realizeaza autoaprinderea pt motoarele MAC
Detenta ambele orificii sunt inchise, pistonul sub actiunea fortei gazelor se deplaseaza
de la pmi la pme, este singurul timp in care se produce lucru mecanic util, se produce
energie
Evacuarea prin deschiderea orificiilor de evacuare si deplasarea pistonului de la pme la
pmi, are loc evacuarea gazelor rezultate in urma arderii
Motorul termic, mecanisme, sisteme.
- mecanismul motor
- mecanism de distributie
- sistem de alimentare ( alimentare la MAC, la MAS )
- sistem de ungere
- sistem de racire
- sistem de supraalimentare
- sistem de aprindere ( MAS )
Mecanismul motor asigura spatiul de lucru contribuint la transformarea caldurii in lucru
mecanic util si la transformarea miscarii rectilinii alternativa in miscare de rotatie. Acest
mecanism motor are elemente fixe si un sistem biela-manivela ( grupa elementelor mobile ).
Elementele fixe :
- blocul motor

- cilindrii
- chiuloasa
Elementele mobile :
- piston
- biela
- arbore
- volanta
Blocul motor reprezinta suportul de montare al tuturor componentelor.
Blocul cilindrilor locul de montare al cilindrilor, prezinta zone de racire, in carter se dispune
arborele cotit.
Chiuloasa (capul cilindrilor) inchide cilindrii la partea superioara, in capul cilindrilor sunt
realizate orificiile prin care se realizeaza schimbul de gaze al motorului cu exteriorul, sunt
practicate spatii de racire, etansarea cilindrului se realizeaza printr-o garnitura aflata intre bloc si
chiuloasa.
Cilindrii elementele fixe ale mecanismului care asigura spatiul de lucru pt procesele termice,
ei pot fi turnati direct in bloc sau pot fi schimbabili , pot veni direct sau indirect cu lichidul de
racire ( cilindrii amovibili, umezi, uscati ); sunt realizati din fonta pt a avea rezistenta la uzura si
temperaturi ridicate.
Elemente mobile ( sist. Biela manivela ) piston, axul pistonului, segmentii = grupa piston
asigura evolutia fluidului motor in interiorul cilindrului, preia forta gazelor pe care o transmite
bielei, asigura entansarea cilindrului in ambele sensuri, preia o parte din caldura de la motor.
Pistonul realizat din aliaj de aluminiul, avand un cap, zona laterala si umerii pistonului.
Pe zona laterala a pistonului sunt prevazute canale in care se monteaza segmentii ( segmentii
de compresie asigura etansarea spatiului de lucru, segmentii de ungere asigura ungerea
cilindrului )
In umerii pistonului - se monteaza boltul ca element de legatura cu biela .
Biela preia forta gazelor de la piston si o transmite la arborele cotit.
Biela + pistonul transforma miscarea rectilinie alternativa transformata in miscare de rotatie.
Arborele motor are rolul de a transforma lucrul mecanic produs in cilindru si de a transmite
utilizatorului, la un arbore motor distingem 2 tipuri de fusuri ( fusuri paliere prin care arborele se
sprijina in miscarea sa de rotatie, fusuri manetoane prin care se realizeaza transmiterea si
transformarea miscarii ) intre cele doua tipuri de fusuri alaturate se afla bratul de manivela . Pe
arbore se dispun diferite organe de masini pt transmiterea miscarii, zonele acestea de pe arbore se
numesc locasuri de calare.
In interiorul arborelul sunt practicate canale pt circulatia uleiului sub presiune prin care
lubrefiantul ajunge atat la lagarele paliere cat si la cele manetoane. Tot pe arbore se monteaza si
volanta.
Volanta are rolul de a uniformiza miscarea de rotatie a arborelui cotit, aceasta acumuleaza
energia produsa la timpul 3 ( detenta ) sub forma de masa intertiala pe care o cedeaza la
realizarea timpilor pasivi de functionare, timpilor care consuma energie. Volanta are rol in cadrul
echipamentului de pornire al motorului termic este prevazuta cu o coroana dintata la exterior,
aceasta angrenandu-se cu toata dintata a motorului electric de pornire.
Mecanismul de distributie al gazelor
Care are rolul de a realiza schimbul de gaze al motorului cu exteriorul.

Asigura umplerea cilindrului cu gaze proaspete si evacuarea celor rezultate in urma arderii. In
acest sens mecanismul comanda deschiderea si inchiderea unor orificii prin care se realizeza
schimbul. In functie de modul in care se realizeaza schimbul de gaze se impart in 2 categorii :
- mecanisme la care schimbul se realizeaza prin ferestre - sunt intalnite la motoarele in
2 timpi, sunt realizate in cilindru, inchiderea si deschiderea sunt realizate de catre piston )
- mecanisme la care schimbul se realizeaza prin orificii - sunt intalnite la motoarele in 4
timpi, practicate in capul cilindrilor care sunt deschise-inchise prin intermediul unor
supape care se deplaseaza in miscare descendenta pt deschidere ( distributie superioara )
in miscare ascendenta pt deschidere ( distributie interioara ), fiecare cilindru este prevazut
cu cel putin un orificiu de admisie si evacuare . Pt. o mai buna evacuare motoarele sunt
prevazute cu 2 orificii, se pot folosi 1 sau 2 arbori cu came.
Un mecanism cu distributie superioara reprezentativ are in componenta tubulatura prin care se
realizeaza schimbul de gaze si un mecanism de comanda pt deschiderea orificiilor.
Mecanism de comanda reprezinta urmatoarele componente :
arborele cu came
tachet
mecansim cu came care transforma miscarea de translatie in miscare de rotatie
tija impingatoare
culbutor
axul culbutorilor
supapa propriu zisa
ghidaj
arcul supapei
siguranta cu taler
Arborele cu came pe suprafata sa sunt amplasate proeminente decalate in spatiu care se
numesc came. Sunt decalate in spatiu pt a permite deschiderea si inchiderea orificiilor la
momente precis determinate de timp. Prezinta si fusuri, paliere, prin care se sprijina in miscarea
de rotatie. Este actionat de la arborele motor.
In functie de numarul de cilindrii si nr de orificii pe cilindru v-a fi prevazut un nr corespunzator
de elemente ale dispozitivului de comanda.
In dreptul fiecarei came este amplasat tachetul ( impingatorul ), apoi tija impingatoare; aceste
doua elemente executa miscarea de translatie fiind actionat de catre cama iar dupa trecerea
acesteia ele revin la pozitie initiala.
Axul culbutorilor pe un ax comun sunt dispusi culbutorii, parghii oscilante, cu un brat fix si
unul reglabil care schimba planul miscarii ( daca un brat este plasat intr-un sens celalalt brat se
deplaseaza in sens invers ), bratul fix este cel care actioneaza asupra supapei iar efectul va fi cel
de dechidere al orficiului.
Culbutorii sunt dispusi pe un ax comun cu arcuri de distantare intre ei
Grupa supapa- avand in componenta supara, arc, ghidaj, taler, siguranta asigura deschiderea
si inchiderea orificiilor, in timpul functionarii tija se dilata ( se alungeste ) este necesar a se
realiza un joc denumit joc de dilatare termica intre bratul fix al culbutorului si tija supapei
actionandu-se asupra bratului reglabil. In momentul in care actioneaza cama acesta este deplasat
in miscare de translatie pe care o transmite si tijei impingatoare, la randul sau tija actioneaza

asupra bratului culbutorului in sensul in care celalalt brat sa permita deplasarea, departarea
supapei de scaunul sau si astfel realizandu-se deschiderea orificiului, in momentul deschiderii
orificiului arcul supapei este comprimat cumuleaza energie elastica necesara pt inchiderea
orificiului si revenirea celorlalte componente la pozitia initiala.
Sistemul de alimentare
Motor termic cu ardere interna cu aprindere prin comprimare
Acest sistem are rolul de a stoca cantitatea neceara de combustibil, de a curata
componentele amestecului, de a forma amestecul prin introducerea componentelor in cilindru la
momente precis determinate de timp.
Pt motorul cu aprindere prin comprimare amestecul se formeaza in cilindru la sfarsitul
timpului 2 (compresiei) mai intai in cilindru este introdus aerul filtrat la timpul 1 ( admisie ) iar
apoi este introdus combustibilul la sfarsitul timpului 2 ( compresie ) sub forma fin pulverizata.
La contactul cu particulele fine de combustibil cu aerul din cilindru la temperatura si
presiune ridicata dat. comprimarii are loc autoaprinderea.
Circuitul combustibilului:
1 rezervorul de combustibil
2 robinet
3 pompa de alimentare
4 filtre de combustibil grosier si fin legate in serie
5 pompa de injectie
6 regulatorul de turatie
7 injector
8 conducta de joasa presiune
9 conducte de inalta presiune
10 conducte de surplus
In cadrul acestui circuit sau in cadrul acestui sistem sunt realizate 2 circuite joasa si inalta
presiune.
Circuitul de joasa presiune este necesar pt a invinge rezisenta opusa de filtre si este
asigurat prin intermediul pompei de alimentare iar circuitul de inalta presiune este necesar pt
trecerea combustibilului la o valoare a presiunii la care sa poata fi pulverizata ( presiune de
injectie ) este asigurat de pomba de injectie.
Rezervorul stocheaza cantitatea necesara de combustibil pt functionarea motorului,
Pompa de alimentare asigura circuitul de joasa presiune in circuit , necesara aceasta presiune pt
trecerea prin filtre a combustibilului.
Filtrele de combustibil indeparteaza impuritatile din aceasta prin 2 procedee decandare si
filtrare propriu zisa.
Pompa de injectie asigura circuitul de inalta presiune, trece combustibilul la o presiune la care
poate fi pulverizat si in cantitatile necesare in functie de sarcina motorului. Sunt 2 tipuri de
injectie elementi in linie si elemente rotative
Regulator de turatie care are rolul de a mentine turatia constanta indiferent de sarcina
motorului, acesta comanda asupra unor elemente de injectie pt modificarea debitului de
combustibil, actioneaza fie direct sau indirect asupra elementilor de pompare.
Injectorul este elementul care realizeaza introducerea combustibilului in cilindru la sfarsitul
fazei de compresie.

Pompele de injectie cu elementi in linie si in zona de mijloc este un element de pompare ,


prezinta un element de pompare pt fiecare cilindru.
Si pompe rotative cu element de pompare cu distributie, un element pt toti cilindrii.
Elementul de pompare de la pompa cu elementi in linie are in componenta cilindru, piston,
impingator, arborele cu came, arc, supapa de refulare, mecanism de actionare ( tija cremaliera ) .
Sub actiunea arcului prin destindere pistonasul este deplasat in miscare descendenta si deschide
orificiul de admisie al cilindrului realizand prima faza de functionare ( admisia ) apoi cand
actioneaza cama prin tachet pistonul este deplasat in miscare ascendenta mai intai inchide
orificiul de admisie din cilindru, apoi se realizeaza comprimarea refularea; arcul este
comprimat iar energia lui va fi utilizata pt reluarea functionarii.
Pompa rotativa 2 pistonase de forma cilindrica dispuse cap la cap antrenate atat in miscare
rectilinie alternativa cat si in miscare de rotatie o data cu rotorul. Aceste pistonase sunt introduse
intr-un inel cu came cu suprafata interioara profilata, la acest element de pompare, admisia se
realizeaza prin intrarea combustibilului in rotor si apoi intre pistonase cand aceastea se afla in
dreptul a doua degajari diametral opuse ale inelului cu came ( pistonasele se departeaza la faza
de admisie )
Prin miscarea rotorului pistonasele ajung in dreptul a doua came diametral opuse, ele se apropie
si determina realizarea fazei a doua comprimarea refularea .
Sistemul de supraalimentare pentru motor termic cu ardere interna
Acest sistem are rolul de a realiza introducerea fortata a unei cantitati suplimentare de aer cu
scopul de a realiza o ardere mai buna a combustibilului, o reducere a emisiilor poluante, o
scadere a consumului de combustibil in conditiile in care capacitatea cilindrica ramane
neschimbata. Sistemul de supraalimentare in functie de modul de actionare poate fii intalnit in
varianta compresor, acesta fiind actionat prin transmisie de la arborele motor si in varianta cu
turbosuflanta, acest sistem fiind actionat prin intermediul gazelor de evacuare. Din punct de
vedere constructiv, acest sistem prezinta urmatoarea componenta: (foaia de data trecuta)
1 suflanta aspira aerul, il trece prin filtru si il trimite fortat in cilindru
2 ax al turbosuflantei ca element de legatura intre suflanta si turbina
3 turbina
4 filtru de aer
5 galerie de admisie
6 galerie de evacuare
7 se = supapa de evacuare
8 sa = supapa de admisie
In cadrul functionarii, prin intermediul gazelor evacuate din cilindru este actionata turbina,
datorita presiunii gazelor de evacuare. Aceasta la randul sau, printr-un ax antreneaza suflanta
care aspira si refuleaza aerul filtrat catre cilindru. Procesul se realizeaza la faza de evacuare
pentru actionarea sistemului iar aerul filtrat va intra in cilindru la faza nr 1 la cea de admisie.
Acest sistem de supraalimentare prezinta o serie de avantaje (prin comparatie cu sistemul clasic
cel cu admisie normala). Acesta din urma se incadreaza in cat admisie fortata.

Avantaje:
- cresterea puterii motorului la aceeasi capacitate cilindrica
- se fol special pt motoare cu capacitate mare
- reducerea emisiilor poluante
- reducerea cons de comb
- cresterea gradului de securitate in conducerea autovehiculului
MAS
Alimentare cu carburator
Alimentare cu injectie pe benzina
Aceste sisteme de alimentare au rolul de a pastra o cantitate de comb in apropierea motorului, de
a curata componentele amestecului, de a forma si doza amestecul care va fi introdus in cilindru la
timpul nr 1 timpul de admisie. Aceste sisteme realizeaza amestecul carburant in afara
cilindrului, respectiv in carburator sau galeria de admisie. Un sistem de alimentare pentru acest
tip de motor prez 2 circuite unul pt comb si unul pt aer.
ALIMENTARE CU CARBURATOR
Componenta:
1 rezervor
2 filtru
3 pompa
4 carburatorul prezinta 2 compartimente : 4a camera de nivel constant si 4b camera de
amestec
5 filtru de aer
6 conducta 6
- A si B cui obturator respectiv plutitor (un sistem care mentine nivelul constant de
benzina)
- C orificiul de pulverizare
- D difuzor rolul de a creste viteza aerului ce patrunde in carburator (E nu trb sa fie
difuzor trebuie sa fie clapeta de aer)
- E clapeta de aer
- F clapeta de acceleratie
In leg cu fct acestui sistem, pompa de alim asigura circuitul de joasa presiune dintre rezervor
si camera de nivel constant a carburatorului. Pe acest circuit se realizeaza si filtrarea
combustibilului. La timpul nr 1 de functionare a motorului admisie, prin deschiderea orificiului
de admisie si deplasarea pistonului, de la pmi la pme in cilindru se creaza depresiune fapt ce
determina aspiratia aerului prin filtru in camera de amestec a carburatorului. Aerul trece printr-o
sectiune ingustata denumita difuzor pentru cresterea vitezei de aspiratie, realizandu-se amestecul
dintre benzina si aer prin aspiratia benzinei de catre aer din canalul aferent orificiului de
pulverizare. Amestecul format ajunge in cilindru prin galeria de admisie. Prin pozitionarea celor
doua clapete sunt asigurate toate regimurile de functionare ale motorului, atat la functionarea in
sarcina brusca sau progresiva, la regimul de functionare normal cat si in momentul pornirii pe
timp rece. Pentru o combustie corespunzatoare este necesar a se realiza un amestec intre cele

doua componente in raport de 15 (o parte benzina si 15 parti aer). Pentru o mai buna dozare
calitativa a amestecului a aparut sistemul cu injectie pe benzina.
Sistemul cu injectie pe benzina
- realizeaza o dozare mai buna in functie de sarcina motorului, asigura o mai buna ardere a
amestecului carburant datorita dozarii. Pe plan mondial exista urmatoarele tipuri:
a injectia Mono-Jetronic se incadreaza la categ injectie continua monopunct
b K-Jetronic injectie continua multipunct
c L-Jetronic injectie discontinua multipunct
d M-Jetronic injectie discontinua multipunct (aprindere electronica)
Un sistem de alim L-Jetronic cuprinde urm elemente:
1 rezervor
2 pompa
3 filtru
4 regulator de presiune
5 injector
6 filtru de aer
7 regulator de debit
8 dispozitiv de pornire pe timp rece
9 clapeta de acceleratie care modif sectiunea si prin aceasta se modif si debitul de aer
10 blocul electronic de comanda primeste informatii de la motor prin intermediul unor
traductoare
11 traductor de turatie
12 traductor
13 traductor de sarcina
14 trad temperatura aer
Informatii:
- sarcina motorului
- debit de are
- turatie
- compozitia gazelor arse
- temperatura aerului admis in cilindru
- temp lichidului de racire
Comenzi ale blocului electronic de comanda:
- cantitatea de benzina injectata
- punerea/scoaterea din functiune a sist de pornire pe timp rece
- reglarea presiunii benzinei in functie de sarcina motorului
SISTEMUL DE APRINDERE pt MAS
Are rolul de a produce scanteia electrica necesara aprinderii amestecului carburant la
momente precise determinate de timp si in ordinea de functionare. Principalele tipuri de sisteme:
- cu magnetou pt 2 timpi
- cu baterie si transf 4 timpi
- de aprindere electronica 4 timpi

Un sist de aprindere cu bat si transf fct pe baza alternantei intre doua circuite electrice - un
circuit de joasa tensiune si un circuit de inalta tensiune. Componentele de baza ale sistemului:
1 acumulator (baterie)
2 contact
3 transformator (3a infasurarea principala, 3b secundara, 3c miezul magnetic)
4 condensator
5 coloana ruptor distribuitor avand urmatoarea comp (5a inel came, 5b contact mobil,
5c contact fix, 5d distribuitor, 5e capac distribuitor)
6 bujia
Transformatorul are rolul de a transf curentul de joasa in curent de inalta ternsiune pe baza
fenomenului inductiei electromagnetice prin variatia fluxului magnetic de la maxim la 0 in urma
circuitului de joasa tensiune. Coloana ruptor distribuitor are rolul de a intrerupe circuitul de
joasa tensiune si de a distribui curentul de inalta tensiune. In mom in care cele 2 contacte 5b 5c
sunt apropiate in sistem se stabileste un curent de joasa tensiune printr-un circuit format din
baterie, infasurare principala, transformator si ruptor). Prin departarea celor doua contacte sub
actiunea inelului cu came la bobina are loc transf curentului de joasa in inalta tensiune care va fi
distribuit prin borna centrala bobina, prin distribuitor catre bujii.

SISTEMUL DE UNGERE pt mot termic cu ardere interna


- are rolul de a asigura o pelicula de lubrifiant intre suprafetele componentelor mobile ale unui
subansamblu cu scopul de a reduce lucrul mecanic pierdut prin frecare, de a reduce uzura. In
acelasi timp sistemul asigura indepartarea produselor rezultate in urma frecarii, contribuie de
asemenea la racirea pieselor cu care lubrifiantul vine in contact.
Principalele procedee de ungere:
ungerea prin amestec presupune adaugarea unei cantit de lubrifiant in combustibil 2-3%. Acest
procedeu este intalnit la mot in 2 timpi cu aprindere prin scanteie. Lubrifiantul urmareste acelasi
circuit cu combustibilul. Practic sistemul acesta nu are parti componente. Dezavantaje: poluare
ridicata, consum mai mare de ulei, aparitia unor defectiuni (defectarea bujiilor, depunerea de
zgura pe chiulasa si pistoane)
ungerea prin stropire la motoare de turatie mica/medie, motoare stationare. Principalul avantaj:
simplitate constructiva, dezavantaj: ungere necontrolata a pieselor motorului. Un astfel de sistem
presupune: montarea unor cuve sau lingurite pe manetoanele arborelui cotit, presupune prezenta
rezervorului de ulei (baia de ulei). Prin miscarea arborelui cotit linguritele patrund in baie si il
antreneaza catre piesele motorului.
Ungerea prin presiune este intalnit la motoare de turatie medie/mare, instalate pe utilaje
mobile, complexe. Un astfel de sist este prevazut cu una sau mai multe pompe care sa asigure
debitul necesar pentru ungerea sub presiune a tuturor comp motorului. Avantaje: asigurarea cst a
unei pelicule de lubrifiant intre piese, controlul a parametrii: presiunii si temp lubrifiantului.
Dezavantaj: pretul de cost este mai ridicat datorita complexitatii sistemului, a preciziei de
executie a unor componente ale sistemului.
Ungerea mixta intalnita la maj motoarelor asigurand o ungere prin presiune a pieselor cu joc
mic de montaj, o ungere prin stropire a pieselor cu joc mare de montaj. Prezinta urmatoarele parti
componente:
1 baia de ulei
2 pompa
3 filtru

4 radiator
5 rampa de distributie
6 canalizatii de ungere
7 canalizatii de ungere
Uleiul din baie preluat de catre pompa care asigura presiunea necesara de lucru este trecut prin
filtru prin radiator daca este cazul si apoi catre locurile de ungere. La inceput cand uleiul este
rece acesta nu trebuie sa fie racit, de asemenea el nu poate fi filtrat datorita vascozitatii si
rezistentei hidraulice. Filtrarea incepe numai dupa incalzirea uleiului. Mai intai se realizeaza o
ungere prin presiune a urmatoarelor componente: lagarele paliere si manetoane ale arborelui
motor, angrenaj distributie, lagare paliere arbore cu came, axul culbutorilor. Se continua cu
ungerea prin stropire a urm comp (culbutori, tije impingatoare, tacheti, came, cilindrii, pistoane).
Uleiul revine in baie de unde va fi recirculat.
In timpul exploatarii motorului termic apare un fenomen denumit consum de ulei. Acest fenomen
este det de o serie de cauze:
- vaporizarea si arderea uleiului din camera de ardere
- vaporizarea uleiului in baia de ulei
- neetanseitatea sistemului de ungere
Factorii care det cons de ulei:
- cresterea turatiei motorului
- utilizarea de uleiuri de calitate inferioara care au punct de inflamabilitate scazut
- starea tehnica a motorului apreciata prin uzura cilindrilor, pistoanelor, segmentilor

SISTEMUL DE RACIRE
Are rolul de a raci piesele motorului care se incalzesc datorita arderii combustibilului in cilindrii
motorului (de a raci piesele solicitate termic) si de a mentine o temp optima de functionare.
Tipuri de sisteme de racire:
a racire directa racirea la care aerul este cel care preia caldura direct de la motor
b racire indirecta caldura este preluata de catre un lichid si apoi cedata aerului. Acest
sistem poate fi intalnit in variantele: vaporizare, termosifon si cu circulatie fortata si
termostat.
Sistemul cu racire directa este intalnit la motoarele de turatie mica/medie in 2 timpi dar si in 4
timpi. Componenta unui sistem cu racire directa este urmatoarea:
1 turbina de aer
2 un capotaj pentru dirijarea curentului de aer
3 proeminente practicate pe motor, bloc, chiulasa aripioare de racire (au rolul de a mari
suprafata de contact cu aerul).
Acest sistem are ca avantaje: simplitate constructiva, dimensiuni reduse ale motorului, cheltuieli
minime de intretinere, siguranta in exploatare indeosebi pe timp rece. Dezavantaje: motorul
atinge mai greu temperatura optima de fct pe timp rece, consum de comb ridicat in timpul fct pe
perioada scurta, fct zgomotoasa a motorului, necesitatea radiatorului de ulei, pornire nesigura pe
timp rece.
Sistemul cu racire indirecta
prin vaporizare este folosit la motoare stationare, de turatie mica care presupune prezenta unui
rezervor si a camasilor de racire iar procesul de racire se bazeaza pe trecerea lichidului in stare
de vapori la contactul cu piesele fierbinti ale motorului. Acest sistem necesita completarea cu
mari cantitati de apa (dezavantaj). Constructie: camasi de racire (1,2), rezervor (3)

Prin termosifon sistem intalnit la motoare termice de turatie medie la care functionarea se
bazeaza pe diferenta de densitate dintre lichidul rece si cel incalzit. Circulatia lichidului este
asigurata pe baza acestor diferente. Constructie : se obs lipsa pompei.
- Cu circulatie fortata si cu termostat intalnit la majoritatea motoarelor
Avantaje : asigura o racire eficienta e motorului, asigura o incalzire rapida a motorului,
constanta in functionarea motorului, zgomot redus, pornire sigura pe timp rece.
Dezavantaje : complexitate constructiva => pret de cost ridicat, materiale de constructie
scumpe, dimensiuni mai mari ale motorului, chelt de intretinere/reparatii mai mari, pot aparea o
serie de defectiuni in tp functionarii.
Din punct de vedere constructiv :
1 camasi de racire
2 idem 1
3 radiator
4 ventilator
5 pompa
6 termostat
In acest sistem se stabilesc pe rand doua circuite si anume : in prima faza circuitul scurt de
incalzire prin care se urmareste ca lichidul sa ajunga la temperatura minima a intervalului optim
de functionare. Acest circuit este format din pompa, camasi, termostat, pompa. Acest circuit
scurtcircuiteaza radiatorul. Dupa incalzirea lichidului se stabileste al doilea circuit circuitul
lung de cedare a caldurii care presupune suplimentar trecerea lichidului prin radiator pentru
cedarea caldurii. Astfel acest circuit cuprinde: radiator, pompa, camasi de racire, termostat,
radiator.
BILANT TERMIC
- in care se arata modul in care se fol caldura rezultata prin arderea combustibilului.
Qt = Qe+Qr+Qrad+Qai+Qm+Qev
Qe = cantit efectiva de caldura transf in lucru mecanic (20-40%)
Qr = cantit de caldura pierduta prin sist de racira
Qrad cantit de cald pierduta prin radiatie de catre piesele motorului
Qai = cantit de cald pierduta prin arderea incompleta a comb
Qm = cantit de cald pierdura prin frecarile interioare si act mecan auxiliare
Qev = cantit de cald pierduta in gazele de evacuare
Randamentul efectiv = raportul dintre cantit efectiva si cantitatea totala obt prin arderea
combustibilului.
Utilizarea energiei electrice in alimentatie publica si agroturism
Energia electrica este o forma intermediara de energie care se obtine din diferite alte forme de
energie si care poate fi transformata usor in alte forme de energie.
Energia electrica, utilizari:
pt actionarea subansmablelor mobile ale utilajelor
pt alimentari cu apa

pt instalatii de incalzit
pt instalatii de iluminat
pt prelucrarea produselor agricole
In comparatie cu alte forme de energie prezinta cateva avantaje:
- se produce la un cost mai redus
- poate fi transportata la distanta mare prin intermediul liniilor electrice
- are multiple intrebuintari
Energia electrica se produce in centrale electrice prin intermediul unor masini denumite
generatoare, acestea necesita actionare pt a produce electricitate iar energia mecanica este
obtinuta dintr-o serie de surse primare de energie, combustibili fosili sau combustibili alternativi,
cel mai raspandit procedeul este cel in care prin arderea unui combustibil se incalzeste apa, se
produc aburi care prin destindere intr-o turbina actioneaza generatorul.
Producerea energiei electrice se poate realiza prin metode clasice in centrale electrice care
se impart in :
centrale termoelectrice
centrale hidroelectrice
centrale eolianelectrice
centrale nuclearelectrice
centrale geotermoelectrice
Centrale termoelectrice cu abur ( cel mai raspandit procedeu )
Cu abur cu piston
Centrale termoelectrice cu instalatii de ardere interna
Cu turbine de gaz
Energia electrica se poate produce si in alte tipuri de centrale :
Nuclearoelectrice ( reactor cu apa in fierbere se incalzeste dat. procesului de fusiune nucleara ,
in rezervorul reactorului se obtin aburi necesari pt actionarea turbinelor ; reactor cu apa sub
presiune, apa este adusa la mare presiune in rezervorul reactorului, se incalzeste la aprox. 300
grade C, iar aceasta trece apoi intr-un schimbator de caldura pt producerea aburului necesar
actionarii turbinelor, apa este utilizata ca moderator pt producerea aburului cat si pt racire )
Cernavoda : Deuteriu uraniu, centrala Candu, foloseste moderator pt racire apa grea D28
Geotermoelectrica : presupune utilizarea in vederea actionarii turbinelor a unor vapori sub
presiune care se obtin, se capteaza, in urma unor lucrari de foraj ( 150-1000 m ) iar vaporii
obtinuti au presiunea 35-50 daN / cm2 si temperaturi de 250 grade C, o astfel de centrala
cuprinde:
- captatorul de vapori
- conducta , reductor
- turbina
- generator electric
Se produc aburi care ajung in turbina, actioneaza turbina, aburi expandati sunt condensati prin
intermediul unei surse de frig unde apa este recirculata, turbina actioneaza generatorul care
produce electricitatea.

Presiunea apei sau forta vantului pot fi utilizate pt actionarea turbinei care pune in functiune
masina electrica, alternatorul pt stabilizarea marimilor electrice se foloseste un convertor static
de energie si se produce energia electrica.
Din radiatia solara prin intermediul panourilor fotovoltaice ( celule semiconductoare din siliciu
)
Centrale hidroelectrice cu acumulare saptamanala, sezoniera, anuala.
Centrale hidroelectrice pe firul apei sau centrale cu pompare-acumulare.
Reteaua de producere, transport, distributie
Este transportata prin retele de transport care cuprinde:
- generator electric trifazat
-transformator ridicator de tensiune
-transformator coborator de tensiune
-transformator zonal de alimentare
-consumatori mono si trifazati
Intre componente sunt linii electrice de inalta tensiune 110-220-400-770 Kw
Linii de joasa tensiune
Linii de alimentare
In timpul transportului au loc pierderi de energie electrica datorata caldurii emanate de trecerea
curentului electric. Pt ca pierderile de energie sa fie cat mai mici este necesar ca intensitatea
curentului sa fie mica, pt ca intensitatea curentului sa fie mica, tensiunea trebuie sa fie mare.
Puterea este produsul dintre intensitate si tensiune
P=I*U
Pierderi mici, tensiuni mari.
Transformatoare de curent aparate statice de curent care modifica valorile marimilor electrice.
Este alcatuit dintr-un miez magnetic peste care sunt aplicate 2 infasurari cu denumirea de
infasurarea primara si secundara.
U tensiunea
Ns nr de spire
Raportul de transformare :
K = U1/U2 = I2/I1 = ns1/ns2
D.p.d.v. al nr de spire :
- ridicatoare de tensiune ns1<ns2
- coboratoare de tensiune ns1>ns2
Masini electrice

Sunt folosite pt a produce si utiliza energia electrica:


- generatoare ( pt obtinerea energiei elctrice din n surse )
- motoare electrica ( transforma energia electrica in energie mecanica necesara pt
actionare )
Masinile electrice pot fi de curent alternativ trifazat, sincrone si asincrone, pot fi de curent
continu.
O masina electrica are 2 componente de baza : un stator si un rotor.
In cazul generatoarelor intalnim :
- cu stator indus, rotor indus
- inductor ( componenta masinii in care se produce campul magnetic )
Functionarea unui generator are la baza principiul inductiei electromagnetice conform caruia
intr-un conductor electric supus actiunii unui camp magnetic se induce o tensiune
electromotoare.
Masnile cele mai utilizate sunt cele trifazate de curent alternativ dat fiabilitatii crescute si
sigurantei in exploatare.
Au un stator = inductor, si un rotor = indus
Functionarea unui motor consta in infasurarile inductorului sunt alimentate cu curent unde se
creeaza campul magnetic.
Infasurarile rotorului intersecteaza liniile de forta ale campului magnetic indus in inductor, iar in
aceste infasurari se introduce curent care creeaza un alt camp magnetic .
Prin interactiunea celor doua campuri magnetice ia nastere un cuplu de forta, un moment
invartitor care pune in miscare rotorul.
Cele mai utilizate motoare sunt cele de curent trifazat, motoare asincrone.
Motoare asincrone = la care turatia rotorului este mai mica decat turatia campului magnetic
invartitor, fenomenul se numeste alunecare. 2-8 %
Statorul sau inductorul prezinta 3 infasurari care sunt alimentate cu curent de la retea si a caror
capete sunt legate la cutia bornelor.
Rotorul este format dintr-un arbore de antrenare cu un miez magnetic din tole de otel
electrotehnic.
Rotor bobinat si rotor in scurtcircuit.
La rotorul bobinat intr-o parte capetele infasurarilor sunt scurcircuitate iar celelalte capete in nr
de 3 sunt prinse la dispozitivul port perii si colector.
Pt rotorul in scurtcircuit ambele capete sunt scurtcircuitate, aceste motoare electrice se leaga la
retea in urmatoarele variante:
- legarea in stea
- legarea in triungi
Legarea se face in functie de tensiunea aplicata pe faza sau linie
Pt legarea in stea sfarsitul infasurarilor se scurtcircuiteaza iar prin celelalte capete ramase libere
se face legarea la retea.
La legarea in stea tensiunea este mai mica .

Pt pornirea motoarelor electrice sunt folosite 3 metode, pt motoare mai mici de 5 kw se face prin
legare la retea directa. Pornire prin intermediul unui reostat de pornire la motoarele bobinate
asincrone trifazate. Pornire a motoarelor asincron trifazat in scurtcircuit se face cu un comutator
stea -triunghi
Reostatul de pornire reprezinta un ansamblu de pornire care se leaga in serie cu infasurarile
rotorice si care are scop reducerea curentului necesar la pornire, astfel incat sa nu fie perturbata
reteaua electrica, dupa ce s-a pornit motorul se reduce progresiv rezistenta electrica pana la 0 si
motorul functioneaza la valori normale
Comutator stea triungi permite pornirea unui motor legat in stea dupa care se realizeaza o
comutare in triunghi.
Utilaje pt productia agroalimentara, utilaje agricole
In agricultura pt mecanizarea lucrarilor in vederea obtinerii produselor agroalimentare sunt
folosite utilajele agricole constituite atat din sursa principala de actionare tractorul agricol si din
masinile agricole.
Principala sursa de actionare tractorul in agricultura se foloseste o gama diversa de tractoare
in functie de mai multi factori, de specializarea fermei, suprafata, cultura, etc.
Tractoarele pot fi clasificate:
dupa destinatie tractoare agricole, industriale, rutiere
o tractoare agricole de uz general pt lucrari mai deosebite, consum mare de energie
o tractoare universale
o tractoare specializate
o sasiuri autopropulsate
tractoare pe roti cu o punte ( motopuntoare ) , cu doua punti ( 3 x 2 2 punti, 3 roti
motoare 1 directie, cele mai raspandite sunt cele 4 x 2 , 2 punti 4 roti 2 motrice 2 directie
dar si varianta 4 x 4 2 punti 4 roti toate motrice si 2 directie )
tractoare pe senile
tractoare cu semisenile
Dupa tipul motorului :
motoare termice
motoare electrice
Dupa puterea motorului :
f mica putere 2-7 kw
mica 7 - 20 kw
mijlocie 20 50 kw
mare 50 100 kw
f mare > 100 kw
1 cal putere CP = 0,736 kw

1 kw = 1,36 CP
Un tractor agricol prezinta urmatoarele componente de baza :
motorul termic
transmisia
sistem de rulare
sistem de franare
mecanism de directie
instalatie electrica
echipament de lucru
Transmisia - reprezinta legatura cinematica dintre motorul termic si sistemul de rulare, legatura
dintre motorul termic si dispozitivele de actionare.
Clasificare:
dupa modul de transmitere a puterii:
o transmisii mecanice
o transmisii hidraulice
hidrostatice
hidrodinamice
o electrice
o combinate
hidromecanice
electromecanice
dupa modul de variatie a vitezei :
o in trepte
o fara trepte
dupa sistemul de deplasare
o pe roti
o pe senile
Transmisie mecanica 4 x 2 cuprinde :
motor termic
ambeiaj principal
reductor planetar
cutia de viteze
transmisie centrala
diferential
transmisie finala
roata motrica
Ambreiajul principal asigura cuplarea si decuplarea miscarii de la motorul termic pt oprireapornirea tractorului, pt schimbarea treptei de viteze, pt punerea in functiune a unor dispozitive de
actionare.

Reductor planetar asigura dublarea sau triplarea numarului treptelor de viteze realizand game
de viteze cand dubleaza sunt realizate 2 game, inceata si rapida dar si varianta incet, f incet, rapid
cand se tripleaza treptele de viteza.
Cutia de viteze asigura adaptarea puterii efective a motorului la conditiile concrete de lucru ,
asigura deplasarea cu fata sau cu spatele
Transmisia centrala asigura o importanta treapta de demultiplicare creste forta de tractiune si
de schimbarea planului miscarii din longitudinal in transversal
Diferentialul asigura turatii egale la rotile motrice cand se deplaseaza in linie dreapta si teren
plan, asigura turatii diferite la rotile motrice cand tractorul se deplaseaza in viraj si pe teren
denivelat
Transmisia finala asigura ultima treapa de demultiplicare amplificand forta de tractiune.
Transmisii
Transmisie la tractor cu motor cu senile are in plus ambeiaje laterale
Ambreiajele laterale transmit turatii egale sau diferite la rotile motrice, ele indeplinesc si rolul
de a orienta tractorul pe directia dorita ( ambreiaje de directie ) conducerea se face prin
decuplarea partiala sau totala a ambreiajului.
Transmisie hidraulica intalnita la tractoare care prezinta actionari multiple in paralel,
transmiterea miscarii la sistemul de rulare se realizeaza prin intermediul unui flux de ulei
hidraulic sub presiune, o transmisie la care energia hidraulica a fluidului este transformata in
energie mecanica, componentele acestei transmisii poate fi montata in orice parte de motor.
Componente:
- pompa hidraulica = necesita actionare de la motor, transforma energia mecanica in
energie hidraulica
- conducte hidraulica = circuit dublu catre motoarele hidraulice
- motoare hidraulice = transforma energia hidraulica in energie mecanica
La aceste transmisii randamentul este mai scazut deoarece energia suporta doua trepte de
conversie. La aceasta transmisie exista o variatie a vitezei de la 0 la max in mod continu, este o
transmisie fara trepte.
Transmisie mixta hidraulica si mecanica
- pompa hidraulica
- punte spate a transmisiei:
o transmisie centrala
o diferential
o transmisie finala cu rol in demultiplicare
La tractoarele de putere e folosesc transmisii electrice sau variante combinate intre transmisii
mecanice si cea electrica.
Transmisia electrica se incadreaza la categoria celor fara trepte avand o variatie continua de la 0
la maxim. Ca si la transmisia hidraulica componentele pot fi transmise oriunde pe motor,
necesita forta de munca calificata.
Cuprinde:

avand 4 roti motrice se transmite miscarea de la motorul termic


ambreiaj principal
generator electric ( produce energia necesara pt actionarea unor motoare electrice
amplasate la roti ) transforma energia mecanica in energie electrica, aceasta este folosita
pt actionarea motoarelor electrice
conductori electrici
motor electric

Transmisie combinata electro-mecanica la un tractor pe senile


- parte electrica cu generator motor
- punte spate a transmisiei ( transmisie centrala, ambreiaje laterale, transmisie finala )
Sistemul de rulare
Asigura autodeplasarea tractorului, asigura sprijinul tractorului pe teren
Transmisia prin priza de putere
Transmisia prin priza de putere ca dispozitiv folosit pentru actionarea in
deplasare a masinii agricole. Din punct de vedere constructiv si functional
prizele de putere se impart in :
- prize de putere cu turatie constanta ( la arborele final turatia este
constanta 540 - 1000 rpm )
- prize de putere cu turatie variabila ( la arborele final turatia variaza in
functie de treapta de viteza selectata )
- priza de putere mixta ( care poate functiona atat la turatie constanta regim de functionare asincron cat si la turatie variabila - regim de functionare
sincron ) Pt regimul de functionare asincron miscarea este preluata de la
motor iar pt regimul sincron miscarea este preluata de la cutia de viteze.
Schema unei prize mixte avand in componenta :
-angrenaj cilindric ( rol in demultiplicarea miscarii )
-arbore principal transmisie
-dispozitivul de selectare a regimului de turatie prin deplasarea acestuia
-arbore secundar transmisie
-dispozitiv de cuplare-decuplare
-arbore final
-cutie de viteze
Pt regimul asincron miscarea se transmite astfel : motor termic - ambreiaj
principal - angrenaj cilindric - arbore principal - dispozitiv de selectare a
regimului de turatie - arbore secundar - dispozitiv cuplare decuplare - arbore
final

Pt regimul sincron miscarea se transmite astfel : cutie de viteze dispozitiv de selectare a regimului de turatie - arbore secundar transmisie dispozitiv de cuplare decuplare - arbore final
Masini / utilaje pt productia agroalimentara - masini agricole
Masinile agricole plus tractorul asigura procesele din agricultura, ele trebuie
sa asigure lucrari de calitate in conditii optime de lucru fiind diversificate in
functie de cultura, sol, relief, specie de animale, etc.
Masinile agricole care sunt folosite pt mecanizarea proceselor de productie
trebuie sa raspunda unor cerinte principale:
sa asigure lucrari de calitate, calitatea fiind exprimata prin indici de
lucru calitativi

tendinta este ca masinile sa fie modulate si diversificate corespunzator


sursei de energie

sa aiba caracter multifunctional pt adaptarea la diverse conditii de


lucru

sa aiba capacitate mare de lucru si consumuri mici de energie

sa aiba durata mare de functionare

sa fie sigure in exploatare

sa asigure mecanizarea tuturor operatiunilor din cadrul tehnologiei

Masina agricola este masina de lucru folosita la efectuarea uneia sau mai
multor lucrari in cadrul productiei din agricultura din punct de vedere
agrotehnic.
Masini agricole - pt lucrat solul, semanat, stropit, recoltat, etc.
Masini agricole - stationare, semimobile, mobile
Masini agricole - ( dupa modul de cuplare ) - tractate ( se prind la tractor intrun singur punct prin intermediul barelor de tractiune ) / semipurtate ( se prin
in doua puncte prin mecanismul de suspendare ) / purtate ( se prind in trei
puncte ) / autopropulsate ( sursa de energie proprie )
Masini agricole - ( dupa sistemul de actionare ) - actionate manual, actionate
de la priza de putere a tractorului, actionate de la rotile proprii de sprijin,
actionate de la motoare proprii.
Agregat agricol - mijlocul de baza in mecanizarea proceselor de productie
din agricultura format din sursa de energie si sau una sau mai multe masini
agricole utilizat pentru efectuarea mecanizata a operatiilor din cadrul
tehnologiei de mecanizare.
Tehnologia de mecanizare - ansamblu de masuri tehnice, economice,
organizatorice de folosire a unei sisteme de masini in conditii optime in

vederea unor efecte economice maxime.


Indici de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare
Capacitatea orara de lucru pentru:
agregatele agricole mobile : Wh= 0.1 Bl vl Kr
Bl - latimea de lucru a masinii / vl - viteza de lucru in km/h / Kr -coeficientul
real de folosire al timpului de lucru
Kr = Te/Ts
agregate agricole stationare : 10 puterea a 3 * V gama / t * Kr
Capacitate de lucru pe schimb - W sch = Wh*T
Consumul specific de combustibil - O = Ch/Wh
Ch - consum orar de combustibil = ( Cl * Tl + Cg*Tg * Cs*Ts ) / Ts
Numarul necesar de agregate pt efectuarea unei lucrari Nagr= 1,1 * S/ns
z Wh ts ( s- reprezinta suprafata ce trebuie lucrata de catre agregate, ns numarul de schimburi, z- reprezinta numarul de zile in care trebuie efectuata
lucrarea )
Coeficientul de disponibilitate termica exprima fiabilitatea unui agregat
- D = t/Tr > 0,98 ( t - timp mediu de buna functionare "ds/nc", Tr- timp
necesar pt reparatii )
Consumul specific de forta de munca Cfm = numar muncitori /
capacitate orara de lucru ( ns/Wh ) - se calculeaza in ore om / ha sau ore
om / t
Investitia specifica Is= Pagr/S
Masini pentru lucrarile solului
Din aceasta grupa fac parte urmatoarele categorii principale:
-pluguri
-freze agricole
-masini de sapat solul
-masini de modelat solul
-grape
-tavalugi
-cultivatoare
-combinatoare
-masini pt afanare adanca a solulul
Prin lucrarile solului sunt imbunatatite conditiile de dezvoltare a plantelor.
Plugurile sunt masini destinate pt a efectua lucrarea de baza a solului aratura - prin aratura se intelege taierea unor felii de sol care apoi sunt
supuse maruntirii si rasturnarii. Prin lucrarea de arat se obtin o serie de
efecte principale, benefice pentru cresterea si dezvoltarea plantei: aerul si
apa patrund mai usor in sol, astfel se realizeaza un schimb mai usor de gaze,
creste umiditatea solului, sistemul radicular se dezvolta mai bine; datorita
brazdei rasturnate partea superioara se ingroapa si se ingroapa resturi
vegetale;
Aratura se poate realiza in orice anotimp, se recomanta imediat dupa
recoltat. Aratura de vara se realizeaza dupa culturile recoltate in vara.
Aratura de iarna se face in ferestrele iernii, atunci cand stratul de zapada

este redus, cand solul nu este inghetat iar aratura de primavara nu se


recomanda deoarece lucrarea favorizeaza pierderea apei din sol - mai ales in
conditiile din Romania.
Clasificarea plugurilor - dupa destinatie ( pentru araturi in culturile de
camp, pentru vii, pentru livezi, pentru terenuri mlastinoase, pt deschis
canale, etc ) dupa tipul organului de lucru ( organul activ se numeste trupita
- pluguri cu trupita cu cormana, clasica, pluguri cu tripita de tip disc ) dupa
adancimea de lucru ( superficiale 20cm , normale 20-30 cm, adanci 30-40
cm, f adanci 40-80cm ) dupa modul de rasturnare al brazdei ( intr-o singura
parte, pluguri normale, de regula pe dreapta; succesiv pe stanga sau pe
dreapta, pluguri reversibile sau balansiere pt desfundat ) cu rasturnarea
brazdei pe stanga si pe dreapta ( pluguri pt vii, pt deschis canale ) dupa
sursa de energie ( tractiune mecanica, tractiune animala ).
Constructia plugurilor - trupita, cutit, scormonitoare, mecanisme de
reglare, cadru, dispozitive de cuplare.
Schema unui plug normal - are un cadru, trupitele, roata pt reglare limitare
adancime de lucru, cutitul plugului.
Schema unui plug reversibil - sunt prevazute 2 seturi de trupite care se
monteaza pe un cadrul mobil articulat la un cadru fix - cadru fix cu dispozitiv
de prindere la tractor, cadru mobil pe care se monteaza seturile de trupite, 2
roti reglare adancime, 2 cutite.
Adancimea de lucru reprezinta diferenta dintre planul de asezare al rotii si
planul de asezare al trupitei.
Schema de principiu a unei trupite clasice - cu cormana - prezinta :
brazdar, cormana, cormana suplimentara, prelungitor de cormana, plaz si
calcai de plaz, barsa. Pe barsa sunt montate componentele trupitei si prin
aceasta se realizeaza prinderea pe cadrul masinii.
Brazdarul realizeaza in plan orizontal taierea feliei de sol si ridicarea acesteia
pe suprafata cormanei. Are forma trapezoidala, cu varf ascutit, rotunjit, in
functie de tipul de sol, prevazut cu o muchie taietoare, o rezerva de material
la partea dorsala care sa permita revenirea la forma initiala in urma uzurii.
Cormana preia brazda de sol si o supune unor actiuni de comprimare,
incovoiere, rasucire, deplasare laterala si rasturnare astfel incat in final
brazda de sol sa ajunga cu partea vegetala sa fie ingropata.
Pt rasturnarea brazdei, trebuie respectat urmatorul raport K=b/a>1,27 ( blatimea, a-adancimea ) >1,27 pt trupitele fara cormana superioara iar K > 1
pt trupitele cu cormana superioara.
Cormana poate avea forme diferite in functie de tipul de sol, respectiv:
cormana cilindrica pt soluri usoare, cormana elicoidala pt soluri
mlastinoase, cormana cilindrico-elicoidala : cormana universala sau
culturala pt soluri mijlocii, cormana semielicoidala pt soluri mijlocii cu resturi
vegetale, cormana cultural semielicoidala pt soluri grele.
Cutitul plugului are rolul de a taia brazda de sol in plan vertical pentru
ultima trupita, cutitul delimiteaza latimea totala a plugului, poate fi intalnit in
variantele: cutit lung / drept la plugurile balansiere sau cu tractiune
animala dispus la 65 % pt taiere progresiva ( lama cutit, suport, brida de

prindere ) si cutit disc intalnit la marea majoritate cu tractiune mecanica,


poate fi prevazut cu taisul continu sau crestat si care se monteaza in fata
varfului brazdarului de la ultima trupita mai sus de planul de asezare al
trupitei, este prevazut cu un suport articulat care sa permita auto-orientarea
organului de lucru.
Optional la un plug se pot intalni scormonitoare, atunci cand este necesar a
fi distrus stratul de sol tasat format in profunzime. Avand drept scop
refacerea regimului aero-hidric, se dispune un scormonitor la 2-3 trupite in
spate si lucreaza la adancime mai mare decat trupita. Din punct de vedere
constructiv poate fi scormonitor de tip dalta sau de tip sageata cu aripi
inguste.
Indici calitativi de lucru la lucrarea de arat
adancimea medie a araturii - se fac cel putin 20 masuratori, se foloseste
brazdometru.
am = suma cand i ia valori de la 1 la n / n - se exprima in cm
abaterea standard a adancimii medi Sa = radical din ( suma ( ai-am ) la
puterea 2 ) / n-1
abaterea accidentala maxima Delta A = +- a max/min - a m
coeficientul de variatie a adancimii Ca= +- Sa/am
latimea medie a araturii - cel putin 10 masuratori - Bm = suma Bi / n
abaterea standard, abaterea accidentala maxima, coeficientul de variatie.
gradul de maruntire a solului - se foloseste rama metrica si se recolteaza
intreaga cantitate de sol pe adancimea de arat care se cantareste iar
aceasta cantitate de sol este trecuta printr-o sita cu ochiuri de 10 cm. Gms
= suma Msci/Msti / n *100 ( Msci - masa de sol care a trecut prin sita, Msti masa de sol totala )
gradul de acoperire cu sol a masei vegetale Gav = suma masa vegetala
acoperita / masa vegetala totala / n * 100 ( se foloseste rama metrica, se
dispune pe sol inaintea trecerii agregatului si se recolteaza din interiorul
ramei toata masa vegetala si se obtine masa vegetala totala, apoi se trece
cu agregatul si se ia masa vegetala care ramane )
gradul de afanare a solului Gas = suma Hi / Ai / n * 100 ( se iau cel putin 20
masuratori, Hi - reprezinta inaltimea cu cat s-a ridicat solul afanata fata de
cel nearat, se raporteaza la adancime )
Valorile admisibile
abaterea standard a adancimii de lucru max +- 0,1
abaterea accidentala a adancimii de lucru max +- 0,2
abaterea standard max +- 0,1
coeficientul de variatie max +- 0,1
abaterea standard a latimii max +- 0,2
coeficientul de variatia a latimii max +- 0,1
gradul de maruntire a solului min 80 %
gradul de afanare a solului min 20 %
Masini pt administrarea ingrasamintelor si amendamentelor

Se folosesc pt compensarea si mentinerii fertilitatii solului, este necesar a se administra


chimic sau organic. Ingrasamintele se administreaza de regula inaintea lucrarii de baza a solului,
urmand ca ele sa fie incorporate sub brazda. Pot fi administrate ingrasaminte in apa de irigatie.
Utilaje:
Pentru administrarea ingrasamintelor chimice solide ( azotat de amoniu ): se folosesc
echipamente montate pe alte masini, dispozitive, masini tractate, purtate.
Dipozitiv:
1
2
3
4
5
6

Cadru cu disp. De tractiune


Sistem de rulare
Buncar, Bena
Aparat de distributie
Fereastra de iesire a ingrasamantului din buncar
Transmisie de la priza de putere pt actionarea distribuitorului,
ingrasamantul este transportat de catre o banda aflata in interiorul benei
unde ajunge la distribuitor ( mecanic cu distribuitor disc crestat, disc cu
alveole, aparate de distributie centrifugale cu distribuitor disc orizontal cu
palete, aparate de distributie pneumatice distribuitorul este mecanic iar
transportul este pneumatic )
Distribuitor- acesta este antrenat de la priza de putere, in miscarea de
rotatie, realizeaza imprastierea ingrasamantului pe o anumita latime in
functie de natura ingrasamantului, turatia discului, si pozitia paletelor.
Debitul de ingrasamant se poate regla in functie de viteza liniara a
transportorului si de sectiunea ferestrei de iesire a ingrasamantului. Q=
NvlBl / 10 la puterea 4 ( N norma, v viteza, bl latimea de lucru in
metrii )
Echipament de aplicat ingrasaminte chimice solide, cuprinde mai
multe sectii, incorporarea se realizeaza prin intermediul unor brazdare la
adancimi egale cu cele de semanat sau prasit. Aceste echipamente sunt
prevazute cu aparate mecanice cu distribuitoare de tip discuri crestate.
Antrenate in miscare de rotatie prin intermediul sistemului de rulare al
masinii, schimbarea raportului de transmitere a miscarii catre
distribuitoare permite modificarea debitului de ingrasamant.
Ingrasamantul din cutia sectiei intra in alveolele distribuitorului iar apoi
prin intermediul tubului de conducere ajunge la brazdare, respectiv in sol.
Din pct de vedere constructiv, o sectie de fertilizare, are :
1 Cutie ingrasamant
2 Agitator
3 Distribuitor
4 Tub de conducere
5 Suport brazdar
6 Brazdar

Ingrasamantul chimic, usor solubil, pe baza de azot se poate folosi in apa de irigatii, se
folosesc dispozitive care se incorporeaza pe aparatul de irigat, cuprinde:
1
2
3
4
5
6
7

Cutie in care se pune ingrasamantul


Sita
Conducta de intrare a apei in cutia de ingrasamant
Conducta de iesire evacuare a solutiei nutritive
Conducta de irigatie
Sursa de apa
Pompa
Ingrasamantul este solubilizat prin apa care intra in cutie iar solutia
formata prin conducta de evacuare ajunge in instalatia de irigat.

Pentru administrarea ingrasamintelor chimice lichide ( apele amoniacale, amoniac


anhidru ): se folosesc masini care incorporeaza acest ingrasamant la adancimi 10-20 cm datorita
volatilitatii ridicate, echipamentul contine:
1
2
3
4
5
6
7
8

Rezervor ingrasamant
Robinet
Filtru
Pompa
Supapa de reglare a presiunii, in vederea stabilirii debitului de ingrasamant
Conducta de surplus
Rampa de distributie
Brazdarele de incorporare
Procesul de lucru : ingrasamantul din rezervor, aspirat de catre pompa ajunge
la supapa de reglare a presiunii si in functie de sectiune se modifica
sectiunea lichidului, ingrasamantul ajunge la rampa, apoi la brazdar;
surplusul de ingrasamant de la supapa de reglarea presiunii se intoarce in
rezervor.
Pt amoniacul anhidru, subst usor volatila, se folosesc rezervoare sub
presiune, ca atare se elimina pompa de lichid, presiunea ajunge pana la 60
DN/cm2, echipamentul contine:
- Rezervor
- Manometru
- Racord de alimentare
- Racord de aerisire
- Robinet amplasat pe conducta de evacuare
- Regulator de debit
- Rampa de distributie
- Brazdar de incorporare

Pentru administrarea ingrasamintelor organice solide: se folosesc masini sub forma


unor remorci, echipate cu dispozitive de imprastiere, bena,transportor, toba de uniformizare, toba
de maruntire alimentare, toba de imprastiere, sistem de rulare, atat transportorul cat si

dispozitivul de imprastiere sunt actionate de la priza de putere, debitul de ingrasamant se poate


modifica, regla, prin viteza liniara a transportorului.
Q=viteza transportorului * latimea transportorului * inaltimea stratului de materialal *
greutatea specifica a materialului.
Pentru administrarea ingrasamintelor organice lichide: se folosesc remorci cisterna
echipate cu 2 dispozitive, un dispozitiv de vacum care permite autoalimentarea cisternei dintr-un
bazin de colectare si un dispozitiv de imprastiere. Echipamentul contine:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Rezervor
Conducta de aspiratie aer
Robinet
Vana centrala
Conducta de iesire aer
Pompa de vacum
Bazin de colectare a ingrasamantului
Conducte de aspiratie
Filtru
Pompa
Anspersor

Pentru alimentarea masinii mai intai se inchide circuitul dispozitivului de imprastiere, se


deschide robinetul amplasat pe conducta de aspiratie, se pune in functiune instalatia de
vacum, astfel in rezervor se creeaza depresiune fapt ce determina aspiratia ingrasamantului
din bazinul de colectare.
Dupa autoalimentare se scoade din functiune instalatia de vacum, se inchide robinetul
amplasat pe conducta de aspiratie, se deschide robinetul din cadrul circuitului de lucru, astfel
lichidul din rezervor este aspirat de catre pompa si trimis la anspersor care il imprastie pe
suprafata solului.
Ingrasamantul poate fi administrat prin imprastiere sau prin incorporare in sol.
Masinile pot fi purtate, semipurtate, tractate.
Indici de lucru calitativi
Uniformitatea imprastierii pe sol a ingrasamintelor pe latimea de lucru a masinii se
dispun pe sol tavi de forma patrata avand latura 0.5 m, dispunerea este perpendiculara pe directia
de inaintare, se lasa zone pt trecerea tractorului, se trece cu agregatu in functiune, se cantaresc
cantitatile de ingrasamant din tavi, se stabileste media, se elimina tavitele care au o cantitate mai
mica de 80 % si se repeta proba ( cel putin 3 ori )
Constanta de debit a ingrasamantului se introduce o anumita cantitate de ingrasamant in
bena si apoi prin deplasarea pe teren acesta este imprastiat; cantitatile de ingrasamant obtinute
pot fi determate calculand cantitatea introdusa in bena apoi timpul in care a fost imprastiata,
Latimea de imprastiere latimea de lucru a masinii : nr de tavi in care avem o cantitate de
ingrasamant care se incadreaza in marja de ingrasamant de 80 %.

Masini pentru protectia culturilor agricole


Bolile, daunatorii, buruienile, produc pagube culturilor, ca urmare se impun lucrari de protectie
care pot fi realizate dupa mai multe metode:
-

Organizatorice
Agrotehnice
Fizico-mecanice
Chimice ( avantaje : eficacitate superioara, actiune rapida, pretul de cost
este mai scazut / dezavantaje : substanta toxica ajunge in sol, in plante,
pot constitui un pericol pt consumul uman, pot crea perturbari al mediului
inconjurator )

Tratamentele chimice pot fi realizate astfel: inainte de infiintarea culturii, in timpul vegetatiei.
Tratamentele chimice pot fi realizate cu substante aflate in stare lichida sau sub forma de praf.
Substantele pot fi aplicate la suprafata plantei, sau incorporate in sol.
Clasificare:
a
b
c

Dupa destinatie : pt culturi de camp, vie, pomicultura, legumicultura


Dupa tipul de pulverizare al solutiei: mecanica, pneumatica, mecanicopneumatica(mixta)
Dupa modul de actionare: aparate purtate de om in spate care sunt actionate
de catre om sau prin motoare proprii, masini cu tractiune animala, masini cu
tractiune mecanica ( tractate si purtate ), instalatii de stropit montate pe
avioate si elicoptere.

Masina de pulverizare mecanica, cu jet proiectat, pulverizarea se realizeaza prin trecerea


lichidului printr-un orificiu calibrat si la care debitul se regleaza prin modificarea persiunii de
lucru. Masina realizeaza administrarea substantei chimice la suprafata solului prin imprastiere,
prezinta urmatoarele:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Rezervor de lichid
Pompa
Robinet
Filtru
Dipozitiv de reglare al debitului
Supapa de reglare a presiunii
Manometru
Camera de uniformizare a presiunii
Conducta de surplus
Conducta de agitare hidraulica a solutiei
Robinet
Conducta furtun de legatura
Rampa de stropit pe care sunt amplasate capetele de pulerizare cu jet
proiectat pt pulverizarea mecanica

Capete de pulverizare cu jet proiectat:

Cu jet conic pt insecto-fungicide (cu deflector, orificiu calibrat, camera de


turbionare, deflector, filtru)
Cu jet lenticular ( cu disc tangential, orificiu, camera de turbionare, disc cu
orificii inclinate, filtru )
Cu jet plat universal ( cu pulverizare directa, camera turbionare, filtru )

Unghiul de pulverizare poate fi reglat prin modificarea lungimii camerei de turbionare, la aceste
capete, dimensiunea particulelor de lichid scade pt cresterea eficacitatii, o data cu cresterea
presiunii, cu scaderea lungimii camerei de turbionare, cu scaderea dimensiunii orificiului.
Rampele de pulverizare transversala ( pt culturii de camp ) , dispozitiv palmat ( pt livezi ) ,
dispozitiv tronconic ( pt livezi ), etc.
Dispozitiv cu pulverizare pneumatica curentul de aer realizeaza pulverizarea transportul
particulelor de lichid pe suprafata solului. Componenta;
1. Rezervor
2. robinet
3. pompa
4. regulator de debit se face prin modificarea sectiunii de lucru
5. conducta retur
6. cap de pulverizare
7. ventilator
Capul de pulverizare se prezinta sub forma unui tub tronconic, prin care circula curentul de aer,
in care este amplasata conducta de lichid. Spre deosebire de pulverizarea cu jet proiectat la
aceasata masina dimensiunea particulelor este mai mare, eficacitatea este mai redusa dar exista o
simplitate constructiva.
Masini pt executarea tratramentului la samanta:
De tip umed, cu lichid
Cu praf
Semi umed
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Buncar de seminte
Dozator
Rezervor de praf
Dozator de praf
Sistem de transport, elevator.
Rezervor de lichid
Robinet pt debit
Toba de amestecare uniformizare
Ax vertical
Talere
Discuri
Palnie

Componentele amestecului ajung in zona centrala a discului superior , prin miscarea de rotatie
apare forta centrifuga care determina miscarea prafului, lichidului catre exterior realizand o
pelicula pe suprafata discului dupa care o deplasare prin rostogolire a semintelor, efectul final

este cel de acoperire a semintelor cu praf sau lichid. Componentele amestecului sunt colectate de
catre paline, dirijate pe suprafata celui de al doilea disc unde procesul se repeta.
Indici de lucru calitativi
Numarul mediu de picaturi pe suprafata tratata probele se iau cu ajutorul unor lamele cu
dimensiunile 5x2 cm, care se dispun la nivelul suprafetei tratate, se trece cu agregatul si apoi se
vor lua lamelele respetive si se numara picaturilor.
Diametrul mediu al picaturilor
Constanta de debit
Subiecte examen utilaje tehnologice - mecanizare
1 tractorul agricol - definitie, cerinte, clasificare ( se prezinta si transmisia + sistemul de franare /
trebuie tratat rolul, cerinte, tipur constructive, parti componente, functionare )
2 tractorul agricol - mecanismul de directie, echipamentul de lucru ( rolul fiecarul ansamblu,
cerinte, clasificare, parti componente, clasificare )
3 utilaje agricole de lucrat solul - pluguri si freze ( destinatia, clasificare, constructie, functionare
si indici calitativi de lucru )
4 masini pt lucrarile solului - grape si cultivatoare ( destinatia, clasificare, constructie,
functionare si indici calitativi de lucru )
5 utilaje agricole de semanat si plantat - ( rol, clasificare, constructie si functionare, indici
calitativi de lucru )
6 utilaje agricole de fertilizat - ( rol, clasificare, constructie si functionare, indici calitativi de
lucru )
7 utilaje agricole de stropit - ( rol, clasificare, constructie si functionare, indici calitativi de lucru
)
8 utilaje agricole de recoltat - ( combine autopropulsate pt cereale paioase, rol, clasificare,
scheme bloc, constructie, caracterizarea componentelor, functionare, indici calitativi de lucru )
9 utilaje agricole pt conditionarea produselor agricole - ( rol, tipuri constructive, parti
componente, functionare )
10 utilaje pt maruntirea produselor agroalimentare - ( definitie, metode, clasificare, constructie si
functionare )
11 utilaje pt amestecarea produselor agroalimentare - ( definitie, metode, clasificare, constructie
si functionare )
12 utilaje pt separarea amestecurilor eterogene - ( definitie, metode, tipuri de utilaje, constructie,
procese de lucru )
13 utilaje pt prelucrarea termica a produselor alimentare din bucatariile de alimentatie publica si
agroturism
14 utilaje pt prelucrarea termina a produselor alimentare - utilaje frigorifice ( racire, congelare,
refrigerare ) din unitatile de alimentatie publica, principiul de functionare a unei instalatii de
racire clasica cu compresie mecanica.
Masini de recoltat

Care sunt destinate pt a efectua strangerea productiei principale si secundare la momente precis
determinate de timp si cu pierderi minime.
Cea mai importanta cerinta pt o masina de recoltat este aceea de a se incadra in perioada optima
de recoltat, care asigura evitarea pierderilor ( datorate scuturarii boabelor, caderii plantelor,
intensificarii atacurilor de daunatori, zile cu conditii meteo nefavorabile ) , incadratea in perioada
optima permite eliberarea mai rapida a solului.
Masinile de recoltat se impart in :
- masini de recoltat cereale paioase
- masini pt recoltat furaje
- masini pt recoltat cartofi
- masini pt recoltat leguminoase boabe, etc
Masini pt recoltat cereale paioase, mai recolteaza si sorg, rapita, mei, porumb, bob, naut,
recolteaza ieburi.
Recoltarea se realizeaza dupa metoda directa ( la o trecere sunt realizate toate operatiunile prin
care boabele ajung intr-un buncar )
In anumite zone in care conditiile meteo sunt nefavorabile, gradul de imburuienare este ridicat,se
recomanda metoda divizata ( taierea plantelor si lasarea pe sol in brazda continua pt definitivarea
uscarii iar apoi ridicarea din brazda si treieratul )
La metoda directa umiditatea boabelor 14-16 %
La metoda divizata umiditatea boabelor aprox 20%
Clasificare masinilor, dupa modul de actionare:
- autopropulsate
- purtate
- tractare
Clasificare dupa fluxul tehnologic:
- flux tehnologic in T pt autocombine
- flux tehnologic in L pt cele tractate, pt campuri experimentale
Clasificare dupa modul de dispunere a aparatului de treier
- masini cu aparat de treier transversal
- masini cu aparat de treier axial
Combina cu aparat de treier transversal are in componenta un sistem de propulsie, actionare,
comanda, protectie si control, are in componenta organele de lucru- heder si batoza.
Hederul cuprinde :
-rabatorul
-aparatul de taiere
-transportor elicoidal
-transportor central
Hederul realizeaza taierea plantelor, ingustarea fluxului tehnologic si alimentarea batozei.

Batoza cuprinde:
-aparatul de treier
-organele de separare ( numai pt combinele cu aparat transversal )
-organele de curatire, unul sau doua grupuri
Componente :
rabator
aparat de taiere
transportor melc
transportor central
aparat de treier
contrabatator
batator
postbatator
ventilator
site suprapuse
organe de curatire- ventilator si site
plan inclinat oscilant - colector si transportor de materiale
transportoare elicoidale - pt boabe, pt spicele netreierate care urmeaza un circuit retur
organul de separare, scuturare
decorticator sau desaristator
transportor boabe
motorul termic
transportor buncar, de evacuare
buncar
cabina cu postul de comanda
Flux tehnologic in T si aparat de treier transversal :
1 rabator
2 aparatul de taiere
3 transportor elicoidal
4 transpottor central care alimenteaza batoza
5 aparatul de treier - rezulta un materia, reprezentat in cea mai mare parte de boabe
6 planul inclinat oscilant - colectare si transport
7 organul de separare scuturare
8 prima evacuare - paie lungi
9 sistem de transport material, organe de curatire
10 evacuarea 2 - paie scurte, praf, pleava
11 boabele ajung la decorticator, dezaristator
12 evacuarea 3
13 circuitul retur pt spice netreierate catre aparatul de treier
14 circuit de la organele de curatire direct in buncar
Flux tehnologic in T si aparat de treier de tip axial :
1,2,3,4 -rabator, aparat de taiere, transportor melc, transportor central

5 aparat de treier axial care realizeaza atat treieratul cat si separarea, evacuarea paielor lungi se
efectueaza de la aparatul de treier
6 grupurile de curatire
7 evacuarea 2
8 circuit retur pt material netreierat
9 optional - decorticator
10 transport catre buncar, circuit boabe
Avantajele combinelor cu aparat de treier axial:
- compacta, zone de intoarcere mai mici
- capacitatea de lucru a combinei este mai mare, aparatul de treier poate obtine debit mai mare
- avand debit mai mare se poate creste viteza
- procentul de spice netreierate 2-3 %
Dezavantajele combinelor cu aparat de treier axial:
- pierderi in general mai mari pentru ca aparatul de treier nu se infunda iar mecanizator mareste
foarte mult debitul de alimentare
- gradul de vatamare al boabelor este mari mare
Hederul realizeaza urmatoarele operatiuni in cazul fluxului tehnologic :
1 aplecare plantelor
2 taiere plantelor
3 trangerea materialului si ingustarea fluxului tehnologic
4 alimentarea batozei
Organe de lucru heder - rabator, aparat de taiere, transportoare
Rabatorul antrenat in miscare de rotatie actioneaza asupra plantelor in zona centrului de greutate
pt ca a acestea sa fie inclinate catre centrul de taiere, iar in urma taierii ele sa cada in jgeab.
Rabatoarele pot fi normale la care paletele cu degete au pozitie fixa, nu se poate modifica
unghiul de inclinare, fapt ce determina utilizarea combinei echipate cu astfel de rabatoare numai
pt lanuri cu plante verticale
Rabatoare cu excentric la care unghiul de inclinare 0-30 grade se realizeaza printr-un mecanism
cu excentric
Rabatoare cu palete ghidate, inclinarea degetelor se realilzeaza prin intermediul unor came.
Principalii parametrii ai rabatorului sunt reprezentati prin turatie care trebuie corelata cu viteza
de deplasare, unghiul de inclinare al degetelor si pozitiile in plan vertical si orizontallongitudinal.
Aparatul de taiere - se folosesc aparate clasice cu taiere normala, simplu cutit.
Un aparat de taiere la care avem urmatoarele componente:
- o parte fixa reprezentata de contra cutit
- parte mobila cutitul
- actionare miscare

Cutitul prezinta miscare rectilinie alternativa 1-2 cm/s, cu cat viteza cutitului este mai mare cu
atat si debitul poate fi mai mare.
Taierea plantelor se realizeaza prin forfecare intre componenta fixa si cea mobila.
Transportoarele hederului realizeaza strangerea materialului, ingustarea fluxului tehnologic si
alimentarea batozei.
Transportoare cu banda, elicoidale sau melc, racleti.
Batoza este formata din aparat de treier, organe de separare si curatire pt varianta cu aparat
transversal, batoza este alcatuita din aparat de curatire pt aparat axial.

Aparatul de treier transversal alcatuit dintr-un element mobil batator cu sine si vergele,
postbatator si contrabatator
. la aparatul de treier principalii parametrii care influenteaza procesul de lucru - nr. de sine
batator ( 6-10 ), diametrul batatorului, lungimea batatorului, turatia batatorului 200-500 rpm,
astfel se poate determina debitul aparatului de treier, se noteaza cu Qt = nr de sine * lungimea
sinelor * debitul pe sina * K(raportul dintre boabe si paie).
Pt a nu se infunda cu material trebuie respectata urmatoarea conditie, debitul combinei sa fie mai
mic decat debitul aparatului de treier.
Qc=(viteza*latime*productie)/10000
Organele de separare, scuturare, au rolul de a separa boabele de materialul paios iar separarea se
face prin scuturarea materialului - organe de separare cu platforma, scuturatori cu cai,
separatoare rotative-centrifugale.
Organele de curatire reprezentate printr-un grup sau doua grupuri de curatire, fiecare grup fiind
format din site suprapuse si ventilator. sita superioara a unui grup de curatire indeparteaza paiele
scurte, impuritatile grosiere, iar sita inferioara colecteaza spicele netreierate care le trimtie retur,
impuritatile usoare sunt indepartate prin curentul de aer produs de ventilator.
Ca parametrii de functionare: unghiul de inclinare al sitei si intensitatea de scuturare.
Pt aprecierea calitatii lucrarii de recoltat se determina indici calitativi de lucru:
- pierderi totale de boabe / Pt=10 la puterea 3 * M/Pb, se ia rama metrica, din interiorul ramei se
recolteaza boabelor si se cantareste masa boabelor pe sol.
- gradul de puritate a boabelor Gpb=100*Mbc/Mtb, probele se preleveaza 3 probe din buncarul
combinei, fiecare proba 100 g, din locuri diferite, din cele 100 g se aleg impuritatile si boabele.
- gradul de spargere a boabelor Gsb=100*Mbs/Mtb, se iau 3 probe de 100 g din buncar, se
diferentiaza boabe intregi/boabe sparte.
Valorile admisibile:
pierderi de boabe cereale paioase max 2,8 %
gradul de puritate cereale paioase min 98 %

gradul de spargere a boabelor cereale paioase max 3 %


Masini pentru recoltarea cartofilor
Se foloseste fie metoda divizata, semimecanizata cu masini de scos cartofi.
1. dislocare si lasare in brazda continua la suprafata solului
2. adunatul manual al tuberculilor de cartofi
metoda recoltarii directe, combine de recoltat, la o singura trecere se ralizeaza urmatoarele
operatiuni:
- dislocarea randurilor
- separare a tuberculilor de cartofi de bulgarii de pamant
- sortarea tuberculilor + curatire
- transport in remorca
Masini de scos cartofi cu furci radiale, cu gratare oscilante.
Componente de baza masina scos cartofi cu furci:
aparatoare fixa
paravanul cu vergele, vergelele dispuse la o distanta mai mica decat tuberculul de cartof
brazdarul dispus inclinat fata de plan astfel incat acest brazar sa intre la o adancime mai mare
decat adancimea la care se afla tuberculii, sa taie bilonul si sa il disloce
rotor cu furci are rolul de a prelua brazda de material si de a o antrena catre paravanul de vergele
unde se realizeaza separarea tuberculilor de pamant
Masinile de scos cartofi sunt prevazute cu brazdare plate sau curbate. La brazdarul curbat are loc
taierea solului in plan vertical si orizontal stanga dreapta. La brazdarul plat, masina este echipata
cu discuri.
Pt separarea tuberculilor de pamant, pe langa varianta paravan cu vergele se mai folosesc
gratarele oscilante si transportoarele separatoare, constructie asemanatoare avand in componenta:
vergele dispuse in plan transversal montate pe un lant, pt a realiza miscarea de oscilatie in cadrul
transmisiei sunt dispuse roti eliptice, inseamna ca ramura superioara oscileaza, prin miscarea de
oscilatie se realizeaza desprinderea pamantului de pe tubercul, maruntirea bulgarelui de pamant
si trecerea printre vergele.
O masina de scos cartofi poate fi prevazuta cu 1-2 gratare, dispuse in cascada. parametru - unghi
de inclinare.
Masini de recoltare a leguminoaselor pentru boabe
Pt mazarea uscata se utilizeaza metoda divizata, lasarea pe sol pt uscare apoi ridicarea din brazda
si treieratul.
Pt prima faza de taiere a plantelor se foloseste o masina de recoltat care prezinta:
-aparat de taiere
-aparat de smulgere - tambur cu degete excamotabile

-transportoare
Cu aceiasi masina se poate realiza in mijlocul de transport, apoi treierata.
Sau se foloseste combina de cereale paioase, in locul hederului se pune un echipament de
recoltare
Pt mazarea verde se foloseste o combina speciala, care rupe pastaile de pe planta si apoi trece la
un aparat de treier.
Aparat de treier pt mazare verde:
-contrabatator circular sub forma de sita care este antrenat in miscare de rotatie, in interiorul
contrabatatorului se afla un anumit nr de batatoare, unul central si mai multe batatoare laterale.
-perie de curatire
-transportoare separatoare, impuritatile nu se rostogolesc si sunt antrenate catre partea superioara
si apoi evacuate, boabele se rostogolesc la partea inferioara
-colector
Pt recoltarea fasolei se foloseste metoda divizata si anume, se foloseste o masina de dislocat
fasole care taie plantele ( in sol ), dupa care lasare in brazda continua pe sol de unde in faza a
doua se foloseste combina de recoltat care realizeaza adunatul din brazda si treieratul.
echipament montat in fata tractorului de ridicare
echipament montat in spatele tractorului pt taiere
Masini pt recoltarea legumelor radacinoase
Se poate folosi metoda directa dar si metoda indirecta sau semimecanizata la care se foloseste o
masina numita dislocator care disloca si lasa materialul la suprafata solului, recoltarea se face
manual sau mecanizat.
cadru
roata de sprijin
brazdare de dislocare