Teoria generala a

dreptului
Curs 2 10.10.2014
I.

Etimologie
Cuvantul principiu provine de la latinescul
principium care inseamna idee
calauzitoare sau principium aprinceps
cel care ocupa primul loc, pilonii dreptului.

Principiile sunt idei generale, calauzitoare, ale continutului tuturor

normelor juridice. Principiile au rol constructiv si valorizator, ajutand la
crearea dreptului si la permanenta lui adaptare la relatiile sociale.
Un principiu general este rezultatul unei experiente sociale si reflecta
cerinte obiective ale societatii. Astfel, acesta are un statut mai mult sau mai
putin legislativ. Toate principiile sunt norme de drept.

II.

Notiuni si prezentare analitica :

Se prezinta 2 conceptii :
- Conceptia franceza => principiile sunt norme de drept
- Conceptia italiana => principiile sunt legi
Astfel, conceptia franceza considera principiul o norma de
drept de la care se poate deroga numai in situatii
exceptioanele. De exemplu, principiul egalitatii sau al legalitatii.
Insa exista si autori francezi care sustin contrariul, adica
principiile de drept nu trebuie considerate automat norme
juridice, apropiindu-se de conceptia italiana.

Conceptia italiana afirma ca principiile nu trebuie identificate

ca norme juridice, insa acestea constituie izoare de drept, adica
surse de drept care-i determina OBLIGATIVITATEA.
De exemplu, NNC din Romania recunoaste ca izvor de drept
principiile generale ale dreptului(art.1).
PRINCIPIILE au un rol constructiv si axiologic; ajuta la crearea
dreptului, precum si la aplicarea acestuia.
Au un rol axiologic deoarece principiile constituie rezultatul
unui proces de selectie si valorizare a conduitelor sociale,
conduite devenite reguli, transformate in reguli.

Termenul principiu sau principii are mai multe

sensuri :
- Valori ale dreptului pozitiv sunt incorporate in normele
juridice;
- Are o generalitate relativa : sunt denumite principii
directoare sau
fundamentale ale dreptului civil, fiscal, administrativ;
- Descris in linii de forta sau tendinte de evolutie ale unui
segment al dreptului pozitiv.
In doctrina se subliniaza faptul ca trebuie sa se faca o
distinctie intre principii normative (principii norme) si principii
extrapozitive (principii descrieri).
Principiile norme sunt reguli de drept, iar celelalte sunt
orientari care influenteaza crearea dreptului pozitiv sau arata
tendintele care se desprind din dreptul pozitiv.
Principiile dreptului au un continut normativ caracterizat
de doua trasaturi :
- Generalitatea;
- Protectia valorilor sociale esentiale.

Spre deosebire de normele juridice, principiile nu depind

de o autoritate cu competenta normativa, pentru ca ele pot fi
create si de judecatorul judiciar sau constitutional.

Exista 5 categorii de principii :

- Principii norme ( principii pozitive ale dreptului se
regasesc in legi );
- Principiile implicite ( reguli considerate consecinte ale
dreptului pozitiv );
- Principii extrapozitive ( extrasintetice sunt exterioare
dreptului pozitiv);
- Principii norme fara caracter normativ sunt instrumente
conceptionale in crearea, interpretarea si aplicarea legii.
Alta clasificare :
- principii generale de drept;
- principii de ramura.
Analiza PRINCIPIILOR
GENERALE ale dreptului :
principiul legalitatii, egalitatii, libertatii, responsabilitatii.
- Principiul legalitatii cele 3 puteri ale statului :
autoritatile care le exercita trebuie sa aiba reglementare
normativa, valorile esentiale ale societatii se regasesc in
legi.
Specii ale principiul in ramurile dreptului principiul
de ramura: drept penal.
Nicio fapta, nicio infractiune fara lege - Nicio fapta nu
poate fi considerata infractiune fara lege !
Nu se poate aplica nicio sanctiune daca nu este
prevazuta de lege. - principiul legalitatii pedepsei.

Nullum crimen, nulla poena sine lege = Nu exista infractiune,

nu exista pedeapsa, fara prevederea expresa in lege
= > Principiul pilon a generat alte principii :

- Principiul neretroactivitatii legii;

- Principiul ubi lex non distinguit, nes con distinguere
debemus, lex posterior derogat priori;
Ubi lex non distinguit unde legea nu distinge, nici noi nu
trebuie sa distingem.
Nes con distinguere debemus nimeni nu are voie sa
adauge la lege.
Lex posterior derogat priori legea nu deroga de la legea
veche.
-

Principiul egalitatii : tratament identic in fata legii in

situatii identice;

Corolarul acestui principiu este principiul nediscriminarii pe

motive de origine sociala, etnica, stare materiala, sex, religie
etc.
A dat nastere la principii de ramura in dreptul constitutional:
dreptul muncii (egalitatea de sanse la angajare, egalitatea intre
femei si barbati, egalitatea de salariu), dreptul familiei (dreptul
la concediu paternal, egalitatea drepturilor de vizitare a copilul
pentru ambii parinti), dreptul european (egalitatea in drepturi
pentru toti cetatenii UE etc.).
- Principiul libertatii are ca fundament respectul
demnitatii fiintei umane.
Cetatenii unui stat nu pot fi egali fara a fi liberi
Acesta cuprinde un pachet de libertati cu efecte asupra
dreptului constitutional (libertatea de exprimae) si dreptul
european.
- Principiul responsabilitatii : corelatia responsabilitate
raspundere (principiul raspunderii personale in dreptul

penal, raspunderea parintilor pentru faptele copiilor minori

etc. ).
Deosebirea dintre principii si norme :
1.

Principiile nu ofera o solutie univoca litigiilor carora se

aplica, ele orienteaza solutia judecatorului, nu o
stabilesc in mod precis;

2.

Continutul axiologic ridicat al principiilor, ceea ce face

ca aceasta sa aiba o greutate aparte fata de norme care
se indeparteaza uneori de argumentatia morala;

3.

Niciodata un principiu nu va abroga un altul, se vor

analiza valorile continute in principiile respective si va
avea prioritate principiul cu valoarea cea mai mare
operatiunea de ponderare.
Acesta nu inseamna ca principiul inlaturat este nevalid,
el se aplica mai departe, dar unei alte situatii.

4.

- Principiul de egalitate al armelor;

- Principiul responsabilitatii : Daca la inceput s-a considerat
ca dreptului ii este propriu exclusiv notiunea de
raspundere, deoarece acesta ar interveni pe terenul raului
deja infaptuit, adica post-factum, iar notiunea de
responsabilitate se condera ca apartinand moralei, ulterior
conceptia a fost abandonata => in stiintele juridice a fost
inclusa si categoria de responsabilitate, pentru ca dreptul
nu are numai un rol represiv sanctionare a
comportamentului neconform cu normele de drept -, el are
si un caracter preventiv.
Prin urmare la ora actuala se considera ca si
responsabilitatea are un rol fundamental, iar corelatia
responsabilitate-raspundere a dus la formularea altor
principii.
Importanta teoretica si practica a principiilor implicite
(extrase de interpreti prin utilizarea metodelor si a
mijloacelor interpretare, analizand ratio legis) ajuta in

procesul de interpretare a normelor juridice, evitandu-se

conflictul dintre norme.
Art.1 NCC : sunt izvoare de drept cu consecinte asupra
solutionarii litigiilor (analogia juris).
*Principiul ocupa primul loc in solutionarea cazurilor.
*analogia juris = daca nu exista o lege asemanatoare, se
aplica analogia juris, se invoca un principiu general.