Resursele Naturale

Mondiale
Resursele naturale reprezint totalitatea zcmintelor de
minerale i de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pdurilor i
apelor.

I. Contitiile si resursele natural

Conditiile natural, spre deosebire de resurse, nu sunt folosite
nemijlocit in productie. Ele favorizeaza sau sau retin dezvoltarea productiei
sociale

Clasificarea resurselor natural:

Dupa geneza:

Climatice
Acvatice
Minerale
Funiciare
Biologice

Dupa gradul de renovare:

Renovabile
Irenovabile

Dupa sfera de utilizare:

Industrial
Agricole
Recreatie

II.

Resursele Climatice

Resursele Climatice (ale atmosferei) reprezinta componentele,

procesele si fenomenele din atmosfera, care pot fi utilizatte
pentru satisfacerea unor necesitati ale umanitatii.
Resurse climatice:

resursele de energie solara

resursele de energie eoliana
resursele agroclimatic
aerul atmosferic.

Resursele de energie solara

Soarele este sursa de energie a tuturor fiintelor vii de pe Pamant.
Energetica mondiala contemporana se bazeaza, in mare masura, pe energia
solara conservata, ca rezultat al fotosintezei, in combustibil mineral (carbine,
turba, sisturi bituminoase). Omul utilizeaza combustibilii folositi in cantitati
enorme, incat rezervele lor se pot epuiza in secolul urmator.
Fluxul annual de energie ce atinge straturile de jos ale atmosferei si
suprafata scoartei terestre constituie valori enorme (1014 kW), depasind
astfel de zeci de ori toata energia continuta in rezervele de combustibil
mineral explorate si de mii de ori nivelul actual de consum al energiei.
Centrele helioelectrice cu capacitate maxima de 10 MW au fost construite
in S.U.A, Italia, Spania, Franta, Japonia, Australia. Cea mai mare central
helioelectrica, cu o putere de 625Mw, functioneaza in Italia.
In comparative cu sursele traditionale de energie, energia solara poseda
urmatoarele avantaje:

este o sursa inepuizabila;

are un potential urias, poate satisface necesitatile intregii omeniri;
poate asigura conversia in alte forme de energie;
este o sursa se energie nepoluanta.

Energia solara este considerate o energie a viitorului, este poarta catre o

noua era si un remediu necesar planetei Pamant. Insa pina in present
principal problema nesolutionata in productia de energie heliotermica
ramine stocarea energiei.

Energia eoliana
Energia eolian este una din cele mai vechi surse de energie nepoluant, este
energia coninut n fora vntului ce bate pe suprafaa pmntului, i n acelai
timp - o surs de energie rennoibil. Energia eolian este o surs de putere
electric promitoare n viitor datorit ecologitii i infinitii sale.
Totui, pentru c viteza vntului variaz n timpul zilei, sezonului sau anilor,
energia generat de vnt este o resurs intermitent. Forta vintului se considera

utilizabila acolo, unde viteza medie a vintului atinge inimum 3-5 m/sec. si frecventa
vinturilor este foarte ridicata.
In ultimele decenii ale secolului al XX-lea au fost construite multe central
eoloelectrice de capacitate mica - de 0,1 pina la 3 mii kW - in S.U.A., Germania,
India, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Spania, Suedia, Italia, China, Canada,
Australia, Noua Zeelanda, Rusia.
Perspectiva mondiala pe teren mediu si lung vizeaza dezvoltarea sustinuta a
acestui domeniu energetic, luind in considerare tendinta crescanda spre reducerea
poluarii si politicile nationale de economisire a combustibililor fosili superiori.

Resursele agroclimatice
Resursele agroclimatice reprezinta totalitatea elementelor climatice care asigura
cresterea plantelor si, deci, dezvoltarea plantelor au factorii climatici: caldura,
umezeala si lumina.
Resursele agroclimatice include:
a) zona de asigurare cu caldura si suma temperaturilor medii diurne active mai
mari de 100C pe perioada de vegetatie ce variaza in diferite zone ale Globului
de la mai putin de 400oC pina la peste 8000oC;
b) coeficientul de umezire care variaza intre valorile mai mici de 0,31 pina la peste
1,00;
c) tipul de iarna de la regiuni fra iarna cu temperature mai ridicate de + 15 oC in
luna cea mai rece a anului pina cu iarna foarte aspra, cu temperature mai joase
de -40oC.

Aerul Atmosferic
Aerul atmospheric reprezinta un amestec de gaze, fiecare avand
ingrasamintelor chimice. La producerea acidului azotic.
Oxigenul este gazul care intrezine viata. Se utilizeaza in sectiile de
reanimare din spitale, ca agent oxidant in diferite procese tehnologice.
Hidrogenul este utilizat la obtinerea acidului clorhidric, in calitate de
cobustibil pentru rachete etc. El reprezinta un excellent combustibil usor de
depozitat, de transportat la mari distante si fiind renovabil, la ardere apa
reintra in circuit fara sa polueze.
Heliu se utilizeaza in lampile cu lumina de zi, in baloanele meteorologice
etc.

III. Resursele de apa

Resursele de ap sunt surse de ap, care sunt utile sau ar putea fi folositoare pentru om.
Utilizarea apei se face n domenii ca agricol, industrial, uz casnic, agrement i activiti de
mediu. Practic, toate aceste utilizri umane necesit ap proaspt.
97% din apa de pe Pmnt este apa srata i doar 3% este ap dulce din care puin peste dou
treimi este ngheat n ghearii i calotele de ghea. Restul de ap dulce care nu este ngheat
este n principal gsit n apele subterane, cu doar o mic prezen deasupra solului sau n aer.

Consumul de apa la o tona de productie:

cauciuc sintetic si tesaturi - 2000 m3

celuloza - 1500 m3

mase plastic 500-1000 m3

cupru - 500 m3

ingrasiminte azotate -350-400 m3

otel -250 m3.

Repartitia resurselor de apa potabila pe continente.

7.2

5.4
32.3

10.3

18.4
26.4

32,3% - America de Sud

26,6 % - Asia
18,4% - America de Nord
10,3 % - Africa
7,2% - Europa
5,4% - Australia si Oceania

Aparitia problemei privind asigurarea cu apa potabila se explica nu numai

prin sporirea consumului de apa, dar si prin poluarea ei intensa. Exista mai
multe cai de solutionare a problemei asigurarii cu apa potabila si depasirii
deficitului ei. Dintre acestea principal este economisirea apei la unitatile
industrial, agricole, in sectorul communal etc., de asemenea, folosirea
circuitului inchis al apei in industrie. O alta cale este utilizarea larga a
surselor cunoscute de apa potabila - a aisbergurilor, a apei de ploaie prin
constructia anor reserve subterane speciala, desalinizarea apei de mare etc.
Totodata resursele de apa de pe planeta sunt interdependente prin circuitul
planetar al apei, care include atmosfera, hidrosfera si scoarta terestra. Orce
interventie nechibzuita a omului in acest process al naturii poate avea
consecinte imprevizibile.

IV. Resurse de substante minerale

utile
Resursele de substatnte minerale utile constituie principal grupa de
resurse natural, utilizate pe larg in diferite ramuri ale industriei de prelucrare
si ale celei enegetice
Amplasarea teritoriala a resurselor minerale este determinate de legitatile
structurii geologice a Pamantului.
Printre principalele resurse de substante minerale se evidentiaza resursele
energetice, iar dintre acestea - cele de carbine. Cea mai mare parte a
rezervelor de carbine se afla in Asia, America de Nord si Europa. Ele sunt
concentrate in zeci de bazine mari - Ruhr, silezia Superioara, Donetk, KanskAcinsk, Scotia, Yorkshire, Appalasi, Datong, Fushin, Fushun, Baotou si
Damodar.
De cele mai mari reserve de carbine dispun S.U.A., China, Rusia, Ucraina,
Australia, India si Republica Africa de Sud.
Principalele reserve de petrol si gaze natural se afla in Emisfera de Nord.
Cele mai mari se intilnesc in preajma sip e selful Golfului Persic, in partea de
nord a Americii de Sud si in sudul Americii de Nord, in nordul si vestul Africii,
in Siberia de Vest, China de Est, Indonezia sip e selful Marii Nordului.
Uraniul, necesar pentru energetica nucleara, este raspindita in scoarta
terestra. Rezervele principale se afla in Australia, Cnada, S.U.A., Kazahstan,
R.A.S., Niger, Namibia si Rusia.
Dintre resursele de substante metalifere o importanta deosebita o au
minereurile de fier, mangan, crom. Ele se afla in cantitati mari in Rusia,
Canada, s.u.a., Brazilia, Bolivia, China, India, Australia, Liberia, Guineea si
Algeria.
Dintre minereurile de metale nereroase o raspindire mai larga au bauxitele
- materie prima pentru productia aluminiului. Cele mai mari reserve sunt
concentrate in Guineea, Australia, Camerun, Jamaica, Surinam, Brazilia,
S.U.A.
O raspindire mai larga pe suprafata Terrei au resursele de roci de
constructii (granitul, marmura, calcarul, nisipul, argila etc).

V. Resursele funiciare
O importanta primordial pentru dezvoltarea agriculturii au resursile
funiciare, care reprezinta principalul mijloc de productie in agricultura
mondiala.
Resursele funiciare sunt cele fara care existenta umanitatii ar fi imposibila.
Suprafata totala a uscatului (29% sau 13,4 mlrd. ha) cuprinde terenurile
agricole care constituie 35,8% si include terenuri arabile si culturile
permanente (11%), pasuni si finite(24, 8%); fond forestier (29,7%)si alte
terenuri (34,5%). Terenurile agricole, in primul rind cele arabile , sunt

concentrate, in cea mai mare parte, in zonele de paduri, silvostepe si stepe

ale planetei. Pasunile natural reprezinta reserve importante pentru
extinderea in perspectiva a terenurilor arabile. Imense suprafete de uscat
sunt ocupate de munti, teritorii cu ingheturi persistente, mlastini, paduri si
deserturi.

Statele cu cele mai mari suprafete de pasuni (mln. ha):

Auetralia - 414;
China - 400;
S.U.A. - 240;
Kazahstan - 187;
Brazilia - 185;
Argentina - 142.

In present pe suprafata terei mai aexista immense spatii care ar pute fi

folosite in agricultura (vai, ravene, terenuri inmlastinate, suprafete ocupate
de tericoane etc.).
Valorificareaacestor teritorii necestita mari investitii de capital, dar si o
anumita precautie pentru a nu provoca dezechilibru in natura cu consecinte
imprevizibile.
Degradarea terenurilor agricole si micsorarea suprafetelor lor sunt cauzate
si de aparitia unui bumar crescand de localitati urmabe si rulrale, de largirea
ariilor celor existente, de constructia de cai terestre de comunicatii,
intreprinderi industrial, lacuri de acumulare si alte obiective.
Se estimeaza ca terenurile agricole scoase din circuit vor constitui in
primele decenii ale sec. al XXI-lea 15% ori circa 700 mln. ha. Ca rezultat,
gradul de asigurare a umanitaii cu resurse funiciare descreste.
In present este absolut necesara incetarea procesului de degradare a
teriroriilor agricole, folosirea metodelor si mijloacelor agricole progressive de
lucrare a pamintului, de sporire a aculturii agrotehnice in tarile slab
dezvoltate. O importanta deosebita are recultivarea terenurilor supuse
explotarii miniere.

VI. Resursele vegetale, faunistice

si pedologice
Plantele contribuie la imbogatirea aerului cu oxigen, la sinteza substantelor
organice, care servesc ca hrana pentru toate fiintele vii, la formarea solului.

Resursele vegetale ofera omului produse alimentare, material de

constructive, si spatii recreationale, pasuni pentrucresterea animalelor etc.
In functie de conditiile climatice, in unele regiuni ale globului cresc specii
ierboase (savane, stepe, tundra), iar in altele - specii lemnoase (diferite tipuri
de paduri).

Padurile
Resursele forestiere au un rol fundamental in mentinerea vietii pe planeta.
Ele servesc drept ''fabrica'' gigantica de oxigen pentru atmosfera
Pamantului, pastreaza apele subtereane si apara solul de eroziune. Taierea
irationala a padurilor conduce la scaderea nivelului apelor subterane, cee
ace provoaca, la rindul sau, uscarea sau scaderea nivelului apeo in riuri,
conduce la degradarea solului, iar in regiunile tropice - la inaintarea
deserturilor. Resursele forestiere sunt utilizate pe larg in diverse ramuri ale
economiei.

Resursele de pajisti naturale

Pajistile naturale sunt terenuri acoperite cu asociatii de vegetatie
ierboasa naturala care se utilizeaza in sectorul zootehnic ca pasune sau
fineata. Ele cuprind suprafate de stepa din Europa si Asia Centrala, prerii din
America de Nord, Pampas din America de Sud, savanna din Africa si chiar
regiuni semidesertice din Australia, Africa, Asia Centrala. Pafunile si finetele
ocupa 3,3 mln. ha din fondul funiciar mondial.

Resursele Faunistice
Resursele faunistice reprezinta, de asemenea, o resursa importanta a
omenirii, care se refera la resursele renovabile. Resursele faunistice sunt
utilizate pentru hrana, munca, imbracaminte etc. Pe Pamant exista citeva
milioane de specii de animale. Multe dintre ele sunt vinate pentru blanuri,
carne, fides, pene, par etc. Impreuna cu vegetatia animal alcatuiesc fondul
genetic al planetei.
In present in pericol de disparite sunt 30-50% din speciile de pasari si 35
mii de specii de animale.

Resursele Pedologice
Principalul mijloc de productie in agricultura il constituie solul. Solul reprezinta
partea superioara a scoartei terestre care s-a format in urma interactiunii dintre
natura vie si cea nevie. Proprietatea fundamentala a solului este fertilitatea,
datorita careia solul devine una dintre cele mai mari bogatii natural. Astfel, solul
este baza materiala a tuturor si de el depinde bunastarea aproape a fiecarui om.
Solurile apreciate calitativ ca fiind destul de fertile si prielnice agriculturii
constituie 11% din suprafata uscatului.
Principalele tipuri de soluri, incepind din zona ecuatoriala spre poli, sunt lateritice,
brune si rosii de savana, rosii si galbene din zona subtropicala (terra rosa), brune si
cenusii de semideserturi si deserturi, soluri de cernoziom din stepe, brune si cenusii
din paduri de foioase, podzolice din padurile de conifer si turboase in tundra.

Dintre marile regiuni geografice mai bine sunt asigurate cu soluri fertile Europa,
America Centrala si America de Nord.

Valorificare
Extragerea resursei de baz i purificarea ntr-o form ce poate fi folosit direct sunt
n general considerate activiti normale n cadrul valorificrii resurselor naturale,
chiar dac ultimele pot s nu se gseasc n mod normal lng primele. Resursele
naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit n materii prime
pentru procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol, minerale i
alte bunuri luate mai mult sau mai puin aa cum erau n natur. Resursele naturale
ale unei ri determin deseori bogia sa i statutul su n sistemul economic
mondial, prin determinarea influenei sale politice. Statele dezvoltate sunt acelea
care sunt mai puin dependente de resursele naturale pentru bogie, datorit bazei
pe care o au n capitalul infrastructural pentru producie
Perspective
n ultimii ani, epuizarea capitalului natural i ncercrile de a se trece la dezvoltarea
raional au fost principalele probleme ale ageniilor de dezvoltare. Epuizarea
capitalului natural este un motiv de ngrijorare n special n regiunile cu pduri
ecuatoriale, care pstreaz cea mai mare parte a biodiversitii naturale a
Pmntului - capital natural genetic ce nu poate fi nlocuit. Conservarea resurselor
naturale este cea mai importanta problem a Capitalismului Natural, proteciei
mediului, a micrii pentru ecologie i pentru Partidele Verzi. Unii vd aceast
epuizare ca pe o surs major de nelinite social i conflicte n rile n curs de
dezvoltare.