Masurarea si controlul dimensional cu aparate electrice

Masurarea dimensiunilor pieselor in constructia de masini cu ajutorul aparatelor

(traductoarelor) electrice a primit o pondere din ce in ce mai mare in ultimii ani
datorita multiplelor avantaje oferite de aceste aparate , cele mai importante fiind :
posibilitatea masurarii de la distanta , continuitatea masurarii si inregistrarea valorii
masurate , inalta precizie si sensibilitate , gama larga de masurare , posibilitatea
automatizarii procesului de masurare .
Dupa fenomenul electric care sta la baza constructiei aparatelor electrice de
masurat lungimi , acestea se impart in aparate cu cuntacte , inductive , capacitive si
fotoelectrice .
Aparate electrice cu contacte utilizeaza deplasarea tijei de masurare , aflata in contact
cu piesa masurata , pentru inchiderea sau deschiderea unor contacte electrice , cand
valoarea dimensiunii sau forma geometrica a piesei controlate se abat de la valoarea
limita . In functie de raportul de transmitere dintre deplasarea contactului mobil si
deplasarea tijei de masurare , aparatele pot fi cu parghii si fara parghii . La cele cu
parghii deplasarea contactului mobil este egala cu a tijei de masurare .
Aparatele electrice inductive sunt acele aparate pentru controlul dimensional , la care
variatiile de dimensiune ale pieselor determina modificarea pozitiei unei armaturi sau
a unui miez mobil si prin aceasta modificarea parametrilor electrici ai unui circuit de
masurare . In functie de tipul elementului de masurare , denumit si traductor ,
aparatele electrice inductive se impart in aparate cu traductoare inductive simple ,
diferentiale si diferentiale-transformatoare .
Aparatele electrice capacitive se bazeaza pe dependenta capacitatii condensatoarelor
de distanta dintre placile lor (condensatoate plane) sau de adancimea de introducere a
unui cilindru interior in cel exterior (condensatoare cilindrice) , care la randul lor
depind de dimensiunea cere se masoara . Modificarea dimensiunii piesei masurate
determina modificarea capacitatii condensatoarelor si ca urmare , modificarea
parametrilor electrici ai circuitelor de masurare . Desi aceste aparate asigura precizii
foarte mari , sub 1m , sunt folosite numai in conditii de laborator , deoarece isi
modifica caracteristicile in cazul schimbarilor de temperatura si umiditate din zona de
masurare .
Aparate fotoelectrice se caracterizeaza prin faptul ca variatia de dimensiune a piesei
produce variatia fluxului care este trimis pe o celula fotoelectrica . Ca rezultat al
efectului fotoelectric , in circuitul exterior al celulei ia nastere un curent electric al
carei marime depinde de dimensiunea controlata . Aceste aparate nu sunt suficient de
precise , celula fotoelectrica pierzandu-si in timp sensibilitatea .

Aparatura folosita
Aparate electrice cu contacte
Cele mai utilizate aparate electrice cu contacte sunt cu amplificare mecanica prin
parghii si au doua contacte fixe . Doua asemenea aparate , vor fi folosite in efectuarea
lucrarii de laborator . Aceste aparate stabilesc daca dimensuniile efective ale pieselor

se gasesc in campul de toleranta prescris , neindicand insa valorile effective ale

abaterilor fata de dimensiunea nominala .
Schema de principiu a primului aparat se prezinta in fig. 8.1 .

Abaterea dimensiunii piesei care se masoara fata de dimensiunea nominala (sau de

reglaj) se transmite , prin intermediul tijei cu palpator 1 si a parghiei de amplificare 3 ,
la contactul mobil Cm . Forta de masurare este asigurata de arcul 2 iar cea necesara
pastrarii legaturii dintre parghie si tija , de arcul 4 . Reglarea marimii campului de
toleranta se realizeaza cu suruburile micrometrice 5 si 6 , care pe capete au fixate
contactele K1 si respective K2 .
In functie de dimensiunea piesei controlate contactul mobil Cm poate ocupa
trei pozitii distincte . Pentru piesa in camp de toleranta contactul mobil cu atingere
contactele fixe si deci becurile B1 si B2 nu se aprind . La piesa cu diametrul efectiv def
mai mare ca diametrul maxim dmax (def > dmax) se inchide contactul K2 , aprinzandu-se
becul B2 (verde) , iar pentru def < dmin se inchide contactul K1 , aprinzandu-se becul B1
(rosu) . Alimentatea celor doua becuri se realizeaza de la transformatorul coborator de
tensiune Tr prin intrerupatorul I .
Acest aparat are urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii , 1m ; domeniul de
masurare , 30m ; forta de masurare , 0,19 N ; eroarea admisibila , 1m ;
temperatura de referinta , 20o 1oC .
Constructia aparatului si reglarile care se efectueaza in cazul utilizarii lui reies
din fig. 8.2 .

Tija cu palpator 1 , ghidata de bucsa cu

bile 2 , actioneaza parghia de amplificare 7
, care asigura un raport de amplificare de
1000 .Aceasta parghie avand forma de
cutit la partea inferioara , se sprijina prin
intermediul a doua brate in locasuriile
executate pe partea frontala a bucsei 3 .
Cel de-al treilea brat este introdus in
degajarea existenta la partea superioara a
tijei cu palpator . Forta de masurare este
asigurata de arcul 4 . Contactul dintre
parghia 7 , bucsa 3 si tija cu palpator 1 se
obtine prin intermediul arcului 5 ,
permanent tensionat . Contactele electrice
K1 si K2 , executate din wolfram, sunt
fixate pe capetele suruburilor micrometrice
de reglare 11 si 8 . Legatura electrica la
cele doua contacte se obtin cu doua lamele
elastice 9 , aflate in contact permanent cu
suprafata lor frontala . La partea superioara
a aparatului se ataseaza capul de
semnalizare 10 .
Aparatul se prinde de bratul 12 a unui suport metallic cu ajutorul unei bucsi filetate
13, a bucsei elastice 14 si a piulitei de blocare 16 .
Alimentare cu energie electrica a aparatului se face la 6 V.c.c. de la o sursa cu
transformator si redresor , shema electrica cuprinzand trei blocuri distincte : blocul cu
contacte 1 , cel indicator 2 si cel de alimentare 3 (fig. 8.3) .

Blocul indicator este compus din doua becuri de semnalizare de 6 V si 0,1 A , ecranate
cu celuluid rosu sau verde , care indica piesele a caror dimensiune depasesc intr-un
sens sau altul limitele admise . Blocul de alimentare cuprinde un transformator
coborator de tensiune si o punte in serie cu cate o rezistenta pentru absorbirea
scanteilor de contact . Rezistenta reglabila Rv permite obtinerea unei iluminari
adecvate locului de munca a lampilor indicatoare .

Schema de principiu a celui de al doilea aparat electric cu

contacte , tip EL-LI, este prezentat in fig. 8.4 .
Aparatul este format din tija cu palpator 1 , arcul 2 care
determina forta de masurare , parghia de amplificare 3 la capatul
careia se afla contactul mobil Cm , suruburile micrometrice 4 si 5
ce poarta contactele K1 si K2 si surubul 6 pentru limitarea cursei
tijei cu palpator . Arcul 7 asigura mentinerea legaturii mecanice
intre tije si parghia de amplificare , aceasta din urma realizand un
raport de amplificare de 10 .
Ca si la aparatul precedent reglarea campului de toleranta se
obtine cu suruburi micrometrice , in functie de dimensiunea
piesei , contactul mobil Cm putand ocupa trei pozitii distincte .
Aparatul cuprinde si o instalatie electric , avand un bloc indicator
cu trei becuri de semnalizare : rosu pentru piese cu def < dmin ;
galben pentru piese cu dmin< def < dmax ; verde pentru piese cu def
< dmax .
Aparate electrice inductive
In controlul dimensional , cele mai utilizate aparate inductive sunt cele diferentiale cu
miez mobil . Un asemenea aparat tip N-2201 , va fi folosit in efectuarea lucrarii de
laborator . Constructia capului de masurare si a suportului in care aceasta se monteaza
se prezinta in fig. 8.5 .
Capul de masurare cuprinde tija cu palpator 1 ,
deplasabila intr-o bucse prcis executata , la
capatul careia se fixeaza miezul mobil 2 , aflat
in interiorul a doua bobine 3 si 4 . Forta de
masurare este asigurata de arcul elicoidal 5 .
Bobinele sunt montate in interirul tubului 6 ,
care se prinde in suportul 7 . Acest suport
impreuna cu capul de masurare se pot deplasa
pe directie verticala , in pozitia dorita suportul
putandu-se bloca cu surubul 8 .
Piesa ce se masoara se aseaza pe masa 9 ,
a carei pozitie verticala poate fi reglata fin cu
piulita 10 si surubul 11 . Prin deblocarea
surubului 12 masa 9 se poate roti in jurul unei
axe verticale si se poate pozitiona grosolan .
Atat masa 9 cat si suportul 7 sunt montate in
corpul 13 al dispozitivului de masurare . Cele
doua bobine 3 si 4 din capul de masurare sunt
introdu-se intr-o schema in punte ; aratata in fig. 8.6.

Puntea este alimentata cu un semnal sinusoidal , avand frecventa de 5 KHz , de la

osciloscopul 2 , prin intermediul transformatorului simetric Tr. Pentru pozitia mediana
a miezului 1 puntea este echilibrata in diagonala acesteia neexistand semnale . In
cazul deplasarii miezului , puntea se dezechilibreaza , semnalul obtinut este amplificat
in amplificatorul 3 , redresat in redresorul 4 si apoi trimis instrumentului de masura 5 .
Toate elementele schemei , in afara celor doua bobine , sunt introduse intr-o
cutie metalica complet inchisa (fig. 8.7) , pe a carui panou frontal sunt amplasate
instrumentul indicator 1 , elementele de comanda si de reglare pentru stabilirea
limitelor campului de toleranta prescris .

Aceste elemente sunt :

- intrerupatorul de la retea 2 ;
- doau potentiometre 3 si 4 pentru reglarea la zero a partii electrice , notate cu A
si AB ;
- comutatorul 5 al modului de lucru cu pozitiile A , cand se lucreaza cu un
singur cap de masurare , A + B sau A - B , cand se lucreaza cu doua capete de
masurare ;
- comutatorul 6 al scarii de masurare , functie de marimea campului de
toleranta, cu pozitiile 10 ; 20 ; 100 ; 200m si pozitia de zero ;
- trei becuri de semnalizare , notate cu MIC , BUN , MARE ;
- patru potentiometre de reglare a pragurilor de tolerante , notate cu BRUT si
FIN .