Dect nite monoloage:

Don Juan moare la fel ca toti ceilalti

de Teodor Mazilu
Maria Magdalena

Buna ziua. Cum de n-aveti aici icoana Domnului nostru Iisus Christos? Ma mira foarte mult. Stiu ca
s-au dat dispozitii precise in acest sens. Personal m-am ocupat de aceasta problema. Totusi nu inteleg
cum de nu s-a pus aici portretul Domnului nostrum Iisus Christos!,,,
Nu mai stiu unde sa ma ascund Chiar daca m-as duce in Hymalaya, tot ar veni dupa mine haita
asta de admiratori nebuni. Nu ma cunosc, dar ma admira Agitatia asta isterica imi face placere, ca
sa vezi cum e facut omul In loc sa ma scarbeasca, imi face placere. Mereu imi propun sa ma
scarbeasca si pana la urma ma trezesc ca ma topesc de placere
M-am saturat. Nu exista zi in care san u primesc o mie de declaratii de dragoste Apuca-te,
citeste-le, claseaza-le, raspunde-le, strecoara-le un cuvant de simpatie A trebuit sa-mi angajez o
secretara
Mi se pare ciudat sa stau cu un barbat intre patru pereti sis a n-ascult o declaratie de dragoste
Nu mi s-a mai intamplat niciodata asa ceva Aproape ca mi se face frica Fa-mi o declaratie de
dragoste!
Ma uit la tine si-mi dau seama cata imaginatie trebuie sa aiba o femeie ca sa se indragosteasca de
tine. Nici macar frumos nu esti
Il iubesc pe Pitagora. Nu esti gelos? Din bratele lui Pitagora am venit la tine Ti se pare nelogica
pasiunea mea pentru Pitagora? De cate ori Pitagora vine la mine imi lasa o suta de drahme si o tema
de meditatie.
Mereu stau si ma intreb de ce toti barbatii pe care i-am iubit sedeau la mama dracului, in spatial
Tibetului, in timp ce toti cretinii, toti negustorii, toti neputinciosii, toti afurisitii , zaceau la doi pasi de
mine?! De ce uratul e la doi pasi de noi? Doar sa-ntinzi mana
Viata asta de curtezana ar trebui sa starneasca sila oricarei finite delicate Sa-ti vinzi trupul pentru
cateva drahme.

Eu l-am vazut pe Christos Asa spune Biblia. Biblia spune negru pe alb ca Maria Magdalena l-a
intalnit pe Christos si Christos a scos sapte draci din mine si m-a mantuit de pacat. N-ai citit Noul
Testament? Dupa cum vad dragul meu (Don Juan) esti cam liber cugetator.
Spune-mi odata! L-am vazut sau nu l-am vazut pe Christos? Biblia spune ca l-am vazut. Biblia
spune ca m-am mantuit. Si eu ma simt plina de pacate si de ganduri urate Si trebuie sa fiu buna
fiindca asa spune Biblia. Si trebuie sa iubesc oamenii fiindca asa spune Biblia. Si trebuie sa urasc
meseria de curtezana, fiindca asa spune Biblia. Si trebuie san u ma culc cu Pitagora fiindca asa spune
Biblia
Dupa ce se bucurau de frumusetea mea, barbatii ma rugau sa intervin pe langa Christos sa li se
ierte pacatele. Si toate astea in acelasi prt. Credeam ca aceasta jignire adusa de barbate se va
transforma cu timpul intr-o durere adanca. Stiam ca l-am cunoscut pe Christos si speram si speram ca
aceasta durere n-avea cum sa ma ocoleasca. Cum sa nu sufar? Biblia vorbeste de o suferinta
cumplita care m-a purificat Nu sunt eu Maria Magdalena care l-a vazut pe Christos? Atunci daca eu
sunt Maria Magdalena, de ce n-apare odata tristetea despre care vorbeste Biblia? Cine m-a amagit cu
aceasta durere? Nu cumva am inventat eu aceasta durere? Uneori, dup ace petrec nopti in sir cu un
negustor de peste apare ce-I drept o usoara nemultumire, o plapanda ingandurare, dar se stinge ca
un foc de paie. Si iarasi se instaleaza trainic desfraul! Si iarasi viata de curtezana mi se pare
frumoasa Si iarasi intru in tot felul de combinatii. Si iarasi strang bani la ciorap
Biblia spune ca mi-am regretat viata de curtezana, dare u dracia dracului vad ca n-o regret deloc
As vrea s-o regret. Dar nu se poate Nu-I de-ajuns sa-mi spuna Biblia ca l-am cunoscut pe
Christos, daca eu nu-mi amintesc de asta, degeaba
Hai (Don Juan), sa fim doi oameni. Da-le incolo de mituri cu maretia lor cu tot
Nu plec! Vreau sa te iubesc Trebuie sa te iubesc Nu vezi cat ma chinui?... Imi strang toate
puterile. Mutra ta ma scoate din sarite si totusi te iubesc Trebuie sa te iubesc. Biblia spune ca voi
cunoaste iubirea!
Unde sa ma duc? Am sa mor in Biblie. O sa traiasca mitul si eu am sa mor. Du-te si apara-ti mitul
(Don Juan)! Miturile vor trai, vor supravietui, si noi, in urma lor, vom muri incetul cu incetul. Sunt
fericita! Doamne Dumnezeule! O durere nemarginita mi-a cuprins sufletul. Sa fie oare durerea mult
visata? Vino, durere, singura mea iubire! Nici tu nu vrei sa vii, si tu, tristetea mea ma tradezi?!... Si cat
m-am amagit cu aceasta tristete! Nu vrea sa vina! O chem sin u vrea sa vina.
Biblia a mintit, viata de curtezana nu ma ingrozeste! Atunci sa vina macar resemnarea! Nici
resemnarea nu vrea sa-si arate coltii!

Atunci sa vina negustorii de peste Ei, negustorii de peste or sa vina Veniti cu mine, negustori
de peste, in toate tavernele (Babilonului), sa cantam, sa dansam sis a zacem acolo pana cand
tristetea ne va goni Dar daca nu va veni niciodata? Nu va veni niciodata.

Dumnezeul de a doua zi
de mimi branescu
Ea
Intrasem ntr-un magazin i-mi cumprasem o pereche de pantaloni cu buric. Dintr-aceia cu
talia joas. i-apoi plecasem aa, crazy i cu buricul tulburtor de sexi, s m plimb. De
departe, aia a fost cea mai ngrozitoare diminea din viaa mea. i cu buricul gol, lucrurile
stau la fel. n dimineaa aceea cred c i n curul gol dac a fi umblat, desi nu sunt genul, nu
s-ar fi schimbat nimic. Cnd ai o diminea de ccat nseamn c ai o diminea de ccat. i
cel mai bine e s accepi asta. Trebuie s o lai n pace. Nu te pune cu ea pentru c dac se
ambiioneaz, te nenorocete!
Ma afundam cu fiecare pas. Coboram, parca, niste trepte. Si-mi tot veneau in cap acorduri de
pian. Dup cteva clipe de mers bezmetic pe strzi, ghinionul m-a mpins s ntorc privirea
spre o vitrin de bijuterii...i m-am vzut, printre cercei, brose i inele de aur... O foc gravid
cu ochii umezi, singur i nfipt ntr-o pereche ridicol de pantaloni cu buric. O geant n
care el nghesuise cu pumnii crizele de personalitate... Cam asta era, pe scurt, situaia n care
m aflam.
Niciodat s nu te uii n ochii ti cnd ai o diminea proast. Pentru c ce gseti acolo, te
distruge. Nici nu tiu dac eram suprat pe el. tiam c o s plece. De cteva saptamani se
purta foarte ciudat. mi aducea flori, vorbea cu mine... mi tot spunea c sunt o femeie
minunat. Niciodat nu mai fcuse asta pn atunci. mi ddea ncredere. ncerca s se asigure
c n-o s mor dup ce o s plece. Sau ceva de genul sta. Nu tiu de ce au brbaii nevoie de
asta. Le place s cread c ua ta va rmne mereu deschis pentru ei. C tu o s-i iubeti
toat viaa, o s-i respeci i de ce nu, o s te bucuri de fericirea lor n braele altor femei. Ba
chiar, din cand in cand, in perioadele lor de cumpana, o sa-i primesti in patul tau,
neintrebandu-I niciodata nimic,
doar ascultandu-le nelinistile si mangaidu-i ... Simeam cum se ridic uor, uor, plnsul
amestecat cu voma. Genunchi, pntec, ficat, umeri, gt...

i-am rupt-o, ngrozit, la fug, ncercnd s scap de privirea necrutoare a celui mai
nverunat duman al meu...Eu nsmi. Am alergat o or cred. Alergam din ce n ce mai
tare...Parc nu mai fugeam eu, parc altcineva m mpingea de la spate. Alergam att de tare
c nu mai simeam nimic...vedeam doar nite linii lungi i de undeva se apropia uor, un
vuiet... Vuietul devenise mai clar...spunea vino, vino, i mi-era foarte cald.
...de fiecare dat cnd povestesc ntmplarea asta gsesc mici defecte i ncerc s le corectez
din mers...sigur, nu n locurile eseniale...o mai cosmetizez puin...pentru c ador aceast
ntmplare ... e cea mai important din viaa mea, nu?
Am simit cum cineva m apuc cu putere de umr i m trage n spate. Apoi am auzit un
camion claxonnd lung, .. Nite camioane...i mi s-a fcut frig... Eram aproape goal, cu un
tip, pe marginea oselei. tii c se spune ce anume i-a plcut la el prima oar? Ce te-a atras?
Pe mine ochii. Durerea din ochii lui. Avea o privire, cum s spun, din alt lume. Pleoapele i
erau czute ...m-a cutremurat. Eram sigur c e genul acela de brbat care scrie poezii. i a
nceput s plng. Fr nici un cuvnt. Avea un fel tare ciudat de a plnge. Ca un copil... Se
tot freca la un ochi. Era...duios. i cu toate c era cea mai nenorocit diminea din viaa mea,
am simit nevoia s-l ajut. L-am mngiat pe obraz, apoi l-am strns n brae. S-a lipit strans
de mine i n-a mai vrut s-mi dea drumul. Parc atepta asta de o via. Era mai prsit ca
mine. Nu tiu cum am nceput s ne srutm... M strngea n brae ca un nebun. Plngea i i
tergea disperat ochii ca s nu observ c plnge. Nu-i nimic, i-am zis. i mie mi se ntmpl.
tiam c cei care scriu poezii sunt de regul foarte timizi. i-am nceput s plng i eu...pentru
el, pentru mine, i pentru alte chestii... A fost incredibil...te rog s m crezi...INCRE-DI-BIL!
Aa a nceput totul. Sigur c era un necunoscut. Sigur c era o nebunie. Sigur c eram gravid.
Sigur c eram ntr-o ngrozitoare depresie. Sigur, sigur, sigur. Nici astzi nu pot s-mi explic
de ce. Iubirea e ceva foarte straniu. Cel puin pentru mine. ntotdeauna am respectat acest
sentiment.
Diferena dintre viaa mea i un film bun a fost c la mine nu s-au legat lucrurile. Am avut
toate ingredientele succesului numai c ordinea nu a fost cea mai fericit. i cnd interpretezi
rolul principal n propria ta via, fr s cunoti dinainte scenariul, nu ai nici o satisfacie. n
plus, e ngrozitor de obositor.

Amalia respira adanc

Monolog
Amalia 18 ani
(intra cantand 2 strofe dintr-un cantec, un refren, poate fi un cantec de gradinita, de cand
era mica, in amintirea lucrurilor care nu mai sunt... Sa fie cantecul pe care i-l canta lui Fani
in pat. Se va repeta cand se ajunge la pasajul unde vorbeste despre cum ii canta lui Fani)
Unde se duc toate lucrurile care nu mai sunt? Unde merge ceaiul pe care l-am baut, anul 1960,
abecedarul cu poze colorate, cantecul pe care l-am cantat chiar acum, Misa, ursuletul pe care
l-am scapat in groapa lui Mosu si n-a vrut nimeni sa se duca dupa el, Mosu, unde-I Vitea,
unde-I Parisul, orasul ala despre care tot vorbeau maman cu papa, ca o sa mergem acolo, ca o
sa ne mutam cu totii acolo ?
Am indraznit sa va deranjez fiindca nu mai stiu nimic de Fani. Mi-e asa de dor de ea imi
aduc aminte ce draguta era cand am primit-o: avea la gat o unda tricolorra si era asa mica
nici nu stia sa faca guit, sau groh sau cum fac porcii Mieuna incet si ragusit ca o pisicuta.

La noi in bloc era interzis sa tii caini sau pisici. Dar pe ea ne-a lasat s-o tinem. Si am invatat
sa-I dau de mancareIn fiecare zi, cand plecam de la scoala, treceam prin strada Primaverii
sau pe strazile alea cu nume din cartea de geografie, din capitolul Capitalele lumii. Paris,
Londra, Madrid, Montevideopierdeam o groaza de vreme, da macar aduceam de fiecare
data ceva bun pentru Fani: sandvisuri pe jumatate mancate, coji de cascaval, de paine, de
fructe
Pe urma m-am imprietenit cu soldatii din fata ambasadelor nu mult mai mari decat mine
Ma lasau sa scotocesc in voie prin containerul de gunoi. Asa am invatat o multime de lucruri.
Despre Danemarca, de exemplu, Danemarca e o tara tare frumoasa: invelita in ceara cu gust
de miere, ca aia in care se gaseste cascavalul. Anglia e oribila: plina de oua stricate si un fel de
mamaliga dulce, dezgustatoare, dar care lui Fani ii placea la nebunie. Sa mearga ea acolo,
dac-o vrea, cand se face mare. Nemtii aruncau o multime de carnati si, foarte rar, cozonac.
Prost cozonac, pe cuvantul meu! N-avea nici un gust. Gunoiul unguresc era plin de sosuri, te
manjeai peste tot si nu te alegeai cu nimic, iar la rusi nu gaseai decat sticle goale si, din cand
in cand, capete de pesti afumati. Dumnezeule, astia mai si mancau vreodata?! Ce sa zic,
Franta era toata o branza nu stiu cum de nu se mai satura aia de un aliment care are gust de
nespalat.Nici nu vreau sa ma gandesc din ce faceau chestiile alea cu numa turcesti:
camambert, de exemplu. Sau croasan. Alea, da, imi placeau mie: cand mai gaseam cate o
jumatate, Fani ramanea mofluza! La ambasada americana n-am ajuns niciodata sa ma uit prin
gunoi. Era prea la vedere si, pe urma, soldatii lor de la poarta erau negri si urati si mie imi
plac blonzii, asta e.
Dar si Fani crestea. Intr-o zi cat altii in zece. O scoteam dimineata si seara in lesa ca sa-si faca
nevoile era foarte curata, foarte civilizata si o mai lasam sa pasca prin iarba de cartier.
Vecinii nu spuneau nimic. Cred ca ne invidiau si asteptau cu nerabdare Craciunul si pomana
porcului, sa guste si ei putin din saraca Fani. De-aia taceau.
Bineinteles ca mie nici prin cap nu-mi trecea s-o taiem. Am devenit foarte apropiate. Dormea
cu mine in pat si ii cantam in fiecare seara, inainte de culcare. (cantecul) De-atunci imi place
mult cantecul asta. S-o fi vazut pe fani, cum ingana in fiecare seara, inainte de a adormi, dupa
mine, cu vocea ei aia de pisicuta ce dragalasa era Acuma, Fani era foarte rasfatata, asa
cum v-am mai spus. Era destul de impulsiva si batausa si avea pe atunci cam doua sute de
kilograme si din greseala, intr-o zi a alunecat si a cazut peste balcon. Fiindca usa nu se
inchidea bine. Nici ferestrele. Ca sa se aeriseasca.
Noroc ca la parter statea un doctor care lucra la salvare si a chemat ambulanta. I-au pus pe loc
piciorul in ghips, altfel, cine stie, Doamne fereste pacat numai ca un infirmier i-a taiat pe
ascuns o bucata de ureche. L-am vazut eu ca mesteca ceva, dar ce, era sa ma gandesc!
Doamne, ce criminal! Pe urma mi-am dat seama si eu de rautatea oamenilor. A doau zi de
Craciun, cineva a reclamat-o pe Fani la politie. Asa ca au venit, erau vreo patru, plus

sergentul, o patrula intreaga. Cu masina cu tot, din aia cu bec rosu deasupraAu bagat-o in
duba si ea plangea ca un copil. Si nu intelegea ce se intamplaDe Anul Nou mi-au trimis
un biletel. Fugise de sub escortaunde sa fuga, saraca? Si cu piciorul in ghips
Si asa am ramas singura

Not Amalia respir adnc este o pies scris de Alina Nelega

Trei surori
A. P. Cehov
Irina: Spune-mi, te rog, de c& m simt att de fericit azi? Parc snt dus de-o barc cu
pnze,deasupra mea e cerul albastru nesfrit, pe care plutesc psri mari i albe... Spune-mi de
ce... de ce? Azi, cnd m-am deteptat din somn, m-am sculat i m-am splat, mi s-a prut
deodat c totuls-a desluit pentru mine n lume, c tiu cum trebuie s triesc. Ivan
Romanici, dragul meu, tiu tot! Omul e dator s munceasc, s trudeasc n sudoarea frunii,
oricine ar fi el. n asta e tlcul i elul vieii lui, n asta const fericirea, ncntarea lui! Ce bine
e s fii muncitor, s fii un om care se scoal n zori i sparge piatr n drum, sau pstor, sau
dascl care nva copiii, sau mecanic la calea ferat...Dumnezeule, nu om, ci chiar bou sau
cal de povar s fii, numai s munceti, dect s fii o femeie tnr care se scoal la amiaz, ia

cafeaua n pat i se mbrac dou ceasuri... E ngrozitor! Ard de dorul de a munci i eu, cum
arde cineva de sete n aria verii. Ivan Romanci, s nu m mai cinsteti cu prietenia
dumitale, cu prietenia dumitale, dac nu m voi scula n zori, dac nu voi munci!

Cstoria N. V. Gogol monologul lui Agafya (nu am putut face rost de text,
trebuie sa-l cautati la biblioteca. dar e foarte, foarte bun! o fata care trebuie sa se
casatoreasca, o peesc 4 barbati si nu poate hotari intre ei)

Volpone, de Ben Johnson monologul Celiei. Am doar versiunea in engleza, dati

un google translate ca sa va faceti o idee. Trebuie cautata piesa.
Good sir, these things might move a mind affected
With such delights; but I, whose innocence
Is all I can think wealthy or worth th enjoying,
And which, once lost, I have nought to lose beyond it,
Cannot be taken with these sensual baits:
If you have conscience
If you have ears that will be pierced; or eyes
That can be opened; a heart that may be touched;
Or any part that yet sounds man about you:
If you have touch of holy saints, or heaven,
Do me the grace to let me scape. If not,

Be bountiful, and kill me. You do know

I am a creature hither ill-betrayed
By one whose shame I would forget it were.
If you will deign me neither of these graces,
Yet feed your wrath, sir, rather than your lust
(It is a vice comes nearer manliness)
And punish that unhappy crime of Nature
Which you miscall my beauty: flat my face,
Or poison it with ointments, for seducing
Your blood in this rebellion. Rub these hands
With what may cause an eating leprosy
Een to my bones and marrow; anything
That may disfavour me, save in my honour.
And I will kneel to you, pray for you, pay down
A thousand hourly vows, sir, for your health;
Report and think you virtuous
Oh! Just God!

Ducesa de Amalfi autor John Webster monologul ducesei. Tot asa, am doar varianta in
engleza. Trebuie cautata piesa.
The misery of us, that are born great,
We are forcd to woo, because none dare woo us:

And as a tyrant doubles with his words,

And fearfully equivocates: so we
Are forcd to express our violent passions
In riddles, and in dreams, and leave the path
Of simple virtue, which was never made
To seem the thing it is not. Go, go brag
You have left me heartless, mine is in your bosom,
I hope twill multiply love there. You do tremble:
Make not your heart so dead a piece of flesh
To fear, more than to love me. Sir, be confident,
What ist distracts you? This is flesh, and blood, sir,
Tis not the figure cut in alabaster
Kneels at my husbands tomb. Awake, awake, man!
I do here put off all vain ceremony,
And only do appear to you, a young widow
That claims you for her husband, and like a widow,
I use but half a blush int.

Cidul (cine e autorul?) monologul Infantei:

Nu uit; i mai degrab snt gata ca s mor
Dect s-mi lepd rangul, dect s m cobor.
Dar i-a putea rspunde c vrednicia are
Pe lumea asta dreptul s-aprind-un suflet mare,
i dac slbiciunea a vrea eu s mi-o iert,
Exemple strlucite n-a cuta-n deert;
Dar nu urmez o cale ce mi-ar scdea mrirea,
Nu-ngdui s m-nving pn-ntr-att iubirea,
i-mi zic ntotdeauna: fiind de neam de regi,
Datoare eti un rege de mire s-i alegi.
Cnd am vzut c totui slbete-a mea putere,
Am druit eu nsmi ce nu-ndrzneam a cere:
Am pus-o pe Ximena n locul meu, i-n ea
Am aat vpaia ca s mi-o sting pe-a mea.
S nu te mire dar c inima m-mbie
Ca s grbesc aceast fatal cununie,
Vezi c de ea atrn acum hodina mea;
O dat cu ndejdea, iubirea-mi va scdea,
Precum un foc se stinge cnd e lipsit de hran;
i-orict s-ndur m face ursita mea tiran,
Rodrigo cu Ximena o dat cununat,
Ndejdea mea e moart i dorul vindecat.
Dar pn-atuncea sufr un chin fr de nume,
Cci azi Rodrig mi este tot ce-am mai drag pe lume.
ncerc s-l pierd, i totui, s-l pierd mi vine greu:
De-aice izvorte, vezi tu, tot chinul meu!
Fiina mea srmana-i silit s suspine
Tnjind dup un lucru ce nu e demn de mine;
S-abate bietu-mi suflet n dou sfiat:
Curajul de m-ndeamn, simirile m-abat;
M tem de nunta-aceasta i vreau aceast nunt,
i-att mi sunt de scumpe n lupta-aceast crunt
De-o parte-a mea mrire, de alta-al meu amor,
nct de se va face sau nu, simt c-am s mor.

Fain tare! Nu va feriti pentru ca e in versuri!

Soul ideal autor Oscar Wilde (sta e comic):

monologul lui Mabel Chiltern (iarasi, am doar versiunea in engleza. Trebuie luata piesa de la bilioteca)
Well, Tommy has proposed to me again. Tommy really does nothing but propose to me. He proposed to me last
night in the music-room, when I was quite unprotected, as there was an elaborate trio going on. I didn't dare to
make the smallest repartee, I need hardly tell you. If I had, it would have stopped the music at once. Musical
people are so absurdly unreasonable. They always want one to be perfectly dumb at the very moment when one
is longing to be absolutely deaf. Then he proposed to me in broad daylight this morning, in front of that dreadful
statue of Achilles. Really, the things that go on in front of that work of art are quite appalling. The police should
interfere. At luncheon I saw by the glare in his eye that he was going to propose again, and I just managed to
check him in time by assuring him that I was a bimetallist. Fortunately I don't know what bimetallism means. And I
don't believe anybody else does either. But the observation crushed Tommy for ten minutes. He looked quite
shocked. And then Tommy is so annoying in the way he proposes. If he proposed at the top of his voice, I should
not mind so much. That might produce some effect on the public. But he does it in a horrid confidential way. When
Tommy wants to be romantic he talks to one just like a doctor. I am very fond of Tommy, but his methods of
proposing are quite out of date. I wish, Gertrude, you would speak to him, and tell him that once a week is quite
often enough to propose to any one, and that it should always be done in a manner that attracts some attention.

E foarte fain, e vorba despre enervarile unei fete ca nu este ceruta in casatorie de o maniera mai dramatica si
mai...vizibila.

Totu-i bine cand se termina cu bine W. Shakespeare monologul Helenei

Atunci i spun,
Sub cer i-n faa ta ngenunchind,
C-n faa ta i-a cerului nalt
Iubesc pe fiul tu.
Srac mi-e neamul, dar cinstit.
Iubirea mi e la fel. Nu te jignesc.
Fac ru iubindu-l ?
Nu m in de el i nu-i dau
Dovezi c-a vrea cumva s-i fiu soie.
i nici c in s-l am, ct timp nu-l merit,
Dei nu vd nici cum l~a merita !
Iubesc zadarnic, tiu !
Ucid ndejdea i torn cu toate astea-n sita ei,
Cernit, i amar, apele iubirii.
i venic le tot scap, le pierd mereu.
i-ntocmai ca indianul, ce-i cucernic n rtcirea lui,
ador un soare
Ce nu m tie, chiar dac m vede.
Iubit doamn, nu-mi ntmpina
Cu ur dragostea mrturisit,
Doar fiindc in la cel la care ii !
Cci dac i s-o fi-ntmplat vreodat n tinereea plin de virtute,
De care cinstea vrstei tale-mi spune,
Ca-n flacra iubirii s doreti
Prea-casta Dian s se fac una cu Amor, o, atuncea fie-i mil
De cea ce alt nu poate-aleg,-afar
De-a da i iar a da, tiind c pierde ;
De cea ce cat nu ca s gseasc,
Ci se desfat chiar cu ce-o omoar.