Sunteți pe pagina 1din 136
S-andscut la 20.martie 1977, in Bumbesti-fi, jud. Gor, Mihail UDROIU Gi Studii: Facultatoa de Drept, Universitatea Bucuresti (1999); Universitatea Bucuresti ~ Facultatea de Drept - Studii postuniversitare: Stiinte perale ~ criminologic (2000), Institutul National al Magistraturii 2002); doctor fn drept, Universitatea Bucurest, Facultatea de Drept, Scoala Doctoralé (fulie 2011, tez8 , Administrarea probelor in procesul penal”, coordonarea stintfic: prof. univ. dr. Nicolae Volonciu); doctorand fn economie, Academia Roman’, Institutul National de Cercetiri Economice | (Gncepind cu 1 noiembrie 2006); doctorand in drept penal, Acedemia Romans, Institutul de CercetiiJuridice (incepand cu 1 noiembrie 2008) ecto la Tribunal Bucure, sein a Ten penal (206 prezend); mens a Gomis de eboree a proieclu Lagi penta purrs in aplicae a Codi de proces ponala peri modifier y completes unr ate normative care {uprind disposi procedural penae (eptenbrie 2010 = septemrie 201) membra ft Gomis de sinberare a priectlu Lagi pentru punees in aplicare a Codulu $ SE aE ee coriie mer tar noma re co FISE DE DREPT PENAL Taposii peste (Raruaie 2010 ~ te 2010 enembra al Comisietde @aborae a Provecut Nout Cod penal al Poietl Noulai Cod de proceduré penal Partea generala (lie 2007-2009), formator in cadeul-Iratitutului Nafonal al Magistaturit la Noul Cod penal | 1D Activitate profesional: conslier al procurorului-get DUCOT (ncepand cu 1 fulie 2013) | disciplina drept procesual penal (2006 ~ prezent). 1 Publicatii: autor a peste 60 de studi gi artcole, Autor al lucrérlor: .Drept penal. Pertea igenerals. Noul Cod penal", Ed. CH. Beck 2014); ,Drept penal. Partea speciala Noul Cod penal”, Ed. CH. Beck (2014); ,Procedura perals. Partea general. Noul Cod de procedurs penali”, Ed, CH. Beck (2014); ,Fise de drept penal. Partea generals”, Ed. Universul Juridic (ed. 1 ~ 2012, ed. 2 - 2013); .Tige ce drept penal artea speciali”, Ed, Universul Juridic (ed. 1 -2012, ed. 22013); ,Fige de procedura penala’, Ed. Universul Juridic (ed. 12012, ed. 2~ 2013);,Testegrild. Drept penal $i proceduri penali", Ed. Universul Juridic (patr edit); ,Orept penal. Partea ‘generald. Pertea specials, Ed, CH. Beck (ed. 1~2010, ed. 2 si3~2011, ed. 4- 2013); ~Procedura penala, Partea generald. Partea specials”, Ed. CH. Beck (ed. 1 - 2010, ed. 2 - 2011, ed. 3 - 2013): .Dictionar de drept penal si de proceduri penalé”, Ed, CH. Beck 2009), Coautor al lucririlor:, Tehnici specisie de investigare in justia penala”, Ed. CH. Beck (2008); ,Protectia europeand a drepturilor omului si procesul penal romén. Tratat”, Ed. CH. Beck (2008); ,Conventia european a drepturilor ‘omului gi dreptul procesual penal roman”, Ed. CH. Beck (2007). 1D Premii: Premiul ,Simion Bamutiu” al Academiei Romére (2010) pentru lucrarea "Proc european a deepror emul i process penal roman, Teta’ remiul “Vinwla Dongoroe” al Uniurl Jurgtlor din Roma 2008) pentru lucrren | “Distionar de drept poral si de procodurh penal; prem ton Tanovicéana” al ‘nium Jorgslor din Romania (2008) pent Iucren ,Protecia europeans 2 | i ‘ai eprom prosulpeal roman Tet pent Vit Dango” a Setegrrel Jurttin et panun almond guy iu aes Coecge crake | drepturlor omits dreptl procsual penal roman” Bucuresti -2014- Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2014, $.C. Universul Juridie SRL. Toate drepturile asupra prezentei editii aparfin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiata fara acordul scris al S.C. Universul Juridic SRL. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU_VA FI COMERCIALIZAT _DECAT INSOTIT DE SEMNATURA ‘S STAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei UDROIU, MIHATL ise de drept penal : partea general : Noul Cod penal ! | Mihail Udroiu. - Bucuresti: Universul Juridie, 2014 [MO saN s76-006s73312-0 | | s43(498) REDACTIE: tel./fax: 021.314.93.13 tel: 0732.320.666 email: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel: 021.314.93.15 DISTRIBUTIE: fax: 021.514.93.16 e-mail distributie@universuljuridic.ro www.universuljuridic.ro “2 Pentru Marc Cuprins Abrevieri a . FISA nr. 1. Aplicarea legii penale in timp. FISA nr. 2, Trasdturile esentiale ale infractiuni.. FISA nz. 3. Continutul generic al infractiunit FISA nr. 4, Formele gi fazele infractiunii intentionate on. FISA nr. 5. Pluralitatea de infractori... FISA nr. 6. Unitatea de infractiune FISA nr. 7. Concursul de infractiuni. FISA nr. 8, Recidiva postcondamnatorie.. FISA nr. 9. Recidiva postexecutorie.... FI$A nr. 10. Pluralitatea intermediars FISA nr. 11. Cauzele justificative FISA nr. 12, Cauzele de neimputabilitate... FISA nr. 13. Pedepsele... FIA nr, 14, Indivicualizarea judiciara a pedepselor. FISA nr. 15. Individualizarea judiciari a pedepselor. Solutii care nu. presupun condamnarea inculpatului. FISA nr. 16. Individualizarea judiciara a pedepselor. Solutii care presupun condamnarea inculpatului FISA nr. 17. Individualizarea judiciard a executarii pedepsei Liberarea conditionats .. FISA nr. 18, Masurile de siguranta neprivative de patrimoniu.. FISA nr. 19, Masutile de siguranta privative de patrimoniu 124 184 194 202 6 1 Cuprins ISA nr. 20. Raspunderea penal a minorilor. Masurile educative neprivative de libertate 211 FISA nr. 21. Rispunderea penal a minorilor. Masurile educative privative de libertate 223 FISA nr. 22. Cauze care inlatura rispunderea penala. se D3 FISA nr. 23. Cauze care inliturd executarea pedepselor. stamped FISA nr. 24, Cauze care inliturd. consecinfele condamnai.. BIBLIOGRAFIE JURISPRUDENTA .. alin. art, CA. C.pen. csJ. dec. dec. pen LCC). lit. LPANCP Nec NCP NCPP UG. P. pet RIL. pen, SU. sa Trib. TMB. TS. Abrevieri ineat (ul) = artico! (ul) = Curtea de Apel = vechiul Cod penal Curtea Suprema de Justitie decizia dlecizia penala fnalta Curte de Casatie si Justitie =litera Legea de punere in aplicare a noului Cod penal ‘noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) nou Cod de procedura penala (Legea nr. 135/2010) numar(ul) Ordonanta de urgenté a Guvernului = pagina punet(ul) = recurs in interesul legii =sectia = sectia penal = sublinierea noaste’ = Secfilile Unite ale LC.C]. i altelefati = Tribunalul = Tribunalul municipiului Bucuresti = Tribunalul Suprem a 7 FISA nr. 1 APLICAREA LEGII PENALE iN TIMP 1, PARTEA TEORETICA, aplicarea legii penale nu suscité probleme cand atat nagterea, cat si stingerea raportului juridic penal (atat sivarsirea faptei, cit si condamnarea definitiv pentru"aéeasta) aut loc sub imperiul unei legi unice, fiind aplicabila aceasta lege; ac’ pe durata existenfei reportului juridic penal sunt incidente mai multe legi penale succesive, se pune problema determinirii legit penale aplicabile in cauz’. gee > |, PRINCIPIUL ACTIVITATH LEGH PENALE (art. 3 NCP) Y infractiunile sunt prevazute in legi si ordonanfe de urgenti ale Guvernului, Actele de incriminare semnifica legea penal. Legea penal se aplicd tuturor infractiunilor savarsite in intervalul de timp cuprins intre ‘momentul intririi in vigoare si momentul iesiri sale din vigoare; Y- desuetudinea nu face ca o lege iasi din vigoare; ¥ decurge din principiul legalitatii incriminarii (art. 1 NCP) si cel al legalitatii sanctiumilor de drept penal (art. 2 NCP). tk ——————————_ Intrarea in vigoare (4. 1a 3zle dela data publiciri in Monitorul Oficial; | a legii penale are loc | yf. ta data previzutd in textul legii (ulterioarA terme- nului de tri zile de intrare in vigoare); Dezincriminarea 12_|_Aplicarea legii penale in timp |__,|3- la data publicérii in Monitorul Oficial a ordonantei L_+ [o tacité: legea noua cuprinde reglementiri penale diferite si incompatible de urgentS a Guvemului (sub condifia depunerti Pest aye ae prealabile a acesteia la Camera Parlamentului com- petenti sa fie sesizati); —+ |4. la data prevazuta in textul ordonantei de urgent a| Abrogarea expresi sau tacité poate fi: Guvernului (ulterioar& datei publicarii in Monitorul 1 totala a intregit legi sau ordonante de urgenta a Guvernului; Oficial) 2) partialé: numai a uneia sau a unor prevederi ale legii sau ordonantei de urgent a Guvernului (nu toate). 1. prin abrogarea legti sau a ordonanfet de urgent a Guyernului so Tesirea din vigoare 2 pen modifica gi eu nordnans ong Abrogarea a legii penale a Guvemului; are loc Y chiar daca se abroga o dispozitie legal’, 3. prin omisiunea Parlamentului de a pune de acord| prevederile declarate neconstitutionale cu dispo- Zitiile Constitutiei, in termen de 45 de zile de ta publicerea Deciziei Curtii Constitutionale in| ‘Monitorul Ofic [4. prin ajungerea la termen a legii temporare sau exceptional [5. prin abrogarea expresi a legii temporare sau ex- ceptionale inainte de ajungerea la termen; [6 prin incetarea conditiilor excepfionale care au condus la adoptarea lor. Abrogarea poate fi: labrogati 1. expresi: legeafordonanta de urgenté a Guvernului now-intraté in| vigoare prevede explicit ci 0 anumitd lege anterioara sau o dispozitie este| ———_——— fapta poate fi in continuare incriminats intro alta dispozitie (alt articol din alt lege penal sau nepenala cu dispozitii penale, ata denumire marginala etc); ¥ abrogarea legii speciale nu echivaleaz’ cu dezincriminarea daca fapta este inc ‘minata in legea general; Y modificares normei completatoare a unei norme de referire/de trimitere atrage si modificarea normei incomplete; in cazul abrogarii normei completatoare, norma incompleta va pastra elementele preluate de le aceasta, afar’ de cazul in care legea de abrogare dispune altfel; ¥ abrogarca normei completatoare a unei norme in alb nu echivaleazi cu abro- garea normei in alb, aceasta fiind insi inaplicabila (echivaland cu o dezincri- ‘minare) pind la data intratii in vigoare a tunei noi norme completatoare. Y fapta nu mai este inerimi- nat sub nicio forma de legislatia nationala; Y se va retine dezincrimi- narea si atunci cind prin legea noua este limitat do- meniul de aplicare a unei infractiuni (de pilda, prin eliminarea uneia dintre va- riantele alternative a ele- mentului material al infrac- tiunii). 1141. concreta: este identificat& explicit legea sau dispozitia acesteia care va iegi din vigoare 1.2. generica: este prevazutd abrogare: tuturor dispozitiilor contrare om: 14_|_Aplicarea legii penale in timp 11. data la care a fos: comis& actiunea infrac- tionala, la infractiunile comisive; ‘Data sav Erglittinfractteall 2, data Ia care infractorul trebuia s4 actio- in functie de care se va neze pottvit obigatilorlegale pe care analiza legea penala acestale aves, la intratiunile omisive, in vigoare': 3. data epuizirii infractiunilor continue, continuate sau de obicei; 4, data comiterii activititi infractionale, in| ‘aul infractiunilor progresive (nu cea a’ . producerii rezultatului mai grav); data producerii unei modificari a rea‘ lita ca urmare a activitiii infractionale, in cazul infractiunilor de rezultat (de| pild& data producerii prejudiciului in| ccazul infractiunii de ingelaciune); 6. data sivargiri faptel in cazul infracti- tunilor de pericol abstract, respectiv data creitii unei stiri de pericol efectiv in cazul infractunilor de pericol coneret @ onsenvarne | 1, concursul de legi penale cu privire la aceeagi feptd (aceeasi fapta fiind incriminata gi intr-o lege cu caracter general, dar sin alta ce are caractet special) nu atrage dezincriminarea faptei previzute de legea generala, ci vor fi aplicate intotdeauna dispozitille legii speciale; 2, in cazul in care, dup’ dezincriminarea unei fapte, intra tn vigoare o nous lege care reincrimineaz& fapta (anterior dezincriminata), nu se va putea "In ipoteza participate’ penale, prerints importantS numa data comer fapel de cre autor. a: proceda la tragerea la-rispundere penala a persoanei care a sivérsit fapta previzuta de legea penal anterior dezincriminari 3, fat de caracterul indivizibil al infractiunilor complexe, acestea vor fi supuse legii in vigoare la momentul consumérii lor (cu exceptia situatiilor in care acestea au o duraté de consumare) => 2, PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGI PENALE: ¥ legea penal dispune numai pentru vitor, neputind fi aplicaté unor fapte sivirgite nainte de intrarea ei in vigoare; ¥_principiul neretroactivitiii constituie un corolar al principiului legalitati, reprezentand o garantie importanta a dreptului la libertate al persoanci ‘EXCEPTILDE LA PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII PENALE: [> 1. Legea interpretativa mai favorabila | 2. Legile de amnistie gi legile sau decretele de gratiere [> 3. Legea de dezincriminare (art. 4 NCP): 2 legea noua nu mai prevede ca ’, legea noua limiteaza infractiune o anumité faptS, previzuts | |domeniul de aplicare a ca infractiune in legea veche uunei infractiuni. ( EFECTELE LEGH DE DEZINCRIMINARE? - NUMAI PENTRU VITOR: a. CLASAREA: daci legea de dezincriminare intervine inainte de inceperea urmaritii penale; [| b. CLASAREA: daca legea de dezincriminare intervine cand cauza se aflé in cursul urméririi penale (incepute in rem sau dup’ continuarea efectudrii urméririi penale fata de suspect ori dup punerea in migcare a actiunii penale); [Legea nou de dezineriminare se va aplica fapteloe sivrgite sub legea veche (oplicare retro ctv), ns electle sale se vor produce numa pentru vitor 16 |__Aplicarea legii penale tn timp |_| c ACHITAREA: daca legea de dezincriminare intervine in cursul judecdtii in prima instant sau apel; |_, [a INCETAREA EXECUTARII pedepselor (principale, acce- sorii ori complementare), a masurilor de siguranfé si a masu- rilor educative, precum gi a tuturor consecintelor penale ale hotdrailor judecdtoresti (interdictile, incapacitatile si deci- derile): dac& legea de dezincriminare intervine dup& rimé- | nerea definitivé a hotéréiijudecstorest; [> |e. nu echivaleazi cu o repunere a persoanei condamnate in situatia anterioar pronuntirii hotirarii de condamnare; [| € nu se restituie bunurile confiscate sau amenda platita; —+ |" g nu se modifica dispozifiile definitive ale instantet sub aspectul actiunii civile; |» [hh nu se pot acorda despagubin pentru privarea de liber tate sau restrangerea dreptului la liberd circulatie dispuse in temeiul faptei ce a fost dezincriminata; '—* [i nu se redobandeste gradul militar pierdut ca urmare a aplicarii pedepsei complementare. 4. Legea penal mai favorabili 4.1. Interventia legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei (art. alin. (1) NCP4; ¥ Conditii de aplicare: 1. existenta unei succesiuni de legi penale intre momentul comiterii infractiunii i cel al judecdrii definitive; 2. toate > Dispozitile art. 5 alin (1) NCP sunt similare ew prevederile art. 13 ain. (1) C. pen. Va f aplicabi art. 5 NCP si tn jpoteza fn care hotirirea definitiv a fost destinfaté fn urma une! cit textraordinate de ata iar legea nous a intervenit nainte de pronuntarea unei hotArie definitive ca lurmare a rejudectrl cm Tegile succesive incrimineaza fapta comisa; 3. legile succesive incri- mineaza in mod diferit fapt Criterii de determinare mitior lex: 1. continutul constitutiv al infrac- tiunii (se va analiza latura obiectiva, latura subiectiva, formele agravate etc); 2. existenta unor impedimente la punerea in migcare sau exercitarea actiunii penale; 3. pedepsele (natura si durata atestora); 4. existenja unor cauze de nepedepsire; Pedepsele accesorii si complementare: in cazul succesiunii de legi penale intervenite pind la rimanerea definitiva a hotararii de condam- nare, pedepsele accesorii si complementare se aplici pottivit legit care a fost identificata ca lege mai favorabila in privinta pedepsei principale (lisa ‘utonomiet pedepsetor accesort si complemertare fatt de pedeapsa principal); ca exceptie de la aceasta regula, pedeapsa complementara a publicirii hotirérii de condamnare previzuts de art. 55 lit. c) NCP nu poate fi aplicata infractiunilor comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod, chiar dac& pedeapsa principala este stabilita poteivit NCP [art. 12 alin. (2) LPANCP], Misurile de siguranta: nou! Cod penal si Legea sa de punere in aplicare nu contin norme care s& determine aplicarea legii penale mai favorabile fn privinta masurilor de sigurant; in principiu, instanfa trebuie si compare dispozitiile din vechiul Cod gi pe cele din noul Cod pentru determinarea legii penale mai favorabile; totusi, in cazul interzicerii de a se afla in anumite localitati, expulzarii si interdictiei de a reveni tn ocuinta familiei, care sunt prevazute de noul Cod penal drept pedepse complementare, iar nu ca masuri de sigurants, dacé noul Cod penal este legea mai favorabila prin raportam la pedeapsa principals, in baza art, 12 alin. (1) LPANCP, acestea pot fi dispuse numai ca pedepse complementare; daci inst vechiul Cod reprezint’ legea penalé. mai favorabil’, se va proceda le compararea regimului masurilor de sigu- rant’ al interzicerii de a se afla in anumite localititi, expulzarii si interdictiei de a reveni in locuinta familiei prevazut de vechiul Cod cu regimul pedepselor complementare constand in interzicerea de a se afla {in anumite localitati, expulzarea gi interdictia de a reveni in locuinta familie’ previzut de noul Cod penal pentru a determina legea penalai mai favorabilé, intrucat in aceasta ipotezé dispozitiile art. 12 alin. (1) LPANCP nu mai sunt aplicabile. 16 | Aplicarea legii penale in timp 119 ®© OBSERVATI: 7. legea penala mai favorabila poate ultraactiva in cazul in care fapta a fost : sivargité sub imperiul acesteia, ins pani la judecarea definitiva a cauzei a 1. este interzis’ crearea unei lex fertia, prin combinarea dispozitillor mai favo- ito lege n wvorabila inculpatului; rabile apartinand unor legi diferite; ee 8. cnd instantarapreciaza cA intr-o cauza penala trebuie retinute circumstante 2. nu se creeaz o lex tert prin refinerea aplicirii unei legi mai favorable cu | privire ta incadrarea juridic si stabilirea pedepsei, precum gi a altor legt | mai favorabile sub aspectul regimului institutiilor autonome (concursul de infractiuni, pluralitatea intermediar®, recidiva, suspendarea sub suprave- ghere, fractia din pedeapsi ce trebuie executati pentru dispunerea liberirii conditionate, termenul de prescriptie a réspunderit penale, respectiv prescriptia specials); | 3, daca legea nou’ prevede un tratament sanctionator agravat al concursului timp ce era in vigoare legea veche i ce-a de-a doua infractiune a fost comisi dup’ intrarea in vigoare a legit noi, tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni va fi stabilit potrivitlegii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni se poate refine nasterea concursului de infractiuni (art, 10 LPANCP); 4, daca legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al recidivel fata de legea veche, iar condamnarea ce constituie primul termen al recidivei a fost dispusi in’ timp ce era in vigoare legea veche gi infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen al recidivei a fost comisé dupa intrarea in vigoare a legii noi, tratamentul sanctionator al recid:-vei va fi stabilit potrivit lepii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni se poate vorbi de existenta stirii de recidiva fin mod similar se vva proceda gi in cazul pluralitatii intermediare (art, :0 LPANCP)]; 5. a infractiunile continue, continuate sau de obicei se va avea in vedere legee in vigoare la momentul epuizarii infractiunii; dact dups momentul epui- rit yi pani la judecarea definitiva a cauzei intervine 0 noua lege penalé, “organele judiciare vor analiza dac& sunt incidente in cauzA principiile mitior lex 6. la infractiunile progresive prezint’ important legea in vigoare le mo- mentul comiterii activitatii infractionale; in ipoteza in care intre momentul comiterii infractiunii i cel al producerii rezultatului mai grav intervine 0 nou lege penal’, organele judiciare vor analiza daci sunt incidente in cauza principiile mitior ex: de infractiuni fat& de legea veche, iar prima infracfiune a fost comisa.in | atenuante (legale sau judiciary), va realiza o analiza globalé a legilor succesive pentru determinarea legii penale mai favorabile; instanta nu poate stabil incadrarea juridicd potrivit legii vechi apreciate ca fiind mai favorabils, dar si aleag’ aplicarea circumstanfelor atenuante prevazute de legea nous considerat’ mai favorabild sub acest aspect: tot astiel, instanta ‘nu poate stabili incadrarca juridicd potrivit legii vechi apreciat’ ca fiind mai | favorabils (avindu-se eventual in vedere si o anume circumstané ate- | ruanté existent numai in aceastd lege), iar apoi sé se raporteze la efeciele circumstanjelor atenuante din legea nou considerat& mai favorabila sub acest aspect; in principiu, instanfa apreciaz& caracterul mai favorabil al unei legi penele analizand in primul rand pedepsele previzute de legile penale succesive; acest cad, se va retine c& este mai favorabil 4a) legea care prevede numai pedeapsa inchisorii faté de legea care prevede pedeapsa detentiunii de viatd alternativ cu pedeapsa inchisorii; b) legea care prevede numai pedeapsa inchisori fat’ de legea care prevede pedeapsa inchisorii gi aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi; ©) legea care prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii fata de legea care prevede numai pedeapsa inchisorii (ale clei limite sunt similare cu cele ale legii vechi sau mai mati); 4) legea care prevede un maxim special mai redus al pedepsei (amenzii sau fnchisorii), dack toate legile succesive prevad acelayi minim special al pedepset: @) legea care prevede un minim special al pedepsei (amenzii sat inchisorii) mai redus, daca toate legile suecesive prevad acelasi maxim special al pedepsei: f) legea care prevede un minim special mai redus, cand instanta apreciazé ci se impune aplicarea unei pedepse orientate catre minimul special prevazut de lege in cazul pedepselor asinetrice 20 |_Aplicarea legii penale tn timp ®) legea care prevede un maxim special mai redus, cand instana apreciaza cA se impune aplicarea unei pedepse orientate cétre maximul special previzut de lege in cazul pedepselor asimetrice; : h) legea care nu prevede aplicarea obligatorie a pedepselor complementare sau cea care are condifii mai favorabile pentru dispunerea suspendarii sub supraveghere 2 executirii pedepsei, daci ambele legi au aceleasi limite de pedeapss. 42, Interventia legit penale mai favorabile dupa condamnarea defi- nitiva in temeiul legii vechi (art. 6 NCP) © osservatu: 1. mu intereseazi modificarea condifilor de incriminare, modificarea mini- rmului special al pedepsei, introducerea cerintei plingerit prealabile sau a faclitiii impair ete, 2. intra in domeniul de aplicare a art. 6 NCP atit pedepsele care au fost | executate sau sunt considerate ca executate, cat si cele pentru care nu sa inceput executares ori a fost suspendat’ executarea sau care se afl in curs de executare (inelusiv in ipoteza in care s-a dispus liberarea conditionata); | 3. fata de dispozitille art. 4 LPANCP, dupa intraree in vigoare a noului Cod penal niu sé poate considera c& dispozitiile art. 15 C. pen. privind aplicarea facultativa post sententiam a legii penale mai favorabile urmeazi a fi aplicate ultraactiv in, calitate de lege penal mai favorabil’ pentru infractiunile comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal si pentru care s-a aplicat o pedeaps’ printr-o hotarére rimasé definitiva inainte de intrarea in vigoare a acestu —> A. Pedepse principale im | 2 (nu alternativ cu detentiunea pe via) Pedeapsa stabilita prin | Pedeapsaprevazuta | Solufie in urma hotararea definitiva de | de legea noua mai condamnare favorabila, ulterioara | mai favorabile condamnarii definitive Detentiunea pe viayd Tachisoarea. = detenfiunea pe viata se va inlocui cu maximu! inchisorii prevazut de noua lege Inchisoarea Numai Amenda (nu amenda alternativ cu inchisoarea) se va stabili pedeapsaamencii | individualizats intre | minimul gi maximul special previzut de legea nous; - pedeapsa amenzii astfel determinata aplicata poate fi inlaturati in tot sau in arte, avandu-se in vedere partea executata din pedeapsa inchisor Tnchisoarea \indiferent daca legea veche prevede numai pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda) Inchisoarea (chiar alternativ cu amenda) cu un maxim special mai redus decit pedeapsa aplicata ~ inchisoarea stabilit se reduce la maximul special previzut de legea noua ‘Amenda (indiferent daca legea veche prevede numai pedeapsa amenzii sau edeapsa inchisorii | altemativ cit amenda) Numai amenda (nu alternativ cu pedeapsa inchisorii) cu un maxim special mai redus decét amenda aplicata ~amenda stabilita se reduce la maximul special prevazut de legea noua 22_|_Aplicarea legii penale tn p om» OBSERVATIE: reducerea pedepsei seu inlocuitea opereaza si in cazul ppedepselor executate sau considerate executate la data intrérii in vigoare a legit noi mai favorabile. Aceastd aplicare va avea efecte in viitor la stabilirea recidivei, interventia prescriptiei executirii pedepsei etc. —+ B. Alte sanctiuni penale V pedepsele complementare, masurile de sigurant’, precum si masurile editcative neexecutate si neprevizute in legea noud nu se vor mai executa; ¥ pedepsele complementare, masurile de siguranti, precum si ma- surile educative neexecutate si care au coresporident in Jegea nou’ mai favorabila (determinata prin raportare la padeapsa principala) se vor executa in confinutul si limitele prevazute de aceasta lege (chiar cack aceasta este o lege defavorabila sub acest aspect), ¥ dac& intrarea in vigoare a legii noi nu determin’ 0 modificare a pedepsei principale, legea noua find insi mai favorabil& nunai sub aspectul pedepselor comiplementare sau al maseritor de sigur, acestea se executa fn confinutul gi limitele previtzate de legen rout (art. 6 alin. (6) NCP}. ‘> 3, LEGEA PENALA TEMPORARA (art. 7 NCP) ¥ legea penal tage kemporarl propre: care prevede data iesiii ei din temporaré lvigoare; poate fi ( fa. tegen tempornrd improprie:a care aplicare este limitats prin natura temporard a situatiei care a impus ladoptarca sa. ¥ se aplica infractiunii sAvarsite in timpul cfnd era in vigoare, chiar dacé fapta nu a fost urmarité sau juclecata in acest interval de timp [art. 7 alin. (1) NCP} ‘OBSERVATIL 1. chiar dacé legea in vigoare la momentul pronuntérii este mai favorabild sau ‘nu mai prevede fapta concretd drept infractiune, se va aplica ultractiv legea penali temporard ce a fost in vigoare la momentul comiterii faptei; 2. dacd legea temporard noua este mai favorabili decit cea veche, se va aplica retronctiv, potrivit principiilor mitior lex, faptelor comise anterior intrétii acesteia in vigoare. AA Ul, PARTEA PRACTICA AB age tenpoart are acest caracter numa ach linitares en inp rezlts fa echvoc din ing textl ol prevdzhndse data epi din vigoar, sa duck aplicarea este littl pin ata situail tempore cave a impus-o (ech s pen, dec nr. 3072005) AB tn iponeza in cave, dup ompartea tur leilorsuccesive, Seva putea identifica vreuna din ele ca fiind, prin aplicare concreti, mai favora- Dilé infractorului in cazul dat, judecatorul va face aplicatia legii in vigoare la data judecstii, aceasta legitimandu-si incidenta in virtutea principiulut general al activitati legii penale (C.J, s. pen,, dec. nr. 2514/1999). ADB ta apicarea logit penal mal favorable, dup judecaen defini a cauzet fnainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infractiuni, intr-o prims etapa se verificd incidenta dispozitiilor art. 6 NCP, cu privire la pedepsele individuale. In a doua etaps, se veritica dacé pedeapsa rezultanté aplicaté potrivit legit vechi depaseste maximul la care se poate ajunge in baza legii noi, conform art. 39 NCP. in cazul in care pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legit vechi depageste maximul Ia care se poate ajunge in baza art. 39 NCP, pedeapsa rezuiltanti va fi redusé la acest maxim. in caz contrar, pedeapsa rezultanté va rémane astfel cum a fost stabilita potrivit legii vechi (LC.CJ, Complet pentru dezlegarea unor probleme de crept, dec. nr. 1/2014) a ss I —>[2. Fapta sé fie imputabila (imputabilitatea) i ¥ faptuitorul trebuie si fie responsabil, adic& s& aiba aptitudinea psiho-fizic’ de a injelege semnificatia actiunilor sau a inactiunilor sale ori a urmétilor acestora (fictorid intelectiv) si de a fi stapana pe ele (fctorul uolitiv); ¥ chiar sin cazul fn care faptuitorul este responsabil, nu se va putea refine imputabilitatea unei fapte tipice gi nejustificate decat dac& acesta a ‘cunoscut la momentul comiterii faptei stérile, situatiile sau impreju- ririle de care depinde caracterul ilicit al activitatii sale si dact acesta | avea posibilitatea de a se conforma preceptului normei de incriminare. 1. Definitia legal ¥ Infractiunea este fapta prevazuté de legea penali, sivarsita cu vinovitie, nejustfcats si imputabila persoanei care a saving [ant 5 alin. 1) NCP] © ovservatu: i : aie 4. rev Goll pera rot mask peeved peel soca ce nerd sees & 2. Trisaturile esentiale ale infractiunii infractiunii, urmand ca pentru infractiunile care prezint& un pericol social concret extrem de redus si pentru care nu se justificd declangarea sau continuarea procesului penal, prin aplicarea principiului oportunitatii, procurorul s& poati dispune renunjarea la urmarirea penala potrivit art. 318 NCPP, iar instanta renuntarea la aplicarea pedepsei potrivit art. 80 21. Fapta si fie previzuti de legea penala| (tipicitatea) ¥ implicd.tipicitatea: corespondenta dintee fapta conereti sivargité. de fSptuitor si ele- mentele stabilite de legiuitor in modelul Nee abstract (tip) prevazut de norma de incr 2, in cazul irr care se constata lipsa unei trésaturi esentiale a infractiunii, pro- minare; curorul dispune clasarea, iar instanta achitarea inculpatuh ¥ orice infractiune este o fapté tipicé, insd nu. Jorice fapta tipica constituie intotdeauna o finfrachune, fiind necesar si fie intrunite gi celelalte trésituri esentiale. 3. potrivit noului Cod penal, vinovitin este subsumatd nofinnii de .imputnbili fate”; degi este enumeraté de legiuitor printre trésdturile esentiale ale infrac- tiunii, aceasta nu constituie i fapt o tristtirt esentiala distinct, ci elemeiitul de facturit subiecticd din cuprinsul normei de ineriminare (intentia, culpa, | __-praeterintentia) analizat in cadrul tipicitati infractiunii. 2.2. Fapta si fie ilicita (antijuridicitatea) Y fapta tipicd trebuie si fie interzisd de ordinea juridicd nationals; este posibil ca o fapti, desi prevazutd de legea penala (tipici), 58 nu fie ilicita, intrucat sivarsirea ei este permisa de o norms legal (ctizd justifienti. : CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII FISA nr.3 al |. PARTEA TEORETICA YY Structura confinutului generic cuprinde ansamblul conditiilor comune ‘tuturor continuturilor specifice ale infractiunilor, respectiv: || 1. Obiectul infractiunii; [of 2. Subiectii infractiunii; {sf 3. Local gi timpul savargiritinfractiunii; 4. Situafia premis&; 5. Continutul constitutiv al infractiunii. 1. Objectul infractiunii 11. Obiectaljuridic ¥ valoarea social protejati de norma penal cirein i se aduce atingere prin sivargirea inractiurat 1.2, Obiectul material ¥ lucrul sau fiinta impotriva cdruia se indreapté nemijlocit actiunea sau inacfiunea ce aduce atingere obiectului juridic si care este vatimat ori periclitat; ¥ este distine: de produsul infractnii sau de mijloacele de comitere a acesteia. © osservatu: 1. toate infractiunile au obiect juridic; tiunii, care este titularul valori lezate; obiectul juridic principal; 4. nu toate infractiunile au obiect materi 6. in principiu, la lipsa caracterului penal al faptel; 2. Subiecti infractiunii 2. iin funcfie de obiectul juridic, poate fi determinat subiectul pasiv al infrac- 3. in cazul infractiunilor complexe, obiectul juridic secundar poate consta fie in valori juridice de acceasi naturd cu cele care constituie obiectal juridic principal, fie in valori juridice ce natura diferita de cele care constituie | fractiunile de rezultat, lipsa obiectului material implica 7. in cazilin care, desi executarea actiunii infractionale a fost complet efectuaté, urmarea socialmente periculoasé nu s-a produs datorita lipsei obiectului material din locul unde fSptuitorul credea c& se afl, se va refine savargirea unei tentative relativ improprii la infractiune 5. in cazul infractiunilor complexe, poate exista un obiect material principal si | uunul secundar (de pilda, in cazul infractiunii de talhérie); ¥ persoana fizic’ sau juridicd care sivargeste infractiunea, precum i persoana asupra cireia se rAsfrange urmarea infractiunii 2.1, Subiectul activ al infractiunii ¥ persoana fiz coautor, instigator, complice): a. Persoana fizici subiect activ al infractiunit: [> ¥ persoana care a implinit varsta de 14 ani, este respon sabila gia actionat in mod liber; [> ¥ nu rispund penal: minorii sub 14 ani, precum si minori au virsta intre 14 gi 16 ani care au actionat fara dis- comamant; sau juridicd care a sivargit infractiunea (autor, L_+ v iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizic’ a ppersoanei care, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte ‘cauze, este lipsiti de capacitatea de a-gi da seama de actiunile sau inacfiunile sale sau de urmarile acestora (factor intelectiv) ori de capacitatea de a fi stipand pe ele 28_|_Confinutul generic al infractiunii (factorul voliti) ~ in cazul in care se refine irespon- sabilitatea fiptuitorulu, fapta va fi tipic, ins nu va fi imputabild b. Persoana juridics, subiect activ al infractiunii: [— ¥ raspunderea penala a persoanei juridice este: generald, direct, pentru fapta proprie; [> ¥ nu exclude rispunderea penald a persoanei fizice care a contribuit la sivargirea aceleiagi fapte, insi nu este conditionaté de identiticarea acesteia; | v pentra ca o persoana juridicé s8 poata fi subiect activ al infractiunii, trebuie indepiinite urmatoarele conditii: 1. sf existe o entitate cu personalitate juridic8; 2. per- soana juridica si nu fie eweptata de lege de la ris- punderea penal (imunitate de jurisdictie penal a persoanei juridice); 3. personun juridicd si fi sdvrsit © infractiwte: 0) tn realizaren ebiectului de acticitate al per soanei juridce (infractiunea trebuie s8 se afle in legaturd direct cu activititile desfésurate pentru. realizarea obiectului principal de actvitate al persoanei juridice ‘ori cu politica societard a acesteia) sau 2) fn fnteresul persoanei juridice (infractiunea trebuie sAvargita pentra obtinerea unui beneficiu ori pentru a fi eviteté o pier- dere sau un alt efect negativ), chiar daca fapta nu este comis’ in realizarea obiectului de activitate (de pild’, 0 societate comercialé sévargeste o infractiune de cum- plirare de influent’ in vederea obtinerii unor foloase materiale) ori 3) in numele personne juridice, chiar dack faptele mu sunt sAvargite in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau nu sunt susceptibile de a aduce un profit acesteia (de pilda, de un prepus, reprezentant ori mandatar al acestei); 4. infractiunea s& fie comisd de persoana juridica ca urmare a unei hotérdri adoptate in cadrul acesteia sau a neglijentei acestvia (aceasta conditie se va analiza prin raportare la activitatea organelor de conducere de drept sau de fapt ale persoanei juridice); ‘> ¥ nu réspund penal: statul gi autorititile publice (Parla- ‘mentul, Pregedintele Romaniei (privit ca institutia prezi- dentialé), Guvernul, administratia public& centrala de specialitate sau locala, autortatea judecdtoreasca. D onsmvagm 1. societatea comercialé dizolvet8 gi aflaté in procedura de lichidare igi pais- treazi personalitatea juridic’, putand fi subiect activ al infractiunii; 2. in cazul pierderii personalitatii juridice prin fuziune, absorbtie sau divizare intervenits dupa comiterea infractiunii, rAspunderea penala si consecintele acesteia se vor angaja: a) in sarcina persoanei juridice create prin fuziune; b) in sarcina persoanei juridice absorbante; ¢) in sarcina persoanelor juridice care au Jost create prin divizare sau care au dobindt fractiuni din patrimoniul persoanei divizate; 3. nu este necesar ca forma de vinovatie a persoanei juridice si coincid’ cu cea a persoanei fizice care a contribuit la comiterea faptei; implicit, si infractiunile imputate persoanei juridice, respectiv persoanei fizice, pot fi diferite; 4, noul Cod penal a restrans imunitatea penald a institutiilor publice numai pentru infractiunile savargite in exercitarea unei activititi ce nu poate face obiectul domeniului privat fart. 135 alin. (2) NCP; astfel, institutia publicé va raspunde penal pentri infractiunile sévargite in exercitarea unei acti vititi ce poate face obiectul domeniului privat gi pe care 0 poate desfigura in mod legal alaturi de activitiile ce nu pot face parte din domeniul privat; 5. 0 persoana jutidicé nu poate comite in calitate de subiect activ nemijlocit toate infractiumile pe care le poate comite 0 persoana fizica (de exemplu, 0 persoand juridica nu poste fi aulor al infractiunii de evadare sau de bigamic), putéind fi insa patticipant la acestea (de pild’, 0 persoand juridicd poate fi complice ta infractiunea de marturie mincinoas8); 6. persoanele fizice care prin faptele concrete sivaryite angajeaz4 rispunderea penalé a persoanei juridice pot fi administratori sau gestionari de fapt, prepusi, reprezentanti etc. (noua reglementare nu prevede in mod explicit sfera persoanelor care pot atrage angajarea raspunderii persoanei juridice). 2.2. Subiectul pasiv al infractivnii ¥ ‘titularal valori sociate’care constituie obicctul juridic a infractiunii. 30 | Confinutul generic al infracsiunii ame | OBSERVATII: 1. nu exist’ infractiuni fr subiect pasiv; 2. subjectul pasiv nu se confunda cu persoana prejudiciatd prin infractiune, 3. nu poate fi subiect pasiv al infractiunii o persoand decedata (de pilda, in cazul infractiunii de profanare de morminte) sau un animal; 4, varsta subiectului pasiv al infractiunii poate prezenta important’ pentru refinerea comiterti unor infractiuni (de exemplu, actul sexual cu un minor, relele tratamente aplicate minorului, coruptia sexual etc.) oti in ipoteza retinerii unor variante agravate ale unor infractiuni. 3. Locul sau timpul svargirii infractiunit ¥ poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element circumstantial agravant sau atenuant. 4, Situatia premisa ¥ preexistenta la unele infractiuni a unei situatii de fapt sau de drept previzuté de norma penalé pe care se grefeazi fapta penalé, 5. Continutul constitutiv al infractiunii —> 5.1, Latura obiectiva —+/5.11. Elemental material: V actul de conduité interzis prin norma penalé: actiune (un singur act sau prin mai multe acte de executare) sau inactiune (daci exists © obligatie legal& sau conventionalé de anu rimane in pasivitate); ¥ orma penalA poate si incrimineze o singura actiune sau inactiune| infractionala ori mai multe actiuni sau inactiuni alternative pentru realizarea laturii obiective (realizarea mai multor variante ale] elementului material nu conduce la retinerea unui concurs de infractiun); ¥ in functie de elementul material, infractiunile pot fi ‘a comisive; . omisive proprit: omisiunea de indeplini o actiune impuss de norma penalé; .omisioe inpproprii (comisive prin omtisiune): omisiunea de a impiedica producerea unui rezultat socialmente peri- culos pe care faptuitorul avea obligatia de a-l impiedica. OBSERVATI: |. infractiunea comisiva de rezultat se considera sivargita si prin omisiune, cand exist’ o obligatie legalé sau contractuala de a actiona (obligatie de rezultat sau de mijloace) sau cand autorul omisiunii, printr-o acfiune sau inactiune (licit& sau ilicité) anterioaré, a creat pentru valoarea social protejata o stare de pericol care a inlesnit producerea rezultatului; | 2. infrac{iunile comisive pot fi atat infractiuni de rezultat, cdt si infractiuni de pericol. 2. Urmarea imediati ¥ starea de pericol sau modificarea fizicd a realitatii inconjurdtoare| produsi prin actiunea sau inactiunee incriminaté de legea penal ¥ in functie de urmarea imediata, infractiunile pot fi: ‘de rezultet (materiale): produc un rezultat material; 2. de pericol (formale): produc o stare de pericol pentru valoarea protejata de lege (de exemplu, infractiunea de presiuni asupra justitiei). (CB) opsemva ies inaction de peiot pot fa. de pera oneres webuie | ~dovedit in concreto c& fapta era susceptibild s& genereze un pericol; b. de pericol abstract: starea de pericol este prezumat ope legis gi nu trebuie dovedit’. —> 5.1.3, Legatura de cauzalitate ¥ raportul cauzi-efect ce trebuie si existe intre elementul ‘material al infractiunii gi urmarea imediatd a acesteia; ¥ se apreciazé in general prin raportare 1a teoria echivalenjei conditiilor: reprezint& cauz& orice actiune sau inactiune in absenfa careia rezultatul nu s-ar fi produs. 32_|_Confinutul generic al infracgiunii © osservatu: 1. dovedirea raportului de cauzalitate se impune numai in cazul infractiunilor de rezultat si al celor de pericol concret; 2. in cazul infracyiunilor de pericol abstract, legétura de cauzalitate rezulti din materialitatea faptei (ex 72); 3. daci rezultatul infractional este precedat de o pluralitate de acfiuni sat rezultatului. 5.2. Latura subiectiva Y constituie unul dintre elementele corstitutive ale infractiuni, fiind inclusd in trasdtura esentiala a tipicitti 5.2. Intentia [art. 16 alin. (3) NCP] 1 element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei; prezinté importanta varsta, dezvoltarea si lexperienta de viatd a faptuitorului; a. directa 2. element volitiv: faptuitorul urmi- reste producerea urmrii socialmente peticuloase. 1. element intelectiv: éptuitorul | preveie rezuitatl apt prezints importanté varsta, deavoltarea experienta de viaté a fiptuitorulut; . indirect (eventuala) 2. element volitiv: faptuitorul nu Uurmreste producerea urmarii social mente periculoase, dar o accept. iacfiuni, trebuie determinat care dintre acestea au dus la producerea | © osservati: 41. in cazul intentiel indirecte, faptuitorul prevede cel putin: o urmare pe care o doreste (prevazuta sau nu de legea penala) si 0 urmare prevazuta de legea penala, pe care nu o doreste, dar o accept 2. daci urmarea nedorit’, dar acceptati, este inevitabili, intentia nu este indirect, ci directa; . in doctrind se mai retin si alte clasificari ale intentiei pe lang’ cea legalé: a. simpla sau calificata (legea prevede un scop special); b. inifald (rezultatul faptei este prevazut de la inceputul activitatii infractionale) sau supravenit (cezultatul faptei este prevazut pe parcursul comiterii acesteia); c. spontanit (repentind) ~ cand rezolutia infractionald este Iuat’ intr-o stare de tulburare sau emofie gi aceasta este pusi in executare de indata saw intr-un timp scurt — sau premedilata (rezolutia infractionalé este pus in executare dup’ un interval mai indelungat de timp); d. determinatd ~ cnd faptuitorul are repre- zentarea unui anumit rezultat al faptei sale ~ sau alternativil ~ cind faptui- torul igi reprezint& mai multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea produce altemativ; |. in ipoteza comiterii faptei cu intentie premeditatd, nu este intotdeauna necesar ca faptuitorul si fi ficut gi actele de pregatire; ial infractiunilor comise cu tentiei cu care a fost legea nu prevede un tratament sanctionator sp intenfie indirect, insi determinarea modalitati comisi fepta poate prezenta relevanti in procesul de individualizare judiciaré a pedepsei ori a executirii pocepsel 5.22, Culpa fart. 16 alin, (4) NCP] 4. cu prevedere (usurinfd): fSptuitorul prevede rezultatal faptei sale, fd si ll urmareasca si far si-l accepte, considerénd fairs ftemei cd acesta nu se va putea produce; prezints importants varsta, dezvoltarea gi experienta de viata a fiptuitorului; [b. fara prevedere (gregeal): Faptuitorul nu prevede rezultatal aptei sale, dosi treba gi putea si-l prevad’; obligatia de prevedere se apreciaza in functie de un criteriu obiecti, prin raportare la un boss pater fenlas; prezint& importants varsta, Jdezvoltarea gi experienta de viet’ a fSptuitorul | 34 | Consinutul generic al infractiunii ‘Ailte modalitat ale culpei (> in agendo ~ este culpa ce se referé la 0 actiune; [> in omitendio ~ este culpa ce se refers la 0 omisiune; |» comund, cAnd rezultatul este urmarea activitatii culpabile atit a fSptui- torului, cat gi a persoanei vatamate (pietonl care traverseazi strada printr-n loc nepermis este accidentat grav de citre un conducator auto neglijent care circula cu viteza excesiva); Ly concurenti, cand rezultatul se datoreaz’ activititi culpabile a mai multor persoane, Y Constatarea absentei culpei de citre instanfa penal nu constituie un impediment la exercitarea actiuni civile in fata instantei civile in scopul reparirii prejudiciului produs prin fapta iicits faf8 de dispozitile art. 1365 NCC. © ozservatu: 1. culpa poate fi retinuta atdt in cazul infractiunilo: de pericol cit si al celor de rezultat; 2. nu se va putea refine comiterea faptei din culpa (cu prevedere), ci cu intentie indirectd, daca aprecierea faptuitorului c& fapta nu se va produce imu se bazeaza pe temeiuri obiective sau rezonabile, ci pe hazard; 3, in ipoteza in care nicio persoand nu putea si prevad’ rezultatul faptei, se va retine cazul fortuit; 4, dacé autorul (persoand nespecializata) nu a prevazut rezultatul faptei si nici ru putea fata de pregatizea sa, insi o alt& persoan8 (cu 0 specializare in omeniul in care se comite fapta) putea s& o prevada, nu se va refine nici culpa (fr prevedere), dar nici cazul fortuit; in doctrind se mai refine existenta culpei in agendo (prin actiune) sau in omitendo (prin inactiune); 5. in cazul culpei cu prevedere, faptuitorul prevede atét’ 0 urmare (liciti/licits) dorits, cat gi o urmare ilicita neurmarit& sau neacceptata, 6. potrivit art. 16 alin, (6) teza a Ila NCP, fapta (acjune sau inactiune) comisé din culpa este infractiune numai atunci cind in lege se prevede in mod expres aceasta. 2. intentia (directa sau indirecta)| in raport cu rezultatul previzut si jurmarit sau acceptat in urma co- ‘miterii actiunii sau inactiunii pre~ vazute de legea penal’; 52.3. Practerintentia fintentia depasiti — art. 16 alin. (5) NCPI in structura praeterintentiei va exista: b. culpa (cu sau far prevedere) —in raport cu rezultatul mai grav prods. @ OBSERVATII nu toate infractiunile progresive sunt comise cu praeterin- tentie ‘a Mobilul: clementul (Sentiment, interes) Jeare [a doterminat pe faptuitor si. comita infractiunea; ipsa oricdrui mobil poaté fi un’ indici al tari de iresponsabilitae; ¥ poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiuni, fie ca element al formei agravate a infrac- fiunii, fie ca circumstanta agravanta generalé; 4. Mobilul si scopul infractiunii b. Seopul: finalitatea urmérit prin comiterea faptei prevazute de legea penals; ¥ poate fi previzut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element al formei agravate a infractiunii [© osservari 1. in absenfa prevederii in norma de incriminate, mobilul si scopul infractiunii nu afecteaz’ existenfa infractiunii, putind fi avute in vedere insi la individualizarea pedepsei; 2, nu prezinta importanf daci scopul prevazut de legea penala si care a fost urmérit de faptuitor a fost atins sau nu. FISA nr. 4 FORMELE $1 FAZELE INFRACTIUNIL INTENTIONATE a |, PARTEA TEORETICA 1. Faza intern ¥ cuprinde ansamblul proceselor psihice ce conduc in final la adoptarea rezolutiei infractionale. © opservati 1. faza interna a infractiunii nu are relevanté penal; 2, fava interna a infractiunii cunoaste trei etape: apatitia ideii infractionale (inéractiunea este privit’ ca fiind posibil de a fi comisa), deliberarea (analiza avantajelor, riscurilor ori a costurilor comiterii infractiunii) gi luarea hoti- rarii (eventual creionarea unui plan de comitere a infractiunii). Aceasta faz fractiuni nu este incriminata —+| 2. actele de pregatire sunt actele materiale sau intelectual, licite sau ilicite, £8 ew intentie si care au ca scop facilitarea sivargiritinfractiuni. site numai © osservaTi: 1. actele preparatorii nu se incadreazi in situatiile ce intré in elemental ‘material al infractiunii; 2. in principiu, comiterea unei infractiuni nu implici intotdeauna efectuarea |__ de acte de pregatire; a 3. ca regull, nu au relevanta penald, exceptie facind situatille in care actele de pregatire sunt asimilate unei tentative pedepsibile ori constituie infractiuni consumate de sine statatoare; 4, in ipoteza in care actele de pregitire nu sunt efectuate de infractor, ci deo alta ppersoani, acestea pot avea natura unor acte de complicitate anterioard, in ‘misura in care au fost folositoare infractorului la comiterea faptei: cénd actele de pregitire sunt comise chiar de autorul infractiunii, acestea vor f absorbite in confinutulinfractiunii; 5. un act ce ar putea avea drept consecint’ directs gi imediati consumarea infractiunii comis cw intenfie va constitui o tentativd la infracfiune, iar nu | un act de pregatire 7/3. Tentativa 1. punerea in executare a intentiei de ¥ Conditii a sivargi infractiunea; [art. 32 alin. (1) NCP] 2, actul de executare si fie intrerupt| sau, desi a fost dus pana la capat, sa] nu fi produs ‘rezultatul socialmente| periculos. 1) opseRvaTIL 1. tentativa este o infractiune autonoms; 2. pentru a se refine existenta unei tentative in cazul intractiunit complexe, | este necesar si existe un inceput de executare a actiunii-mijloc. ¥ Nueste posibila —» | 1. infractiunile omisive proprii: tentativa la: [+ | 2. infractiunile de obicei sau de simpla repe- tare; |» | 3. infractiunile de executare prompts savargite prin viu grai; 38 | _Formele si fazele infractiunii intensionate |—+ | 4. infractiunile de consumare anticipat’ 8. infracfiunile din culpa sau praeterintentionate A Tentatins 1. imperfecta (intrerupta, neterminati): actul de executare mu este finalizat fie din voinfa autorului, fie din cauze exterioare. Wooservair: 1. este posibild ait la infractiunile de pericol, cit sila cele de rezltat; 2. le unele infraciuni de rezulat nu este posibilé tentativa perfect (de exempl act sexual cu tn minor): 5. permite dept cauza de nepedepsire numat desstarea, 4 2. perfect (terminati): actul de executare a fost finalizat, dar rezultatul prevazut de norma de incriminare nu s-a produs. @ osseRvaTut: 1. este posits numat la infractiunile de rezultat gi de pericol concret; 2. permite drept cauz8 de nepe- depsienumal impiedicarea producer rezultatulu. OBSERVATI: >| 2. neidonee (nepericuloass) (DossERvATH: 1. tentativa neidonee nu este 0 ‘eritabilé tentaiv’ la comiterea unetinfractun,actele de executare neaducind atingere obiectului juridic protejat de lege: 2. consumarea faptei nu se produce fie din pricina modului eronat (absurd) in care a fost conceputé executares, fie ca urmare a folostii unor rijloace absolut inapte a produce urmazea sa din cauza imposbilitiyi' materiale de a se ajunge Ia rezultatul dori, 1. tentativa nu se confunda cu fapta putativ’, ce implica actiunea fptuitorului cu credinta eronaté cé fapta pe care o comite este incriminata penal 2._atattentativa perfects, cit si cea imperfecta pot fi idonee sau neidonee ¥ Sanctionarea tentativei ¥ 1. donee (periculoasi) Condit: '2) sd existe intentie directa sau indirecté a féptui- torului de a sivirg o infractiune: by) intentia de a sivirs\o infractiune sf fi fost pus in executare; 6) actele de executare si fi fost ntrerupte sau, desi use pind la capat, s8 mu igi ff produs efectul din orice motive B. Tentativa ——>| ® opseRvarii 1. ete neces ca sivargire faptei Si fie conceputé in mod propriu (idoneu); 2. apretirea caracterului idoneu al tentative se realizeazA. prin raportare la poztia unui bons pater fonilias,plasat in rmomentul sivarsni actelor de execuiare gi beneficiind de cunostinele pe care le avea faptuitorul cu privre la ansamblul imprejrivilor de fapt. 1. se aplicd sistemul incrimindrii liitate (numai cand legea prevede expres aceasta) (att. 33 alin. (1) NCP] si cel al diversficrit pedepselor: pedeapsa prin- cipald pentru tentativa (indiferent de forma acesteia) este cuprinsi intre jumatatea minimului si jumétatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumaté, fara ca minimul si fie mai mic decat minimul general al pedepsei fart. 33 alin. (2) NCP}; ¥ 2. dacé pedeapsa previzuti de lege este’ detentiunea pe viati, se apli pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani (art. 33 alin. (2) NCPJ; ¥ 3. in cazul persoanel juridice, limitele speciale ale zilelor amenda prevazute de lege pentru infractiunea consumata {inclusiv cele majorate cu o treime potrivit 37 alin, (5) NCP] se reduc la jumatate. 40 | Formele si fazele infracjiunii intentionate Es © ossexvattt 1, limitele legale ale pedepselor complementare nu sunt reduse ca urmare a refiner tentaivel tot laindividuaizarea pedepeelor complementae se va tne seama de pedeapea aplical ca urmore a reducedilIimtelor de petra 2 yo.ee aplion peiespen pevhewR de lege pees intacione corm atunci-cind fapta cimane In faza tematve, dar se produce preeterin- tenfionatrerltatul mai grav previzut do loge art 36 alin. () NCP ¥ Cauze de nepedepsire a tentativei © OBSERVATIE: NU se refera Ia situatiile in care tentativa nu este incri- ‘minati, ci le cazurile in care autorul a comis o tentativa pedepsibilé, ins aceasta nu se pedepseste datorita interventiei unei cauze de nepedepsire a acesteia (desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului). _—» A. Desistarea: actul de executare s& fi fost intrerupt in mod voluntar de fSptuitor (fie printr-o omisiune, fie printr-o comisiune) inainte de descoperirea faptei yi urmarea socialmente periculoasa si nu se produc’, T) OBSERVATIE: 1. este aplicabila numai in ipoteza tentativei imperfecte; 2, intreruperea. actului de executare nu, trebuie si fie urmarea unei constrangeri (fizice sau morale) sau a unui obstecol de neinlaturat; 3. este necesar ca tofi coautorii si se fi desistat; dacd numai unul dintre | coautori s-a desistat, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire; 4. complicii sau instigatorii la infractiune nu vor Frofita de desistarea auto- rului, catuza de nepedepsire avand caracter perscnal; pentru a beneficia de cauza de impunitate, complicele sau instigatorul trebuie si impiedice consumarea infractiunii in conditiile art. 51 NCP: 5, daca actele indeplinite pana in momentul desistarii constituie o altd infrac- fiune, se aplic& pedeapsa numai pentru acea infractiune (acte de executare califcate), 6 este necesar ca desistarea sé fi intervenit inainte de descoperirea faptei (cuncasterea acesteia de citre victima sau de catre terti ori de citre auto- rit, chiar dacd f4ptuitorul nu este cunocut).. _—+ B. Impiedicarea produceriirezultatului se poate realiza prin 1 © opservatu: 1) impiedicarea voluntard gi eficienti de ‘cdtre autor a producerii ‘urmérii socialmente periculoase a faptei prevazute de norma de incriminare, dupa executarea in intregime a activitatii infracti- conale si tnainte de descoperirea fapti; ii) incunostinfarea voluntard a autoritatitor de cre autor, dupa exe- cutaren in intregime a activitait infractionale gi ineinte de descoperirea {fapte, astfelincit consumarea sd poatit fi impiedicata (este necesar ca ‘impiedicarea producerl rezultatului de citre autoritati si fie efcienta, impiedicarea producerii rezultatului nu se confunda cu inlaturarea rezul- tatului sau a consecintelor infractiunii, care se situeaza ulterior consumati infractiunii; fl poate interveni numai in cazul tentativei perfecte; este necesar ca toti coautorii s4 fi impiedicat producerea rezultatuhui; dact numai unul dintre coautori a impiedicat producerea rezultatului infrac- tional, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire; complicit sau instigatorii Ja infractiune nu vor profite de impiedicares producerii rezultatului realizat8 de autor, cauza de nepedepsire avand caracter personal; pentru a beneficia de cauza de impunitate, complicele sav instigatorul trebuie sa impiedice consumarea infractiunit in condigile ar. 51 NCP; daci actele indeplinite pana in momentul impiedicirii producerii rezul- tatului constituie o alté infractiune, se aplicé pedeapsa numai pentru acea infractiune (acte de exeetttare ealificate). —> C. Efectele desistarii si impiedicérii producerii rezultatului: 1. inlaturd rispunderea penala, iar nu caracterul penal al faptei; 2. daca actele indeplinite pana in momentul desistariifimpiedicaii producerii rezultatului constituie infractiune, se aplic& pe- deapsa pentru acea infractiune. 2 —+[i. Infractiunea fapt consumat | Formele si fazele infractiunii intensionate 1.1 functie de momentul consumarii infractiunii, poate fi: 1. de rezultat: in momentul producerii rezultatului prevazut de norma de incriminare; rc 2. de pericol abstract: in momentul realizérii actiunii sau inactiunii descrise de norma penala, din acel_moment producéndu-se gi starea de pericol pentru valoarea sociala ocrotita; 3. de pericol concret: in momentul in care starea de pericol s-a produs efectiv L © osservatt: din momentul consuméri infractiunil, toate actele comise in cadrul fazelor anterioare (actele de pregatire, tentativa) se subsumeazi infractiunii consumate care le absvarbe; dati consumat& infractiunea, nu mai poate reveni intr-una din fazele anterioare, indiferent de atitudinea faiptuitorului; in fanctie de momentul consumarii infractiunii se determina: legea apli- cabila, termenul de prescriptie a réspunderii penale etc; de reguli, momentul consumérii coincide cu momentul epuizarii, cu cexceptia infractiunilor cu durata de consumare, Y Epuizarea infractiunii: este momentul final al consumérii infractiunii, cand, din cauza continuarii activitatii infractionale ori augmentdrii rezul- tatului, se produc ultimele urmari ale infractiunil onsexvart: 1. in cazul infractiunilor cu duraté de consumare (infractiunile continue, continuate, de obicei, de simpla repetare sau progresive), se face distinctie intre momentul consumari, respectiv cel al epuizarii, care insi face parte tot din stadiul infractiunii fapt consumat; In raport de momentul epuizarii | se va determina aplicarea legii penale in timp, a legit de amnistie/gratiere etc. (in cazul infractiunii continue, continuate, de obicei, de simpls repetare); 2. in cazul infractiunii progresive, legea aplicabild este cea de la momentul comiterii activitatii infractionale (momentul consumérii infractiunii), iar nu cea de la momentul producerii rezultatului (epuizarii infractiunii) | AA Il, PARTEA PRACTICA AA Spre deosebire de tentativa, actele preparatorii, desi se inscriu gi ele in pe- rioada extern’ a activitatii infractionale, se caracterizeazi prin desfaigu- rarea unor actiuni de pregitire a executarii propriu-zise a activititi infractionale, pregitire materialé (cum este cazul procurarii unor mijloace ce urmeazi a fi folosite la savarsirea infractiunii) sau, dupa caz, morals Specific acestei faze este faptul ci nu se executi actiuni ce contureaz elomentul material al laturii obiective, ci doar activitati menite si prega- teasch executarea. In nofiunea de ,,tentativa” nu pot fi cuprinse numai actiunile previzute de verbum regens, cci aceasta ar restringe prea mult sfera actelor de executare, ci gi acele actiuni anterioare sau: concomitente cu actiunea tipicé elementului material, legate nemijlocit de aceasta gi care sunt angajate in mod neechivoc in sensul savarsirii faptei (C.A. Bucuresti, s.allla pen., dec. nr. 1388/2002) AT sentut inita ltenttve este marcat de incepta unui act de exe cutare. Actele de executare sunt acole acte care au aptitudinea sau capa- citatea, prin ele insele sau raportate la imprejuririle in care au fost efectuate, de a ,trida” sau a da in vileag rezolutia infractionala in vedlerea Formele si fazele infracfiunii intenjionate careia au fost comise. Constituie un asemenea act de executare - al infractiunii de furt califcat - fapta inculpatului care, intr seard, a patruns prin efractia incuietorilor intr-o baracd a unui gantier de construct, find surprins de muncitori in timp ce, folosindu-se de o lanternd, cduta printre hharti, Aceasta fapti este un act de executare care videste scopul in vederea ciruia fusese facut sau, cu alte cuvinte, care las si se vad limpede legatura cu infractiunea de furt pe care inculpatul se hotirase s8 comits (C.A. Bucuresti, s. a I-a pen, dec. pen. nr. 44/1997) AAA preniru a beneticia de efectele desstri, este necesar fie indeplinite dou conditii, $i anume: pe de o parte, atitudinea inculpatului sé fie suficienté prin ea insisi, far& concursul unor cauze exterioare, pentru a zidamict consumarea infractiunii, iar, pe de altA parte, inculpatul si fie convins ci esistarea sa constituie unicul factor care impedicd desivargirea execu- tacii, Aceste conditii nu sunt indeplinite in cazul in care, pe de o parte, inculpatul a parasit incinta magaziei apartinanc partii vatémate fard a lua bunurile, pentru motivul c& a fost vazut de un martor, gi pe de alti parte, chiar dacd a renunfat in cele din urma la bunurile sustrase gi partea vats- ‘mati nu a fost prejudiciat’ prin luarea acestora, ipsa unei pagube na se datoreazé vointei inculpatului, ci imprejurdrilor c& acesta nu a gasit in ‘magazia in care a intrat bani sau alte bunuri usor valorificabile si c& a fost vizut de citre martora mengionati (C.A. Cluj, s. pen. de. nr. 55/2007) AA iin carut in care, tn timpul durate! une! infractiuni continue, se adopts mai uilte legi penale, fapta se incadreaz’ potrivit legii in vigoare la data cind activitatea infractionala s-a incheiat, iar nu potrivit legit sub imperiul careia a inceput si a durat o perioada de tmp (LC.CJ, s. pen. dec. nr. 2570/2005). FISA nr. 5 PLURALITATEA DE INFRACTORI j 1. PARTEA TEORETICA Ss 1, FORMELE PLURALITATI DE INFRACTORI Y Conditii (A. pluralitate naturalé (necesard): cand, prin natura sa, o| jinfractiune presupune comiterea sa de citre doux sau mai multe persoane; - fiecare participant are calitatea de autor; - nu este necesar ca toti autorii si actioneze cu vinovafia ceruté de norma de incriminare sau si réspunda penal; | B, pluralitate constituita (legal): asocierea mai multor per-| soane (ce putin trei) in vederea savarsirii unor infractiuni; = este necesar ca gruparea sé aiba structura ierarhica gi 0 con- lucere care asigurd coordonarea activitatii grupului; - toate persoanele vor rispunde in calitate de autori: - va exista indiferent dacd s-au comis sau nu faptele in ve- derea cirora a fost constituitd; daca acestea au fost comise, se va retine existenta concursulti; C. pluralitaten ocazionali — participatia penala. ile participatiei pena 1. sivargirea faptei previzute de legea penal de citre mai multe persoane (coautori, instigatori sau complici); 46 | Pluralitatea de infractori |» 2. intre participanti si existe o legatur’ subiectiva; 1 3. continutul infractiunii s8 nu presupuna comiterea faptei de mai multe persoane; ‘+ 4, fapta si constituie infractiune (consumati sau tentativa), fiind necesat ca cel putin unul dintre participanti sé fi comis fapta cu vinovatie. © opservatu: 1. este posibili participatia penalé la pluralitate constituitd; 2. plngerea prealabila formulatd fafa de unul dintre participanti este consi- deratd a fi formulata si fata de ceilalti participant = 2, PARTICIPATIA PENALA Principalele forme ale part tiei penale Participatie: 1. proprie: tofi participantii actioneaz’ cu aceeasi formi de vinovatie; 2. improprie: uni participanti actioneaza cu intentie, jar alti din culp& sau fri vinovatie. Participate: —<—— 1. principal ato, coawtori fa? ‘2. secundari: instigatori, complici. © opservaTn: 1. participatia improprie poate fi retinuté la toate formele de partcipatie (coautorat,instigare, complicitate); 2. formele secundare ale participatiei penale sunt absorbite in cele principale. (instigarea absoarbe actele de complicitate la aceeasi fapt&; autoratul absoarbe actele de instigare/complicitate la aceeasi fapt); Fs 0 Se 3. data gi locul sAvargiriiinfractiunii se analizeaza prin raportare la momentul gi locul sAvargirii faptei de autor, neprezentand important’ data/locul cand/unde au fost efectuate actele de instigare sau complicitate B. Autorul ¥ persoana (fizic’ sau juridict) care stedrgeste in mod nemijloct 0 actiune sau inactiune concret’ prevazuta de norma de incriminare (autor material); ¥ autorul nu este participant la comiterea infractiunii, adici nu savargeste fapta prevazuti de legea penald in mod mijfoct. CD GBSERVATIE ta perticipata propre auroral avicgeqefapta mama ca Guenia Cicc inde sea cu prsternteflgiac Spobera pci pail penale improprii autorul svargeste fapta din culpa ori fara vinovati C. Coautorii ¥ persoanele care situirsesc neinijlocit aceeagi fapti prevazuté de legea penala; ¥ coautorii particip§, ocazional, in baza unei legaturi subiective anterioare sau concomitente executarii activititit infractionale, la savargirea aceleiasi fapte tipice; ¥ fiecare coautor va réspunde pentru rezultatul final al actelor conjugate, chiar daci, privite individual, acestea nu erau de natura a-l produce; rnu este necesar ca toti cuautorii si fie prezenti la locul sivarsirii infractiunii; ¥ in cazul infractiunilor complexe, coautorii pot comite acte de executare diferite corespunzator actiunilor ce constituie elementul material al faptei penale; + Ia infractiunile continue, actele de coautorat pot interveni pe tot parcursul desfagurSrii actvit8tilinfractionale, pind la momentul epuizarii acesteia; ¥ fn cazul infracfiunilor continuate, nu este necesar ca toate actele de ‘executare si fie comise in coautorat, participarea penala putind exista gi numai pentru o parte din actele de executare; 48 L © OBSERVATIE: nu este posibil coautoratul la infrectiunile omisive propri, © onservarte «. ariiied insiguortal ete otokiseuna anlesinS optic texoknl 2, dac& activitatea instigatorului este ulterioara adoptarii rezolutiei infrac- fionale, fapta nu reprezinta instigare, ci complicitate morala; |_ Pluralitatea de infractori V in ipoteza infraetiunilor pentru care legea prevede ci autorul trebuie si aiba 0 anumiti calitate (subiect activ nemijlocit califical), este necesar ca tofi coautori alba aceast’calitate; Y in situatia faptelor in al céror confinut constitutiv intr un mobil seu scop special, este necesar ca tofi coautorii si actioneze avand acelasi mobil, respectiv in realizarea aceluiagi scop. Ja infractiunile de obicei, la cele cu autor exclusiv sau in cazul pluralitatii naturale sau constituite D. Instigatorul ¥ presupune determinarea cu intentie a unei petsoane la sivérgirea unei fapte prevazute de legea penali (art. 47 NCP); ¥ instigarea trebuie s8 fie urmaté de efectuarea de citre cel instigat a cel putin unei tentative; se va refine existenta instigarii gi in situafia in care autorul beneficiazs de cauza de nepedepsire a desistirii ori a impie- dicdrii producerii urmérii socialmente periculoase; ¥ noul Cod penal a renunfat la incriminarea instigirii neurmata de exe- cutare sau urmati de realizarea unei tentative nepedepsibile. Astfel, daci autorul nu realizeazi niciun act de executare a faptei tipice sau daci tentativa sivargité nu este pedepsiti de legea penal, instigatorul nu va réspunde penal; daca ins autorul nu rispunde penal pentru fapta ramasé in forma tentata ca urmate @ desistirii sau impiedictrii pro ducerii rezultatului, instigatorul va rispunde pentru tentativ’, cu exceptia cazului in care beneficiaza el insusi de cauza de nepedepsire a impiedichrii comiteri faptei. infractionale de cdtre cel instigat; sal este posibilé stat instigarea la complicitate, cat gi complicitatea Ta instigare; 4. coinstigaren presupune cooperarea (simultand sau succesiva) a mai multor persoane la instigare; 5. in cazul instigirii succesive, este necesar ca cel instigat si fi luat rezolutia infractionala dupa activitatea de determinare a tuturor coinstigatorilor, | intrucat, dacd rezolutia infractionala a fost insugit’ dupa actiunea primului | instigator, cella vor aveacaitatea de complici mora; | 6 daca mai multe persoane actioneaza independent unele de altele pentru a determina sivargirea unei infractiuni, nu se va retine existenta coinstigatii, | cla unui concurs de insigav 7. instigatorul nu va fi Juat in calcul pentru refinerea circumstantei agravate generale prevézute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii faptei de trei sau mai ‘multe persoane impreund; 8. instigarea este posibilé att la infractiunile comise din culpa (cind se va refine participatia improprie), cit gi la infractiunile s8vargite cu intentie sau praeterintentie; 9, instigatorul trebuie si actioneze cu intentie direct sau indirect, iar nu din culpa; | 10.daca instigatorul participa aléturi de autor la savarsirea infracfiunii, insti- garea este absorbita in autorat sau coautorat; i ke soa ae | o anumité calitate (subiect activ nemijlocit calificat), nu este necesar ca instigatorul ceasti calitate E.Complicele + persoana care, cu intenfie (directs sau indirect8), fulesneste sau ajutt in orice mod (material, moral) la sAvarsirea unei fapte prevazute de legea ppenala ori care promite, inainte sau in timpul svarsirii faptei, cua primi, dobindi sau transforma bunurile provenite din aceasta ori of va inlesni volorifcarea lor sau cit va da qjutor RSptuitorului pentru a ingreuna ori _zAdarnici urmarirea penalé, judecata sau executarea pedepsei, chiar daci ‘dupa sdvargirea faptei promisiunea nu este indeplinitd; inlesnirea comiterii faptei constituie o complicitate anterioara (de exemplu, procurarea de bani sau de arme pentru a asigura succesul activitatii infractionale, predarea de citre un angajat al unei banci de documente 50 | Pluralitatea de infractori cu privite la locurile unde sunt instalate camere de supraveghere), iar ajutorul dat la comiterea faptei © complicitate concomitent (de exemplu, asigurarea supravegherii zonei pentru a informa hoful aflat in locuint pentru a-fura dac& se intorc acasi proprietarii ori dacd exist vreun echipaj de politie in zona); ¥ inlesnirea sau ajutorul acordat sau promisiunea c& va primi, dobandi sau transforma bunurile provenite din aceasta ori ci va inlesni valo- rificarea lor sau c& va da ajutor faptuitoralui pentru a ingreuna ori zidamnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei trebuind sii fie anterioare sau concomitente sivarsiri faptei; ¥ activitatea complicelui (licit8 sau ilicit#) trebuie si serveasca efectiv autorului [ ‘Complicitatea ‘Tainuirea ‘Favorizarea faptuitorului ~ poate consta in promi | - consta in dobandirea unui | = injelegerea de a- ajuta siunea de tSinuire a| bun provenit din infrac-| pe fAptuitor are loc bunurilor provenite din | fiune ori in transformarea | dupi savarsirea faptei. sivargirea faptei preva- | sau inlesnirea valorificatii zute de legea penalé| bunului, dup’ sivarsirea realizati inainte sau in | unei fapte previzute ce timpul sivargirii faptei. | legea penalé, fird si fi existat 0 promisiune ante- rioard autoruluis = cand, dupa comiterea unui prim act de tainuire, faptuitoral promite & va asigura valorificarea in con- tinuare gi a altor bunuti sustrase, se va retine comi- terea in concurs real a in- fractiunii de tainuire cu complicitatea la infractiu- nea de furt, chiar daci pro- misiunea anticipata de tii- nuire a bunurilor nu a fost Indeplinita @osservart: 4. tentativa la complicitate nu este prevazuti de legea penal; 2. complicele actioneaza cu intentie (direct& sau indirecta) ori cu praeterin- tentie; in ipoteza infractiunilor pentru care legea prevede c& autorul trebuie si aibi o anumiti calitate (subiect activ nemijiocit calificat), mu este necesar casi complicele s& aiba aceasta calitate: 4. numai complicele concomitent va fi Iuat in calcul pentru refinerea circumstanfei agravate generale prevazute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane impreund 5, activitates-céimplicelui poate consta din actiuni sau inactiuni licite sau licite (prevazuté eventual de legea penala); 6, se va refine complicitatea indiferent dack subiectul activ nemijlocit comite fapta in forma tentat, consumata sau epuizat 7. atunci cand persoana care a realizat actele de ajutorare participa nemijlocit 14 comiterea infractiunii, nu se va refine complicitatea concomitent’, persoanele care au comis faptele de constituire a unui grup infractional organizat daci denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost desco- pert gi si se fi inceput s4varsirea vreuneia dintre infractiunile care intr in >" _5. CIRCUMSTANTE REALE $I PERSONALE, | A. Circumstante personale (privitoare la faptuitor sau de individua- lizare) ~ art. 50 alin. (1) NCP: Yociftomstantele privitoare Ja persoana f@ptuitorului constau in aspecte privind latura subiectivé, mobilul, scopul, cauzele de neimputabilitate, cu exceptia cazului fortuit ete ¥ circumstanfele de individualizare se referé la o anumita calitate speciala a faptuitorului, anteceden:e penale, comportamentul anterior in societate etc; Y nu se risfrng, de regulé, asupra celorlalti participant; ¥ unele circumstante personale pot preduce efecte asupra celorlalti patticipanti in mésura in care le-au cunoscut ori previzut (devenind astfel reale). L_y B. Circumstante reale (privitoare la fapta) - art. 50 alin. (2) NCP: ¥ constau in aspecte legate de modalitatea de comitere a faptei, loc, timp. persoana victimei ete: ¥ circumstantele agravante reale produc efecte asupra tuturor participantilor, in masura in care acestia le-au cunoscut ori prevazut; ¥ circimstantele atenuante reale produc efecte asupra tuturor participantilor, chiar daca nu au fost prevazute sau cunoscute. ©® osservatu: 1. cénd autora! sivargeste o fapts mai gravi decit. cea la care a fost instigat/ajutat, instigatorul/complicele va rispunde doar pentru fapta Es: pent care a efectuat actele de complicitate, cu exceptia situatie! in care a previzut gi acceptat posibilitatea sivarsirii de citre autor a faptei mai grave; 2, daci autorul sivargeste o fapté mai putin grav decat cea la care a fost instigat/ajutat, instigatorul/complicele va raspunde pentru fapta efectiv sivargtts 43, fn situatia in care autorul comite 0 alt fapta decét cea la care a fost instigat/ajutat, nu va exista participatie, iar participantii nu vor réspunde all AA lI, PARTEA PRACTICA a BB ses contort rama in parclpanl acionecatmpreun pin dest surarea unor activitati materiale concordante, cdnd ei contribuie nemijlocit la sivarsirea faptei, iar actiunile lor se aflé intr-o unitate indivizibil. Simpla prezenta fizic& a unei persoane, alfturi de inculpat, la locul si in ‘momentul sivarsiri, de cAtre acesta din urma, a unui omor, nu constituie 1s. pen., dec, nr, 2819/1982). coautorat (T's DB ta sina tvs inten de omer, imprjurares ck ovitrite mor. tale au fost aplicate numai de unul din inculpati nu duce la concluzia inexistenfei coautoratului, atta timp cat, in conditiile in care a fost conceputi executarea infractiunii, din punct de vedere obiectiv, activitatea celvilalt inculpat, care a pus victima in imposibilitate de a se apira, s-a nvederat indispensabila comiterii omorului, iar, sub aspect subiectiv, acest inculpat a prevazut rezultatul produs, moartea victimei, si a actionat nemijjocit pentru realizarea lui (TS, s. pen., dec. nr. 71/1979) ED paptaunei persoane de a indemna o alt persoand ca aceasta, la rindul ei, si determine 0 a treia persoana si comita 0 fapti previzuta de legea penal nu constituie instigare la infractiunea respectiv’, dacé cea dea 56_|_ Pluralitatea de infractori doua persoané nu a dat curs indemnului ce i s-a facut si, astfel, instigarea ‘nu a ajuns Ja autorul care urma s& comiti infactiunea. fn cazul in care indemnul de a comite infractiunea ar fi ajuns la cel vizat ca autor, prima persoand ar fi fost instigator mediat (indirect), iar cea de-a doua instigator imediat (direct) si deci faté de ambele s-ar fi putut aplica dispozitiile legale referitoare la instigarea urmata de executare seu neurmati de executare, dupa caz (TS, s. pen, dec. nr. 126/1971). AAA pasicipatia su forma complicit se poste eliza, din punct de vedere subiectiv, si cu intenfie indirecté. Asa find, existé complicitate nu numai atunci cand rezultatul actiunii autorului este prevazut ca fiind cert, ci si atunci cand acesta este previzut ca fiind eventual. De asemenea, pentru existenta complicitai, nu este necesar ca cel care ajutd sau inlesneste comiterea faptei si doreascé si coopereze la sivargirea acesteia, fiind suficient si accepte c& prin activitatea sa contribuie la comiterea infrac- tiunii (C.A. Bucuresti, sa U-a pen, dec. nr. 969/1997) AID compuctatea materials sau morals se cractrzen prin aceos ck fe tele sale poarté asupra psihicului fSptuitorulu:, prin intairea sau intre- finerea intenfiei autorului de a savarsi fapta prevazuté de legea penal. in cauz8, inculpatul, desi nu a sivargit acte materiale de agresiune asupra vvictimei, a fost totugi de acord si insofeascé pe autorul infractiunii de ‘omor, s-a inarmat cu un par gi impreund cu acesta a pitruns in curtea victimei, in timp ce autorul omorulul a fnceput si 0 lovease’ in cap pe victima. Prin urmare, activitatea inculpatului intruneste elementele constitutive ale complicitétii morale, reprezentind o incurajare a autorului direct al infractiunii de omor, care, altfel, far8 acest ajutor moral, nu ar fi indrcnit s8 intze in curtea vietimei gi s& reugeesca s-o omoare pe aceasta (CSJ. s. pen., dec. nr. 5478/2001), FISA nr. 6 UNITATEA DE INFRACTIUNE, él 1. PARTEA TEORETICA A. Unitatea naturala de infractiune —> 1. Infractiunea simpla ¥ consti intro singura activitate infractionala comisé cu orice forma de vinovatie care produce un singur rezultat; ¥ se va refine existenta unel infractiuni simple atat in ipoteza in care faptuitorul comite mai multe dintre variantele alternative ale unei infractiuni, cat si atunci cdnd in urma comiterii unei fapte sunt produse mai multe rezultate prevazute altémnativ de legea penala —> 2, Unitatea naturald colectiva a. unitatea de rezolutie infractionals ».existenta unui proces executional unic; c. actele de executare si fie de aceeasi natura, chiar dacé nu sunt identice: ‘4. actele si fie realizate de aceeasi persoan’ si si urmareasci aceeasi finalitate; e. actele sf intruneasca elementele constitutive ale aceleiagiinfractiuni; f. actele si fie indreptate impotriva aceluiasi subiect pas. —> 3.Infractiunea continua Y Conditii ——> a. unitatea de rezolutie infractionala, [> b.unitatea de subiect activ; EE! 0 581 Unitatea de infractiune |_ c. prelungirea in timp a elementului material al infractiuni L_ d. pastrarea unitatii elementului material pani la epuizarea faptei. ¥ Forme a. permanentd: presupune un element material care mu este susceptibil de a fi intrerupt fara afectarea uunitiii naturale a infractiunti; b. succesivd: presupune un element material care prin natura sa este susceptibil de intreruperi ce nu afec- teaza ins’ unitatea naturald a infractiunii, @ osservarn: 1. infractiunea continué se consumé la momentul la care fapta intruneste condifiile de tipicitate prevazute de norma de incriminare gi se epuizeazd la ‘momentul incetiii activitilinfractionale; 2. daca infractiunea continua s-a.consumat in timpul minorititii fiptuitorului, dar s-a epuizat dup majorat, intregii unititi naturale i se va aplica regimul infractiunii savargite de un major; 3. infractiunea continua poate fi sivarsité in forma continuati; 4, legea nu prevede vreun regim special de sanctionare a infractiuni continue; 5. legea aplicabilé infractiunis ‘continue este cea de la momentul epuizarii acesteia; 6 spre deosebire de infracfivmen continuati, in cazul infractiumit continue succesive rezolutia infractionala poate fi nedeterminata, iar prelungirea in timp a activitatii infractionale este datorata naturii actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al infractiunii, si nu vointei faptuitorului; 7. infractiunea continud poate fi savargiti atat prin omisiune, cft si prin comisiune; 8. infractiunea continu’ poate fi atat o infractiune de rezultat, cit gi o infrac- tiune de pericol; 9, participatia la infractiunea continua este posibilé in toate formele (coautorat, instigare, complicitate). —> 4, Infractiunea deviata ¥ Modalit a. aberatio ictus: activitatea infractionala indrep- até impotriva unei persoane sau bun este deviata cétre un alt subiect sau obiect din defectuoase a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment neprevazut, avand drept repercusiune un alt rezultat dect acela urmarit, dar de aceeagi natura cu acesta; . error it rem sau error in personan: fSptuitorul, din eroare, isi indreapta actele de executare (prevazute de norma de incriminare) asupra alter persoane ori asupra altui obiect decat acela impotriva cdruia credea c& actioneaz’. cauza realizarii @ osservatu: 1 eroarea intervine in momentul desfégurérii actiuni infractionale in caz de aberati ictus, respectiv inainte de inceperea executirii, in caz de error in rem ssau error in persona; ceroarea nu inlturd caracterul penal al faptel; se va rejine 0 unic& infractiune intentionaté fata de persoana sau obiectul efectiv lezat. B. Unitatea legala de infractiune —> 1. Infractiunea continuati Conditii —> a. unitatea de subiect activ (toate actiunile/inactiunile sunt sivarsite de aceleasi persoane) si pasiv: [> b. fiecare fapti si intruneasci continutul aceleiasi infractiuni (indiferent daca sunt comise in varianta de bazi sau imbraci o variant’ agravata si indiferent 60 | Unitatea de infractiune ddacit sunt comise in forma consumaté sau au rimas in forma tentata); |» ¢.unitatea de rezolutie infractionala (intentie directa sau indirect); Ld, activitatea infractionalé si fie sivargité la diferite intervale de timp. a. sanctionarea infractiumii continuate se realizeazi intr-o unicd etapa; D. infractiunea continuati savargiti de o persoana fizic& se va sanctione cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate adauga un spor de pana la 3.ani, in cazul in care pedeapsa prevazuti de lege este inchisoarea, sav de pan’ la o treime din ‘maximul special al amenzii; ‘c. infractiunea continuati sivarsiti de 0 persoand juridick se va sancfiona cu pedeapsa amenzii prevazutd de lege pentru infractiunea sivargit, la care se poate adéuga un spor de pand la o treime din acest maxim, Sanetionare: [© oosenvare 1. daca o persoand particip& numai la un singur act de executare, se va retine participatia la sAvarsirea infractiunii continuete numai daci aceasta participant, sivargese infractiunea in cunoscut ori @ previzut cS ceil forma continuaté; 2. nu pot fi comise in forms continuata: infractiunile comise din culpi ori praeterintenfionate sau infractiunile cu rezultat ireversibil ori cele de obicei; 3, se consuma in momentul sivargiri celei de-a dova infractiuni care face parte din unitatea legals gi se epuizeaza la momentul sivarsiriiultimei fapte; 4. legea aplicabilé infractiunii continuate este cea de la momentul epuizarii acesteia; dac& infractiunea continuaté s-a consamat in timpul minorititii ffptuitorului, dar s-2 epuizat dup’ majorat, infracorul va rAspunde ca major, ‘ns la individualizarea pedepsei se va avea in vedere aspectl cS unele acte au fost comise in minora; 8. daci, dupa condamnarea definitiva pentru 0 infractiune continuat’, sunt descoperite si alte actiuni sau inactiuni care intr’ fn confinutul acestei infractiunl, instanja va desfiinta hotarérea anterioaré si, findnd seama de Iintreaga activitate infractionalé, va reindividualiza pedeapsa, care mu poate fi mai ugoard decit cea pronuntata anterior; 6. condifia unitifii subiectului pasio se considera indeplinita gi atunci cand: a) bunurile ce constituie obiectul infractiunii se afla in coproprietatea mai amuttor persoane; 'b) infractiunea a adus atingere «ior subiecti pasivi secundari dlfeiti, dar subiectul pasio principal este umic (art. 238 LPANCP). —> 2, Infractiunea complex ¥ infractiunea in al carei confinut se regiseste, ca element constitutiv (forma de baz) sau ca circumstant’ agravanta (forma agravant), 0 actiune sau inactiune ce constituie ea insdsi o fapté prevazuta de Jegea penala fart. 35 alin, (2) NCPJ, Y forme: a. forma de baci: se realizeazi fie prin rewniren a dou’ sau mai multe fapte previzute de legea penal’, fie prin absorbtia unor elemente suplimentare care duc la 0 noua incadrare juridica; b. forma agravaté: presupune crearea unei forme agravate a unei infracfiuni (infractiunea absorbant8) prin absorbtia unei fapte penale distincte; © cerinf& esenjialé a infractiunii complexe prin absorbtie 0 reprezinti caracterul necesar al absorbfici — fapta absorbanth s& nu poatt fi comisd in nicio alté ipoteza fir sivargirea infractiunti absorbite; este necesar ca infractiunea absorbant si aibé un maxim special al pedepsei mai mare decat maximul special al pedepsei previzute de lege pentru sanctionarea infractiunii absorbite. 62 | Unitatea de infractiune Se © osservatt: 1. lezarea obiectului juridic al infractiunii complexe se poate face prin actiuni distincte sau printr-o unica actiune; 2. infractiunea complex poate fi comisa cu orice forma de vinovatie; 3. legea nu prevede un regim special de sanctionare, pedeapsa aplicabil& fiind cea previzuti de norma penal; art. 36 alin. (3) NCP prevede ca: infracti- ‘unea complexd savarsit& cu intentie depisitd, dacd s-a produs numai rezul- tatul mai grav al actiunii secundare, se savctioneaeil cu pedeapsa previtzuld de lege pentru infractiunea complex consumatit; 4. daci cel condamnat definitiv pentru 0 infractiane complexa este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care :ntri in confinutul aceleiagi infractiuni, se poate proceda la recalcularea pedepsei aplicate, tinandu-se seama de infractiunea sivarsité in intregul el; pedeapsa aplicaté in urma recalcularii nu poate fi mai ugoara decat cea pronuntats anterior (art: 37 NCP); 5, complexitatea natural nu reprezinti o forma a unitatiilegale, ci presupune absorbtia fireasci ce opereazi in cazul infractiunilor mai putin grave in continutul uneia mai grave de aceeagi naturi (vatimarea corporal in infractiunea de omor); 6. infractiunea complex poate fi sivargiti de © singur’ persoand sau in participatie (coautorat, instigare, complicitate); 0 particularitate prezint’ participatia penala in cazul infractiunilor complexe praeterintentionate, ind este necesar ca pozitia subiectivé a instigatorului si a complicelui s& fie aceeasi cu cea a autorului pentru ca acestia sf raspunda pentru rezultatul ‘mai grav produs prin infractiune; 7. in principiu, tentativa este posibila si incriminati la infractiunile complexe; 8, infracfiunea complex’ se consuma in momentul producerit rezultatului actiunii principale; 9, infractiunile complexe pot fi comise in form’ continua’. mG > 3. Infractiunea progresiva a ¥ presupune agravarea urmérii imediate (fie prin agravarea rezulta- tului initial, fie prin producerea de not urmari) f@rd 0 noua inter- ventie din partea autorului @ oservatu: 1. poate fi comisi cu orice formé de vinovtie: 2. incadrarea juridicd a faptei se face in functie de Fezultatul mai grav; 43, legea nu prevede vreun regim special de sanctionare a infractiunii pro- gresive: jegea aplicabilé infractiunii progresive este cea de la momentul realizarii activitatiiinfractionale. —> 4 Infractiunea de obicei ¥ presupiine sivarsirea de citre 0 persoané, in realizarea aceleiasi rezolufii infractionale, de actiuni sau inactiuni care insi nu au televanté penal pané in momentul repetérii lor de un numar suficient de ori incét si indice obignuinta. D osseavarit 1, infractiunea se consuma in momentul in care se realizeaz4 un numér sufi- cient de acte de executare care s& indice obiceiul si se epuizeazi la data ultimului act de executare; 2. legea nu prevede vreun rogim special de sanctionare a infractiunii de obicei, pedeapsa fiind cea previzuta de norma de incriminare; legea aplicabila infractiunii de obicei este cea de la momentul epuizarii; |. in cazul infractiunii de obicei existé o unitate de subiect activ $i pasiv; tentativa nu este posibilé la infractiunea de abicei; 3. 4 5, infractiunea de obicei se comite numai cu intentie; 6. 2. . infractiunea de obicei nu poate fi sivargité in forma continuati, 64 |_Unitatea de infracsiune —> 5. Infractiunea de simpla repetare ¥ forma similar’ infractiunii de obicei, cu distinctia cf, in cazul infenctunii de simp repetare,legiuitoral prevede explicit cate acte de ‘executare trebuie comise pentru ca fapta si aiba relevanta penal © osservatu: 1. infraciunea se consumé in momentul in cae se reaizeazd numirul de acte previzat de lege, pentru ca fapta sf abi caracter penal s se epuizeaz3 la Sata ultimului act de executare; 2. legea nu prevede vreun regim special de sancfionare a infracfunit de | simpli repetare; 3. legea aplicabilé infracfiunit de simpla repetere este cea de la momentul epuizarii AA Il, PARTEA PRACTICA DB punases unoe dicot ceptate ox mai multe persoane alate npreun urmate de primirea unor foloase de Ia acestea in acelagi timp si loc nu atribuie faptei semnificatia unei infracfiuni continuate de trafic de influenti, caracterizaté prin sdvargirea repetatk a unor acfiuni care precinta, fiecare in parte, confinutul aceleiasi infrac(iuni, ci constituie © nitate naturald de infractiune; aceast’ unitate nu este incompatibilé cu fexistenta unei pluralitati de acte materiale, cu conditia ca acestea, consi- erate in ansamblul lor, prin legétura fireasca dintre ele, si alc&tuiascd o singur4 acfiune in vederea aceluias\ rezultat (LC.CJ, Completul de 9 judecatori, dec. nr. 604/2003). DB exert infnctini continue neste condiinsts de omogenitten fapticé a actiunilor componente, Pentru aceasta este ins necesar ca pe de o parte, deosebirile de orin material dine diverse acfiuni sé nu afecteze Es omogenitatea juridica a acestora gi, pe de alt’ par irk compte ol unite de rear Aue url eran ced prezinth elementele aceleiagi infraciunl ip (in cazul de fat cig tise ntact eda a abe ate alone wage realizdl lor materiale; unee din ele se pot cornite nto aru Wind Thai, ar als aan ails Salt aodalioe, Acanenes deowdily tace el modified rezolufia initial nu exclud subordonarea acfiuniorplurale unel Tan intaclande- de Sd daha condienake fm enews concurs de il (CA, Constants, pon. de. 1/1907) ae ee este infractiunii unice, continuate, nu este necesari o rezolu- Hane inacionalé care af ab in vedere fn mad concep In detali ipl ee wml svc fn nt 6a othe generic x oblective care in othe urmath ao consedntt imediata ~ de mai multe fapte comise la intervale d rvale de timp dif Brasov, s. pen,, dec. nr. 211/R/1996). Prost | FISA nr. 7 CONCURSUL DE INFRACTIUNI d |. PARTEA TEORETICA ¥ presupune existenta a doud sau mai multe infractiuni, susceptibile de 2 6 supuse judeciti, sivargite de aceeasi persoand fizic& sau juridica prin actiuni/inacfiuni distincte ori prin aceeasi actiune/inactiune, mai inainte de ase fi pronunfat 0 condamnare definitivd pentru vreuna dintre acestea = 1. CONDITH: fie comise doua sau mai multe infractiuni ¥ infractiunile pot fi comise: in forma consuinaté ori rimase| in faza tentata, cu orice forms de vinovatie, pe teritoriul Romaniei ori in strdinatate, prin actiunifinactiuni diferite ori printr-o actiunefinactiune unici, impotriva aceluiagi suibiect pasiv ori fat de mai multi subiecti pasivi. 2. infractiunile si fie sivargite de aceeagi persoand ¥ nu are relevanfé calitatea in care au fost comise (autor, instigator, complice) si nici aspectul ci unele fapte au fost comise in timpul minoritatii (14-18 ani). 3. infractiunile s fie savargite pana la intervenirea unei| hotarari definitive pentru vreuna dintre ele ¥ infractiunile cu duraté de consumare se considera a fi comise 1a momentul epuizirii, cu exceptia infractiunii progresive, care se apreciaza a fi comisi la momentul| consumarii 4, pentru cel putin dowd infractiuni si poati fi dispusi o solutie de condamnare/renuntare Ia aplicarea pedepsei/ amanarea aplicarii pedepsei ¥ este necesar si nu existe vreo cauza de nepedepsire gene- ral sau speciala ori de inlaturare a raspunderii penale sau’ vreun alt impediment prevazut de art. 16 NCPP. © osservati: 1. se va refine existenta conearsulusi de infractiuni, iar nu recidiva posteon- | damnatorie, dacé noua infractiune este comisi chiar in ziua rimanerii definitive a hotirarii judecstoresti de condamnare pronuntate pentru infractiunea anterioar’ 2, hotirarea judecitoreascé este definitivé la data la care nu mai poate fi atacaté cu calea ordinara a apelului; 3. se va refine existenta concursului de infractiuni gi in cazul in care una (sau unele) dintre infractiuni a fost sAvarsit’ dupa raménerea definitiva a hot: ririi, dacd ulterior aceasta este anulati/desfiintat® ca urmere a exercitarit tunei cli extraordinare de atac (revizuire, contestatie in anulare, recurs in casafie), iar noua hotérére armas definitiva dup’ sivargirea acestor infractiuni. 68 |_Concursul de infractiuni if @ OBSERVATIE: in cazul concursului de infractiuni trebuie s& existe 0 pluralitate de rezolutiinfractionale (concurs), in vreme ce in cazul infracti- uunii continuate trebuie s& existe unitate de rezolutie infractionala pentru toate actele de executare; totodata, in cazul infractiunii continuate este necesari existenta unui nic subiect pasiv, in cazul concursului de infeac- fiuni activitatea infractionala putind fi indreptata impotriva accleiasi persoane ori impotriva unor persoane diferite F _2,FORME 7. Concursul REAL (material) de infractiuni: infractiunile concu- rente sunt comise prin actiuni/inactiuni distinct. = ’b. eterogen: infractiunile sunt 3. omogen: infractiunile sunt de aceeagi natura; de natura diferit’; —+| 2 Concursul IDEAL (formal) de infractiuni: este comisi 0 singura actiune/inactiune care, fata de urmérile pe care le-a produs, intruneste confinutul constitutiv al mai multor infractiuni a. simplu: nu ». caracterizat (concurs cu | | presupune o legatura conexitate): presupune 0 a. omogen: infractiunile Bb. eterogen: infractiunile sunt de specialé intre legiturd specialéintre sunt de aceeasi natur’; natura diferita tnacthands infractiuni © OBSERVATIE: concursul ideal de infractiuni nu trebuie confundat cu | concursul de legi penale cu privire la aceeasi fapté (aceeasi fapti este incriminata si intr-o lege cu caracter general, dar gi in alta ce are caracter special); in cazul concursului de infractiuni, vorn avea o pluralitate de 2. cu conexitate consecventional +0 infractiune este comisi pentru ascunderea unei alte infracfiuni; - prima infractiune poate fi comisa ‘cu orice forma de vinovatie, iar a doua se comite numai cu intentie| direct; -rezolutia infractionalé pentru a doua infractiune poate fi ante-| rioaré sau ulterioari comiterii prime infractiuni, b.1. cu conexitate etiologica: =o infractiune (infractiunen mijloc) este sivarsiti pentru comiterea altei infracfiuni (infractiunen scop); ~ambele infractiuni sunt comise cu intentie/praeterintentie; ~rezolutia infractionalé pentru frgirea infractiunii scop tre- vargi infractiuni, in vreme ce in cazul concursului de legi penale vom avea o singuré infractiune cu privire la care se vor aplica intctdeauna dispozitiile legii speciale. buie sf fie anterioari infractiunii mijloc. — 701 Concursul de infractiuni im 7 fener ‘= 3, SANCTIONAREA CONCURSULUI DE INFRACTIUNI © treime din totalul celorlalte amenzi stabilite (sistemul cumutia juridicy; 4d) daca s-a stabilit o pedeapsd cu inchisoarea si o pedeaps4 cu amenda penalé, se va aplica pedeapsa inchisorii, la care se va adauga amenda in intregime (sistemul curmuului aritmetic); e) daci s-a stabilit © pedeapsé cu inchisoarea si mai rhulte pedepse cu amenda penal, se va aplica pedeapsa inchisori, la care se va adiuga in intregime amenda stabilita potrivit regulilor de la lit ¢) £8) dacé au fost stabilite mai multe pedepse cu inchisoarea gi o pedeapsi cu amenda penald, se va aplica pedeapsa inchisorii | potrivit regulilor de la lit. b), la care se va aduga in intregime | amenda; g) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea gi mai multe pedepse cu amenda penalé, se va aplica pedeapsa inchi- sorii potrivit regulilor de la lit. b), Ia care se va adauga in ‘ntregime amenda, potrivit regulilor de la lit.) | ‘A. in cazul infractorului major persoand fizicd t pec eee eee ecco > 1. Aplicarea pedepsei principale implica doua etape: |___,/°T. instanga stabilegte pedepsele pentru fiecare infractiune concurenti avnd in vedere pericolul social al acesteia, fri a fine seama de existenta unei pluralitati de infractiuni; = pluralitatea de infractiuni sud forma concursului nu constituie 0 circumstanf& agravanti a infractiunii privita ut singuli, ci evidentiaz’ o periculozitate sporiti a infractorului. ¥ aplicarea pedepsei principale unei persoene fizice care, niajord fiind, a sAvarsit mai multe infractiuni in concurs se realizeaza, in principal, ¥ Pedeapsa rezultanta aplicata concursului de infractiuni nu poate prin raportare Ja sistemul cummulului juridic, ce presupune aplicarea depis! maximal general al pedepsei celei mai grele dintre pedepsele stabilite, la care se adauga fn mod obligatoriv wn spor fix. TL instanfa aplicd pedeapsa pentru concursul infractiuni OBSERVATI: dupa cum urmeazi a) dac& s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viati si una/mai ‘multe pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa detentiunii pe viata (sisterul absorbtici); b) daci s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se va aduga un spar obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (sstemu! cum jiridic) ~ dacd toate pedepsele au acclagi cuantum, peceapsa de bbaai va fi cea pentru infractiunea la care legea prevede un maxim special mai ridicat; ©) daca s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se va aplica amenda cea mai mare, la care se adauga un spor obligatoriu de 1. atunci cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea, daci prin adiugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea stabilite s-ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viaté; 2. in cazul in care una/unele dintre infractiunile concurente sunt comise in minorat, iar alta/altele dup’ majorat, noul Cod penal stabileste un regim special de sancfionare in art. 129 NCP. 2 Concursul de fracsiuni my | 4 2. Aplicarea pedepselor accesorii in cazul concursului de infractiuni 4. Aplicarea misurilor de siguranfa in cazul concursului de infractiuni @ oBsERVATIE: in noua reglementare, pedepsele accesorit au un continut | mai lang, iar judecétorul urmeazs si aprecieze dacd se impune aplicarea tuneia ori a mai multor pedepse accesorii prin reportare la fiecare infracti- une concurentd, 1. daca a fost stabilité o singurk pedeapst accesorie pe ling una dintre infracjiunile concurente, aceasta se va aplica pe lingi pedeapsa rezultants 2, cand s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de natur& diferit& sau de aceeasi natura, dar cu continut diferit, se vor aplica toate alaturi de pedeapsa inchisorii; 3. daca s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de aceeasi naturd gi cu ‘acelagi confinut, se va aplica cea mai grea dintre ele; tx toate cazurile, pedeapsa accesorie rezultant’ se executi pind la executarea sau considerarea ca executati a pedepsei principale rezultante 3. Aplicarea pedepselor complementare in cazul concursului de infractiuni 1. masurile de siguranti de naturé diferita sau de aceeasi naturi, dar cu un continut diferit,luate in cazul infractiunilor concurente, se vor cumula; 2. daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeagi natura gi cu acelagi confinut, dar pe durate diferite, se va aplica o singura dati ‘masura de siguran{é cu durata cea mai lunga; 3, masurile de siguranta constind in confiscarea unor bunuri dispuse potrivit art. 112 NCP, pe langa fiecare infractiune concurenta ori pe lang unele dintre acestea, se vor cumula. B. in cazul infractorului persoani juridica 1. Aplicarea pedepsei principale implici doua etape: Sezet s 1. instanfa stabileste pedep-| |2. instanta aplici pedeapsa pentru sele cu amenda pentru fiecare| | concurs: se va aplica amenda cea infractiune concurenti fari a] |mai mare, preciom si un spor (fix si fine seama de existenta con-| [obligetorin) de o treime din totalul cursului; celorlalte pedepse stabiite; 1. dacd a fost stabilita © singus’ pedeqpst complementari pe ling una dintre infractiunile concurente, aceasta se va aplica pe langi pedeapsa rezultanta (principiul totaiziri sanctiunitor); 2. cand sau stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita sau de aceeasi natura, dar cu continut diferit, se vor aplica toate alaturi de pedeapsa inchisotii (principiul totaliziri pedepselor complementare); 3. dac& s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelagi confinut, se va eplica cen mai gren dintre ele (principiului absorbtiei pedepselor complementare). 2. Apl infractiuni comis de 0 persoani juridicé wrea pedepsclor complementare in cazul concursului de a. dacé sa stabilit o pedeapsé complementari pe léngi una dintre pedepsele principale, aceasta se va aplica si pe ling pedeapsa rezultanta; b. daci s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de naturd diferiti, sau de aceeasi natura dar cu continut diferit, se vor aplica cumulativ (cu exceptia dizolvari daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeagi natura gi avand acelagi continut, se va aplica pedeapsa cea mai grea (principiul absorbtiei pedepselor complementare), 74 | Concursul de infractiuni rm |: [5 Apes moulds siguaniin cana concurmal de inci ¥ dacd s-au dispus mei multe mésuti de confiscare de aceeagi natura gi cu acelagi continut, dar avand ca obiect bunuri diferite, acestea se vor cumula. ‘> 4,JUDECAREA SEPARATA A INFRACTIUNILOR CONCURENTE Ipoteze —> 1. dupa condamnarea definitiva pentru o in‘ractiune, infractorul este judecat pentru o alta infractiune concurenta ¥ ‘pedeapsa stabilit’ pentru infractiunea dedusi judecitii se va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa anterioara care are autoritate de lucru judecat; urmand ca din rezultanti s& se scad& partea din pedeapsé deja executatt © osservat 1. daci peniru infractiunea judecata definitiv sa dispus amanarea apliciti pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executaii pedepsei, se va ispune mai intai anuilarea amanarit,respectiv a suspend, iar apoi se va proceda la contopire potrivit regulilor de la concursul de infractiuni; pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele si fie executabile, adicd s nu intervenit vreo cauza care inlaturé executarea (gratierea totalé sau a restului de pedeapss. — 2.infractiunile concurente au fost definitiv judecate in cauze diferite ~ Instanta de executare a ultimei hotaréri sau, ind cel condamnat se afla i stare de definere ori in executarea pedepsei la locul de muncé, instanta corespunzatoare in a c&rei raza teritorialA s¢ afla locul de detinere sau, din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat, va proceda la contopirea pedepselor stabilite definitiv potrivit regulilor de la concurs [art. 585 alin. 2) si @) NCP]; din pedeapsa rezultanté se va deduce partea din pedeapsa executaté deja. OBSERVATIL: 4, daca au fost pronuntate hotirari de condamnare definitive pentru infrac- fiuni concurente, rezultantele partiale vor fi descontopite, pedepsele stabilite pentru fiecare infractiune vor fi repuse in individualitatea lor, urmand ca instanfa de executare a ultimei hotarari sau, cdnd cel condamnat se afla in stare de definere, instanta corespunzitoare in a cirei raza teri- torialé se afla locul de detinere, din ofici, la cererea procurorului ori a celui condamnat, si procedeze la recontopirea acestora potrivit regulilor descrise mai sus; 2. pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele si fie executabile, adicd sa nu intervenit vreo cauz care inlatura executarea. —* 3. contopirea pedepselor in cazul inlocuirii detentiunii pe viaté cu inchisoarea m ¥ dacd la implinirea varstei de 65 de ani instanta decide inlocuirea detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii de 30 de ani si interzicerea drepturilor de o durata de 5 ani, se vor aplica regulile curnulului juridic de la concurs, urmand ca din pedeapsa rezultanti a inchisorii sa dedusa perioada de timp deja executata AA Il, PARTEA PRACTICA ADD in car de condamnare genes an concurs de invests, apiaren pe- depsei complementare a interzicerii unor drepturi se face, cand este cazul, pentru fiecare infractiune concurent& in parte, urmédnd a insoti fiecare pedeapsi principala stabilita. Este deci gresité aplicarea pedepsei comple- mentare a interzicerii unor drepturi direct pe lang pedeapsa rezultants (CA. Bucuresti, s. ll-a pen,, dec. nr. 19/1994). Liz qe eee Cand pedeapsa este aplicata prin hotdrarea definitiva in considerarea {unui concurs de infractiuni, se va refine existenta primului termen al FISA nr. 8 RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE |_-»[a. dacé toate infractiunile care fac parte din concurs sunt intentionate/ praeterintentionate, iar pedeapsa rezultant’ este mai mare de 1 an (chiar dacé pedeapsa stablita pentru fiecare infractiune este mai mic& de 1 an oa |. PARTEA TEORETICA {inchisoare sau pentru uncle chiar amenda); a |_-s{'. daci pentru una/unele dintre infractiunile intenfionate/practer, 1, RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE IN CAZUL intentionate au fost stabilite pedepse de peste 1 an/de 1 an/mai mici de 1 PERSOANEI FIZICE an inchisoare, iar pentru infractiunea/infractiunile din culpa s-a stabitit, pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultantd fiind de peste 1 an inchisoare gi amenda; 1. existenfa unei hotirari definitive de con- damnare pentru sivérgirea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate TERMENULI Conditiiy daca pentru infractiunea/infractiunile intentionate/praeterintentionate] 5-a stabilit pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, iar pentru ceajcele din ¥ mu: prezint’ important’ dact este 0 fapti cies pa s-a stabilit pedeapsa inchisorii de pana la 1 an. consumati/epuizati/tentata gi nici calitatea part- Seernbe Pee pantului de autorjinstigator/complice; ‘Nu se va refine existenta primului termen al recidivei: 1. dacd pentru infractiunile intenfionate/praeterintentionate s-a stabilit pedeapsa amenziifinchisorii de cel mult 1 an inchisoare si numai Y pedeapss poate fi aplicat® in considerarea unei pentru infracfiuni din culpi oa stabilit pedeapsa de peste 1 an infractiuni unice sau a unui concurs de infractiuni; fae 2. pedeapsa stabilita si fie detentiunea pe vi inchisoarea mai mare de 1 an 2. in cadrul concursului inte atat infractiuni intentionate sau practerin- tentionate, cit i infractiuni din culpa, iar pedeapsa stabilité pentru fiecare dintre infractiuni este de un an inchisoare sau mai mics, ins pedeapsa rezultanté aplicaté este de peste un an inchisoare. 3, pedeapsa stabilita si nu fi fost executata sau considerati ca executati; 4. si nu fie condamnari pentru infractiuni comise din culpi, pentru care a intervenit amnistia postcon- damnatorie sau pentru fapte care au fost dezin minate, “ 78_|_Recidiva postcondamnatorie @ opservatit 1. fin cazul recidivei postcondamnatorii, poate constitui prim termen gi 0 condamnare in strdindtate, daci fapta pentru cere s-a dispus condamnarea este previzuti ca infractiune gi in Romania, iar hotérarea strand de condamnate a fost recunoscut in Romania in cendiftile Legii nr. 302/2004; 2, noul Cod penal nu mai mentioneaza printre condamnérile care nu pot constitu prim termen al recidivei postcondamnatorii pe cele pronuntate pentru infractiuni sAvarsite in timpul minorititi, intrucat pentru aceste | fapte nu'se poate aplica o pedeapsi, ci numai masuri educative privative | sau neprivative de libertate; 3. nu poate constitui prim termen al recidivei o hotirare definitiva prin care s- a dispus renunfarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicirii pedepsei, nefiind o hotérare de condamnare; constituic insa prim termen al recidivei condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a executérli pedepsei. ‘TERMENUL al Ii-lea Ls cont 1. infractiunea si fie comisa cu intentie/praeterintentie: 2. pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea comisi in stare de recidiva sa fie detentianea pe viata/inchisoarea de un an sau mai mare; ¥ poate fi pedeapsa unicd sau altemativa cu amenda; ¥ pedeapsa previzuta de lege reprezint& pedeapsa previzutd pentru fapta consumatl; ¥ nu are relevant pedeapsa in concret aplicati, aceasta putind fi mai mic de 1 an inchisoare sau amenda, 3. infractiunea sa fie sivargita inainte de inceperea executarii pedepsei (inclusiv in cazul in care s-a dispus executérii pedepsei ori in caz de sustragere a condamnatului de la executare), in timpul executarii pedepsei, in stare de evadare (infractiunea de evadare poate constitui al doilea termen al recidivei, in perioada in care executarea pedepsei a fost rm» | intrerupta sau in termenul de incercaie al suspendarii sub | supraveghere a executérii pedepsei, cu conditia de a fi descoperiti in acest termen), al gratierii conditionate sau al liberi conditionate. Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunealinfractiunile comise in stare de recidiva postcondamnatorie Ipoteze:—>| 1. atat termenul I, cat gi termenul al Il-lea al recidivel sunt formati dintr-o infractiune; | ¥ pedeapsa stabilité pentru infractiunea savargita ulterior si pedeapsa stabilits pentru prima infractiune/restul ramas eexecutat la momentul comiterii oii infractiuni se ‘cumuleazi aritmetic; ¥ din pedeapsa rezultants se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivarsirii noii infractiuni (al doilea termen) si data réménerii definitive’ a hotirarii judecdtoresti (inclusiv eventuale _refinere/arestul, preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al I-lea termen al recidivei. © OBSERVATIE: pedeapsa rezultanti aplicat’ mu poste depagi maximul general al pedepselor. —+ | 2. infractiunea ce constituie al [lea termen al recidivei este infrac- fiunea de evadare; ¥ pedeapsa stabiliti pentru infractiunea de evadare se va cumula (aritmetic) cu restul rimas neexecutat din pedeapsa din a cirei executare a evadat condamnatul; ¥ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data savargirii evadarii si data riménerti definitive a hotararii judecatoresti (inclusiv eventuala refinere/arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunea de evadare), 80 | Recidiva postcondamnatorie tia a | 1, nue va putea depasi maximul general al pedepselor; 2. daci infractorul a evadat din starea de refinere sau de arest preventiv, va | exista concurs, si nu recidiva, intre evadare si infractiunea pentru care | ingractorul fusese rejinut sau arestat; 3, daci in stare de evadare din executarea pedepsei inchisorii ori detentiunii pe viata este sivarsiti o noua infractiune, se vor aplica regulile generale de sancfionare pentru situatia in care al doilea termen al recidivei postcon- ‘damnatorii consti intr-un concurs de infractiuni (evadarea gi infractiunea nou-sivarsita); in mod similar se va proceda si daci noua infractiune este sivargit3 inaintea evadarii ori in timpul evadarii; se aplich mai intai pedeapsa pottivit regulilor de la concursul de infractiuni pentru cel de-al __doilea termen iar apoi pedeapsa rezultanti potivit regulor de la rec —| 5. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni (prim termen multiplu), iar al Il-lea termen este format dintr-o infractiune; ¥ pedeapsa stabiliti pentru infractiunea sivaxgit’ ulterior (al doilea termen) si pedeapsa rezultanti aplicat’ pentru concursul de infractiuni din primul termen (in cazul in care infractiunea ce constituie al doilea termen a fost sivargita inainte de inceperea executirii pedepsei reaultante anterizare), respectiv restul din pedeapsa rezultant’ ce-a mai rimas de executat la momentul sivargirii noii infractiuni, se cumuleaza aritmetic; Y din pedeapsa re7ultanti se va deduce ceea ce sa executat intre data sivargicit noii infractiuni (al dotlea termen) gi data rim&nerii definitive a hotirarii judecttoresti (inclusiv eventuala retinere/ arestul preventiv/la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al II-lea termen al recidivel) |@ opservatu: 1. prim termen al ecidivei va fi avut in vedere ca pedeapst unict: 2, in ipoteza in care pedepsele pentru infracfiunile concurente ce formeazi primul termen al recidive! au fost stabilite prin hotirari judecétoresti | definitive separate instanta va trebui s& procedeze mai intai la contopirea ms acestora potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, rezultind astfel pedeapsa unica, iar apoi va proceda potrivit regulilor de la pet. 3; pedeapsa rezultanta aplicati nu poate depayi maximul general al pe- 4, Termenul I al recidivei este format dintr-o infractiune, iar termenul al I-lea dintr-un concurs de infractiuni (termen secund multiplw); ¥ se va da eficienta mai intai regulilor de la concursul de infractiuni pentru cel de-al doilea termen, iar apoi pedeapsa rezultant’ se va Stabili potrivit regulilor de la recidivd (cumul aritmetic dintre rezultanta partiald ce constituie al doilea termen si primul | termen); | ¥ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivargiri primei infractiuni ce alcatuieste concursul (si care impreund constituie cel de-al doilea termen) si data riménerii definitive a hotdrarii judecttoresti (inclusiv eventuala retinere/ arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru vreuna din infracti- unile concurente, ce impreund constituie al I-lea termen al recidivei). © onservatne 1. daca una/unele infractiuni concurente sunt comise in stare de recidiva, iar alta/altele in pluralitate interthediara, se va aplica pedeapsa regulilor de la recidiva, neputand fi omisa calitatea de recidivist a infractorului; 2. pedeapsa rezultanta aplicati nu poate depasi maximul general al. pe- depselor. 5. ambii termeni ai recidivei sunt formati dintr-un concurs de infrac- tiuni; ¥ se vor aplica corespunzitor regulile de la punctele 3 $i 4 I 82_|_Recidiva postcondamnatorie GE | {@ osservatu: 1. aplicarea pedepsei in cazul recidivei postcondamnatorii presupune 0 opera- tune in doi pasi a se stabileste pedeapsa pentru infractiunea ce constituie termenul al Ilea, facindu-se abstractie de starea de recidiva; b. se aplica pedeapsa pentru recidiva (cumulul aritmetic); 2, cu referire la toate cazurile mentionate mai sus, noul Cod penal prevede in cazul recidivei postcondamnatorii positilitatea inlocuirii pedepset inchisorii cw pedeapsa detentiunit pe viatd. Astfel, art. 43 alin. (3) NCP stipuleazd: ,daca prin insumarea pedepselor (..) sar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel pufin una dintre infractiunile sivargite pedeapsa previauta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoarea se poate aplica pedeapsa detentiunii pe vials"; 43, cand primul termen al recidivei sau pedeapsa stabilitd pentru infractiunea sivargiti in stare de recidiva este detentiunea pe viafi, se va executa pedeapsa detentiunii pe viat®; 4, noua reglementare nu mai prevede reguli speciale de sanctionare a reci- divei postcondammatorii in ipoteza revocirii suspendarii sub suprave- ghere a executirii pedepsei inchisori, a revoctr gratierii conditionate ori i ipoteza revocSri liberfrit conditionate. in toate aceste ipoteze, se va aplica regimul general de sanctionare a recidivet postcondamnatorii (curmal aritmetic) [__(cummularitmetic), Descoperirea ulterioari a starii de recidiva postcondamnatorie ly [7 atrage recalcularea pedepsei cu refinerea stirii de recidivs postcon- damnatorie cind dup’ rimanerea definitivé a hotararli de condamnare $1 mai inainte ca pedeapsa si fie executata ori consideratl ca executald se descoperi ci, la data sivarsirii faptel, infractorul se afla in stare de Ly [7 este necesar ca, la momentul pronuntiii hotarérii de condamnare, instanta de judecata sa nu fi putut cunoaste existenta stiri de recidiva, Regimul pedepselor accesorii, complementare gi al masurilor de siguranta: ¥ de reguli, aplicarea de pedepse accesorii, complementare sau masuri de siguranfi pe lang’ pedeapsa rezultanti pentru recidiva mare | postcondamnatorie va urma, in principiu, regulile de la concursul de infractiuni; ¥ ca exceptie, in privinta pedepselor accesorii si complementare de aceeagi natura gi cu acelagi continut, se va aplica sistemmul cumubului aritmetic (prin alaturarea pedepselor complementare nu poate fi depgit maximul general de 5 ani). ‘= 2, RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE IN CAZUL PERSOANEIJURIDICE TERMENUL I 1L si existe o hotirare definitiva de condamnare pentru sivarsirea unei infractiuni intentionate/ praeterintentionate; 2. pedeapsa la care a fost condamnat infractorul si fie amenda (indiferent de cuantum); 3. amenda penal stabilita si nu fi fost executata sau considerati ca executata; 4. condamnarea si nu fie: pentru infractiuni din culpi, pentru care a intervenit amnistia postcon-| damnatorie sau pentru fapte care au fost dezincri- rminate gi si nu fi intervenit reabilitarea. 64 | Recidiva postcondamnator' ‘TERMENUL al I-lea FISA nr. 9 | RECIDIVA POSTEXECUTORIE 1. infractiunea si fie comisd cu intentie/praeterintentie; Condit 2. infracfiunea si fie sAvarsita inainte de executarea integral/considerarea ca executata a amenzii aplicate prin hotirare definitiva. |. PARTEA TEORETICA, “Aplicarea pedepsei pentru infractiunea/infractiunile comise de o persoand juin tae de ed potondaatere {&_J,BICIDIVA POSTEXECUTORIE IN CAZUL PERSOANET ZICE , "L. instanta va stabili pedeapsa pentru infractiunea nou-sAvarsita (al doilea termen), avand in vedere dispozifille art. 146 alin. (2) NCP. potrivit ciruia limitele speciale ale numérului de zile amendi previizute de lege pentru noua infractiure se majoreza cu jumtat,fr& a depisi maximul general al pedepsei amenzii; 2. instanta va proceda la cumularea aritneticl! a acestei pedepse cu amenda anterioara sau restul rimas neexecutat din aceasta. AA Il, PARTEA PRACTICA UA in cazut in care inétactunea continua este sfvarsité in cursul termerului | | | i | 1. existenfa unei hotiriri definitive de condamnare pentru | savargirea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate ¥ nu prezints importangi daca este o fapta consumati/epuizats sau calitatea participantului de autor/instigator/complice; 2 pedeapsa stabilita 6i fie detentiunea pe viati/inchisoarea ‘mai mare de I an; 23, pedeapsa oi fie executall sau considerata ca executata (in caz de gratiere totala/a restului de pedeapsd, implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei) 4. si nu fie vorba de o hotirare de condamnare pentru infractiuni comise din culpa, infractiuni pentru care a intervenit amnistia postcon- damnatorie sau fapte care au fost dezincriminate ori pentru care a intervenit reabilitarea de drept ori pentru care s-a implinit termenul de reabilitare judecStoreasca de incercare al suspendarii executdrii unei pedepse anterioare, dar se epuizeazi dup’ expirarea termenului, sun: aplicabile prevederile privi toare la recidiva postexecutorie, iar nu cele privitoare la recidiva postcon- damnatorie (CS]., s. pen, dec. nr. 3003/2003) a6 | _Recidiva postexecutorie Cand pedeapsa este aplicaté prin hotirirea definitiva in considerarea wnui concurs de infractiuni, se va refine existen{a primului termen al recidivei: a. dacd toate infractiunile care fac parte din concurs sunt intentionate/praeterintentionate, iar pedeapsa rezultant’ este mai mare de 1 an (chiar daca pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune este mai mici de 1 an inchisoare sow pentru unele chiar amenda); p. dact pentru una/unele dintre infracfiunile intenfionate! practorintentionate au fost stabilite pedepse de peste Lanv/de 1 an/mai mici de 1 an inchisoare, iar pentru infrac- tiunea/infractiunile din culps sa stabilit pedeapsa amenzil, pedeapsa rezultantd find de peste 1 an inchisoare (Si amenda); |_87 3, intrucat pentru faptele comise in stare de minoritate nu se poate aplica 0 pedeapsé, ci numai masuri educative privative sau neprivative de libertate, O astfel de condamnare nu ar putea constitui prim termen al recidivei, 4. potrivit art, 9 alin. (1) LPANCP, pedepsele cu inchi i , inchisoarea aplicate in baza dispozitiilor vechiului Cod penal pentru infractiuni comise in timpul minoritafit nu vor fi uate in considerare la stabilirea starii de recidiva potrivit dispozitiilor noului Cod penal; 5, se va putea refine ca prim termen al recidivei condamnarea pronuntati aces nircfane cornish np Sqrlpafl ea’mtiens Yar cpu | dupa ce acesta a devenit major, cu exceptia infractiunii progresive, cand starea de minoritate nu trebuie sé existe la momentul consumérii infrac- tiunii, pentru a se retine recidiva. ‘TERMENUL al II-lea % dack pentru infractiuneafinfractiunile intentionate/ practerintentionate sa stabilt pedeapsa inchisorti mai mare de 1 an, iar pentru cea/cele din culp& s-a stabilit pedeapsa inchisori de pana la an. V nu se va refine existenta primului termen al recidivei dack pentru infractiunile intentionate/praeterintentionate s-a_stabilit_pedeapsa amenaiifinchisorit de cel mult 1 an gi iumai pentru infractiuni din culp& ‘sa stabilit pedeapsa de peste 1 an inchisoare: t Conditii infractiunea si fie comisa cu intentie/praeterintentie; 2. pedeapsa previzuti de lege pentru infractiunea comisa in stare de recidiva si fie detentiunea pe viata/inchisoarea de 1an sau mai mare; ¥ poate fi pedeapsi unici sau inchisoarea alternativa cu amenda; ¥ pedeapsa previzuti de lege reprezint pedeapsa previ- zuti pentru fapta consumats; nu are relevanfi pedeapsa In concret aplicatd, aceasta pputind fi mai mid de 1 an inchisoare sau amenda, © osseRvati: 1, hotidrea de condamare poate fi pronuntati de instant string (penta o faptt previzuti ide legea romana), dack helen de condamnare a fost teeunoseuth in Romania in conde Legi ne. 302/2008; 2, ohoticire definitva prin care s- dispus remuntares la aplicarea pedepset 2 pelinanarea aplicSri pedepsei ns poate conti prim fermen al recidivel (nefiind o hotirare de condamnare) 3, infractiunea si fie sivargit dupa executarea sau consi- derarea ca executata a pedepsei stabilite pentru infracti- tunea ce constituie prim termen al recidivei (in tard sau in straindtate); i lapse eli cl eal doles emnen lai fie savarsita inainte de interventia reabilitarii de drept sau de implinirea termenului de reabilitare judecstoreasci. a8_|_Recidiva postexecutorie © osservatu: 1. de regulé, in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, se va refine numai recidiva postexecutorie in cazul in care epuizarea acestora are loc dup& momentul la care prima pedeapsi fusese executaté sau consi- deratd ca executati, chiar daci consumarea infractiunii avusese loc fnainte de acest moment; cazul in care o infractiune progresiva este sivargitd inainte ca pedeapsa si fie executatd ori considerat ca executati, iar rezultatul mai grav se produce dupi acest moment, se va retine numai starea de recidiva postcondamnatorie. | Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunealinfractiunile comise de 0 | persoané fizicd in stare de recidiva postexecutorie | 1. termenul I este format dintr-o unica infractiune sau dintr-un| Ipoteze: - concurs de infracfiuni, iar termenul al U-lea al recidivei este format dintr-o infractiune; ¥ sanctionarea se face intr-o unici etap', instanta stabilind 0 pedeapsi pentru infractiunea sivargiti in stare de recidival postexecutorie, avind in vedere limitele speciale ale pedepsei majorate cu jumatate; ¥ se va deduce eventuala refinere/arestul preventiv/arestul la do-| miciliu pentru infractiunea ce constituie al Tr-lea termen al recidivei; ¥ nu se poate depisi maximul general al pedepsei. EE) 1. daca al I-lea termen al recidivei postexecut format dintr-o singurd infractiune (s-a sivarsit 0 singura fapta in stare de recidiva postexecutorie), pedepsele complementare si masurile de siguranti| Pedepsele Gaaplecnsatatal se aplicd potrivit dreptului comun pe Tanga pe-| slindsuillede Geapsa stabilité into singura etapa; siguranti: 2. dacd al 2-lea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-un concurs de infracfiuni (s-au sévargit ‘mai multe fapte in stare de recidiva postexecutorie in| concurs), pedepsele complementare si masurile de siguranté stabilite pentru fiecare infracfiune se vor| aplica pe langa pedeapsa rezultants, potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie. © opservaTu: 1 2 poate constitui prim termen gi o condamnare in strdindtate; daci infractiunea a fost sévarsité atat in conditiile stirii de recidiva postcon- damnatorie, ct gi in cele ale stiri de recidiva postexecutorie, se aplics mai ‘ntdi tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii (majorarea limi- telor de pedeapsé cu jumétate), iar apoi, dupa individualizarea pedepsei, cel al recidivei postcondamnatorii (cumul aritmetic cu restul de pedeaps’ de executat). 2. termenul I al recidivei este format dintr-o infractiune sau| dintrun concurs, iar cel de-al T-lea termen dintr-un concurs de infractiuni; ¥ se va da cficienfS mai intai regulilor de la recidiva postexe- ‘cutorie, aplicindu-se pentru fiecare infractiune nou-savarsit’ (care| constituie fiecare in parte al doilea termen al recidivei) 0 pedeapsa jntre limitele speciale majorate cu jumtate; rezultantele partiale vor fi contopite potrivit regulilor de la concurs; ¥ muse poate depasi maximul genera. al pedepsei; ¥ din pedeapsa rezultanté se va deduce eventuala retinere/| arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunile ce! constituie fiecare in parte al doilea terrien al recidive. 3. Descoperirea ulterioard a starii de recidiva postexecutorie 1. atrage reindividualizarea pedepsei cu retinerea stirii de recidivi postexecutorie, cind dup& riménerea definitiva a hotirarii de condamnare se descopera c@, la data savargiri fapte, infractorul se afla in stare de recidiv8 2, este necesar ca, la momentul pronuntarii hotarérii de condamnare, instanta de judecata si nu fi putut cunoaste existenfa starii de recidiva. 90 | Recidiva postexecutorie ‘> 2. RECIDIVA POSTEXECUTORIE IN CAZUL PERSOANEI JURIDICE Kees 1 1. si existe o hotirare definitiva de condamnare pentru sivargirea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate; 2. pedeapsa la care a fost condamnat infractorul sé fie amenda (indiferent de cuantum); Pedepsele complementare si masurile de siguranta: 1. dac& al T-lea termen al recidivei postexecutorii este format dinte-o singurd infractiune (s-a svargit 0 singurd fapti in stare de recidiva postexecutorie), pedepsele complementare si misurile de siguranta se aplic& potrivit dreptului comun pe linga pedeapsa stabilité intr-o singura etapa; 2. dac& al Irlea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-un concurs de infractiuni (s-au savargit mai multe fapte in stare de recidiva postexecutorie in concurs), pedepsele complementare si masurile de siguranta stabilite pentru fiecare infractiune se vor aplica pe lang’ pedeapsa rezultanta potrivit regulilor de la concursul de infractiuni 3. amenda penal stabilita sa fi fost executata sau considerati ca executata. ‘TERMENUL al I-lea Conditii-»1. infractiunea sa fie comisa cw intentie(praeterintentie; 2. infractiunea sé fie sdvargita dupa executarea sau considerarea ca executati a amenzii aplicate pentru primul termen al recidive 's, si nu fi intervenit reabilitarea condamnatului persoand juridicd. |. PLURALITATEA INTERMEDIARA iN CAZUL PERSOANEI FIZICE ‘a. termenul I al pluralitatii intermediare NU poate consta intr-o condamnare pentru care a inter- emeae venit amnistia, prescriptia executarii, reabilitarea ori pentru o fapts care a fost ulterior dezincriminata, ‘ poate consta intr-o condamnare pentru o infractiune sanctionati cu pedeapsa inchisorii mai mica sau egal cu 1 an sau numai cu amenda ori pentru o infractiune savargit’ din culpa b. termehul al lea al pluralitatii intermediare poate consta intr-o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorit mai mic& de an sau numai pedeapsa amenzii ori o infractiune savarsita din culp&. 2. infractiunea ce constituie al [l-lea termen al pluralitatii intermediare a fost comisi in stare de evadare; Y pedeapsa stabilit pentru infractiunea de evadare, cumulata (aritmetic) cu pedeapsa din a cérei executare s-a evadat (care! ru intruneste conditiile pentru a fi prim termen al recidivei), se| vva contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilitd pentritinfractiunea ce constituie al I[-lea termen al pluralitati intermediare; ¥ nusse va putea depasi meximul general al pedepsei; ¥ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivargirii noii infractiuni (al doilea termen) si data imanerii definitive a hotérarii judecatoresti (inclusiv eventuala| refinere/arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru infrac-| tiunea ce constituie al doilea termen al pluralitatii); totodata, se_ va deduce gi eventuala durata a preventiei as 4 1 Pluralitatea intermedi 3. termenul Tal plural termediare este format concurs de infractiuni, iar al Il-lea termen este format dintr-o infractiune; ¥ pedeapsa rezultant’ aplicat pentru concursul de infractiuni se vva contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea ce constituie cel de-al IF-lea termen; ¥ nu se va putea depisi maximal general al pedepsei inchisori; ¥- din pedeapsa rezultanté se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivarsirii noii infractiuni si data riménerii definitive a hotararii judecdtoresti (inclusiv eventuala retinere/arestul preventiv/arest la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al Ir-lea termen al pluralitti), i se 4, termenul I al pluralitatii este format dintr-o infractiune, iar cel] de-al I-lea dintr-un concurs de infractitsni; ¥ se va da eficien{’ mai intai regimului sanctionator al plurali- tatit intermediare pentru fiecare infractiune, iar apoi regimuls| sanctionator al concursului de infractiuni in vederea stabiliri| pedepsei rezultante ce urmeazi 2 fi executati (vor fi apli- cabile dou sporuri, unul rezulténd din concurs, iar unul din| starea de pluralitate intermediar’); ¥ muse poate depasi maximul general al pedepsei; ¥ din pedeapsa rezultantd se va deduce ceea ce s-a executat intre| data sAvargiri noii infractiuni (al doilea termen) si data rimé- nerii definitive a hotirarii judecatoresti (inclusiv eventualele| refineri/axest&ri preventive); ¥- in situatia in care, inainte ca prima pedeapsi la care o persoan| fa fost condamnati definitiv s& fie executata sau consideratd executatd, sunt sivargite mai multe infractiuni, unele in stare de recidiva postcondamnatorie, iar altele in stare de pluralitate intermediar’, se va aplica pentru toate regimul sanctionator al Fis oO Li smbitement ra infractiuni; ¥ se vor aplica corespunzitor regulile de la punctele 3 gi 4 sunt formati dintr-un concurs de Pedepsele complementare gi masurile de siguranta se vor aplica potrivit regulilor de la concursul de infractiuni © 2, PLURALITATEA INTERMEDIARA IN CAZUL PERSOANEI JURIDICE 1 termenul I al pluralitatii intermediare NU poate consta intr-o condamnare pentru care a intervenit amnistia, prescriptia executarii, reabilitarea ori pentru o fapta care a fost ulterior dezincriminat8, dar poate consta intr-o condamnare pentru 0 infractiune comisa din culpa; ‘2. termenul al [I-lea al pluralitatii intermediare poate consta si {ntr-o infractiune comisa din culpa ‘Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunea/infractiunile comise de o persoand juridica in pluralitate intermediara Ipotexs Termene 1. atat termenul I, cit gi termenul al II-lea al pluralititii intermediare sunt formati dintr-o infractiune; ¥ instanta va stabili pedeapsa amenzii pentru noua infractiune, pe care 0 va contopi cu amenda aplicata anterior dupa regulile de la concurs; apoi, instanta va aplica amenda cea mai mare, la care va adiiuga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse ay ¥ pedeapsa rezultant’ nu va putea depisi_maximul general al pedepsei amenzii te; 96 | Pluralitatea intermediara 7 ar | +" 2. termenul I al pluralitiii intermediare este format dintr-un concurs de infractiuni, iar al Iclea termen este format dintr-o infractiune; ¥ amenda rezultanté aplicaté pentru concursul de infrac- fiuni se va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa amenzii ce formeaz& cel de-al doilea termen al pluralitatii intermediare; VY mu se va putea depisi maximul general al pedepsei amenaii +. termenul I al pluralititii intermediare este format dintr-o infractiune, iar cel de-al I-lea termen este format dintr-un concurs de infractiuni; ¥ se va da eficienté mai intai regulilor de la pluralitatea| intermediari, fiecare amend stabilits pentru infractiunie| nou-sivarsite contopindu-se cx amenda aplicati pentru infractiunea ce constituie primul termen, aplicandu-se| regulile de la concurs, rezultantele partiale astfel obtinute turmand si fie contopite potrivit regulilor de la concurs (se vor aplica dou’ sporuri, unul rezultind din concurs, iar unul din starea de pluralitate intermediara); ¥ nu se poate depasi maximul general al pedepsei 4, ambii termeni ai pluralitatii intermediare sunt formati dinte-un concurs de infractiuni; ¥ se vor aplica corespunzator regulile de la punctele 2513. Pedepsele complementare si masurile de siguranta se vor aplica potrivit regulilor de la concurs. © OBSERVATIE: in cazul in care, dupa executarea pedepsei sai conside- area acesteia ca executatd (pedeapsi care intruneste conditiile primului termen al recidivei), condamnatul savargeste 0 noua fapta (care nu inde- plineste conditiile celui de-al doilea termen al recidivei), cu toate ci ne aflam in prezenta unei pluralititi de infractiuni, aceasta nu reprezinti o forma a pluralititi intermediare (care se refine numai in cazul in care nu sunt intrunite conditiile legale prevazute pentru vreunul sau ambii termeni ai recidivei postcondamnatorii, iar nu postexecutorii), ci constituie o plura- litate nenumiti, ce nu atrage un tratament sanctionator special, 'c. imediat ~ in curs de desfagurare sau iminent; — aS a aes ee (CAUZELE JUSTIFICATIVE /marea infractiunii, cénd se realizeazi numai o tentativa. ~ provine de la o fiint umand, iar nu de la un animal (acesta poate constitui mijlocul prin care se exercita atacul coordonat de o persoand); - presupune lipsa autorizarii de lege a atacului ori |, PARTEA TEORETICA > 1, LEGITIMA APARARE incalcarea condifiilor prevézute de lege pentru ao __TBGITIMA APARABE (tee aw ‘A. Conditii i - violent fizicd cu sau fara utilizarea| - ~ ~ Laaaracut 2, material + de mijoace ofensive (iar nu violente| e. indreptat impotriva celui] [-dacé apsrarea se face in favoares trebuie si fie \ -verbale/scrise); care se apiri, impotriva|—»| altei persoane, nu are relevanta Saran altei persoane, a drepturilor dact cel agresat dorea sau nu si fap cometea es nae es acestora ori a unui interes se apere ori improprie), in ipoteza in care oe prin omisiune se aduce atingere Ls valorit sociale protejate de norma penali; mu este nectsarcaatacul séconst| | [Q) OnseRVATIE tuie o infractiu peo ineyune: 1. cel atacat de o persoana iresponsabila va actiona in conditiile legitimei aphriri dacd nu cunoaste starea de iresponsabilitate a agresorului; dacs are . = z cunostintS despre acest aspect, precum gi dac& atacul provine de la un ~ ereeazd un pericol ame peu animal, se va putea retine starea de necesitate; bedirect |“ persoana si dresturile acesteia sau pentru tun interes general; 2. atacul poate si provind chiar de la titularul valorii ocrotite de norma ' b penala; = nu implicd un contact fizic nemijlocit intre agresor gi valoarea ocrotité prin legea 3. nu este necesar ca atacul sé se materializeze intotdeauna intr-o infractiune penali, insi-este necesar si nu existe intre |__ ori si fie comis cu intentie, acesta putand fi sAvarsit gi din culpa. acestea un obs:acol pe care agresorul nu il poate depisi 100 | Cauzele justificative . a. realizati printr-o fapta prevazuta de legea penala (con-_ 2. APARAREA >| sumati sau tentata) comisé cu orice forma de vinovatie; trebuie si fie b. precedati de atac; ‘c.necesara pentru respingerea atacului 4. indreptata impotriva agresorului (nut a unui tert or a bunurilor agresoruli); . proportionala cu atacul. © osservatu: 1. in cazul infractiunilor cu rezultat ireversibi apdrarea nu mai est jusificatd dupa consumarea acestora; 2, ‘in cazul infractiunilor cu rezultat reversibil, apirarea este justficaté si dup’ consumarea lor, in masura in care exist posibilitatea inlaturdrii rezul- tatulul, 3, nueste necesar ca fapta ce constituie apirarea sa fie unica posibilitate de @ fnlatura atacul; 4. dacd atacul se realizeaz’ prin intermediul unui animal instigat de agresor, aplrarea se poate indrepta gi impotriva animalului; 5. noul Cod penal legitimeazi apararea, char gi atunci find atacul produce un pericol die 0 gravitate mic sau mijlocie, find insd necesar ca aplrarea sé fie proportional cu alacul (aprecierea proportionalitatii se realizeaz’ in functie de impre~ jurdrile concrete in care a avut loc atacul si apararea, de valorile ce au fost sau ar fi putut fi afectate etc.); 6. depisirea, din cavea tulburdrii ori femerii, a limitelor unei aparéri propor- tionale cu gravitatea pericolului gi cu imprejurarile in care s-a produs atacul ‘nu constituie 0 cauzi justificativs, care inlaturd antijuridicitatea faptei, ci 0 cau2d de neimputabilitete previzut& de art. 26 NCP, care inlatura vinovatia, ca tdsiturd generalé a infrafuni: dacd depfsrea limitelor unei apr | proportionale este determinata de alte cauze, se va retine excesulscuzabil, ce repreainté 0 circumstanta atenuanti legala (art. 75 alin. 1) lit. b) NCP] pe care instanta o va avea in vedere la individualizarea pedepsei B. Legitima aparare prezumati ¥_ este prezumati a se afla in stare de legitima apiraze gi persoana care acfioneaz’ pentru a respinge pitrunderea unei persoane intr locuints, inckpeze, dependint3 sau loc imprejmuit indnd de aceasta, f8r& dicept, prin violent’, viclenie, efractie sau alte asemenea modalitti nelegale ori in timpul noptii; Y este o prezumtie legald relativa, care produce o inversare a sarcinii probei, in sensul cB organelor de urmarire penalé le revine obligatia de a proba neindeplinirea conditilor legitimei aparérii prezumate. Pentru a exista prezumtia de legitima aparare, ATACUL trebuie si constea intr-o: 1. actiune de patrundere fri drept (consumati sau in faza ten- tativei) intr-o locuina, incdpere, dependinta sau loc imprejmuit findnd de acestea; 2 pitrundere/incercare de pitrundere savargité prin violent, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace ori in timpul noptii Conditiile privind APARAREA in cazul prezumtiei de legitima aparare sunt cele indicate fs cazul legitimei ap&riri (si constituie 0 faptS penal, «i fie precedati de atac, si fie necesara, si fie proportionala). © opservatn: 1. noul Cod penal limiteazi sfera spatilor acoperite de prezumtia de legitima apirare, eliminand locurile imprejmuite sau delimitate prin semne de ‘marcare care nu fin de o locuinf§, incSpere, dependint 2. noul Cod penal extinde aplicarea prezumtici situatiei in care pitrunderea sau incercarea de patrundere este savargiti in timpul nopti, rd ca patrun- derea sau fncercarea de pitrundere si fi fost sivargiti prin violent, viclenie,efractie sau prin alte asemenea mijloace. 102.|_ Cauzele justificative C. Efectele legitimel apart | ‘a produce efecte in rem, cu privire la toti participantii; |__,7.intura caracterul penal al faptei savargite in conditiile legitimet aparar, care astfel devine justficat&; |—+f « nu este posibilé aplicarea unei sanctiuni penale; |__f° 4, procurorul va dispune clasarea, ier instanta va dispune achitarea; L_4f 2. inlatura rispunderea delictuals. eo > 2, STAREA DE NECESITATE A. Conditii 1. PERICOLUL trebuie si fie: a. actual sau iminent: in curs de desfigurare sau pe punctul de a se produce; poate rezulta dintr-o actiune uman4, dintr-un fenomen natural sau poate proveni de la un animal; b.o ameninfare pentru viata, integritatea corporal sau sandtatea tunel persoane, pentru un bun important al acesteia ori pentra un interes general; ¢, inevitabil: si nu posta fi inlSturat altfel decit prin sAvarsirea faptei prevazute de legea penali, respectiv fapta penala s& constituie unicul mijloc de inlaturare a pericolului. EM | 1. aprecierea caracterului inevitabil al pericolului se face it concreto, in functie | de persoana agentului gi de cunostinjele de care dispunea la momentul | comiteri faptei; 2, spre deosebire de legitima apirare, unde atacul (pericolul) provine intot- deauna de la 0 persoana (chiar si atund cénd se realizeazi prin mijlocirea unui animal), in cazul stirii de necesitate pericolul poate fi cauzat atat de o persoané actionand cu intentie sau din culps, dar gi de fenomene naturale ori de un animal; , daci pericolul a fost produs din culpa autorului faptei prevzute de legea penald, acesta va fi tras la rispundere penala pentru fapta comisi din culpa, fin mnisura in care este incriminat’; 4, nu se va refine cauza justificativa a stirii de necesitate, in misura in care ppericolul a fost creat in mod intentionat de citre faptuitor. 2. ACTIUNEA DE SALVARE trebuie si fie: (+ a. redlizata printr-o fapti prevazuta de legea penala (consumata sau tentata) comisi cu orice forma de vinovatie: |» b, necesara pentru salvarea de la pericol a valorilor ocrotite de lege: 58 intervind cat timp pericolul este iminent sau actual; si fie apt de a inlatura pericolul (caracter idoneu); - si fie singura modalitate prin care putea fi inlaturat pericolul; |» c. proportionala cu pericolul: actiunea de salvare 8 nu prici- nuiasci urmari vidit mai grave decit cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era evitat; | d. sivargiti de citre o persoand care nu avea obligatia de a infrunta pericolul, pentru a se salva pe sine. © osservati: 1. daca existau. multiple variante de salvare, fiecare constand intr-o fapti penal, agentul trebuie s4 opteze pentru cea mai putin grav, 104 | Cauzele justificative 2. se va refine excesul neimputabil (cauz4 de neimputabilitate) in situafia in care faptuitorul nu a avut reprezentarea ci va pricinui urméri vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daci pericolul nu era inlaturat; | 5 im cazul in care faptitoral a dept limitele stride neceitate, cunoscind | ci va pricinui urmri vdit mai grave decit cele care s-ar fi putut produce dacd pericolul nu era inliturat, se va retine existenta circumstantei ate- rnuante legale prevazute de art. 75 alin. (1) lit.) NCP (depisirealimitelor stiri de necesitate. B. Efectele starii de necesitate jm a: produce efecte in rem, cu privire la tofi participantii; [> b, inlsturd caracterul penal al fapiei care constituie acfiunea de salvare; |» ¢. nu este posibild aplicarea unei sanctiuni penale; | a, procuroral va dispune clasarea, iar instanfa va dispune dchitarea; | e.nuinliturd rispunderea delictualé a persoanei care, salvandu-se pe sine de la pericol (sau un bun al sfu) ori find salvatd (ea sau un bun al siu), a produs prejudicii materale unei terte persoane; Ly ¢. inliturs rispunderea delictuald a persoanei care prin actiunea de salvare a produs un prejudiciu celui care a creat starea de pericol. ‘= 3. EXERCITAREA UNUI DREPT SAU {NDEPLINIREA. UNEI OBLIGATI. +1 EXERCITAREA UNUI DREPT RECUNOSCUT DE LEGE (AUTORIZAREA LEGID 1. poate fi invocat’ atat de o persoana fizicé, cat si de 0 persoan’ jucidica, AEE es |» 2. prin lege se intelege actul normativ emis de Parlament, cit gi alte acte normative sau 0 hotirare judecitoreascé, un contract etc. | 3. prin drept injelegem atit drepturile subiective, cat si prero- gativele conferite de lege unei persoane fizice sau juridice ori inei autoritati de stat; [> 4. exercitarea dreptului trebuie efectuati in limitele prevazute de lege si cu bund-credint&; {+ 5, in cazul infractiunilor pentru care legea incrimineaza savargirea faptei, fart drept, comiterea faptei in exercitarea dreptului recunoscut de lege inlitura numai tipicitatea, neputind fi refinutd si drept 0 cauizé justificativa. —> 11, INDEPLINIREA UNEI OBLIGATII IMPUSE DE LEGE CU RESPECTAREA CONDITILOR $1 LIMITELOR PREVAZUTE DE ACEASTA (ORDINUL LEGID; juridic’; 2. indeplinirea unei obligatii impuse de lege are caracter im- perativ; prin urmare, fapta persoanei care 0 executd in conditille gi limitele prevazute de lege este justificata E 1. poate fi invocata att de o persoand fizica, cat si de o persoan& > I INDEPLINIREA UNEI OBLIGATHI IMPUSE DE AUTORITATEA, COMPETENTA, IN FORMA PREVAZUTA DE LEGE, DACA ACEASTA NU ESTE iN MOD VADIT ILEGALA (COMANDA AUTORITATI LEGITIME); [— 1. este necesar ca obligatia si fie impusi fSptuitorului de auto- ritatea public competent’ (civilé sau militars), cu respectarea conditilor de formé si fond prevazute de lege: L» 2, se va refine cauza justificativa gi in cazul indeptiniri unei obli- gatii impuse in mod nelegal de autoritatea competent, dac& aceasta nu are un vadit caracter nelegal. f 106 | Cauzele justificative . Efectele exercitirii unui drept/indeplinirii unei obligatit [> a. produce efecte in rem, cit privire la totiparticipantii; |», inlaturd caracterul penal al faptel: | c. nu este posibilé aplicarea unei sanctiuri penale; L_- a, procurorul va dispune clasarea, iar instanja va dispune achi- tarea; |» e, de principiu, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obli- gatii inlaturd rispunderea delictual’; L-+ 6 tapta sivarsiti in indeplinirea unei obliga impuse ilicit de auto ritatea competent, cu privire la care nelegalitatea nu este vidit8, desi nu constituie infractiune, poate atrage rispunderea delictual a faptuitorului care putea si isi dea seama de caracterul ilict al faptei ee > 4, CONSIMTAMANTUL PERSOANEI VATAMATE, A. Conditii ‘A. CONSIMTAMANTUL PERSOANEL VATAMATE trebuie: _—> a. si fie valabil exprimat cu privire la sivarsirea unei fapte previzute de legea penal (s8 provind de la o persoana cu discemémant, sk fie serios, liber gi exprimat in cunestinta de cauzi, si fie deter- minat si neechivoc); L_-» b, 64 priveascd valori sociale al ciror titular este persoana vatamata gi de care aceasta poate dispune in mod legal; Lk ¢.si fie anterior primului act de executare al fapteitipice. sdesssinesss sesso ninsnsInuRCSESE Ee © osservatit: 1. in cazul fn cate consimtdméntul persoanei vatimate se regdseste printre lomentele de tipicitate obiectiva, atunci constatarea existentel acestula nu constituie o cauza justificaiva, cio cauza care inlsturdtipictatea: 107 ._consimlmantul victimel poate conduce la relinerea unei forme atenuate a une infracfiuni incriminate autonom (de pilda, infractiunea de ucidere la cererea victimei prevazuta de art. 190 NCP); 3, poate fi invocata atat de o persoand fizic’, cat gi de o persoana juridica; 4, fapta poate fi sAvargit& cu orice forma de vinovatie (intentie sau praeterin- tentie sau culpa); 5. dacé exprimarea consimtamantului victimei survine pe parcursul actelor de executare, se poate refine sivarsirea unei tentative la infractiune; consim- | ffimdntul exprimat ulterior inchelentactivitt infractionale nu are un efect | justifcativ, fapta constituind infractiune; 6. in cazul infractiunilor cu durati de consumare, consim{méntul trebuie si riména valabil exprimat pe intreaga durat a comiterii faptei; 7. daca exist’ consimpimantul valabil pentru comiterea unei fapte tipice cu intentie, ins din culpa se produce un rezultat mai grav decat cel pentru care fusese exprimat consimtimantul, faptuitorul va rspunde penal pentru fapta mai grav comisa din culpa. B. Efectele consimamantului persoanei vatamate [— a. produce efecte it rem, cu privire la toti participant; |» b. inlétura caracterul penal al faptei pentru care exist un consimti- mént valabil al persoanei vatimate; |» c.nueste posibilé aplicarea unei sanctiuni penale; 1» d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea, (> ¢, inlaturd raspunderea delictuala. AA Il, PARTEA PRACTICA A de exenataghimelaplrr este existent unl agresian, «unt ata care pame in pericl grav persoana sau dreptuileaceseia oi un interes general fr core ereazd neceitates une actuni de apirare imediatl, adicé de 108 | Cauzele justificative Jop_|_Cauzele justificative {nliturare a atacului inainte ca acesta si-vatdime valorile ameninfate. Or, in ‘cauza, se constata c& nu sunt indeplinite nici conditiile referitoare la atac gi nici cele referitoare la aparare. Astfel, la momentul la care inculpatul a inceput s& exercite actiuni violente cu cutitul asupra victimelor, mu exista tm aize actual saw iminent din partea vreunei zersoane din grupul advers asupra sa saut asupra vreunei alte persoane din grupul care il insofea, iar intre vatémarea martorului G.A. si violentele exercitate de inculpat s-a scurs un interval de timp, existénd posibilitetea inl&turérii atacului prin alte mijloace, nu prin sivarsirea unot fapte previzute de legea penal8. in ‘momentele in care inculpatul a aplicat loviturile cu cutitul asupra celor doud victime, atacul nu era in curs de executare gi nici pe punctul de a se declanga. Infractiunile au fost comise dupé ce grupul din care fceau parte victimele incerca si pardseascd in fugi zora, find urmérit de grupul inculpatului. In aceste momente, in care victim P.M. fugea, inculpatul i-a aplicat acestuio 0 loviturd de cufit in spate, dupa care la ebandonat, fntrucat observase cA victima T.A. se impiedicase i cizuse, momente in care, profitind de imposibilitatea acesteia dea se apara, i-a aplicat 0 lovi- turd de cutit in partea stangi a toracelui, urmats si de alte violente cu pumnul si ménerul cutitului in cap. Actiunile vatimatoare ale inculpatulut au fost plasate in timp si in afaca intervalului in care atacul putea ft iminent sia momentului in care acesta putea fi consuinat, astfelc& cerinfa necesitAtt ‘nw a fost indeplinitd, intrucat actul pe care I invocat recurentul inculpat nu era nici iminent si nici mu mai era actual (CCJ, 5 pen, dec. nr. 945/2008). AB use pose considers cl incalpatl~condamnat pent conduceres un autovehicul pe drumurile publice, avand in singe 0 imbibatie de alcool ce depageste limita legal& - s-a aflat in momental sivargirii faptet in stare de necesitate, chiar daca a efectuat deplasarea pentru a procura medicamente pentru soctul su, bolnav de cancer. Socrul inculpatului suferea de o boala incurabila, cu o evolutie lent si indelungati, situatie in care pericolul nu era nici neprevizut, nici iminent, iar inléturarea lui nu era posibilé prin administrarea unor medicamente (CA. Bucuresti, s. a Ia pen, dec. nr. 1457/1998). FISA nr. 12 CAUZELE DE NEIMPUTABILITATE 1. PARTEA TEORETICA = _1,CONSTRANGEREA FIZICA A. Conditii 1. sa fie exereitatd o constringere direct asupra fizicului faptuitorului; ¥ constrangerea poate fi exercitata de o tert persoana, de un animal sau poate rezulta dintr-un eveniment imprevizibil i irezistibil; 2. constringerea si fie irezistibila in concreto; 3. fapta (consumata sau tentata) savarsita in calitate de autor sau de participant sub imperiul constrangerii fizice sa fie previzuta de legea penala si si fie nejustificata. @® osservatn 1. spre deosebire de starea de necesitate, unde faptuitorul are optiunea de a realiza sau nut actiunea de salvare, in cazul constrangerii fizice, persoana constransi nu are nicio opfiune, trebuind si comiti fapta previzuti de legea penal (actiune sau inactiune); 2. starea de constrangere provocati cu stiinté chiar de citre fAptuitor, pentru ca ulterior si o poatd invoca drept cauza de neimputabilitate (actio Libera in causa), nu reprezint& o cauza de neimputabilitate, fAptuitorul urmand s& rispunda penal pentru fapta si 110 | Cauzele de neimputabilitate [-B. Efectele constrangerii fizice a. produce efecte in personam; b. inlatura caracterul penal al faptei sdvargite ca urmare a constrangerii fizice; . persoana care exercitf cu intenfie acte de constrangere fizicd asupra {Sptuitorului va rispunde penal pentru participatie improprie la fapta sivargita de persoana constrains 4. procuroral va dispune clasarea, jar instanfa va dispune achitareas fe. inlétura rispunderea delictualé a fiptuitorului, insi nu inlaturd saspunderea celui care a exercitat actele de constrangere. eee = 2, CONSTRANGEREA MORALA A.Conditit 1. constringerea si fie svargiti prin ameninfarea cu un pericol grav; % poate fi cauzaté numai de 0 persoani, iar nu de un animal sau de un fenomen natural etc; ¥ constrangerea consté in amenintarea cu un réu care poate privi persoana faptuitorului sau o alta (chiar persoana celui care amenin{3); Y pericolul cu care se ameningé trebuie 8 fe gnu, iminent,ineitabl injust st proportional cu urmarea faptei penale ce se solicit afi sAvarsit +2. oi fie irezistibild in concreto: 3, fapta (consumati sau tentata) sivargita in calitate de autor sau de participant sub imperiul constrangerii morale si fie previzuté de legea penala gi si fie nejustificata. © opservatik: 4. este necesar ca sivirgirea actiunii sau inaciunit prevazute de legea penala ef fost soliitat® in mod direct sau implicit de citre persoana care exercta constrangerea: 2, spre deosebire de starea de necesitate, unde faptuitorul are optiunea de a realiza sau nu actiunea de salvare, in cazul constrangerii morale, persoana constransi nu are nicio optiune, trebuind si comitd fapta previzuti de legea penala (actiune sau inactiune). B. Efectele constrangerii morale [> a. produce efecte in personam; |, b.intaturi caracterul penal al faptei sdvarsite ca urmare a constrangerii morale; Ly c. persoana care exerciti cu intentie acte de constréngere moral asupra faptuitorului va réspunde penal pentru participatie improprie la fapta svargita de persoana constrans’; |» a. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; Ly e. inlétura rispunderea delictuala a fSptuitorului, ins& nu inlstur’ rispunderea celui care a exervitat actele de constrangere. © observa: 1. constrangerea morala afecteaza libertatea de vointé, iar nu pe cea de actiune (ca in cazul consteangerii fizice); 2. dacd faptuitorul a continuat sivarsirea faptei chiar dupa incetarea constrin- getii, actele indeplinite dup’ acest moment constituie infractiune si atrag réspunderea penalé a acestuia. | = 3. EXCESUL NEIMPUTABIL ‘A. Excesul neimputabil de aparare ¥ nu este’ imputabila fapta celui care actioneazé in stare de legitim’ apirare gi care, din cnuzn tulburdrit sau temeri, a depasit limitele unei apdrtri proportionate cu gravitatea pericolului gi cu imprejurdrile in care s-a produs atacul; ¥ este necesar si fie indeplinite toate condifiile previzute de art. 19 alin, (2) NCP cu privire la atac, precum si cele de la aparare,-cu exceptia proportionalitti; 42 | Cauzele de neimputabilitate Y nu se va refine excesul neimputabil daci apararea este dispropor- fionat8 in raport cu atacul; nu se va refine excesul neimputabil daci depasirea limitelor unei apiriri proportionale este determinaté de alte cauze decit starea de tulburare sau temere generat de atac, ci excesul scuzabl, ce reprezinta ‘0 circumstant& atenuanta legalé (art. 75 alin. (1) lit. b) NCP}, pe care instanfa o va avea in vedere la individualizarea pedepsei; Y excesul neimputabil de apirare poate consticui o cauzi de neimputabi- litate doar pentru persoana fizic8, nu si pentru persoana juridic& B. Excesul neimputabil in actiunea de salvare nu este imputabilé fapta celui care actioneaza in stare de necesitate si care ni sia dat seama, in momentul comiterii faptei, ci pricinuleste urmiri viadit mai grave decit cele care sar fi putut produce dack” pericolul nu era intaturat; V este necesar si fie indeplinite toate conditile prevazute de art: 20 ‘alin, 2) NCP cu privire la pericol, precum si cele referitoare la actiunea dde salvare, cu exceptia proportionalitafii, {Aptuitorul neavand, la momentuil comiterii faptei, reprezentarea c& va pricinui urméri vadit mai grave ddecit cele care ¢-ar fi putut produce dac& pericolul nu era inlaturat; ¥ daci fiptuitoral a depisit limitele stiri de necesitate, cunoseind cl ve pricinui urmirioidit mai grave decat cele care sar fi putut produce daci pericolul nu era inllturat, se va retine existenja circumstantel ate- hhuante legale prevzute de art. 75 alin. (1) it. ¢) NCP (depaireslimitelor stride necesitate; Y excesul fu actiunea de salvare poate constitu 0 cauz& de neimputabilitate doar pentru persoana fizicS, nu gi pentru persoana juridica C. Efectele excesului neimputabil: "—» a. produce efecte in personam, nerislringindu-se asupra partic: pantilor; |» pb. intaturd caracterul penal al faptei |» ¢, nu este posibilé aplicarea unei pedepse sau misuri educative, ins este posibild aplicarea unei masuri de sigurant’; |_y 4, procuronul va dispune clasarce, iar instanta va dispune achitarea; Ts Le, excesul neimputabil de apirare nu inlituré rispunderea civila, faptuitorul putand Hi obligat la plata unei indemnizapi adecoate 9 chitabile i ‘+ £ excesul neimputabil in actiunea de salvare nu inlatura réspunderea civila pentru prejudicile cauzate tertilor, aceasta fiind angajat’ pe temeiul imbogatiri find just’ cauza. ‘> _ 4. MINORITATEA ° A. Condit 1. sivargirea unei fapte nejustificate, prevazute de legea penala; ¥ fapta poate fi savarsita in orice calitate (autor, instigator, complice) si poate fi consumats sau rmasd in faza tentativei. 2. existenta stride minoritate la momentul savarsiri faptet; '¥ minorti pind la 14 ani sunt prezumati absolut ci nu au discemémant gi xu rispund penal; minorii cu varstaintre 14 si 16 ani sunt prezumat relativ ci nu au discemamant si'rispund penal numai daca se dove- deste prin expertiz’ medico-legala psihiatrica faptul ca au sivarsit fapta cu discernimant; ; in eazul infractiunilor cu durata de consumare (continue, continuate gi de obicei), minorul va rispunde penal numat pentru actle realizate dup’ momentul de lacare acesta raspunde penal; jn cazul infractiunilor progresive, fSptuitorul nu va rAspunde penal daci la data comiterii faptet nu rispundea penal, chiar daci la ‘momentul epuizArii faptei acesta rspundea penal. B. Efectele minoritatiis [> a. produce efecte in personam; I b. inlstura caracterul penal al faptei varsite in stare de minoritate, ca urmare a lipsei imputabilitati; [> ¢. nu pot fi aplicate fiptuitorului masuri educative, insa este posibila aplicarea unor masuri de siguranta; 114 | Cauzele de neimputabilitate |» d, procuronul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; }—» e, minorul pang la 14 ani mu rispunde delictual decit dacé se dovedeste ci a sivargit fapta cu discernmant; minorul care a ‘mplinit varsta de 1d ani raspunde de prejudiciul cauzat, in afard de cazul in care dovedeste c& a fost lipsit de discernimant la data savarsisii faptei; persoana care, in temeiul legii, al unui contract ori ‘al unei hotirari judecdtoresti, este obligat si supravegheze un minor va rispunde pentru prejudiciul produs de acesta; Lo ¢ fata de minorul care a sivarsit o fapti previzuté de legea penalé si care nu rispunde penal, Comisia pentru Protectia Copilului ori, dupa «az, instanfa judecitoreasc’ poate dispune masura plasamentului sau a supravegherii specializate, aes eee See eee eee ee eee eee ‘> 5, IRESPONSABILITATEA 1. Condit 1. sivarsirea unei fapte prevazute de legea penal, nejustificatis 2 existenta unei stiri de incapacitate psiho-fizici in momentul sivarsiri faptei; ¥ incapacitatea psiho-fizick implica impesibilitatea de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale sau de urmirile acestora (factorul intelectiv) gi incapacitatea de afi stapan pe ele (factoru! volitiv); Y dack incapacitatea de infelegere si vointé nu este anihilata, ci numai atenuati, caracterul penal al faptei nu este inliturat, acest aspect putind fi avut in vedere de instanté la individualizarea pedepsei. 3.incapacitatea psiho-fizica sa se datoreze unei boli psihice ori altor cauze anormale; ¥ este necesar ca boala psihic& si fie susceptibild si afecteze res- ponsabilitateay ¥ alte cauze care pot afecta responsabilitatea pot fi somnambulismul, stirile hipnotice etc. us B. Efectole iresponsabilitatii [> a. produce efecte in persona; + b. inlituré caracterul penal al faptei savargite in stare de irespon- sabilitate ca urmare a lipsei imputabilital [+ c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; nu pot fi aplicate pedepse sau masuri educative, ins& pot fi dispuse misuri de siguranfa (obligarea la tratament medical sau internarea medical); Ls a, inliturs edspunderea delictualé a faptultorului, ins poate fi anga- jati rispunderea delictuala pentru fapta altuia a persoanei care in temeiul legii, al unei hotarari judecitoresti sau unui contract, avea obligatia de supraveghere a iresponsabilului; ca exceptie, art, 1368, NCC prevede o obligatie subsidiaré de indemnizare a victimei de citre iresponsabil in cazul in care nu se poate angaja réspunderea celui care avea obligatia de a-] supraveghea. © opservati: fn cazul infractiunilor cu durati de consumare, starea de iresponsabilitate trebuie si existe pe intreaga durati a consumérii faptei; dacd aceasta | existat la inceputul comiterii faptei, incetind ins pe parcursul comiterii ei, | faptuitorul va r’spunde pentru actiunile sau inactiunile comise cind era responsabil; 2. mu pot constitu cauze ale sti de iresponsabitate acele imprejurde pe care loge le ealificd rept eae autonome care inltuct aractenul penal al faptel (beta, minortates); | 3. dacd actiunile sau inacfiunile infractionale au fost s&vargite de fiptuitorul care la momentul comiterii faptei nu era responsabil de acestea, dar care gi-a provocat anterior in mod voluntar sau din culp’ aceasti stare de iresponsabilitate intr-un moment in care avea deplina capacitate intelectiv si volitivl (acti libera in enusa), nu se va retine cauza de neimputabilitate a | iresponsabilitati, al

S-ar putea să vă placă și