MINISTERUL EDUCATIEI $1 CERCETARII -BIOLOGIE FILIERA TEORETICAAlcatuirea corpului uman ‘Toualtatasistemelor de organ conecae structural funciona, cor activi este regs pe tale nervous gi umorall, lctueye organismal, Organele care indepinese veces funcie majorh “ormeazt un stm de organ. Topografia organelor ‘Topogafa se refer la movil de dispunee a organclor in epics cap, glu, uncial lcavtatoe orci, abdominal, pelving). “ouinnes capolt ~ neuoernial ~ aipostse eneflul si douk plane endocine (ipo si ‘pila, In stdnca osu emporl se alt sip urechea medic interns. Viscerocril adipose segmentele periferice se analiztoioe viz, ols, gusta, eile resprtori (sel nazale) 9) digestive (cavtate bueals) eslunee site ee shia eterior de clile respiratorii aringe si partial de teahee), posterior se afld faringele (cale nivel pt pena T eit "epee oni france larigse yar faRowit 7)» Preing inca i [Stow TaRE J pint ty nivel cave means‘ it oneice 7] faa exter pvt eos inter = repolrizanea se relizcazh prin inchiderea ‘amalelor de Ne, uma de dessin aaleor de K° eae asigur fuel acst fon i revenie t ‘cli nil de sarin elec, deo parte 9d ala a memes, ‘Porametri exctbili s "nents de pag sa roubaca pero tensa mii a tim eareacfonea in tin ‘orepnitor dri un rlspans fiolog. Stim ey valor nvr pap se numese subin- ariel rods un pote de acne fro rain ma produc PA de alte ima Tinga veer tmp etre peat stimula patna produce un rispuns Gilg * Crmasis ea tml et tebuie pet simul ew iaensiate dab ecb. Cu et vale ronan este i mic, eu tt est ste excita * Peroade rfactor eprezns drt din poten de seine; cae etn desigucre, fa 0 simol, chi de intestate palin, a pode un rspuns Rizo * Brusche reper rapists eu cae stimula pro ache supa menbrancelalare + Rimi seer ons ager de mpulss eleric supe denne de die cllele mscalare mode, ce pin stem excocondctor a ini 9 nouenlr insur tuba autoesiatn). ‘Conducts ese propia newonul de a conduc pals nerves prin atopropagae, dela lool unde ea prods exci, de-t ling ibe ncrvoas, pint la termine acest aod de ‘eanitere a impului nevos pin inspec ult euros Fe uaa fect, declan un pars fiilogieconrate muscular at sor lala). Transits proceulti de epolaizare c-a ungul frei nervous sau susculre const- {ue impalsl nervox. Propaga- tea impubulu nervos se reall saz sallatoris in ible mil- Bice (a niven stenguaioe Ranvied, in care views de ccnducere ese de ites 100 ms, 1 timp ce In fee aii, ‘conducerea ese, ps cpa, de iea 05 mi) fig 8) wine (Pe foe fa ee tne Fig Popapare naan pin ve mevaue mince: b~ amilee.Snape sme form fenionsle specie, plate fore difete seamen ‘euronale sane eo efor Snap fele au csi plan de ouanizare (Fe. 9) Segment presnatic (membrana baton {ermina, segment possiapic(o prune inert neuron a din scales frei mucnlare sate pe cre se elit ‘wana! trmin) 5 un spats ata snap ‘it situate cee dou seen ~ Casificare snapreor. Dap nature celulelor conett,sisycle st inr- se am ict! |neuronale (axodenditce st axoscmatic): 9 Sina a congue ue sinpse | Hevrornsclare ~ place moter (fig. 10 grenerie’b nape mureueae’” | Dupaatra meditorli chim se es cri: sinapsecolnersce, eae folosese ca tnedistor shine accion, 9 sinapse srenergce, care foloese. ca medion himii noradrenaline i adrenalin. ~ Tranter snap const in ese 1 impulses de segrentl pe: lpia Potala de acius jons la butonl terminal dein farten Yeiulelor ce coin un medatar imi ea mera p= ‘shui, uma de spares veziculear si cliberres mediator te spat sinaptic Meditrl ening i caact ou membrane Dosti, se epleaz specific ev ee tort de membros carson, ering pemmcbiliatea membran pent Na Ae Toe asl 0 depoarizae orlt eat ial find poten possi excitator PPP), ce area efit wansiteres inal prin inp ‘Sistemul nervos somatic perieric Din sistemul ervospriferic wom prezets nial eri spinal apo pe cei aie cr pial condaeimpalswile nervous nspre si dinspre miduva sinti, Neri spinal met sant in tumde de 31 de preci: 8 cervical, 12 tracai $lombari,$ sacral, unul coccigian. Ei se ‘ipun simetric deo pare de alts « miduvei i matamerc (ei orca, "Nerul spinal ete format din dus rdicia:posteioard— senztv trunchi mia i mar de asemenen mise (ig 1) ‘Radcina poseroar, suziiv ape tact un ganglion spinal, in care xe psexe neuron de rigine penta fbvelesomato- i viscrosnztv,Prelungiile perfec ale neurone menfona jung a structure recepeowre ir eee central inte In mils spi Componente pil mtr (vedere de ansmbl) sianterioara — motorie, ungt -Stctra era spina ‘repeal “Ridicna enrioar, motor, conti fine motor, axon ol neureilr visserometorsimpateh in coma rd lateral i somafomotr dn orm anterior al mel sini, Sramchl nerve spinal rent din wives eclor dul din, oat deo ples canall ver teal Contne fre senaive 9 tori (somaice si vegetative), Dupes din canal vera fri vif inervrebrale,tuchil se divide npr amu: venalé (si rest, doll (a Subic), comuricanth alba i meingian acest sant mit. spare se depend Sn wunchil ner pial (exist io ram comunicant. cena, ce ‘nin trunchilnervali spina) " Romura dorsal cone acces pur de bre cas amura vera: fre somatosenztve seonatomotori cre se dsibue la tegumental mugci efi spt acqumura venrald eomjac fibre nevouse somatce (seni si motor, cre se distribu tegumental p mug dia paren anterolateral trunchiuhi si membre. ele viseeromote (Gostangisnu space din ele doo rai) inerveazh anu efector, Fbrle somatomotori dk Ceara rami sedis meamerc ln niveal regia toracice, formind cle 11 pereci de mer {meron somatic, ceili parti I formareaplexurlornervoase somatic. Ramura comunicants abs confine Te nervoase Visserosenztve, cu origins in ganglions! plo qf epitome spate minnie scart. oigina to neuron viceromotordntran cena vegeat, in nucle! atermedioltral (Corl ata) + Ramara meningland conte fibre vsceroseaitve, cae ae despring din trunchiu neryli sping) sivasomotoris care provn in ramara comuricant couse, Ele inerveaza meningele spinal ¥ vas e lnge de aacest nivel2 Ramuracomunicantcemseealize7 estar nr un gain paravetebal i rancil era spinal. Ea cone fe posiganinar simpesie amine ange gine a alana ait, Distributia nervilor spinal + Fibre somatice (serves motor in rarars dora s tbe ogame i musculature Sit ce spt Cele din ramura yeas distbuie le tgumerul mses enerolteral 2 runchig: memivcoe. + Fibre vegetative pstganlionaresimpatce, confine in ramus eamanicant comic, junse tn eunchil nel pile ndteapi je uauanie onan felons sind pi ame gala ‘entald Ee inerveazd muse pete crcetor a elo de pl ulndele sudo, plandee sebace, precum si esulele muscular din poretele vascular al yaslor de singe din tegument. Glandele Sudorpare sant incrvate simptie, dr secret lor lifer in fanctic de meitorit chinic, Cand ‘orwaisml fnctioneaz in con obiguite, media ee colinerpick penta majortiteaslendcor {in sinati neobiguite (eno puiemice fe, fue) media deenergicd wimuleard secre glandelor ‘sdorpae in pale tp + Fibro reganglionresnpatice cotau in rama comsnicant lb sunt ntact pin ganglion parsvertcral TT La in dn lanl anyon simp, bce progam teunese forma ei evi splannii, fleareteminind- ineun gangion peeves (celiac, meacmeric superior i Imezenteric inferior), conbuind la formar ti ples vpeative revere, cy dermis cmon. Rotul nervitor spinal: ‘nti love are rlexe somatic x vega uric la formureaetlor medlur ascendente si descendent = Hibele somatomotori i vseeromotori formoszapleurile nervous somatice (april ez) 3 ‘vgettve (inal doica cz). Nervi cranent sunt in numa de 12 peeci, sumer c cife mane deb | la XD. Peele 1 nevi rain pau xia sau se tex nel care putin tui exer abl * up func dept, nervi raion sn: sezorai (I I Vi), mason, WV, Vt, 1X gi meg (¥, VIL 1X30, + Componerle fincjionle ale nerviloreruicnl sunt reprerena de difet tipi de bre nervonse: senzoile, senvtive (Gomutosnziive si viscroseztiv), motor i Vaceromtod (preganaionare parasnptice). Per bee sewtve si uncle senor, aignea reall se aft fn angloni nero de pe ecu nerve canis expect. ‘Nuclei motori sau de oigine a nervlr ernie! sant format din neuron mtr, care consis origina real a fibrcor moti din stra anor ner tani Nuclei veev parasipatie Vbweavaleavas. {8 MARE sO vil age et | ecto ut eat i orm Cot, stat ate Trevanrindcer more [intent a membrane bullae gi momirana tector (cea ATEN eens: | prin un apt de ana spall oad i lds cop bende overt me | ern endolma canal colea- Oral Cort exe frm (sip ed wcew)Jeclule de susinre (epopat Invi, indeptate 1a bar tious tncul Cot eluele seme auiive sun {in out sonal ner format dun sings dell, all exam cu 3-4 yn de CChlle waive (mic lagi) pezn a pol pial li igi ae set membrana ri prod rin sci cello de siee i vr lor einclaveaz a membrana tora. La Sava jg termite denice ale protneuronl ave ‘Caen nt ete leu din pata ner cu romero in gxgliona sil Cox seam pl Daz cello uti tol it in componens rari cole 8 Vl dewoneiral se af in mee clear ventral dn pute, xo neural din nate vex inci frmons oral pez a lea meron se alin clic inferior ofan siti se lin corpl geil media a metas; exon his poi In ai ima sit in lb tempor, pe a pericarp emporl sero a apopiere a soca (erin)BRGES EF ESSERE TR aS lt a te sae Piilagn analizntorlal a ‘dis, Pavol capleaz3 une foore. conduct au exter dice In menbrns ingens’, (ar vieazh nest. Siem & esccare transite ibaile Ta membean forcast tale, de unde suet prelate de ering din rmpa vestibular 3 lmpanich Unda pie gene aah o und de promgae. Arp: fadines undeor e8e coral ek ‘feces ey, id ma mae fn pore inne merce’ are ita taza cel i msi mies spre fl i. 8. Deplases sua memanc trie anne gle cllelr seco ute, i ror li ersioaji a cntcra interitent ox ‘memrons tira, nds tn acca. Deflmars cir elulelor avitive determins depelarizarea membraei celleor ative si ecneraca penis de aciune, transmis sub formd de impuls nevcs, prin clea auditvs, Io coment central Aria auditiva.primarépercepe iniljimes, intesitatea auditivd si timbmal Recunoasters si iterpretreasunetlor se realizeaz a nvell ari de ascii. Propricijle undelor sonore si sunctelor, Stimuli adeevai ai gana receptor Cort sunt undcle sonore cu 9 anit fecventh st intesiate. Propietpile fzice le undelor sonore sunt fiecvenja, intensien st armonicele suprandiugste toni fundamestal. Sunctele an o sere de ‘racer, exprimat fn temen fiziologic prin: inte, intenstate au i Sinbra. Thales este sonata auditva de sunt accu (int) sau grav jos), cae se dtorcazh excsiv frecenfe’ undslr snore. Uechea mand percepesunetcle cuprins Tne 16-20 000 Hz, Ulrasuetele ema rar 2000 rite mie 16 He. lm pert eshen uma. ‘Senzafiafizologct de intensitate «sunetuui depinde de amplitanes undelor sonore, surat In decibel (48). Niveol de interstate a voc umaneajunge a 60 B. Anmonicelesupreadivgate tonul frdamental determin. timbral,Reeunoastem vosle umane trig imbraidferit Avia sutvl primar, datorit inhibit de difrenpere, poate recunoste ‘imbral voc uni persoane. Fig Stara npn Cn “Anolistoral vestibular Anuar vstivlrprcp a meninerea contol echlibuk states nami a compu Roll acs araliatoc ee dea friza permanent infomafi cet nervoy subarea proba, oval, despre vii poi corpuli, vii cceleraeiieare 5 angular (igi de oa 8 ‘capi, edelajea elects (de postr redress stake (casi ech in tpl mir) a neat fice partici, pe ngs receptor veux vil, ti 1 proprioceporida much stra sche,eccoporlvstiblar amt epezet 46e cestele ample gi apart totic epiteliv modifiat, format din eclule ‘scuovil,intercalate prin clulele de sustinre cle se spejnk pe © memband bazall. La poal apical al ellelorseazeriale se piss cli care se afl fn contact cu 0 mast geatinonst, ce confine ‘oli ristle mcroscopice de earboat de calei) "siblar ese alti din et neuron:proconewronu! se af tn ganglion vestibular ‘Scarpa; dendrite angela receptor vestibular ir axonal in in components ramuri vestibular « ‘ecru VI; deatoneuromad sent in ei ptrw nuclei vestibular din bulb pnte (de unde peach ‘ke ferent speeahicerebel,mduva spiny talamus) al I-ea neuron seats nacleu de rele talamic, axonl ii proiectindv-se in aria vestibulard, stat In area posterioart giuli rie «capi lau! canal pect. Rota cpu spre deals detain migeaes ual semialrinjul anul sh. Cogere endlich nee mare) ncaa de fre Toe pre ampul, het crest ampulr, cpa ee devi spre url ii cr eller Senza stimulate nda ye il lng espetv in deta decirgore x endl. Ar ae depoluiaren meine cessor senor gael se gecrch ptefs de eine. Dupt tproxinatv 1320 de ecude, copula fn ela, reve apo de repas (in milocal reste snp). in carl mig ein, cpr mci aegis varia cele iare rad de inclinare a caput incon acer a fcc mig, ej etexcare receptor vestbulan au provoact sea, ei wlexe de reese. Infomaite suns la neocortex determin 0 stare consent asa pil cap copull fn soa Fiiolgie analzatorlcutanat -Analizatoral uaa cone eee eile dre, de pene vibrators ta Pie, Acstie eevineza varie cree din medal exter i wont inpulurie nevoase _stfe formate, rin lle ascendenie modula spin fle unor nev cain! a rile cote conspunatoa, contin In fomares renee tele, trie, drome, prove oereat colic eu te per ecannlcor | comin la ara cule sexo cin ei si uml slatinoass, li le cet redust din Bintan in celule 1 pool se contine vestibular tbulare de peas cuclen de 2 gir miele migarea nl rep celulelor ‘A loe te Dap a reste si gral sdroore full in situs tn sortale Recepioi see anelizator confers tegument eaiatca de organ de sims ig 10. Ae uct ale pels: o- tex (contin beret de apare a ‘xn Impotiva ages pat- (vista radar sole) de excreie (Grin gandle swdorpare confit); ¢etemoregine (in vsocosticis ‘soda xplclor sanguine dn fepument prin evapora transpci cote femal ar dao gros itr adipose se limitexzh acest owe) ech rector a ilo de Pir Indeplness un rol secundar In termorelar lm. Sensis tcl (protoatica si pieritit) presionald i viratorie {re of tial arma: defarmare te sTumean(sopericilé petra r= ‘epilation tn cazl seosibilitifapresonale) si stimuli rapid-repetivi (In seusbltates ate itor) ana, Hint Sp Fig 10- Set pi su lls permite eeupoaseea stinger pare © pif cu un corp fcc (ore exemple, un tampon de vat). Receptor aces ip Sosa srt sensi latingert ous pci nd still de defommareas superficial. Cale de ‘ondocere eae repre de fscicullspitalamic aero. se daoreazt receptoilorrispandj fa profinzimen dermal 3 in hipoderm,Calee de conducsre a sensbiti tactile protpatice side presume ee reprezenth de fascculal pnoalamic anterior In aria somesterc8 I din scoma cerebral se formes senzai tile otoptice nediscriminative, care permit aprecire global a punetsloratinse de pe tegument, in rim ars sezai de presume, in al dole cz esc inegistrat de reooptri termi, reprezeata prin terminaile servoseIbere, car sunt stiulate de vrai al empertui, in raport eu temperatura pili au un ‘ol import in termoreglere.Senibiitate termich ese condush prin fascial spiotalamic tral Tnzona de roesie coal (aria somestzi I lobul parietal) se geneeaz senza de cal, do ese ide dares asocit cu sensibittea termic8 Senzaia de dure declangcazA referee de apie, ce Scot organism desu infers facta nc. (eanatd). Recoptorit dur vist seprezatat prin ‘termina ervose libre din epider, uo densi ce vara in fancie de tertri, Durer ean tate declangut ds ic stimu putemic (mecanic, temic, electic,chimic et.) ce acjonesl cu Tschefe supe teguneauli, producind leivi, La locul de contact se elibereat o substan chimic, cre constitu stimula azologie al recoptrilor de rere n aria someserick Is formeazseni de dere. Conexile soni cecbrl eu stems! imbieimprin sez ols ‘ere I arconeiunle usm eros Vegeta termi apriisunor anifea = Si Senzatin de ree supertiial. i ae ciltate tac ink (pled). Asast tip de senibiiate ne perite a8 distingem og preci existena a duh puncte apropiat de pe pile, tse simultane! ocizaesobttelo rej 9 inp. Seinen tects icimiai se tant pin cals spnobulbar. Zone de Joe eco et reyrezeti pri aria somes | unde fermen semi p za ley Perum apeecia propeciile fii ale obiecelor (formd, mire) si miscares (ea ecw ses) Lucrari practice fay, mii Pat ee lea pe pien lees drone cic ‘ ate cb oct? Evienerea semsbia terme Evidenterea amprentelor ‘cheno ici ee eg de Derm ime seein procinen as pri dean ever conie mune pple emi Ie eas ca ec, Pop #1 Fupiceridik pc, femind et crs Faeroe "Moda de ue "Modul de wer in dou eprbce se pone api la emperaturi_~ dept mes intro nto turk, tee, “pi apare pe ohirtise omen Bretton ainge pis um ce in gl ex empress compu Seaton peiicmuh ured, Duzer, —amprentele digtale sunt imporaats ‘aii, actbrl, medina Teal (atic, ptr) aa ad aprecicne da epueta cu imiaisich (pin ampretsle liste 1 SoTeicedeneauteurs fae Sori ppl ei ete atria idee sti arene ‘ice te Da vase el super foto en ep pe Modi debe fetes dn ut ik ew er Mei eam hte fe permite tn core Sr ideuiem puncte sensi ducrome; ‘Analizatorul gustaiv Senza gustativetndeplines un ol morta in seletares eer «brane n func accents enpnsmlsi s-de aett, Sing gus ne informeazd asupn alti alimetele seem th eavitaten, bocald, doclangind sccreile digestive, Gustul conibuie a formar _errtamentalelieectar important pene mentineea Vii organismalScoloatur) Cihemarseeporl de contact sa reprezeta pin [cetmiofee magi gute, cae oe glsese fa mucous Tibi, Fala, pg Un mgure usa (Sg, 11) ae rica «| oon va ot lt din ale emer lor in gute elle de une La po aia al elle b. Zon de} Sa eal ct un mic careplrunds in pra bz crore | ua ala poll baal se af einai ale ner ses) | MK X Magu gustav formed prin ares poole guste aicorm (a baz nb alee pei yea un 7” Hngul u deshidere pre vic Fi fingitorme (form de eiuerct, state pe mug vr bi oli (spindie pe pe terre imbi, anistecte vertical). Cotes ost ene alts din te neuron Prvoaruron se ft in gxglion de pe aie ‘ever VIL, IX, X. Detoearoal se a Tn ous traci sitar in bulb (nucle sez), Axonal se Incase, pol wl pink a un maleu de ree tnlamie, ue fice snap cua ties neue, al ca ‘on prctns in aria sta eat fn pane infin ipo. rill analratorla stat Stim fio log peta cell senornlegusttiv exe reprezett de varia concen! substan spi dinsalv. Subtle pide dav fo sav exc ii celllor gustav; mba i absoarbe soba spi te mote permesbltates membrane eu gustav pert on de Nas ~menbran elu usatve se depoaizack, te genes un poten de acne (pal ero. “Adaptres receptor gust erode hexanal gst contin, input 2 scemde) pons susan sat si due Scobie guts se resale complet dpi adap (cee secu peau gut sit ma net ec sal ana) In tinpal saps guive sti esse, a sci seuaia asiatvd dsp pests Simul pl, as intense pect celal stimuli sti. ‘Senile gustav sunt rine su fname: hc, sw, sr amar (6.12. Dia combinares Ia ‘Se opr lor pap de sea gastatve Prime, onal poste daingeciteva ste 6 gus Repezres spies pe mons nga (rene ar practice) ese nici de tie sla,Analizatorulolfactiv Sinful olfactx, dezvotat la mamifeele macrosmatice, ete reds Ia om, acess find de ricrosmatic. Seuzfile olfactive favorizazi comporsimentil slimentr, intracit josct un r ‘important in procurree i alegeres brane. Simpl olfatiy, altar de cel gusta, comribuie apecierea clit alimentelor consume, declangind reflxe digestive secretoril si permite ‘etectrea substanelor odorant ca miros pltet, ct ia celor nove. De asenenes, este een eterminareacomportamentli sexs, ni esl animale Chemoreceptorit de distan(® sa situa fa mucous elfactv ce capes By lama ciuraitt «osu eto, paren sup oa septum, comet nazal up ior. Epiteliol mucoasei olfactive es format din celule nervoase (neuro bipolar) gi celule de sustnere. Newton bipolar repreintreceptonul gi prot ‘neuronal ei, Dendrita neuronulu emit ea un buon olfictiy, din oa pleck ci ofatvi (Gg. 13). Cales olfactivs este format din de neuro. Prtoacurel seal in cons olfctivl, iar axcai formeazt nerv ofietv, car strdbt lama cari om moid, int in cuia eraniand i s indreape spre bulbul olfsetiv, unde fac sinapst cu deutoneuroaul cli. Axonii dcutonewronl formeszt tact ofitiv, Avie lative Tract olfactv se tein in arn ola primar (situtt tn istmul limb ‘conectt cu aria entrinal (do asoeai), care sea a grant dnt sistem limbic neocoren. iiologis soalzsorul ols Susan odorant eof in ara npr sung a pate superior a fselornazale, nde se diol in mucus del supmafaa icons olfctive, Subsanfel ‘dora ineracioneazd ceili celulelorofitve (euro bipoan,ccea ce dace In deplariare ‘membranc cule olfctive gn conecn Ia genres poenilelar de cus (impusur nervoase! ‘Senzaile care se formed in aria olfactiva primar sunt grosolane iar cele dna entrinal su senza olfictive~ pldcute 5 neplicut. Simul ofeti este dezvliat a persoancle care hercaz8 in industria parfum, la degustts de vinuri (care datort inhibi de erence reno vine hp soil vf devi din cre provi + dup veshime). Adaptarce reeptorior alfactvi Dack itractiunes inte particle wbstajed odorant § ‘ceptor olfictivi se realzeat brse si dare putin, pereeprea mirsurilr este mai bun. Da ‘mul olfactiv persist ma mult imp asupra receptor fact, acest pnd nia 0m inal de desireare a impulsurilr nervoseolfctive, pentru ce ulterir rata sca progres pil Aisparfe. Aceata reprezint adaparearocopoiloeolfctii, cae se reslizenza tun timp seu pena un anumit mis.fl imbi este sensilla dulce: lateral ae imbi sunt sensible cr te che ey eter, bem 60st aro (oe). deere: Anolicatorl kinesezie seme Avalicator knestsie (al ports mist corp i sopmertolor sl in spain) oprinde tre ere eonrath “Boi ae i aaa riers era a pn Bt en so de ca Nd te § nate peep re “Sei apn ve ace Ti pe eine “tes tmp me eee wate t aro tm ex Napa i sere pn nn vp ce sh i ‘put nage Serene pce oucant rlocplorreprezind segment perf al nalizatorli kinestci, Ei se afl i muh sila joneunea misei-tendon sin capsulle articular (abel 1). @Proprioceptorii analizatoruulkinesteze Tabet Daan Toa ‘Sinaia [FsaTesremasir Dopo pail ex Sbwis mie) Feel pm eds pa a ap «Roa Jestiteemichaas sat | oom afer iar ‘est ee versa po fe ep ‘xem yrs to uo ute Sata ere [Raa ar [Sear feces Ta RE Re nal oe aap oc fmt edo, ona pie es ae Deven fetal eee onc sca ft ce toe te SS eee ale pesmi fsall eo RUM cian Peete eae BeOS TR Se Ee Scuiealntcrnedr ete format din cles sensibiitai proprioeptve congtiente kinestezice eprezetatl prin fescicll spinobullur, ar caleasensibiiti ropioceptive consent (Se regan ‘8 tonusului uscular) este reprzentats do fascicullespinocerebelase (iret 9h Inert), ear {nformeszi plooceedsul despre stares de ensunes museilor din impul eoettilor musculre. ‘Sel coral est stat in aria sometezi I in girl posteaal, prime ibe alamocortia le fascicululuispnobubar. La acest nivel ate oc congenarea misc fi poriel corp fegmentlor sale in suis Unele fre din aceasta se termini ai pial prisms din gy cca imreunt fama aia seazitvo-meteie (de asemeneacomponc analizatoli). ‘Structura fos eusomusclar Fbele muscular itu eat dspace pall eu ire rmusculre entrafusle,Fieare fus este alituit cin 2-10 fibro musculare intaflsale, modiicat structural, acoprie de o capsuld conjunctiva. El prezinl pare central nesontactilt (ce comin ‘aumerogi nucle) stdout extrem alunite contractile, ce se insect ca un capt pe tendon $i cella pe ira muscular extrafusl. ‘Inervayia sul ee bl: seit moto. Inertia seni exe siguat de prelungil perifeie le neurnilorsomatosezzit din ganglion spinal, care se termina porjune central ‘brelor muscular itrafusale, Fibre sezitive peznts termina primare su spralte i secundae smu in buchet*. Prelungrile centrale ale newonilor somatosenziivi fa sips in comul entero ‘medal eu motoneuron lf-onci, cre inerveaz firele musculareextfise.Inervata motoie ‘bretor maselaeintafsae este asigurad de axon neurone somatomoter arama, cares termi ‘prin pci moter, in poiunile penferice contractile ale fibrelor musculare‘ntrafuale. Activia eurnilr gamma cu consecnfe i replarea tonusuul muscular este simult prin mesa, ce s05e8 Prin Fibrele faseieulelor extapramidale eiulospial, sl inbiblé prin fcc obrspiale Fisiologia analizatoruli kinesteic Fziologi acest analzator se studiz8 pe baza conexnni proprocepoto cu cent nervog subcortical i conical, prin fle ce apain nor edi asendente module, Acsta sunt rpreznta e fasciculce: spinabar (care se eoatinat cu lemniscul medial se tenmns In nivell cortical ssinocerebeloase (care se temint pe neuroni din soars palecerebeluutal IX Dervosi ical Imiotatc(myos= mush; tass ~fatindere) const In contacti uni mse sit eat ee xinderen Watch 2 Schr misulare nail, provoctt de loves tendon de inser cu cea vi etere,Inndores fbelor muscular infuse ou ermiaii primar constinie ia ea deslanp, pe cle reflex, contac muscin.Astfel we pan in vide in linc, si ncinaptictncatice rotuian (coin exensiagambe'), alae bsp! (esa achral cpt extosis atetr) ‘Arca reflex miotatic coping: ales aferen repre de fib Sfentive serente centui refles| (femiaaile spralate primar scl cundare su in bochet, cel elem, tat in corul modula ant ‘Soe unde «© alt neronul sort- fev afm; can ere fo fai din aol cesta neuron, cz Jerveazi isle musculare extras ‘pon pict oor ig. 14). Deformareatendonulai maychi| Jui celana ete prdust prin lovirea| Then cocal de refexe, constituind| ura iinet ugh, ct Fabian (ena plat © hclor macuare itfisle. Alungivea simular terminaile prinare ale fbrlor muscle Fienial, pte de aejune generat Gmpulsul eros) ete condus prin cals afeea acetal fefle. Impulse nervous motosi conduse prin calc ferent ‘jel strat, incon experimental etermind contain rapid 8 in cont natwate, site ese reprezentt de fr de gravitfc. iar teminaileprimare st ‘evelute de ntinderea pesiva a muschilu sit. ‘Conracfia miseiul stat este lend, Rflxle thtatce sale beza tnusul mosclt. Pe fondal tonusului muscular se desfigert reflex de postu (menfneren poi corplu in spat in frunchil ert "Noun elementae ce igiema si patologie Penirs menyinerea funcilor onganelor de “simeste cesar epectarea strict unor eg eigient. ‘Splines corpulal Baia general sau dug cup cali spun ete neesar mcr de dou tue oxi pe siptimdnd: splaea obligatore pe Inline fie dp care folsire a W.C-ai Protecia uchiulsi — Nu se. cteyte carp ime tae in gir in compe fk ‘se fick paize ‘Sparen wrechll exterme (povlional si ‘condctlaudtv exter) mentine pelea crs. "Nu ceca sl scone dopurile de cerumen din ‘condi ttice gh statakietice), care se inci in ‘conduct aud exter cu obiete mentee fn iri sa infect mpanal “ens nazallt icd~ se eatin nde impure cu joel une seobitor infant ka un capt cu pin at Tena cavitiii bocake const tm praul iors al Tibi dup eeare mast sau micar imines sea, ‘Live orgaelor de simt apar feito fej, majorite infetonse Herpes este oinfectie prods de vias erate. Ui ip de vis proven herpes abil (pe margineabuzelor ron) yi genital (arse repetd lar, asemeonea csllus menstrud) $6 —e‘po prin aparitia de vezcule, Pe zona afta pick o cena gras Unalttip de vis herpetic acta comees, ‘Nett, duce a apuriia uno macule pets). Dac ats exe past pe directa exall ope pip, poate duce le perdrea veer noc feta. ‘Conjunctyeeo infbefie a conjunetve CConjustva exe o membrand subi, cae ep est faa itera a pleoopeoe fj anterior {lobulat ocular, pla pevfeiesouuee, Persounaafetatl prezinsd sonzati de uatirime, ars ojepui, pra (one), Tratamenta ‘te indicat de medical ofalmolog, Catarachesteoafefiane ocur cae const fn scidoren ueptatt transparent eral, and ca urmare sederea veer ederea poate ‘esi prin indepirare ertaima, oy uran ‘ei opera chirupical, indole hi cw wa aii. ‘Clsvoomlet o bool ocular caetrzat in creteree tonsiuniInroculare Netra, cela seiere tet «vedere la obi, ‘Oui din snonl ee eto nama set 4 urehit met provocal de bate st fing. ‘Simmel constauin drei er, isa poe de ‘near, nsorai Pate dice Ie scideea uz. ‘Virol clr respira suproae pot declan lite A se evn auomedicaia, Ese obligate 1-In vésfrile una potgon sunt nota cw ire romane.nuclell"motort al_nervilor cranleni, care repreziatd origines reall ‘brelor motrl sl nervilor eta. ‘Raspandet ta urmitoarce ntrebiri: 1) Care es roll muceuli ambigus? b) Care sunt nervit eraneni ee au in ‘compen numa flee mor? ©) Care sunt nervi cranny? Ci muclei motors nervlor eranen se sin uncial eeabal? prezentare la medical ORL-ist pen insite ‘ul eutament comet. inn oye offi viral nu bacteria ‘ feeventprimfvara gi toamna. Se manift ‘mit paste, fie a uor bic un commit ea eve inst tmp tlbure purulent. Preven rien nope eon «eter Nikon a af ri I sve lite pe bea ute bc, Exit dous fre ‘us eaeapre ivr for mil un cae apr Je pubatate. Cau mu este pe deplin cuostu find imple ato homenal $c, Test de evaluare. Intrebari structurate - sa invatam impreuné sistemul nervos si analizatorul vicual ‘cotnoel bl) acti motors eo crane2, [n véefurlle unut octogon sunt pasa ‘nuclei sensitiv din trunchial cerebral Acestia Contin dewtoneuronlleu care fa sinapsaibrele Senvriale senrve ale nervilorcraniel, miata (uli sliar se afl detoncuronul i gusative; cei pur nuclei vestibular, in cae se termini bole ramuri verbulre a nervuluh Vill, conjin devtoneuronel lik vestibule; cesta sal in bub pune: ~~ fn pute cobleat venvali dia punte se termind free rrr ealeae #nervlui VI; cyt conn deutoncuonul ci auditve ‘Rispunde la urmtoarle inte: 48) Chi nucle senztv seat in cae tj altri corer? 1) Car ete importana nuckilor clear? €) Citi male sect se at in bul pute? Inschemeleprezentate anterior sr respect uma esalizarea nucleo, ns rapa lor de raporil 3. ce rival ual trang ci- i lara pa te mn a rein se aft tri tps de cule cu con, Fiecae coninind cite un pigment foot ‘Pex: (Rt) verde (V) sales (A), spun | umioarel inte 4) Ceculoare au eee ead 1) Cire et culoaes seri sein? ©) Cr culore au creel coapte? de Alps Tk dec tot ode Cle fundamental rian) ‘complete co) 4 Tnsriet un trump eetiateral ncn cere in virfrletrlunghiull pasa calorie fundamental (oy, glen i albasra, Fe cere ‘reef. in ditane egal, culrilecomplementare. ‘Rispundeti la urmicaree feb: 1) De ce poartsdrumari vest prtcai? 'b) Care sunt culrle complements? €) Cum explicatifoemarea cual com plementare?‘-Analizattabelalaliturt privind localizaree si funcfile nuclellor proprit di trunch cerebral. [Beaune noc [roars [rosie apie [Rite Gobet lata | Conia _deuooeoed cal sana “perce § propose knee | Aven se ioe a bak Tomexs daca sett (eal) | Fuca motors cons fe Toomres aaa livospi, ue nce olivate ti det) se temisk pe motoncroll mel Spar pec oncel is pa pV sitegment rea onal) se cons ua eu cpl it Fes rubrospina nha acuvines mo ronal gam espe tnl mseae (Ccitcaiai poe [Ta i ana waa [Ce etcocar sion [Taek i wats ocala [Fara snes ais conf al er et mie, + Origine pre «mere Vs fa oi ‘nhl Flan —coli afi ern lr ince a fle estoceloge (eras nv pe sa oor [Nici nop Gropp To war ea a fir dl ~GRD) "| Sakae alin 2 roe of J Auonatsnat newonlar Tapa Gea ‘apr orl (GRD) gree spt mpl selec solar | soreness ive spi lr ern sma la hl npr [Cos ewaiascla J Seu Th wbsanp ean] poriaee modal cea calor | bulbopodiag rine se lide seat per imal adc ren are), ‘ispunde! la urmatoaele inebic: 2) In x const faneia moore w acestor nuclei? 1b) Care inte nucle indeplnese func senzitive? ©) Car ete roll acestor nell nelle necodionte somatic ce efi a ranch cerca Unde so afta tei tafe weit auditive? ©) Pei da exemple denice care intervin in rege atv visceral?: esi] bral? Sistemul endocrin Forma eosin ete eat din aan anelr enor caluleseoretoare feet eb ect a! ers les Ht ormonil sunt screai ait & Fr Pe efor din ine seine oO mas ‘noinestinal, ich, 8 ei ence penne i tla flor Si ecm poe ah orient eon cant foarte mick eae pre apes cc i ude ee renal SS syrifie de ore eceport de Se er ir (eer e moze pie) a himic en a duck ot, rin intone fete muh. ‘Cellini clborcez8 wn ‘spuns specifi lac se macia rece proce de ete vi devas, © Sr eisgce consclr soa, panda tee asemenes, SCTE ‘metabolismal- Prin wt Fa emonl mexin bmeostaia esi ine «prams i Topogratia glandetor endocrine “Toporaiaglandlor endocrine et et in Tovewisea craniank se aft dou’ dande-nepercche (biofiza sept. poten sow lana piitark esto simuth Ma za enceflul, tatr-o| epesinne ccoash (aus tuceased) # tml sfenoid. Epiiza se af in satel inte clic superior Tirvida, —glanda —endocrin’ eperche, afk pe faa anion @ itu nomen infrioar a laringel Exe cea mal voluminoasd_ gland ‘endocrini din organism, de forms Imajsculel A, alates din doi lob Tater, galt pinto portune teaneeral mui ist. CGlandele paratcoide se afl ta fora capsiei conjunctive a glandet firide, ajeate cite douk pe fale postroar a obllor trode, In oe doi pol astfelexplicndu-sedemumirea Tor (para lisa, Pancreas ste 0 gland voluminoae, ov frm luo, e208 in cavitte abdominal. Este aletut din: cap (situa in coneaitats format ‘de dude}, corp i cod, eres pring espn rnin ligament Jui activin ig 1 Topo lanelr cosetlondle supravenale sant sits deasupea pollu superior al ecru rishi. Aw form de coi 1 preziach la exterior cortinsuprarnal, ir sr Interior, medulsuprzeala, nl (Bi pecescul mas = franz de pin este situt in caviates tacic, si amume i ‘mediatin retvostmal (indi oul ster). Files (anda peal) este ita pe fj postecioarh a trunciului cerebral, in ofl Fongitudial dite coil geri. ipeeara ex ‘mieleii habeoular foreazt epitalamusal (pa ‘component x dence). Hipotica (glanda ptutara) Glands, de fom ovoid gn great de ce 1 real dnl ot anterior (raanibe) adeaohipotiad comrine oc) O ica prt Or sngele igh lence ccd moa tver pe Oe fiotlamusula’(onexiune saver). Ca rispis la simululhpotlamic,edeachpotzasintetizeea nm glandulosa top (4-6), Dat ree concentajia ual harmon top, pi feed-back negativ teste inhi sea hormonlu de elberare respect Hormoninenglandulotropi (13) actioneazi direct asupra jesuurilor, iar cei tropi, supra _slandelrpoiferie ioda, corcosuprarenaln ~ CSR ~ yi gonadel) Fear gland prifeid seek orm pope TS Hiptalarusl (pin bormoni de eliberae) stimuleaos secre glandelor peifeice prin ‘termed hormone op Horo scenohipo'e nonglandulotropiacioneaek ict apa suo prferice iar ext _landulotri asus usar lande endocrine reglind-le atviata seretore Hormonié nenglandulotropt sot reprezentai pei: somatotop (STH), aumit gi harmon de rete, prolactin (PRL) s mclanoctostimuator (MSH). Roll lor este red in taba, Rol hormonilr nonglandultrapi Frac eat [esses rata Tan pndes Gs on nanbrans SI ao emule inhi lesa (degre gluse bse su pee} 2.0), Eien ona cers pen (ST et tron aormonitglanduoeop sot rprezeca e:tirotropink (TSH) ~ simalearh creer 3 tec lane roid; eoricotropins (ACTH) ~stimulea seria corticosupareeei homonii gonado ‘in foliculinostimalat (FSH i luteinizant (LH), Roll lor ese prezentat a sistema reprodctt Hormonii lull posterior hpofiar. Newoscrefile poduse de celle nervous ale iota! acai sunt repreztiate de hommoniiADH » octocing. Terminale axonlor amis forme ttl hipotlao-hipofzr Roll ractuli ese ea reais leptun drei dite hipoal filobul posterior de atanspors dept ei doi amon in eins axel Desc ormoni ‘liber a singe in fine de cess Afni lor pf mit tab I. Actanie fi Taba Denumiren herman “Acinea brmonslal [ase (ADE) Straus buon cath » apt In avll Wu conor dal formes subarea mene chili bri | Eval asopeor al ADH (sasopesin) se anit pin eevee fn ‘aia determin econ ateioleoe | As eet sompeneaa scene TA er apr de exempta hemor noms | Salsa conan wea ped aoa eoculcona elf weg expuzi fa |. Stiulsat exp laptelllan mama in calle gale, nd - Steg emia urease de ctl mati | Toda ‘iro este cea mai voluminost glands in orgs cu grevtate de 20-30 gi volum variabil in funtie de sth, starea fiiologic a organismulul. Cei doi tral sunt alctuti din folieultridieni, tre ea fd celle care secrets hormonul caeitonint. Foliclul troidian este format dia celle folic pitts), care delimiteaz4 oeavitate pli cu colot Tichid viscos (ig. 4). Celulele foliclare secret coloidal pro tiroglobuling, in a clvei structrh se afl aminoa tirozina. Acceta, prin fodinare (eu tei sau patr aot id), formearA hormoni tiroiien:tiodatironina ( tetiiodotronina (T,) sau tioxina. Hormoni trode etascazh de proteins, ind elibeat tn capilarle de ‘ce inconjosrd fliculal tiroidan. Celulele parfoic fecreth calcitonna, Vasculriajia troidel este f bogats Fig 4 Tiida: a= morologie fil ein hpeecraast‘Uemaitactinile hormonilr tiie tn tabu Actuate fiilagice ale ormonitr troient Tabet IH Actual hormonitr tron bet. [Hat aan ce coum Glare 0, ae cive Sone MoabOTE a] flee ee alors |. Cress etal! Baral [Nakata aie fr Suiuleza sso glosoon Tne etal | Cres rundeea uso prin membana eala. Tetrtcs scl (degrada sluorl in atsesa seu poze 0) caesar ene | Laat wai simalez crime, xe omens siege in ghee eee fea ecule [Hsia TT, as extinehpergicemian (res emia) JMeter peesic [TT simula vinera de potsine nana in ends Se ree [1 9114 siment catalan proto i ad | naa devine sega nl tn ipetdimal accent [Precis de wence [Tra T simi cays paca Sa IMeaotemal ide F Silat ipo pice TO) | rec conan cere comer AG in ple srg | vere sotern cleat celle hepatic | stimieet mecansmele hewce de inltuare « coll din cia] revnid anf! arate In ence ec ipo). Pancreasulendocrin Pancreas eto lan isthe ser ar so, fis exoennt (uel pancreatic) si endocint | Yak ae (Gomoaii serene celulcle inslelor| “et cain Langerhans. Panera eadcrn al adult comine ‘Gea_un milion de insle mic, de form fence in ell serrtor, ncon- Juste de capiaesngsie (Rg 3). Clue B, spuse spe cer! in, ‘prezntind 75% din wall eller endo ‘Sie, secre ini, Colle A (2599), | com {ute se prin sere hacageul| Insulin a fist descoperitt de evant omin Neo Paulscy, in andl 1921 dar eeuoasteres gid Premiul Nobel eu fost acordnt un n maj rz In Banting Best, doi. fri Gomitetat Nobel a recunosutinicttes ‘escoperisi Ii Neola 1. Palescu american, Recent, aor 1 endorin ogtiat in ‘insule Langeras,CObservaiajunile metabolice ae insline glucagon a tabell 1 Atiunle metabotice ae insulin! i glucagonalut Tabelut a de eto Tlinn ‘Gacagonal = (Succ oenan npopicemiare oman ca eet pen Np Ainulezd setistes ewllor ca} simolearheniele care comer ‘onverese excel de_gocor io} ginger din ela hepatic In gloe ‘Bcoge ghcopeogenea hepatica). Simul leas (Gegadaea so] e) i aban O,) ca ete (alcogeoo) flieread luca din fet in circu ratte coral. cee, Stimuleas glconcogena (sisters cod in prods epi, fra ‘Simuiea warporal cesar aha sine db rte prin memans ak Ct kia dnt cde bial ‘Simoes mer e prose ioe F Slee tansporal gan pel Smolen con eicanlor aera ese! pose; tele spon | Fever tanfoarea slucoze lf Stmucad exes aczr gi an telat tai liber giced] opt (Sensual de clara exces st Faterzazd siteza de corp etn lla epi Glandele suprarenale GGlandelesuprmenale au formi de © i greatatea de 8-10 g. Sunt alcttuite¢ ous zoe: una la exterior ~ coral ~ Inconjoarh complet pe cea intemt medularh (ig. 6). Corteosupr ~ exter (10% di Volumulglandei sere hoon ineralcorioii (ep tai pin aldosteon), ~milocie (803), format din cordon de celule, cae seeett hormoni luece tio (eprezenta prin consol, ~ Intern (10%) ~ secret homo “Aldoteronal sieszi reabsot tenor de Na, sol de reabsrpin apc nivel renal, fn shim! fonlor de Na xcret din erga oni eK. Prin atu coal ste sles ssle mene constant nates pose Glucocorcotdt st hormoni de tes: ei mein metabolism energetic 9 intermedia lava rica, per pune la dspotaerznismuli suse efiente de energie. Adu or metabotce refer la stimuliresglcopeolizei,pluconcopenens, Iipolie! glcerdelo,faverizeas. degrada potinlr 5 eliminare satu, determina us bias aot nepali“Hoomonit scoters epcesai hormon androgen, etopel i progseon, A rr tron sexual, ard estate ma i,t can lor mal mi, Sn gparcale ete aalogk un imens ganglion vegeta spat a ira eon aa i taped prop ewrsecnore Neuroxcretile sunt eprezenate de un amestes de Pxeclamine (adealioa x norerenalin). “Cacolaminle (adrenaina 31 norodrenalina) cern enlearh atvitata ia aml cardia, ordain ae fete sina, da Je trict tie orirenlina proface vsocontcie In Yot stm cardiovascular; adnaion Goons pe vaselecevasulrizeaz fatal Hr alna ee ingral boron care produce plicogenolia nu numa hepatic lst muscular. “Ache ntenli’ 9 noradrenaline! aso site eros cea const Ta tiulrea SRA. ‘Aibeulina rovous clr cortical, stare de anxictate team dif. Trance Benes (Eze 9 pti) se detour in ei fae: de alam (ese stimula secretin de ssdrenalnt givcnoortcoa: de eitnt ext tila doar seria de glucocorticoid epizare (fot antes olde uur raga. Sistema nevos spat, wean cs xu hiptlsmo-hposizo- (onizoniparenslan, devine operational in condi de ses Gonadele ‘Gonadele dia to fcje de sex. Testicutl, gonad maseulnt-pereche, ndepineste dou fant xocrin (permiogsnezs) i endocring (secret de hormoni androgen) rar, gmt fips deli dv ui: exsink (ogee) iene ‘Geeta de horon! sexual feria ~estogen i progesern) Tactics teiclulu oval este controat de hormonil gonadatop adcobipofiza (FSH SLED a vf rezentat a filo sternal reproducttor *Glandele paratiroide ‘Acct lane ut bogtvasculrizate nerve. Ceullescrtoare produ parathoron (PTH). (Cel dot honnon PTH 9 cactoina eereta de clulleprafolicuare ale oie’, prin cil lor ‘srtaonice, men eho fsfoalic in ingle circulant. Etetee conjugate ale lr doi honmont ‘Se manife Ie evel: jsut oso, bul urinfr x ubulu digestiv Cabell V). le parathormonatal vl ealetonine Tabelul ¥ “Reine boron sup troll [Raisin eps thomsen ae oe ttl Font dle aarti eto) 9 tba eleCCei dot hormeni actoneazt. antag. Parthormon Oly Catena setts , = ee Kren eee cen Fig. 7- Vesta cones plastic ir de ales: ‘dod mula sce de foals simi sees de calctonod. Crs ‘Timusal ange dezvoaren maxima le cop, dar involueza a puberat, ft st dispar. Seva roméa C1. Paton denomes mas sepia .oandele copie Rola frolic al tiasula. Ete um organ fod ey rl imunologis, dary endocrn, par lucida. ifociele (imociele au mgtre im mlcuva hematogend din cask late (ster, coxa e liberate n rela, jung in tims, unde sunt intuit In vedeearecanoutri antigen. liber Gin nou in crcl ptrund fm ganglion ifn, Activate de antigen, kmfocitele T indeplin fief de imnitte cellar. Ele ecunose antigens fia pe membram li celular 31 is ‘rin eiberaenunel substan cimice. ‘omen ini stimuleazd activates timociteloe libre lor in eile dete tus, ‘pica Epifc (land pineal) aves rol de organ viual-ochi pineal —la uel vertebrate esl (pe anfibini, ep) si rol endocin la vertebrate actunle (psi, mamifer. doc ila om) Cl Pinel otervne in reylarea uno iors, ‘pif are fermi conica i dimensini mic, Impreunt cu nuclei habenula forme ) imusul/ Nicolae 1 Paulescu ol imunoloie endocrin «partici In aprareaimposiva agenfior infeiogimunitte morals 4. Cirui hormon se ditoresz4 glicogenoliza hepa gi musta? ‘9 gueagonal )siroxine )STH €@ ecenaina5. Cae dine ormonitenumerji a efet calorgen? 2) insulin »b caleitoning ©) tiroiient 4) porarenalina 6 nce condi bilan azott devine negativ? 4) nporoiasa )igamism ©) abet bart 1 abe insipid 7: In pencil clei gland endosie se fk dus tipr de ceulescretoar? 8, Cae dinzehonnonienunert stile maze oct? iroxina ‘sorting caletonina €)pantoronal | 9, Cage ose cal mai importa hormon 2 reac peo alo fiiolopce? ‘orien bealetnina inwtina 8) ghcagrl 10, Care sunt boron slanduloropi ce rele activate poral? TSH rst )ACTH onaT, U. Coloana A cuprinde exemple de ‘iburit ale secrefil glandlor endocrine, coloana B, caracterizareaacestora, Serietl pe ‘alt asocleres dtr lecare cfr a coloanel A | sllteracorespunzitoare dia eoloana B. + Hormonii cu acjune antagonicd su purthonae ~ cleo sli - placagon, ‘Rgpands a umole inci: 8) Cae st hormont impli in meninn stl fosocleic? 1b) Ce implica are sciderea sau creen concentrate plasmatice a Ce"? ©) Care sit hormori cu acne ipo mic? Dar heroin? + Daci priza amend consumat la ora coatine 100g ner de asin: 4) Care este valour glisemii Ta oa I Daria or 20? 2) Ce hormoai readue glicemia 1a vag faiologce tn primal sina doilea cuz? £) Ince const actines hormonor hip pence 1V-Elaboratiun ese structurat dupa rms ‘oral plan: + Legit hiptalamasut cu plan ipo 4) egaua vascular dnte emia media 1 celle scerstonre als adenohipaie! (pe sstemal tipi); ) leptua nervoas dite neuen) new sector ai mill hiptlaici ante ial possi a hip, «ll sistemuli poripofar SSS