Sunteți pe pagina 1din 50

Tulburari mentale si de comportament

Tulburari mentale organice,


Capitolul V inclusiv tulburarile simptomatice
(F00-F09)
Tulburari mentale si de Acest bloc cuprinde un sir de tulburari mentale
comportament grupate impreuna pe baza unei etiologii comune
demonstrabile in boala cerebrala, leziunea creierului
(F00-F99) sau alta ranire care duce la o disfunctie cerebrala.
Disfunctia poate fi primara ca in bolile, leziunile si
Acest capitol contine urmatoarele ranirile ce afecteaza creierul direct si selectiv; sau
blocuri: secundara, ca in bolile si tulburarile sistemice care
F00 - F09 Tulburari mentale organice, ataca creierul numai ca unul din organele multiple
inclusiv tulburarile sau sisteme ale corpului care sunt implicate.
simptomatice
F10 - F19 Tulburari mentale si de Dementa (F00-F03) este un sindrom datorit bolii
comportament datorite creierului, de obicei de natura cronica sau
utilizarii substantelor progresiva, in care exista alterarea functiilor
psihoactive multiple corticale superioare, incluzand memoria,
F20 - F29 Schizofrenie, tulburari gandirea, orientarea, intelegerea, calculul,
schizotipale si delirante capacitatea de invatare, limba si judecata. Constiinta
F30 - F39 Tulburari ale dispozitiei nu este obnubilata. Deficientele functiei cognitive
[afective] sunt insotite de obicei si precedate ocazional de o
F40 - F48 Tulburari nevrotice, de stress deteriorare a controlului emotional,
si somatoforme comportamentului social sau motivarii. Acest
F50 - F59 Sindroame comportamentale sindrom apare in boala Alzheimer, in boala
asociate perturbarilor cerebrovasculara si in alte afectiuni primare sau
fiziologice si factorilor fizici secundare care ating creierul.
F60 - F69 Tulburari de personalitate si de
comportament la adulti Folositi un cod aditional pentru a identifica boala
F70 - F79 Retardare mentala subdiacenta
F80 - F89 Tulburari de dezvoltare
psihologica
F00* Dementa in boala Alzheimer
F90 - F98 Tulburari comportamentale si (G30.-†)
emotionale cu debut de obicei  0528 Boala Alzheimer este o boala cerebrala
in copilarie si adolescenta degenerativa primara, de etiologie
F99 Tulburare mentala necunoscuta, cu trasaturi caracteristice
nespecificata neuropatologice si neurochimice.
Tulburarea este de obicei insidioasa la
Categoriile cu asterisc de la acest debut si se dezvolta incet dar progresiv pe
capitol sunt urmatoarele: o perioada de mai multi ani.
F00* Dementa in boala Alzheimer F00.0* Dementa in boala Alzheimer, cu debut
F02* Dementa in alte boli clasificate precoce (G30.0†)
altundeva Dementa in boala Alzheimer cu debut
inainte de 65 de ani, cu o evolutie a
Include: tulburari ale dezvoltarii psihologice deteriorarii relativ rapida si cu tulburari
Exclude: simptomele, semnele si determinarile multiple marcate ale functiilor corticale
anormale clinice si de laborator, superioare.
neclasificate altundeva (R00-R99)
Boala Alzheimer, tip 2
Dementa presenila, tip Alzheimer
Dementa degenerativa primara de tip
Alzheimer, debut presenil.

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 99


Tulburari mentale si de comportament

F00.1* Dementa in boala Alzheimer, cu debut F02* Dementa in alte boli clasificate
tardiv (G30.1†) altundeva
Dementa in boala Alzheimer cu debut Cazuri de dementa datorite sau presupuse
dupa varsta de 65 de ani, de obicei la a fi datorite altor cauze decat boala
finele deceniului al 7-lea sau peste, cu un Alzheimer sau boala cerebrovasculara.
progres lent si cu deficiente de memorie Debutul se poate produce in orice
ca trasatura principala. moment al vietii, dar rareori survine la o
varsta inaintata.
Boala Alzheimer, tip 1 F02.0* Dementa in boala Pick (G31.0†)
Dementa degenerativa primara de tip O dementa progresiva, debutand la o
Alzheimer, debut senil varsta matura, caracterizata prin
Dementa senila, tip Alzheimer schimbari ale caracterului timpurii si lent-
F00.2* Dementa in boala Alzheimer, forma progresive si prin deteriorare sociala,
atipica sau mixta (G30.8†) urmata de deficienta functiilor
Dementa atipica, tip Alzheimer intelectuale, de memorie si de limbaj, cu
F00.9* Dementa in boala Alzheimer, apatie, euforie si, ocazional, fenomene
nespecificata (G30.9†) extrapiramidale.
F02.1* Dementa in boala Creutzfeldt-Jakob
F01 Dementa vasculara (A81.0†)
Dementa vasculara este rezultatul O dementa progresiva cu semne
infarctului creierului datorit bolii neurologice extinse, datorita schimbarilor
vasculare, incluzand boala neuropatologice specifice care se
cerebrovasculara hipertensiva. Infarcturile presupune a fi provocate de un agent
sunt de obicei mici dar cu efect transmisibil. Debutul este deobicei la
cumulativ. Debutul se produce deobicei varsta matura sau inaintata, dar poate fi la
la varsta inaintata. orice varsta adulta. Evolutia este
Include: dementa arteriosclerotica subacuta, ducand la deces intr-un an sau
doi.
F01.0 Dementa vasculara cu debut acut
Se dezvolta de obicei rapid dupa o F02.2* Dementa in boala Huntington (G10†)
succesiune de accidente cerebrale O dementa care se produce ca parte a
vasculare legate de tromboza unei degenerescente extinse a creierului.
cerebrovasculara, embolie sau hemoragie. Tulburarea este transmisa de o singura
In cazuri rare, un singur infarct masiv gena dominanta autosomala. Simptomele
poate fi cauza. apar in mod tipic in deceniul al treilea si al
patrulea. Progresul este lent, ducand la
F01.1 Dementa vasculara prin infarcte
deces in 10-15 ani.
multiple
Progresiva la debut, in urma unui numar
de episoade ischemice tranzitorii care Dementa in choreea Huntington
produc o acumulare de infarcturi in F02.3* Dementa in boala Parkinson (G20†)
parenchimul cerebral. O dementa care se dezvolta in cursul bolii
Parkinson confirmate. Nici o trasatura
Dementa predominant corticala. clinica distinctiva nu a fost demonstrata
inca.
F01.2 Dementa vasculara subcorticala
Include cazuri cu un istoric de
hipertensiune si focare de distrugere Dementa in:
ischemica in materia alba profunda a - paralizia agitanta
emisferelor cerebrale. Cortexul cerebral - parkinsonism
este de obicei conservat si aceasta F02.4* Dementa in boala cu virusul
contrasteaza cu tabloul clinic care poate fi imunodeficientei umane [HIV] (B22†)
foarte asemanator cu cel al dementei in Dementa care se dezvolta in cursul bolii
boala Alzheimer. HIV in absenta unei boli sau afectiuni
concomitente alta decat infectia HIV care
F01.3 Dementa vasculara mixta, corticala si
ar putea explica trasaturile clinice.
subcorticala
F01.8 Alte forme de dementa vasculara
F01.9 Dementa vasculara, nespecificata

100 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F02.8* Dementa in alte boli clasificate F04.00 Amnezia post-traumatica,


altundeva nespecificata
Dementa in: F04.01 Amnezia post-traumatica, durata de
- lipidoza cerebrala (E75.-†) < 24 de ore
- epilepsie (G40.-†) F04.02 Amnezia post-traumatica, durata de
- degenerescenta hepatolenticulara ≥ 24 de ore si < 14 zile
(E83.0†) F04.03 Amnezia post-traumatica, durata de
- hipercalcemie (E83.5†) ≥ 14 zile
- hipotiroidism dobandit (E01.-†, E03.-†) F04.9 Sindromul amnezic, nespecificat
- intoxicatii (T36-T65†) Psihoza sau sindromul Korsakov,
- scleroza multipla (G35†) nealcoolic
- neurosifilis (A52.1†)
- carenta in acid nicotinic [pelagra] (E52†)
F05 Delir, neindus de alcool si alte
- poliarterita nodoasa (M30.0†) substante psiho-active
- lupus eritematos sistemic (M32.-†) Un sindrom cerebral organic nespecific
- tripanosomiaza (B56.-†, B57.-†) etiologic caracterizat prin perturbatii
- carenta in vitamina B12 (E53.8†) simultane de constiinta si atentie,
perceptie, gandire, memorie,
F03 Dementa nespecificata comportament psihomotor, emotie si
Presenila: ritm somn-veghe. Durata este variabila si
- dementa NOS gradul de severitate variaza de la usor la
- psihoza NOS foarte sever.
Dementa degenerativa primara NOS Include: acut(a) sau subacut(a):
Senila: - sindromul cerebral
- dementa: - starea de confuzie
-depresiva sau de tip paranoid (nealcoolica)
- NOS
- psihoza infectioasa
- psihoza NOS
- reactia organica
Exclude: dementa senila cu delir sau
stare confuza acuta (F05.1) - sindromul psiho-organic
Exclude: delirium tremens, indus de
senilitatea NOS (R54)
alcool sau nespecificat
(F10.4)
F04 Sindromul amnezic organic, F05.0 Delir nesupraadaugat unei demente,
neindus de alcool si alte substante descrisa ca atare
psiho-active
F05.1 Delir supraadaugat unei demente
Un sindrom al alterarii pronuntate a me-
moriei recente si vechi in timp ce memo- Afectiuni care intrunesc criteriile de mai
ria imediata este conservata, cu o capaci- sus dar se dezvolta in cursul unei
demente (F00-F03)
tate redusa de a invata un material nou si
dezorientare in timp. O trasatura marcan- F05.8 Alte forme de delir
ta poate fi confabulatia, dar perceptia si Delir de origine mixta
celelalte functii cognitive, incluzand inte- F05.9 Delir nespecificat
lectul, raman deobicei intacte. Prognoza
depinde de evolutia leziunii subdiacente.
Exclude: amnezia:
- anterograda (R41.1)
- disociativa (F44.0)
- NOS (R41.3)
- retrograda (R41.2)
sindromul Korsakov:
- indus de alcool sau
nespecificat (F10.6)
- indus de alte substante
psiho-active (F11-F19
deobicei cu a patra cifra .6)
F04.0 Amnezia post-traumatica

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 101


Tulburari mentale si de comportament

F06 Alte tulburari mentale datorita F06.2 Tulburare deliranta [de alura
vatamarii si disfunctiei creierului si schizofrenica] organica
bolii fizice O tulburare in care delirurile persistente
Include afectiuni diverse legate cauzal de sau recurente domina tabloul clinic.
tulburarea cerebrala datorita bolii Delirurile pot fi insotite de halucinatii.
cerebrale primare, bolii sistemice care Pot fi prezente unele trasaturi sugestive
afecteaza creierul in mod secundar, de schizofrenie, cum ar fi halucinatiile
substantelor exogene toxice sau bizare sau tulburarea de gandire.
hormonilor, tulburarilor endocrine sau
altor boli somatice. Starile organice paranoice si halucinant-
Exclude: asociate cu: paranoice
- delir (F05.-) Psihoza de tip schizofrenic in epilepsie
- dementa asa cum este Exclude: tulburarea:
clasificata la F00-F03 - psihotica acuta si
rezultand din folosirea tranzitorie (F23.-)
alcoolului si altor substante - deliranta persistenta
psiho-active (F10-F19) (F22.-)
F06.0 Halucinoza organica - psihotica indusa
O tulburare prin halucinatii persistente si medicamentos (F11-F19
recurente, deobicei vizuale si auditive, deobicei cu al patrulea
care se produc in lipsa unei obnubilari a caracter .5)
constiintei si poate sau nu sa fie schizofrenia (F20.-)
recunoscuta de subiect ca atare. Se poate F06.3 Tulburari ale dispozitiei [afective]
produce elaborarea deliranta a organice
halucinatiilor, dar delirurile nu domina Tulburari caracterizate printr-o schimbare
tabloul clinic; starea interna poate fi a dispozitiei sau afectului, insotite de
conservata. obicei de o schimbare la nivelul intregii
activitati; depresiva, hipomaniaca,
Stare de halucinatie organica (nealcoolica) maniaca sau bipolara (vezi F30-F38), dar
Exclude: halucinoza alcoolica (F10.5) survenind ca o consecinta a unei tulburari
schizofrenia (F20.-) organice.
Exclude: tulburarile dispozitiei,
F06.1 Tulburare catatonica organica
O tulburare a activitatii psihomotorii neorganice sau
nespecificate (F30-F39)
diminuate (stupoare) sau crescute
(excitare) asociata cu simptome F06.4 Tulburari anxioase organice
catatonice. Pot alterna extremele O tulburare caracterizata prin trasaturile
tulburarii psihomotorii. descriptive esentiale ale unei tulburari de
Exclude: schizofrenia catatonica anxietate generalizata (F41.1), unei
(F20.2) tulburari de panica (F41.0) sau unei
stupoarea:
combinatii a celor doua, dar survenind ca
o consecinta a unei tulburari organice.
- disociativa (F44.2)
Exclude: tulburarile de anxietate,
- NOS (R40.1)
neorganice sau
nespecificate (F41.-)
F06.5 Tulburari disociative organice
O tulburare caracterizata printr-o
pierdere partiala sau completa a integrarii
normale intre amintirile trecutului,
constiinta identitatii si a senzatiilor
imediate si controlul miscarilor corpului
(vezi F44.-), dar survenind ca o
consecinta a unei tulburari organice.
Exclude: tulburarile disociative [de
conversie], neorganice sau
nespecificate (F44.-)

102 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F06.6 Tulburare organica labila [astenica] F07 Tulburari de personalitate si


emotional comportamentale datorita bolii,
O tulburare caracterizata prin vatamarii si disfunctiei cerebrale
incontinenta sau labilitate emotionala, Alterarea personalitatii si
stare de extenuare si o varietate de comportamentului poate fi o tulburare
senzatii fizice neplacute (de ex. vertij) si reziduala sau concomitenta a unei boli,
dureri, dar survenind ca o consecinta a vatamari sau disfunctii cerebrale.
unei tulburari organice. F07.0 Tulburare organica de personalitate
Exclude: tulburarile somatoforme, O tulburare caracterizata printr-o alterare
neorganice sau nespecifice semnificativa a tipurilor de
(F45.-) comportament obisnuite subiectului
F06.7 Tulburari cognitive usoare inainte de survenirea bolii, implicand
 0532 O tulburare caracterizata prin alterarea exprimarea emotiilor, necesitatilor si
memoriei, dificultati de invatare si impulsurilor. De asemenea, alterarea
capapcitate redusa de concentrare asupra functiilor cognitive si de gandire si
unei sarcini pentru perioade mai mult sexualitatea alterata pot face parte din
decat scurte. Deseori exista un sentiment tabloul clinic.
marcat de oboseala mentala atunci cand
sunt intreprinse sarcini mentale, iar Organica:
castigarea de noi cunostinte este in mod - peronalitatea pseudopsihopatica
subiectiv considerata a fi dificila chiar - personalitatea pseudoretardata
daca obiectiv este un succes. Niciunul din Sindromul de:
aceste simptome nu este atat de sever - lob frontal
incat sa fie pus un diagnostic fie de - personalitate cu epilepsia limbica
dementa (F00-F03) fie de delir (F05.-). - lobotomie
Acest diagnostic ar trebui sa fie pus - postleucotomie
numai in asociere cu o tulburare fizica Exclude: schimbarea durabila a
specifica si nu ar trebui sa fie pus in personalitatii dupa:
prezenta vreuneia dintre tulburarile - o experienta catastrofica
metale sau comportamentale clasificate la (F62.0)
F10-F99. Tulburarea poate precede, - o boala psihiatrica (F62.1)
insoti sau urma unei largi varietati de sidromul postcomotional
infectii si tulburari fizice, atat cerebrale (F07.2)
cat si sistemice, dar evidenta unei sindromul postencefalitic
implicari cerebrale nu este prezenta in (F07.1)
mod necesar. Poate fi diferentiata de tulburarea specifica a
sindromul post-encefalitic (F07.1) si de personalitatii (F60.-)
sindromul post-comotional (F07.2 ) prin F07.1 Sindrom postencefalitic
etiologia sa diferita, printr-o serie mai Schimbare comportamentala variabila si
restransa de simptome in general mai reziduala nespecifica in urma vindecarii
usoare si deobicei de durata mai scurta. dupa encefalita fie virala fie bacteriana.
F06.8 Alte tulburari mentale specificate Reversibilitatea sindromului este
datorite unei vatamari si disfunctii principala diferenta dintre aceasta
cerebrale si unei boli fizice tulburare si tulburarile organice de
Psihoza epileptica NOS personalitate.
F06.9 Tulburare mentala nespecificata, Exclude: tulburarea organica de
datorita vatamarii si disfunctiei personalitate (F07.0)
cerebrale si a unei boli psihice
Organic(a):
- sindrom cerebral NOS
- tulburare mentala NOS

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 103


Tulburari mentale si de comportament

F07.2 Sindrom postcomotional sau raportari ale altor persoane informate. Multe
Un sindrom care se produce ca urmare a persoane care consuma droguri folosesc mai mult
unei traume la cap (de obicei suficient de de un tip de substanta psihoactiva. Diagnosticul
grava pentru a rezulta pierderea principal ar trebui sa fie clasificat, ori de cate ori
cunostintei) si include un numar de este posibil, dupa substanta sau clasa substantelor
simptome disparate cum ar fi durerea de care a cauzat sau a contribuit cel mai mult la
cap, vertijul, oboseala, iritabilitatea, sindromul clinic respectiv. Alte diagnostice ar trebui
dificultatea in concentrarea si efectuarea sa fie codificate atunci cand alte substante
unor sarcini mentale, alterarea memoriei, psihoactive au fost luate in cantitati ce provoaca
insomnie si toleranta redusa la stress, la intoxicatii (al patrulea caracter obisnuit .0) sau intr-
excitatie emotionala sau la alcool. o masura care provoaca vatamari (al patrulea
caracter obisnuit .1), dependenta (al patrulea
Sindrom cerebral post-traumatic caracter obisnuit .2) sau alte tulburari (al patrulea
nepsihotic caracter obisnuit .3-.9).
Sindrom postcontuzional (encefalopatie)
F07.8 Alte tulburari organice de personalitate Ar trebui sa fie folosit diagnosticul tulburarilor ce
si de comportament datorite unei boli, rezulta din utilizarea drogurilor multiple (F19)
vatamari si disfunctii cerebrale numai in cazurile in care modalitatile de consum ale
Tulburare afectiva organica a emisferei substantelor psihoactive sunt haotice si
drepte nediscriminante sau in care contributiile diferitelor
F07.9 Tulburare organica de personalitate si substante psihoactive sunt amestecate fara
comportament datorita unei boli, posibilitate de rezolvare.
vatamari si disfunctii cerebrale,
nespecificata Exclude: folosirea daunatoare a substantelor care nu
Psihosindromul organic produc dependenta (F55)

F09 Tulburare mentala organica sau Urmatoarele subdiviziuni cu patru caractere sunt
simptomatica, nespecificata folosite la categoriile F10-F19:
Psihoza:
- organica NOS .0 Intoxicatie acuta
- simptomatica NOS O afectiune care apare in urma administrarii unei
Exclude: psihoza NOS (F29) substante psihoactive si care produce tulburari la
nivelul constiintei, cunoasterii, perceptiei, afectului
sau comportamentului sau altor functii si raspunsuri
Tulburari mentale si de psiho-fiziologice. Tulburarile sunt legate direct de
comportament datorite utilizarii efectele farmacologice acute ale substantei si se
substantelor psihoactive rezolva in timp, cu recuperare completa, exceptand
(F10-F19) partea in care tesutul a fost vatamat sau au aparut
 0503 alte complicatii. Complicatiile pot include trauma,
Acest bloc cuprinde o larga varietate de tulburari inhalarea vomei, delir, coma, convulsii si alte
care difera in gravitate si forma clinica dar care complicatii medicale. Natura acestor complicatii
toate pot fi puse pe seama folosirii uneia sau mai depinde de clasa farmacologica a substantei si
multor substante psihoactive, existand posibilitatea modul de administrare.
de a fi fost sau nu prescrise medical. Al treilea
caracter al codului identifica substanta implicata, iar Betie acuta in alcoolism
al patrulea caracter specifica starea clinica. Codurile 'Obiceiuri daunatoare' (droguri)
ar trebui sa fie folosite, in caz de necesitate, pentru Betie NOS
fiecare substanta specificata, dar ar trebui sa se Intoxicatie patologica
observe ca nu toate codurile cu patru caractere sunt Transa si tulburari de posesie in intoxicatia cu
aplicabile tuturor substantelor. substante psihoactive

Identificarea substantei psihoactive ar trebui sa se .1 Folosire daunatoare


bazeze pe tot atat de multe surse de informatii pe Un tip de substanta psihoactiva care este cauza
cat este posibil. Acestea includ datele auto- daunatoare a sanatatii. Vatamarea poate fi fizica (de
raportate, analiza sangelui si a altor fluide ale ex cazurile de hepatita datorita auto-administrarii de
corpului, simptomele fizice si psihologice substante psihoactive injectabile) sau mentala (de ex
caracteristice, comportamenul si semnele clinice si episoadele de tulburare depresiva secundara
alte dovezi cum ar fi un drog in posesia pacientului consumului mare de alcool).

104 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament
Tulburare in urma folosirii unei substante frica intensa la extaz. Partea senzoriala este de
psihoactive NOS obicei clara dar poate fi prezent un anumit grad de
intunecare a constiintei, fara a fi, totusi, o confuzie
.2 Sindromul de dependenta grava.
Un ansamblu de fenomene de comportament, de
cunoastere si fiziologice care se dezvolta dupa Alcoolica:
folosirea repetata a substantei si care include, in - halucinatie
mod tipic, dorinta puternica de a consuma drogul, - gelozie
dificultatile in controlarea folosirii lui, persistenta in - paranoia
folosirea lui in ciuda consecintelor nocive, fiind - psihoza NOS
acordata o mai mare prioritate folosirii drogului
decat altor activitati si obligatii, toleranta crescuta si Exclude: tulburarea psihotica reziduala si cu debut
uneori o stare fizica de sevraj. tardiv indusa de alcool sau de alte substante
psihotice (F10-F19 cu al patrulea caracter
Sindromul de dependenta poate fi prezent pentru o obisnuit .7)
substanta psihoactiva specifica (de ex tutun, alcool
sau diazepam), pentru o clasa de substante (de ex .6 Sindromul amnezic
droguri opiacee) sau pentru un spectru mai larg de Un sindrom asociat cu alterarea cronica pronuntata
substante psihoactive diferite din punct de vedere a memoriei recente si vechi. Memoria imediata se
farmacologic. pastreaza deobicei, iar memoria recenta este in mod
caracteristic mai tulburata decat memoria veche.
Alcoolism cronic Sunt evidente de obicei perturbarile in perceptia
Dipsomanie timpului si in cronologia evenimentelor, cum ar fi
Toxicomanie dificultatile in invatarea unui nou material.
Confabulatia poate fi marcata dar nu este prezenta
.3 Starea de sevraj invariabil. Alte functii cognitive sunt relativ bine
Un ansamblu de simptome avand o grupare si pastrate, iar defectele amnezice sunt
severitate variabile care se produc in cazul unui disproportionate comparativ cu celelalte perturbari.
sevraj total sau partial al substantei psihoactive
dupa folosirea persistenta a acelei substante. Tulburare amnezica, indusa de alcool sau droguri
Debutul si cursul starii de sevraj sunt limitate in
timp si sunt legate de tipul si doza substantei Psihoza sau sindromul Korsakov, indus(a) de alcool
psihoactive consumata imediat inaintea opririi sau sau alta substanta psihoactiva sau nespecificata.
reducerii folosirii. Starea de sevraj poate fi
complicata prin convulsii. Exclude: psihoza sau sindromul Korsakov
nealcoolic (F04.9)
.4 Starea de sevraj cu delir amnezia post-traumatica (F04.0-)
O afectiune in care starea de sevraj, asa cum este
definita la al patrulea caracter .3, este complicata .7 Tulburarea psihotica reziduala si cu debut
prin delir dupa definitia de la F05.-. Pot de tardiv
asemenea sa se produca convulsii. Afectiunea ar O tulburare in care schimbarile induse de alcool sau
trebui sa fie clasificata la F05.8 atunci cand factorii de substante psihoactive privind cunoasterea,
organici sunt considerati a juca si un rol in etiologie. afectul, personalitatea sau comportamentul persista
dincolo de perioada in care efectul direct al
Delirium tremens (indus de alcool) substantei psihoactive ar putea fi considerat ca
functional. Debutul tulburarii ar trebui sa fie legat
.5 Tulburare psihotica in mod direct de folosirea substantei psihoactive.
Un ansamblu de fenomene psihotice care se produc Cazurile in care debutul initial al starii se produce
in timpul sau in urma folosirii substantei mai tarziu decat episodul (episoadele) de folosire a
psihoactive dar care nu sunt explicate numai pe unei asemenea substante ar trebui sa fie codificate
baza unei intoxicatii acute si nu fac parte din starea aici numai cand exista dovada clara si categorica a
de sevraj. Tulburarea este caracterizata prin atribuirii starii efectului rezidual al substantei
halucinatii (de obicei auditive, dar deseori psihoactive. Flashback-urile pot fi diferentiate de
polisenzoriale), prin distorsiuni perceptuale, manii starea psihotica in parte prin natura lor episodica, in
(deseori de natura paranoica sau de persecutie), mod frecvent de foarte scurta durata, si in parte
tulburari psihomotorii (excitatie sau stupoare) si pentru ca ele multiplica experientele anterioare
printr-un afect anormal care se poate intinde de la legate de alcool sau de alta substanta psihoactiva.

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 105


Tulburari mentale si de comportament
Dementa alcoolica NOS F16 Tulburari mentale si de
Sindromul cerebral alcoolic cronic comportament datorite folosirii
Dementa si alte forme mai usoare de alterare halucinogenelor
persistenta a functiilor cognitive Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni
Flashback-uri
Tulburare psihotica indusa de substanta psihoactiva F17 Tulburari mentale si de
cu debut tardiv comportament datorite folosirii
Tulburare de perceptie dupa folosirea de substante tutunului
halucinogene Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni
Reziduala:
- tulburare afectiva F18 Tulburari mentale si de
- tulburare de personalitate si comportament comportament datorite folosirii
solventilor volatili
Exclude: indus(a)de alcool sau de o substanta Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni
psihoactiva:
- sindromul Korsakov (F10-F19 cu al patrulea F19 Tulburari mentale si de
caracter obisnuit .6) comportament datorite folosirii
- starea psihotica (F10-F19 cu al patrulea drogurilor multiple si altor substante
caracter obisnuit .5) psihoactive
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni
.8 Alte tulburari mentale si de comportament
.9 Tulburari nespecificate mentale si de Aceasta categorie ar trebui sa fie folosita
comportament atunci cand se stie ca sunt implicate doua
sau mai multe substante, dar este imposibil
de evaluat care substanta contribuie cel mai
F10 Tulburari mentale si de
comportament datorite folosirii
mult la tulburari. Ea ar trebui sa fie folosita
alcoolului de asemenea atunci cand identitatea unora
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni sau chiar tuturor substantelor psihoactive
care au fost folosite este nesigura sau
necunoscuta, din moment ce multi dintre
F11 Tulburari mentale si de
cei care folosesc drogurile multiple nu
comportament datorite folosirii
substantelor opioide cunosc ei insisi deseori ceea ce consuma.
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni Include: utilizarea neadecvata de droguri
NOS

F12 Tulburari mentale si de


comportament datorite folosirii
substantelor derivate din cannabis
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F13 Tulburari mentale si de


comportament datorite folosirii
sedativelor sau hipnoticelor
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F14 Tulburari mentale si de


comportament datorite folosirii
cocainei
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

F15 Tulburari mentale si de


comportament datorite folosirii altor
stimulanti, incluzand cofeina
Vezi paginile 104-106 pentru subdiviziuni

106 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

Schizofrenie, tulburari schizotipale F20.0 Schizofrenia paranoida


si delirante (F20-F29) Schizofrenia paranoida este dominata de
idei delirante relativ stabile, deseori
Acest bloc reuneste schizofrenia, ca cel mai paranoice, deobicei insotite de halucinatii
important membru al grupului, tulburarea mai ales auditive, si de perturbatii
schizotipala, tulburarile persistente delirante si un perceptuale. Tulburarile de afect, vointa si
grup mai mare de tulburari psihotice acute si limbaj ca si simptomele catatonice sunt fie
tranzitorii. Tulburarile schizo-afective au fost absente, fie relativ discrete.
mentinute aici in ciuda naturii lor controversate.
Schizofrenia parafrenica.
Exclude: starea paranoica de involutie
F20 Schizofrenie
Tulburarile schizofrenice sunt caracterizate (F22.8)
in general prin distorsiuni caracteristice ale paranoia (F22.0)
gandirii si perceptiei si afecte care sunt F20.1 Schizofrenie hebefrenica
neadecvate si slabite. Constiinta clara si O forma a schizofreniei in care schimbarile
capacitatea intelectuala sunt mentinute de afective sunt principale, ideile delirante si
obicei, cu toate ca anumite deficiente de halucinatiile flotante si fragmentare,
cunoastere pot evolua in cursul timpului. comportamentul iresponsabil si imprevizibil,
Cele mai importante fenomene iar manierismul este obisnuit. Dispozitia
psihopatologice includ repetarea gandurilor este superficiala si nepotrivita, gandirea este
ca un ecou; influentarea gandirii sau furtul dezorganizata, iar vorbirea este incoerenta.
ei; transmiterea gandurilor; perceptia Exista o tendinta de izolare sociala. De
deliranta si ideile delirante de control, obicei prognoza este nefavorabila din cauza
influenta sau pasivitate; halucinatii in care dezvoltarii rapide a simptomelor 'negative',
voci vorbesc sau discuta despre subiectul mai ales aplatizarea afectului si pierderea
respectiv la persoana a treia; tulburari de vointei. Hebefrenia ar trebui sa fie
gandire si simptome negative. diagnosticata in mod normal la adolescenti
sau adulti tineri.
Evolutia tulburarilor schizofrenice poate fi
si continua si episodica cu un deficit Schizofrenia dezorganizata
progresiv sau stabil sau pot exista unul sau Hebefrenia
mai multe episoade cu remisiune completa F20.2 Schizofrenie catatonica
sau incompleta. Diagnosticul de Schizofrenia catatonica este dominata de
schizofrenie nu ar trebui sa fie pus in tulburarile psihomotorii importante care pot
prezenta simptomelor depresive sau alterna intre extreme, cum ar fi hiperkinezia
maniacale extinse daca nu este clar ca si stupoarea sau supunerea automata si
simptomele schizofrenice au precedat negativism. Atitudinile si posturile impuse
tulburarea afectiva. Nu ar trebui pus un pot fi mentinute pe perioade lungi.
diagnostic de schizofrenie nici in prezenta Episoadele de agitatie violenta pot fi o
unei boli cerebrale manifeste sau a unei trasatura frapanta a afectiunii. Fenomenele
intoxicatii datorita unui drog sau in prezenta catatonice pot fi combinate cu o stare
unui sevraj. Tulburarile similare care se asemanatoare visului (oniroida) cu
dezvolta in prezenta epilepsiei sau altei boli halucinatii scenice intense.
cerebrale ar trebui sa fie clasificate la F06.2,
iar cele induse de substante psihoactive la Stupoare catatonica
F10-F19 cu un al patrulea caracter obisnuit .5. Schizofrenica:
Exclude: schizofrenia: - catalepsie
- acuta (nediferentiata) - catatonie
(F23.2) - flexibilitate ceroasa
- ciclica (F25.2)
reactia schizofrenica (F23.2)
tulburarea schizotipala (F21)

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 107


Tulburari mentale si de comportament

F20.3 Schizofrenie nediferentiata F20.6 Schizofrenie simpla


Afectiuni psihotice care intrunesc criteriile O tulburare in care exista o dezvoltare
generale de diagnostic pentru schizofrenie insidioasa dar progresiva a unor bizarerii de
dar nu sunt conforme cu niciunul din comportament, imposibilitatea de a intruni
subtipurile de la F20.0-F20.2 sau care arata exigentele societatii si un declin in
trasaturile a mai mult de una dintre ele fara performanta totala. Trasaturile caracteristice
o predominare clara a unui set special de negative ale schizofreniei reziduale (de ex
caracteristici diagnosticale. slabirea afectului si pierderea vointei) se
dezvolta fara a fi precedate de vreun
Schizofrenie atipica. simptom psihotic manifest.
Exclude: tulburarea psihotica F20.8 Alte forme de schizofrenie
asemanatoare schizofreniei Schizofrenia cenestopata
acute (F23.2) Schizofreniforma:
schizofrenia nediferentiata - tulburare NOS
cronica (F20.5) - psihoza NOS
depresia post-schizofrenica Exclude: tulburarile schizofreniforme de
(F20.4) scurta durata (F23.2)
F20.4 Depresie post-schizofrenica F20.9 Schizofrenia, nespecificata
Un episod de schizofrenie, care poate fi
prelungit, survenind ca o consecinta a unei
F21 Tulburare schizotipala
boli schizofrenice. Unele simptome
O tulburare caracterizata prin
schizofrenice, fie 'pozitive' sau 'negative',
comportament excentric si anomalii de
pot fi inca prezente, dar ele nu mai domina
gandire si afectiune care seamana cu cele
tabloul clinic. Aceste stari depresive sunt
observate la schizofrenie, cu toate ca nici o
asociate cu un risc crescut de sinucidere.
anomalie schizofrenica definita si
Daca un pacient nu mai prezinta nici un
caracteristica nu apare in vreun stadiu.
simptom schizofrenic, ar trebui sa fie
Simptomele pot include un afect rece sau
diagnosticat un episod depresiv (F32.-).
necorespunzator; anhedonie; comportament
Daca simptomele schizofrenice sunt inca
ciudat sau excentric; o tendinta de izolare
floride si proeminente, diagnosticul ar trebui
sociala; idei paranoice sau bizare care nu se
sa ramana cel al subtipului schizofrenic
ridica la nivelul celor adevarat delirante;
potrivit (F20.0-F20.3).
ruminatii obsesionale; tulburare de gandire
F20.5 Schizofrenie reziduala si perturbari perceptuale; episoade cvasi-
O stare cronica in dezvoltarea unei boli psihotice tranzitorii ocazionale cu iluzii
schizofrenice in care a existat un progres intense, halucinatii auditive sau de alta
clar de la un stadiu timpuriu la unul tardiv natura si idei asemanatoare delirului,
caracterizat prin simptome 'negative' de producandu-se de obicei fara provocare
lunga durata cu toate ca nu sunt ireversibile, externa. Nu exista debut definit, iar evolutia
de ex incetinirea psihomotorie; si cursul sunt in general cele ale unei
hipoactivitate; slabirea afectului; pasivitate si tulburari de personalitate.
lipsa de initiativa; saracia cantitatii sau
coerentei vorbirii; comunicare neverbala Reactie schizofrenica latenta
slaba prin expresia faciala, contact vizual, Schizofrenie:
modularea vocii si postura; lipsa de ingrijire - de limita
a propriei persoane si performanta slaba - latenta
sociala. - pre-psihotica
- prodromica
Schizofrenia nediferentiata cronica - pseudo-nevrotica
Starea reziduala schizofrenica - pseudo-psihopatica
Tulburare de personalitate schizotipala
Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
tulburarea de personalitate
schizoida (F60.1)

108 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F22 Tulburari delirante persistente F23 Tulburari psihotice acute si


Include o varietate de tulburari in care ideile tranzitorii
delirante de lunga durata constituie singura Un grup eterogen de tulburari caracterizate
sau cea mai esentiala caracteristica clinica si prin debutul acut al simptomelor psihotice
care nu pot fi clasificate ca organice, cum ar fi ideile delirante, halucinatiile si
schizofrenice sau afective. Tulburarile perturbarile perceptuale si prin
delirante care au avut o perioada de timp dezorganizarea grava a comportamentului
sub cateva luni ar trebui sa fie clasificate, cel obisnuit. Debutul acut este definit ca o
putin temporar, la F23.-. dezvoltare crescanda a tabloului clinic
F22.0 Tulburare deliranta evident anormal pe o perioada de doua
O tulburare caracterizata prin dezvoltarea saptamani sau mai putin. Nu exista nici o
fie a unei singure idei delirante sau a unui dovada a unei cauzalitati organice pentru
ansamblu de idei delirante inrudite care sunt aceste tulburari. Perplexitatea si confuzia
de obicei persistente si uneori durand toata sunt deseori prezente, dar dezorientarea in
viata. Continutul ideii sau ideilor delirante timp, spatiu si in privinta persoanei nu este
este foarte variabil. Halucinatiile auditive persitenta sau destul de severa pentru a
(voci) clare si persistente, simptomele justifica un diagnostic de delir produs in
schizofrenice cum ar fi ideile delirante de mod organic (F05.-). Vindecarea completa
control si slabirea marcata a afectului ca si se produce de obicei in cateva luni, deseori
dovada sigura a bolii cerebrale sunt toate in cateva saptamani sau chiar zile. Daca
incompatibile cu acest diagnostic. Totusi, tulburarea persista, va fi necesara o
prezenta halucinatiilor auditive ocazionale schimbare in clasificare. Tulburarea poate
sau tranzitorii la pacientii in varsta nu sau nu sa fie asociata cu un stress acut,
elimina acest diagnostic, cu conditia ca ele sa definit ca evenimente de obicei stressante
nu fie tipic schizofrenice si sa formeze care preced debutul cu una sau doua
numai o mica parte a intregului tablou clinic. saptamani.
F23.0 Tulburare psihotica polimorfa acuta, fara
Paranoia simptome schizofrenice
Paranoica: O tulburare psihotica acuta in care
- psihoza halucinatiile, ideile delirante sau perturbatiile
- stare perceptuale sunt clare dar foarte variabile,
Parafrenie (tardiva) schimbandu-se de la zi la zi sau chiar de la
Delir cu relatii senzitive (Sensitiver ora la ora. De asemenea este prezenta
Beziehungswahn) frecvent o bulversare emotionala cu
Exclude: paranoica: sentimente intense tranzitorii de fericire sau
extaz, sau anxietate si iritabilitate.
- tulburarea de personalitate
(F60.0)
Polimorfismul si instabilitatea sunt
caracteristice pentru intregul tablou clinic,
- psihoza, psihogena (F23.3)
iar trasaturile psihotice nu justifica un
- reactia (F23.3) diagnostic de schizofrenie (F20.-). Aceste
- schizofrenia (F20.0) tulburari au deseori un debut abrupt,
F22.8 Alte tulburari delirante persistente dezvoltandu-se rapid in cateva zile, si ele
Tulburarile in care ideea sau ideile delirante arata o vindecare rapida a simptomelor fara
sunt insotite de voci halucinante persistente recadere. Daca simptomele persista,
sau de simptome schizofrenice care nu diagnosticul ar trebui sa fie schimbat in
justifica un diagnostic de schizofrenie tulburare deliranta persistenta (F22.-).
(F20.-).
Bufeu delirant fara simptome de
Dismorfo-fobia deliranta schizofrenie sau nespecificat
Stare paranoica involutionala Psihoza cicloida fara simptome de
Paranoia cverulenta schizofrenie sau nespecificat
F22.9 Tulburare deliranta persistenta,
nespecificata

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 109


Tulburari mentale si de comportament

F23.1 Tulburare psihotica acuta cu simptome F23.9 Tulburare psihotica acuta si tranzitorie,
schizofrenice nespecificata
O tulburare psihotica in care tabloul Psihoza reactionala scurta NOS
polimorfic si instabil este prezent, asa cum Psihoza reactionala
este descris in F23.0; in ciuda instabilitatii,
totusi, unele simptome tipice pentru Tulburare deliranta indusa
schizofrenie sunt de asemenea evidente in F24
O tulburare deliranta impartasita de doua
majoritatea timpului. Daca simptomele sau mai multe persoane cu legaturi
schizofrenice persista, diagnosticul ar trebui emotionale stranse. Numai una din persoane
sa fie schimbat in schizofrenie (F20.-). sufera de o tulburare psihotica reala; ideile
delirante sunt induse in cealalta
Bufeu delirant cu simptome de schizofrenie persoana/celelalte persoane si dispar
Psihoza cicloida cu simptome de deobicei cand acestea sunt separate.
schizofrenie
F23.2 Tulburare psihotica acuta asemanatoare Nebunie in doi
schizofreniei Indusa:
O tulburare psihotica acuta in care - tulburare paranoica
simptomele psihotice sunt relativ stabile si - tulburare psihotica
justifica diagnosticul de schizofrenie, dar au
avut o durata mai mica de aproximativ o
F25 Tulburari schizo-afective
luna; trasaturile polimorfice instabile, dupa
Tulburarile episodice in care atat
cum sunt descrise la F23.0, sunt absente.
simptomele afective cat si cele schizofrenice
Daca simptomele schizofrenice persista,
sunt proeminente, dar care nu justifica un
diagnosticul ar trebui sa fie schimbat in
diagnostic fie de schizofrenie fie de episoade
schizofrenie (F20.-).
depresive sau maniace. Alte afectiuni in care
simptomele afective se suprapun peste o
Schizofrenie acuta (nediferentiata)
boala schizofrenica pre-existenta, co-exista
Schizofreniforma de durata scurta:
sau alterneaza cu tulburari delirante de alte
- tulburare
tipuri, sunt clasificate la F20-F29.
- psihoza
Simptomele psihotice neconcordante cu
Onirofrenie
dispozitia in tulburarile afective nu justifica
Reactia schizofrenica
un diagnostic de tulburare schizo-afectiva.
Exclude: tulburarea deliranta organica
[asemanatoare schizofreniei] F25.0 Tulburare schizo-afectiva, tip maniacal
(F06.2) O tulburare in care simptomele atat
tulburarile schizofreniforme NOS
schizofrenice cat si maniacale sunt
(F20.8) proeminente astfel incat episodul de boala
nu justifica un diagnostic fie de schizofrenie
F23.3 Alte tulburari psihotice acute
fie de un episod maniacal. Aceasta categorie
predominant delirante
Tulburarile psihotice acute in care ideile ar trebui sa fie folosita atat pentru un singur
delirante sau halucinatiile relativ stabile sunt episod cat si pentru o tulburare recurenta in
trasaturile clinice principale, dar nu justifica care majoritatea episoadelor sunt schizo-
un diagnostic de schizofrenie (F20.-). Daca afective, de tip maniacal.
ideile delirante persista, diagnosticul ar
trebui sa fie schimbat in tulburare deliranta Psihoza schizo-afectiva, tip maniacal
(F22.-). Psihoza schizofreniforma, tip maniacal

Reactie paranoica
Psihoza paranoica psihogena
F23.8 Alte tulburari psihotice acute si tranzitorii
Orice alte tulburari psihotice acute
specificate pentru care nu exista dovada
unei cauzalitati organice si care nu justifica
clasificarea la F23.0-F23.3

110 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F25.1 Tulburare schizo-afectiva, tip depresiv F30 Episod maniacal


O tulburare in care atat simptomele Toate subdiviziunile acestei categorii ar
schizofrenice cat si cele depresive sunt trebui sa fie folosite numai pentru un
proeminente astfel incat episodul de boala singur episod. Episoadele hipomaniacale
nu justifica un diagnostic fie de schizofrenie sau maniacale la indivizii care au avut
fie de un episod depresiv. Aceasta categorie unul sau mai multe episoade afective
ar trebui sa fie folosita atat pentru un singur anterioare (depresive, hipomaniacale,
episod cat si pentru o tulburare recurenta in maniacale sau mixte) ar trebui sa fie
care majoritatea episoadelor sunt schizo- codificate ca tulburari afective bipolare
afective, tip depresiv. (F31.-).
Include: tulburarea bipolara, episod
Psihoza schizo-afectiva, tip depresiv maniacal unic
Psihoza schizofreniforma, tip depresiv F30.0 Hipomanie
F25.2 Tulburari schizo-afective, tip mixt O tulburare caracterizata printr-o crestere
Schizofrenia ciclica usoara a dispozitiei, energie si activitate
Psihoza afectiva si schizofrenica mixta crescute si, de obicei, sentimente intense
F25.8 Alte tulburari schizo-afective de bunastare si eficacitate atat fizica cat si
F25.9 Tulburare schizo-afectiva, nespecificata mentala. Sociabilitatea crescuta, vorbaria,
Psihoza schizo-afectiva NOS familiaritatea extrema, energia sexuala
crescuta si o necesitate scazuta de somn
sunt prezente deseori, dar nu intr-o
F28 Alte tulburari psihotice neorganice
Tulburarile delirante sau halucinante care nu maniera care sa duca la o intrerupere
justifica un diagnostic de schizofrenie grava a muncii sau sa rezulte intr-o
(F20.-), tulburarile delirante persistente respingere sociala. Iritabilitatea, vanitatea
(F22.-), tulburarile psihotice acute si sau comportamentul grosolan pot lua
tranzitorii (F23.-), tipurile psihotice ale locul unei sociabilitati mai euforice in
episodului maniacal (F30.2), sau episodul general. Perturbarile de dispozitie si
depresiv grav (F32.3). comportament nu sunt insotite de
halucinatii sau idei delirante.
Psihoza halucinatorie cronica F30.1 Manie fara simptome psihotice
Dispozitia este crescuta nepotrivindu-se
circumstantelor pacientului si poate varia
F29 Psihoza neorganica nespecificata
de la o jovialitate nepasatoare la o agitatie
Psihoza NOS
aproape incontrolabila. Expansivitatea
Exclude: tulburarea mentala NOS (F99)
este insotita de o energie crescuta, care
psihoza organica sau rezulta in hiperactivitate, presiune de a
simptomatica NOS (F09) conversa si o necesitate scazuta de somn.
Atentia nu poate fi retinuta si exista
Tulburari ale dispozitiei [afective] deseori o distractibilitate marcata. Stima
(F30-F39) fata de sine este deseori ridicata avand
idei grandioase si mare incredere in sine.
Acest bloc cuprinde tulburarile in care perturbarea Pierderea inhibitiilor sociale normale
fundamentala este o schimbare in afect sau poate avea ca rezultat un comportament
dispozitie catre depresie (cu sau fara anxietate care este indiferent, imprudent sau
asociata) sau catre expansivitate. Schimbarea neadecvat circumstantelor si nerational.
dispozitiei este de obicei insotita de o schimbare la
intregul nivel al activitatii; cele mai multe din
celelalte simptome sunt fie secundare acesteia, fie
usor de inteles in contextul schimbarii in dispozitie
si activitate. Cele mai multe din aceste tulburari tind
sa fie recurente, iar debutul episoadelor individuale
poate fi deseori legat de evenimente sau situatii
stressante.

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 111


Tulburari mentale si de comportament

F30.2 Manie cu simptome psihotice F31.2 Tulburare afectiva bipolara, episod


In plus fata de tabloul clinic descris la actual maniacal cu simptome psihotice
F30.1, sunt prezente idei delirante (de Pacientul este maniac in prezent, fara
obicei grandioase) sau halucinatii (de simptome psihotice (ca la F30.2) si a avut
obicei voci care vorbesc direct cel putin un alt episod afectiv
pacientului) sau agitatia, activitatea (hipomaniacal, maniacal, depresiv sau
motorie excesiva si fuga de idei sunt atat mixt) in trecut.
de extreme incat subiectul devine de F31.3 Tulburare afectiva bipolara, episod
neinteles sau inaccesibil unei comunicari actual de depresie usoara sau medie
normale. Pacientul este depresiv in prezent, ca intr-
un episod depresiv de severitate fie
Manie cu: usoara fie moderata (F32.0 sau F32.1) si a
- simptome psihotice conforme avut cel putin un episod confirmat afectiv
dispozitiei hipomaniacal, maniacal sau mixt in trecut.
- simptome psihotice neconforme F31.4 Tulburare afectiva bipolara, episod
dispozitiei actual de depresie severa fara
Stupoare maniacala simptome psihotice
F30.8 Alte episoade maniacale
Pacientul este depresiv in prezent, ca intr-
un episod depresiv sever fara simptome
F30.9 Episod maniacal nespecificat
psihotice (F32.2), si a avut cel putin un
Manie NOS
episod confirmat afectiv hipomaniacal,
maniacal sau mixt in trecut.
F31 Tulburare afectiva bipolara
F31.5 Tulburari afective bipolare, episod
O tulburare caracterizata prin doua sau actual de depresie severa cu simptome
mai multe episoade in care dispozitia psihotice
pacientului si nivelele activitatii sunt Pacientul este depresiv in prezent, ca intr-
perturbate semnificativ, aceasta un episod depresiv sever cu simptome
perturbare constand in unele ocazii de psihotice (F32.3) si a avut cel putin un
crestere a dispozitiei si de energie si episod confirmat afectiv hipomaniacal,
activitate crescute (hipomanie sau manie) maniacal sau mixt in trecut.
si in alte ocazii de scadere a dispozitiei si F31.6 Tulburare afectiva bipolara, episod
energie si activitate scazute (depresie). actual mixt
Episoadele repetate de hipomanie sau Pacientul a avut cel putin un episod
manie sunt clasificate numai ca bipolare. confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal,
Include: maniaco-depresiva: depresiv sau mixt in trecut, si manifesta
- boala in prezent fie o combinatie fie o alterare
- psihoza rapida a simptomelor maniacale si
- reactia depresive.
Exclude: tulburarea bipolara, episod Exclude: episodul afectiv mixt unic

maniacal unic (F30.-) (F38.0)


ciclotimia (F34.0) F31.7 Tulburare afectiva bipolara, in prezent
in remisie
F31.0 Tulburare afectiva bipolara, episod Pacientul a avut cel putin un episod
actual hipomaniacal
confirmat afectiv hipomaniacal, maniacal
Pacientul este hipomaniacal in prezent si
sau mixt in trecut si, in plus, cel putin un
a avut cel putin un alt episod afectiv
(hipomaniacal, maniacal, depresiv sau alt episod afectiv (hipomaniacal,
maniacal, depresiv sau mixt), dar nu
mixt) in trecut.
sufera in prezent de nici o perturbare
F31.1 Tulburare afectiva bipolara, episod semnificativa a dispozitiei si care nu s-a
actual maniacal fara simptome
psihotice
produs de mai multe luni. Ar trebui sa fie
Pacientul este maniac in prezent, fara codificate aici perioadele de remisiune din
simptome psihotice (ca la F30.1) si a avut cursul tratamentului profilactic.
cel putin un alt episod afectiv F31.8 Alte tulburari afective bipolare
(hipomaniacal, maniacal, depresiv sau Tulburare bipolara II
mixt) in trecut. Episoade maniacale recurente NOS
F31.9 Tulburare afectiva bipolara,
nespecificata

112 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F32 Episod depresiv F32.1 Episod depresiv moderat


 0505 In episoadele depresive tipice usoare, Sunt prezente de obicei patru sau mai
moderate sau severe, pacientul sufera de multe din simptomele de mai sus si
scaderea dispozitiei, reducerea energiei si pacientul se pare ca are greutati in
scaderea in activitate. Este redusa continuarea activitatilor obisnuite.
capacitatea de a simti placere, interes si
concentrare, iar oboseala marcata este F32.2 Episod depresiv sever, fara simptome
obisnuita chiar dupa un efort minim. psihotice
Somnul este de obicei perturbat si Un episod de depresie in care sunt
apetitul diminuat. Stima fata de sine si marcate si chinuitoare mai multe din
increderea in sine sunt intotdeauna reduse simptomele de mai sus, pierderea tipica a
si, chiar in forma usoara, sunt deseori stimei de sine si ideile de devalorizare si
prezente unele idei de vinovatie sau vinovatie. Gandurile si actele de
devalorizare. Dispozitia scazuta variaza sinucidere sunt obisnuite, iar un numar de
putin de la zi la zi, este insensibila fata de simptome 'somatice' sunt de obicei
circumstante si poate fi insotita de prezente.
simptome asa-numite 'somatice', cum ar
fi pierderea interesului si a sentimentelor Depresie agitata, episod unic fara
de placere, trezirea dimineata cu cateva simptome psihotice
ore inaintea celei obisnuite de trezire, Depresie majora, episod unic fara
depresie mai agravata dimineata, simptome psihotice
incetinire psihomotorie marcata, agitatie, Depresie vitala, episod unic fara
pierderea apetitului, pierderea in greutate simptome psihotice
si pierderea libido-ului. Depizand de
numarul si severitatea simptomelor, un
F32.3 Episod depresiv sever cu simptome
episod depresiv poate fi specificat ca psihotice
usor, moderat sau sever. Un episod de depresie asa cum este
descris la F32.2, dar cu prezenta
Urmatoarele subdiviziuni cu cinci halucinatiilor, ideilor delirante, incetinirea
caractere sunt folosite la categoria F32: psihomotorie sau stuporii atat de severe
incat de obicei sunt imposibile activitatile
0 nespecificat ca producandu-se sociale obisnuite; se poate ca viata sa fie
in perioada postnatala pusa in pericol din cauza ideilor de
sinucidere, deshidratare sau infometare.
1 producandu-se in perioada Halucinatiile si ideile delirante pot sau nu
postnatala sa fie concordante cu dispozitia.
Include: episoade unice de:
- reactie depresiva Episoade unice de:
- depresie psihogena - depresie majora cu simptome psihotice
- depresie reactionala - psihoza depresiva psihogena
Exclude: tulburarea de adaptare - depresie psihotica
(F43.2) - psihoza depresiva reactionala
tulburarea depresiva
recurenta (F33.-) F32.8 Alte episoade depresive
in asociere cu tulburari de Depresie atipica
conduita la F91.- (F92.0) Episoade unice de depresie 'mascata'
F32.0 Episod depresiv usor NOS
Sunt prezente de obicei doua sau trei din
simptomele de mai sus. Pacientul este F32.9 Episod depresiv, nespecificat
deobicei chinuit de acestea dar va fi Depresie NOS
probabil in stare sa continue cele mai Tulburare depresiva NOS
multe din activitati.

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 113


Tulburari mentale si de comportament

F33 Tulburare depresiva recurenta F33.2 Tulburare depresiva recurenta, episod


O tulburare caracterizata prin episoade actual sever fara simptome psihotice
repetate de depresie asa cum sunt descrise O tulburare caracterizata prin episoade
la episodul depresiv (F32.-), fara vreun repetate de depresie, episodul prezent
istoric de episoade independente de fiind sever fara simptome psihotice, ca la
ridicare a dispozitiei si energie crescuta F32.2, si fara vreun istoric de manie.
(manie). Totusi, pot exista episoade
scurte de ridicare usoara a dispozitiei si Depresie endogena fara simptome
supra-activitate (hipomanie) imediat dupa psihotice
un episod depresiv, uneori precipitat de Depresie majora, recurenta fara
tratamentul antidepresiv. Formele mai simptome psihotice
severe de tulburare depresiva recurenta Psihoza maniaco-depresiva, tipul depresiv
(F32.2 si F33.3) au mult in comun cu fara simptome psihotice
conceptele anterioare cum ar fi depresia Depresie vitala, recurenta fara simptome
maniaco-depresiva, melancolia, depresia psihotice
vitala si depresia endogena. Primul episod F33.3 Tulburare depresiva recurenta, episod
se poate produce la orice varsta, de la actual sever cu simptome psihotice
copilarie la varsta inaintata, debutul poate O tulburare caracterizata prin episoade
fi sau acut sau insidios, iar durata variaza repetate de depresie, episodul prezent
de la cateva saptamani la multe luni. fiind sever cu simptome psihotice, ca la
Riscul ca un pacient cu o tulburare F32.3, si fara episoade anterioare de
depresiva recurenta sa aiba un episod de manie.
manie nu dispare niciodata complet,
totusi au fost experimentate multe Depresie endogena cu simptome
episoade depresive. Daca se produce un psihotice
asemenea episod, diagnosticul ar trebui sa Psihoza maniaco-depresiva, tipul depresiv
fie schimbat cu cel de tulburare afectiva cu simptome psihotice
bipolara (F31.-). Episoade severe recurente de:
Include: episoadele recurente de: - depresie majora cu simptome psihotice
- reactie depresiva
- psihoza depresiva psihogena
- depresie psihotica
- depresie psihogena
- psihoza depresiva reactionala
- depresie reactionala
F33.4 Tulburare depresiva recurenta, in
tulburarea depresiva remisie in prezent
sezoniera Pacientul a avut, in trecut, doua sau mai
Exclude: episoadele depresive de
multe episoade depresive asa cum sunt
scurta durata recurente descrise la F33.0-F33.3, dar nu a
(F38.1)
prezentat simptome depresive de cateva
F33.0 Tulburare depresiva recurenta, episod luni.
actual usor
F33.8 Alte tulburari depresive recurente
O tulburare caracterizata prin episoade
repetate de depresie, episodul prezent F33.9 Tulburare depresiva recurenta,
nespecificata
fiind usor, ca la F32.0, si fara vreun istoric
Depresia monopolara NOS
de manie.
F33.1 Tulburare depresiva recurenta, episod
actual moderat
O tulburare caracterizata prin episoade
repetate de depresie, episodul prezent
fiind de severitate moderata, ca la F32.1,
si fara vreun istoric de manie.

114 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F34 Tulburari persistente de dispozitie F38 Alte tulburari ale dispozitiei


[afectiva] [afective]
Tulburari persistente si de obicei Orice alte tulburari ale dispozitiei care nu
fluctuante de dispozitie in care justifica clasificarea la F30-F34, deoarece
majoritatea episoadelor individuale nu ele nu sunt suficient de severe sau nu au o
sunt suficient de severe pentru a justifica durata suficienta.
descrierea de episoade hipomaniacale sau F38.0 Alte tulburari unice ale dispozitiei
usor depresive. Deoarece ele dureaza mai [afective]
multi ani, iar uneori pe o perioada mai Episod afectiv mixt
mare din viata de adult a pacientului, ele F38.1 Alte tulburari recurente ale dispozitiei
implica un chin si o incapacitate [afective]
considerabile. In anumite circumstante, Episoade depresive recurente de scurta
episoadele depresive sau maniacale, durata
recurente sau unice se pot suprapune pe F38.8 Alte tulburari specificate ale dispozitiei
o tulburare afectiva persistenta. [afective]
F34.0 Ciclotimie
O instabilitate persistenta a dispozitiei Tulburari nespecificate ale
F39
care implica perioade numeroase de dispozitiei (afective)
depresie si exaltare usoara, niciuna dintre Psihoza afectiva NOS
ele nu este suficient de severa sau
prelungita pentru a justifica un diagnsotic Tulburari nevrotice, de stress si
de tulburare afectiva bipolara (F31.-) sau somatoforme (F40-F48)
tulburare depresiva recurenta (F33.-). Exclude: cand sunt asociate cu o tulburare de
Aceasta tulburare se gaseste in mod conduita la F91.- (F92.8)
frecvent la rudele pacientului cu o
tulburare afectiva bipolara. Unii pacienti
cu ciclotimie dezvolta in cele din urma F40 Tulburari fobice de anxietate
tulburarea afectiva bipolara.  0511 Un grup de tulburari in care anxietatea
este numai evocata sau predominanta in
Tulburarea afectiva de personalitate anumite situatii bine-definite ce nu sunt
Personalitatea cicloida periculoase in prezent. Ca un rezultat,
Personalitatea ciclotimica aceste situatii sunt evitate in mod
caracteristic sau indurate cu temere.
F34.1 Distimie
O depresie cronica a dispozitiei, cu o Preocuparea pacientului se poate focaliza
durata de cel putin cativa ani, care nu este pe simptome individuale cum ar fi
suficient de severa sau in care episoadele palpitatiile sau senzatia de lesin si sunt
individuale nu sunt destul de prelungite deseori asociate secundar cu teama de
pentru a justifica un diagnostic de moarte, de pierderea controlului sau de a
tulburare depresiva recurenta usoara, innebuni. Trecerea meditativa la o situatie
moderata sau severa (F33.-). fobica genereaza deobicei o anxietate
anticipata. Anxietatea fobica si depresia
Depresiva: co-exista deseori. Faptul ca sunt necesare
- nevroza doua diagnostice, anxietate fobica si
- tulburarea de personalitate episod depresiv, sau numai unul, este
Depresie neurotica determinat de evolutia in timp a celor
Depresie anxioasa persistenta doua afectiuni si de consideratiile
terapeutice din momentul consultatiei.
Exclude: depresia anxioasa (usoara sau
nepersistenta) (F41.2)
F34.8 Alte tulburari persistente ale dispozitiei
[afective]
F34.9 Tulburare a dispozitiei [afective],
nespecificata

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 115


Tulburari mentale si de comportament

F40.0 Agorafobie F40.9 Tulburari anxioase fobice, nespecificate


Un grup de fobii relativ bine-definit Fobia NOS
cuprinzand temeri de parasire a Stare fobica NOS
domiciliului, de intrare in magazine, de
multimi si de locuri publice sau de a F41 Alte tulburari anxioase
calatori singuri in trenuri, autobuze sau Tulburari in care manifestarea anxietatii
avioane. Tulburarea de panica este o este simptomul major si nu este limitata la
trasatura frecventa atat a episoadelor vreo situatie particulara de mediu.
prezente cat si a celor trecute. De Simptomele depresive si obsesionale, si
asemenea simptomele depresive si chiar unele elemente de anxietate fobica,
obsesionale ca si fobiile sociale sunt pot de asemenea sa fie prezente, cu
prezente in mod obisnuit ca trasaturi conditia ca ele sa fie in mod clar
auxiliare. Evitarea situatiei fobice este secundare sau mai putin severe.
deseori proeminenta si unii agorafobi
F41.0 Tulburare de panica [anxietate
manifesta o usoara anxietate deoarece ei episodica paroxistica]
sunt in stare sa evite situatiile lor fobice.  0511 Trasatura esentiala o constituie atacurile
F40.00 Agorafobie fara mentionarea tulburarii recurente de anxietate (panica) severa,
de panica care nu se limiteaza la vreo situatie
F40.01 Agorafobie cu tulburare de panica speciala sau la un grup de circumstante si
F40.1 Fobii sociale de aceea sunt imprevizibile. Ca si la alte
Teama de privirea scrutatoare a altor tulburari de anxietate, simptomele
oameni ceea ce duce la evitarea situatiilor dominante includ debutul brusc de
sociale. Fobiile sociale mai patrunzatoare palpitatii, dureri de piept, senzatii de
sunt deobicei asociate cu stima de sine sufocare, ameteala si sentimente de
scazuta si teama de critica. Ele se pot irealitate (depersonalizare sau derealizare).
manifesta prin roseata, tremuratul De asemenea exista deseori o frica
mainilor, greata sau necesitatea urgenta de secundara de a muri, de a pierde controlul
a urina, pacientul fiind convins uneori ca sau de a innebuni. Tulburarea de panica
una din aceste manifestari secundare a nu ar trebui sa fie considerata ca
anxietatii lor este problema primara. diagnostic principal daca pacientul are o
Simptomele pot progresa catre atacuri de tulburare depresiva in momentul in care
panica. atacul incepe; in aceste circumstante
atacurile de panica sunt probabil
Antropofobie secundare depresiei.
Nevroza sociala
F40.2 Fobii specifice (izolate) Panica:
Fobii limitate la situatii foarte specifice - atac (de)
cum ar fi proximitatea anumitor animale, - stare (de)
inaltimile, traznetul, intunericul, zborul in Exclude: tulburarea de panica cu
avion, spatiile inchise, urinarea sau agorafobie (F40.01)
defecarea in toaletele publice, consumul
anumitor alimente, ingrijirile dentare sau
vederea sangelui sau a ranilor. Cu toate ca
situatia declansatoare este discreta,
contactul cu ea poate declansa panica la
fel ca in agorafobie sau fobia sociala.

Acrofobie
Fobie de animale
Claustrofobie
Fobie simpla
Exclude: dismorfofobia (nedeliranta)
(F45.2)
nosofobia (F45.2)
F40.8 Alte tulburari anxioase fobice

116 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F41.1 Tulburare de anxietate generalizata F42 Tulburare obsesiv-compulsiva


Anxietatea care este generalizata si Gandurile obsesive recurente sau actele
persistenta dar care nu se limiteaza la compulsive sunt trasatura esentiala.
vreuna din circumstantele particulare de Gandurile obsesive sunt idei, imagini sau
mediu sau poate fi chiar foarte impulsuri care patrund in mintea
predominanta in una din acestea (adica, pacientului necontenit si stereotipic. Sunt
este 'flotanta'). Simptomele dominante chinuitoare aproape invariabil si pacientul
sunt variabile dar includ plangeri din incearca deseori, fara succes, sa le reziste.
partea pacientului de nervozitate Totusi, ele sunt recunoscute ca gandurile
persistenta, de tremuraturi, tensiuni proprii ale lui sau ale ei, chiar daca ele
musculare, transpiratii, sentiment de 'cap sunt involuntare si deseori repugnante.
vid', palpitatii, ameteala si discomfort Actele sau ritualurile compulsive sunt
epigastric. Sunt deseori exprimate temeri comportamente stereotipe care sunt
ca pacientul sau o ruda se vor imbolnavi repetate necontenit. Ele nu sunt placute
sau vor avea un accident. prin ele insele, nici nu rezulta din
completarea sarcinilor utile prin ele insele.
Anxioasa: Functia lor este de a preveni un
- nevroza eveniment in mod obiectiv putin
- reactie probabil, deseori implicand vatamarea
- stare pacientului sau provocat de acesta, de
Exclude: neurastenia (F48.0) care el sau ea are teama ca s-ar putea
produce altminteri. De obicei, acest
F41.2 Tulburare anxioasa si depresiva mixta
Aceasta categorie ar trebui sa fie folosita comportament este recunoscut de catre
cand simptomele de anxietate si depresie pacient ca fiind fara rost sau ineficace si
sunt ambele prezente, dar nici unul nu sunt efectuate multe incercari pentru a
este predominant in mod clar si nici un rezista. Anxietatea este prezenta aproape
tip de simptom nu este suficient de invariabil. Daca se rezista actelor
prezent pentru a justifica un diagnostic compulsive anxietatea se agraveaza.
Include: nevroza anancasta
daca sunt considerate separat. Cand sunt
prezente atat simptomele de anxietate cat nevroza obsesiv-compulsiva
si cele de depresie si sunt destul de grave Exclude: personalitatea (tulburarea)
pentru a justifica diagnostice individuale, obsesiv-compulsiva (F60.5)
ambele diagnostice ar trebui sa fie F42.0 Ganduri predominant obsedante sau
inregistrate, iar aceasta categorie nu ar de meditare
trebui sa fie folosita. Acestea pot fi forma ideilor, imaginilor
mentale sau impulsurilor de a actiona,
Depresie anxioasa (usoara sau care sunt aproape intotdeauna
nepersistenta) suparatoare pentru subiect. Uneori ideile
F41.3 Alte tulburari anxioase mixte sunt o considerare nedecisa si fara sfarsit
Simptomele de anxietate mixte cu a alternativelor, asociate cu o incapacitate
trasaturi ale altor tulburari de la F42-F48. de a lua decizii banale dar necesare
Nici un tip de simptom nu este destul de traiului de zi cu zi. Relatia dintre
grav pentru a justifica un diagnostic daca meditarile obsedante si depresie este in
sunt considerate separat. mod special stransa, iar un diagnsotic de
F41.8 Alte tulburari anxioase specificate tulburare obsesiv-compulsiva ar fi de
Isterie anxioasa preferat numai daca meditarile se produc
F41.9 Tulburare anxioasa, nespecificata
sau persista in absenta unui episod
Anxietate NOS depresiv.

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 117


Tulburari mentale si de comportament

F42.1 Acte predominant compulsive [ritualuri F43.0 Reactie acuta la stress


obsedante] O tulburare tranzitorie care se dezvolta
Majoritatea actelor compulsive au ca intr-un individ fara vreo alta tulburare
preocupare curatenia (mai ales spalarea pe mentala ca raspuns la un stress
maini), verificarea repetata pentru a se extraordinar fizic si mental si care de
asigura ca nu i s-a permis vreunei situatii obicei dispare in cateva ore sau zile.
potential periculoase sa se dezvolte, sau Vulnerabilitatea individuala si capacitatea
ordinea si randuiala. Comportamentul de a face fata problemelor joaca un rol in
evident este de frica, de obicei de pericol producerea si severitatea reactiilor acute
fie fata de pacient fie cauzat de acesta, iar la stress. Simptomele arata un tablou mixt
ritualul este o incercare ineficienta sau si in schimbare si includ o stare initiala de
simbolica pentru a evita acel pericol. 'uimire' cu o oarecare restrangere a
F42.2 Ganduri si acte obsedante mixte campului constiintei si diminuare a
F42.8 Alte tulburari obsesiv-compulsive atentiei, incapacitate de a intelege stimulii
F42.9 Tulburare obsesiv-compulsiva, si dezorientare. Aceasta stare poate fi
nespecificata urmata fie de o noua retragere din mediul
inconjurator (putand ajunge pana la
stupoare disociativa - F44.2), fie de o
F43 Reactie la stress sever si tulburari
de adaptare
agitatie si supra-activitate (reactie de
Aceasta categorie difera de celelalte prin retragere sau fuga). Sunt prezente in mod
aceea ca include tulburari identificabile nu obisnuit semnele autonome de anxietate
numai pe baza simptomelor si evolutiei extrema (tahicardie, transpiratie, roseata).
dar si pe existenta uneia sau alteia din cele Simptomele apar de obicei in cateva
doua influente cauzale: un eveniment din minute de la impactul stimulului sau
viata extrem de stresant care produce o evenimentului stressant si dispar in doua
reactie de stress acut, sau o schimbare pana la trei zile (deseori in cateva ore).
semnificativa in viata care duce la Poate fi prezenta amnezia partiala sau
circumstante neplacute continue completa (F44.0) a episodului. Daca
rezultand intr-o tulburare de adaptare. Cu simptomele persista, ar trebui sa fie luata
toate ca stressul psiho-social mai putin in considerare o schimbare a
sever ('evenimente din viata') poate diagnosticului.
precipita debutul sau poate contribui la
prezentarea unui evantai foarte larg de Acuta:
tulburari clasificate altundeva in acest - reactie de criza
capitol, importanta sa etiologica nu este - reactie la stress
intotdeauna clara si in fiecare caz se va Oboseala de lupta
descoperi ca depinde de vulnerabilitatea Stare de criza
individuala, deseori idiosincratica, adica Soc psihic
evenimentele din viata nu sunt nici
necesare nici suficiente pentru a explica
producerea si forma tulburarii. In
contrast, tulburarile reunite aici sunt
considerate a se produce intotdeauna ca o
consecinta directa a stressului sever acut
sau traumei persistente. Evenimentele
stressante sau circumstantele neplacute
continue sunt factorul primar cauzal
precumpanitor, iar tulburarea nu s-ar fi
produs fara impactul lor. Tulburarile din
aceasta sectiune pot astfel sa fie
considerate ca raspunsuri neadaptabile la
stressul persistent si sever, prin aceea ca
ele vin in conflict cu mecanismele
adaptative de succes si duc deci la
probleme de functionare sociala.

118 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F43.1 Tulburare de stress post-traumatica F43.2 Tulburare de adaptare


Se produce ca un raspuns intarziat sau Stari de suferinta subiectiva si de
prelungit la un eveniment sau situatie perturbare emotionala, de obicei
stressante (de durata fie scurta fie lunga) impiedicand functionarea sociala si
de natura extrem de amenintatoare sau perfomantele sociale, survenind in
catastrofica, si care este posibil sa perioada de adaptare la o schimbare
provoace in aproape oricine o neliniste semnificativa de viata sau la un eveniment
patrunzatoare. Factorii de predispunere, stressant de viata. Factorul de stress poate
cum ar fi trasaturile de personalitate (de sa fi afectat integritatea unei retele sociale
ex compulsiva, astenica) sau istoricul a individului (pierdere ireparabila,
anterior de boala nevrotica pot sa reduca experiente de separare) sau sistemul mai
pragul pentru dezvoltarea sindromului larg al suporturilor si valorilor sociale
sau agravarea evolutiei lui, dar ei nu sunt (emigrare, statut de refugiat) sau a
nici necesari nici suficienti pentru a reprezentat o tranzitie de dezvoltare
explica producerea lui. Trasaturile tipice majora sau criza (mersul la scoala, faptul
includ episoade de retraire repetata a de a deveni parinte, esecul in atingerea
traumei in amintiri sacaitoare ('flashback- unui scop personal indragit, pensioarea).
uri'), vise sau cosmaruri, producandu-se Predispozitia individuala sau
contra unui fundal persistent de vulnerabilitatea joaca un rol important in
'toropeala' si slabire emotionala, detasare riscul producerii si formarii manifestarilor
fata de alte persoane, lipsa de raspuns la privind tulburarile de adaptare, dar, cu
mediul inconjurator, anhedonie si evitarea toate acestea, se presupune ca afectiunea
activitatilor si situatiilor care amintesc de nu s-ar fi produs fara factorul stressant.
trauma. Exista de obicei o stare de Manifestarile variaza si includ dispozitia
hipertrezire autonoma cu hipervigilenta, o depresiva, anxietatea sau grija (sau o
reactie sporita de tresarire si insomnie. combinatie a acestora), un sentiment de
Anxietatea si depresia sunt asociate in incapacitate de infruntare, de a face
mod obisnuit cu simptomele si semnele proiecte de viitor, sau de a continua
de mai sus, iar ideatia suicidala este situatia din prezent ca si un anumit grad
frecventa. Debutul urmeaza traumei cu o de imposibilitate de a efectua activitatile
perioada de latenta care poate dura de la de rutina zilnica. Tulburarile de conduita
cateva saptamani la luni de zile. Evolutia pot sa fie o trasatura asociata, mai ales la
este fluctuanta dar ne putem astepta la adolescenti. Trasatura predominanta
recuperare in majoritatea cazurilor. Intr-o poate fi o reactie depresiva de scurta sau
proportie mica de cazuri, afectiunea poate lunga durata sau o perturbare a altor
sa urmeze un curs cronic pe o perioada emotii si conduite.
de mai multi ani, cu o tranzitie eventuala
spre o schimbare de personalitate de Soc cultural
durata (F62.0). Reactie la mahnire adanca
Spitalizare la copil
Nevroza traumatica Exclude: tulburarea de anxietate
privind separarea de
copilarie (F93.0)
F43.8 Alte reactii la un factor de stress sever
F43.9 Reactie la un factor de stress sever,
nespecificata

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 119


Tulburari mentale si de comportament

F44 Tulburari disociative [de F44.0 Amnezie disociativa


conversie] Trasatura principala este pierderea
Ideile comune care apar in tulburarile memoriei, de obicei a evenimentelor
disociative sau de conversie sunt o recente importante, care nu se datoreaza
pierdere partiala sau completa a integrarii unei tulburari mentale organice, si este
normale intre amintirile trecutului, prea esentiala pentru a fi explicata prin
constiintei identitatii si senzatiile imediate uitare obisnuita sau oboseala. Amnezia
ca si controlul miscarilor trupului. Toate are la baza de obicei evenimente
tipurile tulburarilor disociative tind sa traumatice, cum ar fi accidentele sau
remita dupa cateva saptamani sau luni, pierderile ireparabile neasteptate, si este
mai ales daca debutul lor este asociat cu de obicei partiala sau selectiva. Amnezia
un eveniment traumatic din viata. Se pot completa si generalizata este rara si face
dezvolta tulburari mai cronice, mai ales parte de obicei din fuga (F44.1). Daca
paralizii si anestezie, daca debutul este aceasta este cauza, tulburarea ar trebui sa
asociat cu probleme sau dificultati fie clasificata ca atare. Diagnosticul nu ar
interpersonale insolubile. Aceste tulburari trebui sa fie pus in prezenta tulburarilor
au fost clasificate anterior ca tipuri variate cerebrale organice, intoxicatiei sau
de 'isterie de conversie'. Ele se presupune oboselii excesive.
a fi psihogene la origine, fiind asociate cu Exclude: tulburarea amnezica indusa
evenimente traumatice, probleme de alcool sau alte substante
insolubile si intolerabile sau relatii psihoactive (F10-F19 cu al
incomode care s-au petrecut in trecutul patrulea caracter obisnuit .6)
apropiat. Simptomele reprezinta deseori amnezia:
conceptia pacientului despre modul in - anterograda (R41.1)
care o boala fizica s-ar manifesta. - NOS (R41.3)
Examinarea si investigatia medicala nu - retrograda (R41.2)
evidenteaza prezenta vreunei tulburari
sindromul amnezic organic
cunoscute fizice sau neurologice. In plus, nealcoolic (F04.9)
exista dovada ca pierderea functiei este o
amnezia post-critica in
expresie a conflictelor sau necesitatilor epilepsie (G40.-)
emotionale. Simptomele se pot dezvolta
in relatie stransa cu stressul psihologic, si F44.1 Fuga disociativa
deseori apar brusc. Sunt incluse aici Fuga disociativa are toate trasaturile
numai tulburarile functiilor fizice care amneziei disociative, in plus plecarea
sunt in mod normal sub control voluntar motivata depasind raza cotidiana
si pierderea senzatiilor. Tulburarile care obisnuita. Cu toate ca exista amnezie
implica durerea si alte senzatii fizice pentru perioada de fuga, comportamentul
complexe mediate de sistemul nervos pacientului in acest timp poate sa para
autonom sunt clasificate la tulburarea de complet normal pentru observatorii din
somatizare (F45.0). Trebuie tinut cont de exterior.
posibilitatea aparitiei mai tarzii a Exclude: fuga post-critica in epilepsie

tulburarilor serioase fizice sau psihice. (G40.-)


Include: de conversie:
- isteria
- reactia
isteria
psihoza isterica
Exclude: simularea unei boli [simulare
constienta] (Z76.5)

120 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F44.2 Stupoare disociativa F44.5 Convulsii disociative


Stupoarea disociativa este diagnosticata Convulsiile disociative pot imita foarte
pe baza unei diminuari profunde sau unei bine miscarile din timpul unor atacuri
absente a miscarii voluntare si a reactiei epileptice, dar muscarea limbii,
normale la stimulii externi, cum ar fi zgarieturile datorite caderii si incontinenta
lumina, zgomotul si atingerea. Dar urinara sunt rare, iar constiinta este
examinarea si investigarea nu dezvaluie mentinuta sau inlocuita cu o stare de
nici o evidenta a unei cauze fizice. In stupoare sau transa.
plus, exista dovada pozitiva a cauzalitatii F44.6 Anestezie disociativa si pierdere
psihogene sub forma evenimentelor sau sensoriala
problemelor stressante recente. Zonele anesteziate ale pielii au deseori
Exclude: tulburarea catatonica organica limite care arata clar ca ele sunt asociate
(F06.1) mai degraba cu ideile pacientului despre
stupoarea: functiile corpului decat cu anumite
- catatonica (F20.2) cunostinte medicale. Poate fi o pierdere
- depresiva (F31-F33)
diferentiala intre tipurile senzoriale care
nu pot fi datorite unei leziuni
- maniacala (F30.2)
neurologice. Pierderea senzoriala poate fi
- NOS (R40.1) insotita de parestezii. Pierderea vederii si
F44.3 Tulburari privind starea de transa si auzului sunt foarte rare in tulburarile
posesie disociative.
Tulburari in care exista o pierdere
temporara a simtului privind identitatea Surditate psihogena
personala si constiinta completa in ceea
F44.7 Tulburari disociative [de conversie]
ce priveste mediul inconjurator. Se includ mixte
aici starile de transa care sunt involuntare Combinatie de tulburari specificate la
sau nedorite, producandu-se in afara F44.0-F44.6
situatiilor acceptate religioase sau
F44.8 Alte tulburari disociative [de conversie]
culturale.
F44.80 Sindromul Ganser
Exclude: starile asociate cu:
F44.81 Tulburare de personalitate multipla
- tulburarile psihotice
tranzitorii si acute (F23.-) F44.82 Tulburari disociative tranzitorii [de
conversie] care se produc in copilarie
- tulburarea organica de si adolescenta
personalitate (F07.0)
F44.88 Alte tulburari disociative [de conversie]
- sindromul post-comotional specificate
(F07.2) Confuzie psihogena
- intoxicatia cu substante
F44.9 Tulburare disociativa [de consersie],
psihoactive (F10-F19 cu al
nespecificata
patrulea caracter obisnuit
.0)
- schizofrenia (F20.-)
F44.4 Tulburari motorii disociative
In formele cele mai obisnuite exista o
pierdere a capacitatii de miscare in
intregime sau partiala a unui membru sau
membrelor. Poate exista o mare
asemanare cu aproape toate formele de
ataxie, apraxie, akinezie, afonie, dizartrie,
dischinezie, atacuri sau paralizie.

Psihogena:
- afonia
- disfonia

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 121


Tulburari mentale si de comportament

F45 Tulburari somatoforme F45.1 Tulburare somatoforma nediferentiata


Trasatura principala este o prezenta Cand suferintele somatoforme sunt
repetata a simptomelor fizice impreuna multiple, variate si persistente, dar tabloul
cu cereri persistente pentru investigatii clinic tipic si complet al tulburarii de
medicale in ciuda rezultatelor negative somatizare nu este completat, ar trebui sa
repetate si asigurarilor date de medici ca fie luat in consideratie diagnosticul de
simptomele nu au nici o baza fizica. Daca tulburare somatoforma nediferentiat.
sunt prezente unele tulburari fizice, ele nu
explica natura si extinderea simptomelor Tulburare psihosomatica nediferentiata
sau suferintele si preocuparea pacientului. F45.2 Tulburare hipocondriaca
Exclude: tulburarile disociative (F44.-) Trasatura esentiala este o preocupare
smulgerea parului (F98.4) persistenta cu posibilitatea de a avea una
lalatia (F80.0) sau mai multe tulburari fizice progresive
vorbirea suieratoare (F80.8)
si serioase. Pacientii manifesta suferinte
somatice persistente sau preocupare
rosul unghiilor (F98.8)
persistenta privind infatisarea lor fizica.
factori psihologici sau Senzatiile si infatisarile fizice normale sau
comportamentali asociati
cu tulburari sau boli
banale sunt deseori interpretate de
clasificate altundeva (F54) pacient ca anormale si suparatoare, iar
disfunctia sexuala necauzata
atentia este deobicei concentrata numai
de o tulburare sau boala asupra unuia sau doua organe sau
organice (F52.-) sistemem ale corpului. Depresia si
suptul policelui (F98.8) anxietatea marcante sunt prezente deseori
si pot justifica diagnosticele aditionale.
ticuri (in copilarie si
adolescenta) (F95.-)
Tulburarea de dismorfie corporala
sindromul Tourette (F95.2)
Dismorfo-fobia (nedeliranta)
trichotillomania (F63.3)
Nevroza hipochondriaca
F45.0 Tulburare de somatizare Hipochondria
Trasaturile principale sunt multiple, Nosofobia
recurente schimbandu-se in mod frecvent Exclude: dismorfo-fobia deliranta
simptomele fizice pe o durata de cel putin (F22.8)
doi ani. Cei mai multi pacienti au un idei delirante fixe despre
istoric lung si complicat de contact atat cu functiile corpului sau forma
serviciile de asistenta medicala primara acestuia (F22.-)
cat si cu cele de specialitate, timp in care
este posibil sa se fi realizat multe
investigatii negative si operatii
exploratorii inutile. Simptomele se pot
referi la orice parte sau sistem al corpului.
Evolutia tulburarii este cronica si
fluctuanta, si este deseori asociata cu
alterarea comportamentului social,
interpersonal si familial. Tiparele de
simptome de scurta durata (mai putin de
doi ani) sau mai putin evidente ar trebui
sa fie clasificate la tulburarea
somatoforma nediferentiata (F45.1).

Tulburarea Briquet
Tulburarea psihomotorie multipla
Exclude: simulare a unei boli [simulare
constienta] (Z76.5)

122 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F45.3 Disfunctia somatoforma autonoma F45.38 Disfunctie autonoma somatoforma, alt


Simptomele sunt prezentate de catre organ sau sistem
pacient ca si cand ele ar fi cauzate de o F45.39 Disfunctie autonoma somatoforma,
tulburare fizica a unui sistem sau organ organe sau sisteme multiple
care este in mare parte sau complet sub F45.4 Sindrom dureros somatoform
controlul si inervarea autonoma, adica persistent
sistemele cardiovascular, gastrointestinal, Plangerea predominanta este de durere
respirator si uro-genital. Simptomele sunt persistenta, severa si suparatoare, care nu
de obicei de doua tipuri, niciunul dintre poate fi explicata complet printr-un
ele nu indica o tulburare fizica a organului proces fiziologic sau o tulburare fizica. Se
sau sistemului respectiv. In primul tip produce in asociatie cu un conflict
sunt plangerile bazate pe semnele emotional sau probleme psihosociale,
obiective ale raspunsului la stimuli fiind suficiente pentru a permite conluzia
autonomi, cum ar fi palpitatiile, ca ele sunt influentele cauzative
transpiratul, roseata, tremuratul si principale. Rezultatul este de obicei o
expresia de frica si nefericire privind crestere importanta a atentiei si sprijinului
posibilitatea unei tulburari fizice. In al fie personal fie medical. Nu ar trebui sa
doilea, sunt plangeri subiective de natura fie inclusa aici durerea care se presupune
nespecifica sau schimbatoare, cum ar fi a fi de origine psihogena survenind in
dureri vagi, senzatii de arsura, de greutate, cursul tulburarilor depresive sau
de incordare si sentimentul de a fi buhait schizofreniei.
sau umflat care sunt atribuite de pacient
unui organ sau sistem specifice. Psihalgie
Psihogena:
Nevroza cardiaca - dorsalgie
Sindromul Da Costa - cefalee
Nevroza gastrica Tulburare de durere somatoforma
Astenie neurocirculatorie Exclude: dorsalgia NOS (M54.9)
Formele psihogene de: durere:
- aerofagie - acuta (R52.0)
- tuse - cronica (R52.2)
- diaree
- ireductibila (R52.1)
- dispepsie
- disurie - NOS (R52.9)
- flatulenta cefalee de tensiune (G44.2)
- sughit F45.8 Alte tulburari somatoforme
- hiperventilatie Oricare alte tulburari de senzatie, functie
- frecventa crescuta de mictiune si comportament, nedatorite tulburarilor
- sindromul intestinului iritabil fizice, care nu sunt produse prin sistemul
- spasmul pilorului nervos autonom, care sunt limitate la
Exclude: factorii de comportament si sistemele sau la partile din corp specifice
psihologici asociati cu si care sunt strans legate in timp cu
tulburarile sau bolile probleme sau evenimente stressante.
clasificate altundeva (F54)
F45.30 Disfunctie autonoma somatoforma, Psihogena:
organ sau sistem nespecificate - dismenoree
F45.31 Disfunctie autonoma somatoforma, - disfagie, incluzand 'globul isteric'
inima si sistem cardiovascular - pruritus
F45.32 Disfunctie autonoma somatoforma, - torticolis
tract gastrointestinal superior Bruxism
F45.33 Disfunctie autonoma somatoforma, F45.9 Tulburare somatoforma, nespecificata
tract gastrointestinal inferior Tulburare psihosomatica NOS
F45.34 Disfunctie autonoma somatoforma,
sistem respirator
F45.35 Disfunctie autonoma somatoforma,
sistem genito-urinar

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 123


Tulburari mentale si de comportament

F48 Alte tulburari nevrotice F48.1 Sindrom de depersonalizare-


F48.0 Neurastenie derealizare
In prezentarea acestei tulburari apar O tulburare rara in care pacientul se
variatii culturale considerabile, iar doua plange in mod spontan ca activitatea sa
tipuri principale se pot observa cu o mentala, corpul si mediul sau
intersectare substantiala. Intr-unul din inconjurator sunt schimbate in ceea ce
tipuri, trasatura principala este o plangere priveste calitatea lor, percepute ca ireale,
de oboseala crescuta dupa un efort indepartate sau automatizate. Printre
mental, deseori asociata cu o oarecare fenomenele variate ale sindromului,
diminuare a performantei profesionale pacientii se plang cel mai frecvent de
sau a capacitatii de a face fata eficient pierderea emotiilor si sentimentelor de
sarcinilor zilnice. Oboseala mentala este straniu sau detasare de gandirea lor,
descrisa in mod tipic ca o patrundere corpul lor sau lumea reala. In ciuda
neplacuta a asocierilor si amintirilor naturii dramatice a experientei, pacientul
nelinistitoare, ca o dificultate in este constient de nerealitatea schimbarii.
concentrare si o gandire ineficace in Abilitatea creierului de a primi si
general. In celalalt tip, se pune accentul interpreta stimulii senzoriali este normala,
pe sentimente de slabiciune corporala sau iar capacitatea pentru expresia emotionala
fizica si de epuizare dupa un efort minim, intacta. Simptomele de depersonalizare-
insotite de un sentiment de dureri derealizare pot sa apara ca parte a unei
musculare si neputinta de relaxare. In tulburari diagnosticabile schizofrenice,
ambele tipuri, este obisnuita o varietate depresive, fobice sau obsesiv-compulsive.
de alte sentimente fizice neplacute, cum In asemenea cazuri diagnosticul ar trebui
ar fi vertijul, cefaleea de tensiune si sa fie cel al tulburarii principale.
sentimentele de instabilitate generala. F48.8 Alte tulburari nevrotice specificate
Toate cele care umeaza sunt obisnuite de Sindrom Dhat
asemenea, si anume grija privind Nevroza profesionala, incluzand crampa
degradarea sanatatii mentale si fizice, la mana a scriitorului
iritabilitatea, anhedonia si gradele minore Psihastenie
variate atat de depresie cat si de anxietate. Nevroza psihastenica
Somnul este deseori tulburat in faza sa Sincopa psihogena
initiala si cea medie, dar hipersomnia F48.9 Tulburare nevrotica, nespecificata
poate fi de asemenea proeminanta. Nevroza NOS

Sindromul de oboseala

Folositi codul aditional pentru a identifica


boala fizica anterioara
Exclude: astenia NOS (R53)
surmenaj (Z73.0)
indispozitie si oboseala (R53)
sindromul de oboseala post-
virala (G93.3)
psihastenia (F48.8)

124 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

Sindroame comportamentale F50.2 Bulimie nervoasa


asociate perturbarilor fiziologice si Un sindrom caracterizat prin accese
factorilor fizici repetate de apetit excesiv si o preocupare
(F50-F59) excesiva pentru controlul greutatii
corpului, ducand la un mod de a manca
peste masura urmat de voma sau folosirea
F50 Tulburari privind modul de a manca
purgativelor. Aceasta tulburare are multe
Exclude: anorexia NOS (R63.0)
trasaturi psihologice comune cu anorexia
(de) hranire: nervoasa, incluzand o preocupare excesiva
- dificultati si proasta fata de forma corpului si greutate. Voma
administrare (R63.3) repetata provoaca probabil tulburari
- tulburare la sugar sau copil electrolitilor corpului si complicatii fizice.
(F98.2) Deseori, dar nu intotdeauna, exista un
polifagia (R63.2) istoric mai timpuriu al unui episod de
F50.0 Anorexie nervoasa anorexie nervoasa, intervalul de timp fiind
O tulburare caracterizata prin pierderea de la cateva luni la mai multi ani.
deliberata a greutatii, indusa si sustinuta de
pacient. Se produce de cele mai multe ori Bulimie NOS
la fetele adolescente si femeile tinere, dar Hiperorexie nervoasa
baietii adolescenti si tinerii barbati pot fi de F50.3 Bulimie atipica nervoasa
asemenea afectati, asa cum pot si copiii Tulburari care cuprind unele dintre
care se apropie de pubertate si femeile mai trasaturile bulimiei nervoase, dar in care
in varsta pana la menopauza. Tulburarea intregul tablou clinic nu justifica acel
este asociata cu o psihopatologie specifica diagnostic. De exemplu, pot exista accese
in care frica de a se ingrasa si de a avea un recurente de apetit excesiv si folosirea
corp gras persista ca o idee sacaitoare si exagerata a purgativelor fara schimbarea
supraevaluata, iar pacientii isi impun ei importanta a greutatii, sau poate fi absenta
insisi o limita de greutate scazuta. Exista preocuparea tipica excesiva fata de forma
deobicei o subnutritie de severitate corpului si greutate.
variabila cu schimbari secundare endocrine F50.4 Apetit excesiv asociat cu alte tulburari
si metabolice si perturbari ale functiilor psihologice
corpului. Simptomele includ alegerea Apetit excesiv datorit unor evenimente
restrictiva a regimului, exercitii excesive, stressante, cum ar fi pierderea ireparabila,
voma si purgatie induse si folosirea de accident, nastere, etc.
substante contra apetitului si diuretice.
Exclude: pierderea apetitului: Apetit excesiv psihogen
- NOS (R63.0) Exclude: obezitatea (E66.-)

- psihogena (F50.8) F50.5 Voma asociata cu alte tulburari


psihologice
F50.1 Anorexie nervoasa atipica
Tulburari care au unele dintre trasaturile Voma repetata care se produce in
anorexiei nervoase, dar in care tabloul tulburarile disociative (F44.-) si in
clinic complet nu justifica acest diagnostic. tulburarea hipocondriacala (F45.2) si care
De exemplu, unul din simptomele cheie, nu se datoreaza numai afectiunilor
cum ar fi amenoreea sau frica deosebita de clasificate in afara acestui capitol. De
ingrasare, poate sa lipseasca in prezenta asemenea, aceasta subcategorie poate fi
unei pierderi de greutate marcate si a unui folosita aditional la O21.- (voma excesiva
comportament de reducere a greutatii. in timpul sarcinii) atunci cand factorii
Acest diagnostic nu ar trebui sa fie pus in emotionali sunt predominanti in
prezenta tulburarilor fizice cunoscute provocarea gretii si vomei recurente din
asociate cu pierderea de greutate. timpul sarcinii.

Voma psihogena
Exclude: greata (R11)
voma NOS (R11)

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 125


Tulburari mentale si de comportament

F50.8 Alte tulburari de apetit F51.2 Tulburare neorganica de orar


Pica la adulti somn/veghe
Pierderea psihogena a apetitului O lipsa a sincronizarii intre orarul
Exclude: pica la sugari si copii (F98.3) somn/veghe si orarul somn/veghe dorit
pentru mediul inconjurator al pacientului,
F50.9 Tulburare de apetit, nespecificata
rezultand intr-o suferinta fie de insomnie
fie de hipersomnie.
F51 Tulburari de somn neorganice
In multe cazuri, o tulburare de somn este Inversiunea psihogena a ritmului (de):
unul din simptomele altei tulburari, fie - circadian
mentale, fie fizice. Daca o tulburare de - nictemeral
somn la un pacient dat este o afectiune - somn
independenta sau este simplu una dintre Exclude: tulburari ale orarului (organic)
trasaturile altei tulburari clasificate (G47.2)
altundeva fie in acest capitol, fie in altele,
F51.3 Somnambulism [mersul prin somn]
ar trebui sa fie determinata pe baza
O stare de constienta alterata in care
prezentarii sale clinice si evolutiei ca si pe
fenomenele de somn si veghe sunt
baza consideratiilor terapeutice si
combinate. In timpul unui episod de mers
prioritatilor din momentul consultatiei. In
prin somn, individul se ridica din pat, de
general, daca tulburarea de somn este una
obicei in cursul primei treimi a somnului
din suferintele majore si este perceputa ca
nocturn, si hoinareste avand nivele scazute
o afectiune prin ea insasi, codul prezent ar
de constienta, de reactivitate si de
trebui sa fie folosit impreuna cu alte
indemanare motrica. La trezire, nu se
diagnostice pertinente care descriu
pastreaza nici o amintire despre eveniment.
psihopatologia si patofiziologia implicate
intr-un caz dat. Aceasta categorie include F51.4 Teroare in somn [teroare nocturna]
numai acele tulburari de somn in care Episoade nocturne de teroare si panica
cauzele emotionale sunt considerate a fi un extrema asociate cu vocalizari intense,
factor primar, si care nu sunt datorite motilitate si nivele ridicate de descarcari
tulburarilor fizice identificabile clasificate autonome. Individul se ridica sau se
altundeva. trezeste, de obicei in prima treime a
Exclude: tulburarile de somn (organice)
somnului nocturn, cu un tipat de panica.
(G47.-)
Destul de des el sau ea fuge spre usa ca si
cand ar incerca sa scape, cu toate ca foarte
F51.0 Insomnie neorganica rar paraseste camera. Amintirea
O afectiune a cantitatii si/sau calitatii evenimentului, daca exista vreuna, este
somnului, care persista pentru o perioada foarte limitata (de obicei se rezuma la una
de timp considerabila, incluzand sau doua imagini mentale fragmentate).
dificultatile de adormire, de a ramane
F51.5 Cosmaruri
adormit sau de trezire matinala timpurie.
Experiente de vis incarcate cu anxietate sau
Insomnia este un simptom obisnuit in
teama. Exista amintirea foarte detaliata a
multe tulburari mentale si fizice, si ar trebui
continutului visului. Experienta de vis este
sa fie clasificata aici pe langa tulburarea de
foarte vie si de obicei include teme
baza numai daca domina tabloul clinic.
implicand amenintari la viata, securitate sau
Exclude: insomnia (organica) (G47.0)
stima de sine. Exista destul de des o
F51.1 Hipersomnie neorganica recurenta a acelorasi teme sau similare de
Hipersomnia este definita ca o afectiune fie cosmaruri care provoaca spaima. In timpul
a unei somnolente excesive in timpul zilei unui episod tipic exista un grad de
si atacuri de somn (neluand in considerare descarcare autonoma dar fara vocalizari
o cantitate neadecvata de somn), fie a unei sau motilitate corporala apreciabile. La
tranzitii prelungite catre starea de trezire trezire, individul devine repede alert si
completa in momentul desteptarii. In orientat.
absenta unui factor organic pentru
producerea hipersomniei, aceasta afectiune Tulburare de anxietate in vis
este asociata de obicei cu tulburari mentale. F51.8 Alte tulburari de somn neorganice
Exclude: hipersomnia (organica) (G47.1)
F51.9 Tulburari de somn neorganice,
narcolepsia (G47.4) nespecificate
Tulburare de somn emotional NOS

126 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F52 Disfuntie sexuala, neprovocata de o F52.5 Vaginism neorganic


tulburare sau boala organica Spasmul muschilor planseului pelvian care
Disfunctia sexuala cuprinde diferite inconjoara vaginul, provocand ocluzia
moduri prin care un individ este incapabil deschiderii vaginale. Introducerea penisului
sa aiba relatia sexuala asa cum el sau ea si- este fie imposibila, fie dureroasa.
ar dori-o. Raspunsul sexual este un proces
psihosomatic si atat procesul psihologic cat Vaginism psihogen
si cel somatic sunt implicate de obicei in Exclude: vaginismul (organic) (N94.2)
provocarea disfunctiei sexuale.
F52.6 Dispareunie neorganica
Exclude: sindromul Dhat (F48.8)
Dispareunia (sau durerea in timpul relatiei
F52.0 Absenta sau pierdere a dorintei sexuale sexuale) survine atat la femei cat si la
Pierderea dorintei sexuale este principala barbati. Poate fi deseori atribuita patologiei
problema si nu este secundara altor locale si atunci clasificarea la afectiunea
dificultati sexuale, cum ar fi esecul de patologica ar fi corecta. Aceasta categorie
erectie sau dispareunia. urmeaza sa fie folosita numai daca nu
exista nici o disfunctie sexuala neorganica
Frigiditate primara (de ex vaginism sau uscaciune
Tulburare privind dorinta sexuala vaginala).
hipoactiva
F52.1 Aversiunea sexuala si lipsa de placere Dispareunie psihogena
sexuala Exclude: dispareunia (organica) (N94.1)
Fie perspectiva relatiilor sexuale produce o
F52.7 Necesitate sexuala excesiva
frica sau anxietate suficiente astfel ca
Nimfomanie
activitatea sexuala este evitata (aversiune),
Satiriaza
fie raspunsul sexual este normal si
orgasmul este simtit dar exista o lipsa de F52.8 Alta disfunctie sexuala necauzata de o
tulburare sau o boala organica
placere specifica (lipsa placerii sexuale).
F52.9 Disfunctie sexuala nespecificata,
necauzata de o tulburare sau o boala
Anhedonie (sexuala)
organica
F52.2 Esec al raspunsului genital
Principala problema la barbati este
F53 Tulburari comportamentale si
disfunctia de erectie (dificultate in
mentale asociate cu puerperium,
dezvoltarea sau mentinerea unei erectii  0505 neclasificate altundeva
potrivite pentru un raport satisfacator). La Aceasta categorie include numai tulburarile
femei, problema principala este uscaciunea mentale asociate cu puerperium (incepand
vaginala sau esecul de lubricare. cu perioada de sase saptamani dupa
nastere) care nu intrunesc criteriile pentru
Tulburare de raspuns sexual la femeie tulburarile clasificate altundeva in acest
Tulburare de erectie masculina capitol, fie din cauza ca sunt disponibile
Impotenta psihogena informatii insuficiente, fie din cauza ca
Exclude: impotenta de origine organica trasaturile clinice aditionale speciale sunt
(N48.4) considerate a fi prezente astfel facand
F52.3 Disfunctie orgasmica clasificarea lor altundeva
Orgasmul fie nu are loc, fie este intarziat in necorespunzatoare.
mod deosebit. F53.0 Tulburari mentale si de comportament
usoare asociate cu puerperium,
Orgasm inhibat (femeie) (barbat) neclasificate altundeva
Anorgasm psihogen Depresie:
F52.4 Ejaculare prematura - post-natala NOS
Incapacitatea de a controla suficient - post-partum NOS
ejacularea pentru ca ambii parteneri sa F53.1 Tulburari mentale si de comportament
simta placere in raportul sexual. severe asociate cu puerperium,
neclaificate altundeva
Psihoza purperala NOS

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 127


Tulburari mentale si de comportament

F53.8 Alte tulburari mentale si de F55 Folosire daunatoare de substante


comportament asociate cu puerperium, nedeterminand dependenta
neclasificate altundeva O larga varietate de medicamente si
Post-partum: remedii populare pot fi implicate, dar
- posomorat NOS grupurile foarte importante sunt: (a)
- disforia NOS medicamentele psihotrope care nu produc
- tulburare de dispozitie NOS dependenta, cum ar fi antidepresivele, (b)
- tristete NOS laxativele, si (c) analgezicele care pot fi
F53.9 Tulburare mentala puerperala, cumparate fara prescriere medicala, cum ar
nespecificata fi aspirina si paracetamolul.

Factori psihologici si Folosirea persistenta a acestor substante


F54
comportamentali asociati bolilor implica deseori contacte care nu sunt
sau tulburarilor clasificate necesare cu profesionistii medicali sau cu
altundeva echipele acestora, si este uneori insotita de
Aceasta categorie ar trebui sa fie folosita efectele fizice daunatoare ale substantelor.
pentru a inregistra prezenta influentelor Incercarile de a convinge sa nu se
comportamentale sau psihologice foloseasca substanta sau de a se interzice
considerate a fi jucat un rol important in folosirea ei intampina de multe ori
etiologia tulburarilor fizice care pot fi rezistenta; aceasta se poate produce pentru
clasificate la alte capitole. Orice tulburari laxative si analgezice, in ciuda
mentale care rezulta sunt de obicei usoare avertismentelor despre vatamarea fizica
si deseori prelungite (cum ar fi ingrijorarea, (sau chiar dezvoltarea ei), cum ar fi
conflictul emotional, neincrederea) si nu disfunctia renala sau tulburarile
justifica prin ele insele folosirea vreunei electrolitice. Cu toate ca este clar de obicei
categorii din acest capitol. ca pacientul are o motivatie serioasa pentru
a lua substanta, simptomele de dependenta
Exemplele de folosire a acestei categorii sau sevraj nu se dezvolta ca in cazul
sunt: substantelor psihoactive specificate la F10-
- astmul F54 si J45.- F19.
- dermatita F54 si L23-L25
- ulcerul gastric F54 si K25.- Obiceiul de a lua laxative
- colita mucoasa F54 si K58.- Tulburare de folosire a:
- colita ulcerativa F54 si K51.- - antiacidelor
- urticaria F54 si L50.- - remediilor pe baza de plante sau populare
Factorii psihologici care afecteaza - steroizilor sau hormonilor
afectiunile fizice - vitaminelor
Exclude: tulburarea de folosire a
Folositi un cod aditional pentru a identifica substantelor psihoactive care
tulburarea fizica asociata produc dependenta (F10-
Exclude: cefaleea provocata de tensiune F19)
(G44.2) F55.0 Antidepresive
F55.1 Laxative
F55.2 Analgezice
F55.3 Antiacide
F55.4 Vitamine
F55.5 Steroizi sau hormoni
F55.6 Remedii specifice din plante sau populare
F55.8 Alte substante care nu produc
dependenta
F55.9 Nespecificate

F59 Sindroame comportamentale


nespecificate asociate perturbarilor
fiziologice si factorilor fizici
Disfunctia fiziologica psihogena NOS

128 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

Tulburari de personalitate si de F60.0 Tulburare de personalitate paranoida


comportament la adulti (F60-F69) Tulburare de personalitate caracterizata
prin sensibilitate excesiva la intreruperi,
Acest bloc include o varietate de afectiuni si tipare neiertarea insultelor; suspiciune si o
de comportament semnificative clinic ce tind sa fie tendinta de a denatura experienta prin
persistente si apar ca expresia stilului de viata al interpretarea gresita a actiunilor neutre
individului si modului de a stabili raporturi cu el sau prietenesti ale altora ca fiind ostile sau
insusi sau ea insasi si cu altii. Unele din aceste dispretuitoare; suspiciune recurenta, fara
afectiuni si tipare de comportament apar timpuriu justificare, privind fidelitatea sexuala a
in cursul dezvoltarii individuale, ca rezultat atat al sotului/sotiei sau a partenerului sexual; si
factorilor constitutionali cat si al experientei sociale, un simt combativ si tenace al drepturilor
in timp ce altele se dobandesc mai tarziu in cursul proprii. Poate exista o auto-importanta
vietii. Tulburarile de personalitate specifice (F60.-), excesiva si exista deseori o auto-referire
alte tulburari de personalitate si mixte (F61.-), si excesiva.
schimbarile de personalitate durabile (F62.-) sunt
tipare de comportament durabile si adanc Personalitate (tulburare de):
inradacinate, manifestandu-se ca raspunsuri - paranoida expansiva
inflexibile la un larg evantai de situatii sociale si - fanatica
personale. Ele reprezinta deviatii semnificative sau - paranoida
extreme de la modul in care individul obisnuit - certareata
dintr-o cultura data percepe, gandeste, simte si, mai - paranoida sensibila
ales, are legatura cu altii. Asemenea tipare de Exclude: paranoia:
comportament tind sa fie stabile si cuprind multiple - NOS (F22.0)
domenii ale comportamentului si functionarii - cverulenta (F22.8)
psihologice. Ele sunt in mod frecvent, dar nu paranoida:
intotdeauna, asociate cu diferite grade de suferinta
- psihoza (F22.0)
subiectiva si probleme de performanta sociala.
- schizofrenia (F20.0)
- stare (F22.0)
F60 Tulburari de personalitate
specifice F60.1 Tulburare de personalitate schizoida
 0512 Sunt perturbari severe in personalitatea si Tulburare de personalitate caracterizata
tendintele comportamentale ale printr-o restrangere a contactelor afective,
individului; nu rezulta direct dintr-o sociale si altele cu o preferinta pentru
boala, vatamare sau alta leziune pe creier fantezie, activitati solitare si introspectie.
sau din alta tulburare psihiatrica; Exista o capacitate limitata de a-si
implicand de obicei mai multe zone ale exprima sentimentele si a experimenta
personalitatii; aproape intotdeauna placerea.
asociate cu o suferinta personala Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
considerabila si o bulversare sociala; si se tulburarea deliranta (F22.0)
manifesta de obicei din copilarie sau tulburarea schizoida a
adolescenta si continua in perioada copilariei (F84.5)
adulta. schizofrenia (F20.-)
tulburarea schizotipala (F21)

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 129


Tulburari mentale si de comportament

F60.2 Tulburare de personalitate disociala F60.31 Tip limita


Tulburare de personalitate caracterizata F60.4 Tulburare de personalitate histrionica
printr-un dispret fata de obligatiile sociale Tulburare de personalitate caracterizata
si o indiferenta rece fata de sentimentele prin afectivitate superficiala si labila, auto-
altora. Exista o diferenta considerabila dramatizare, teatralitate, exprimare
intre comportament si normele sociale exagerata a emotiilor, sugestibilitate,
existente. Comportamentul nu este egocentrism, ingaduinta fata de propriile
modificabil usor printr-o experienta slabiciuni, lipsa de consideratie fata de
nefavorabila, incluzand pedeapsa. Exista altii, sentimente usor de ranit si cautare
o toleranta scazuta in privinta frustrarii si continua pentru apreciere, excitatie si
o limita minima de descarcare a atentie.
agresiunii, incluzand violenta; exista
tendinta de a blama pe altii sau de a oferi Personalitate (tulburare de):
rationari plauzibile pentru - isterica
comportamentul care a dus pacientul in - psiho-infantila
conflict cu societatea. F60.5 Tulburare de personalitate anancastica
Tulburare de personalitate caracterizata
Personalitate (tulburare de): prin sentimente de dubiu, perfectionism,
- amorala constiinciozitate excesiva, verificarea si
- antisociala preocuparea pentru detalii, incapatanare,
- asociala prudenta si rigiditate. Pot exista ganduri
- psihopata sau impulsuri insistente si suparatoare
- sociopata care nu ating severitatea unei tulburari
Exclude: tulburarile de conduita (F91.-) obsesiv-compulsive.
tulburarea de personalitate
instabila emotional (F60.3) Personalitate (tulburare de):
F60.3 Tulburare de personalitate instabila - compulsiva
emotional - obsesiva
Tulburare de personalitate caracterizata - obsesiv-compulsiva
printr-o tendinta definita de a actiona Exclude: tulburarea obsesiv-compulsiva
impulsiv si fara a lua in considerare (F42.-)
consecintele; dispozitia este imprevizibila F60.6 Tulburare de personalitate anxioasa
si capricioasa. Exista o predispozitie la [evitanta]
izbucniri emotionale si o incapacitate de a Tulburare de personalitate caracterizata
controla exploziile comportamentale. prin sentimente de tensiune si teama,
Este o tendinta catre un comportament insecuritate si inferioritate. Exista o
certaret si catre conflicte cu altii, mai ales continua dorinta arzatoare de a fi dorit si
atunci cand actiunile impulsive sunt acceptat, o hipersensibilitate la critica si
contracarate sau impiedicate. Se pot indepartare cu atasamente personale
distinge doua tipuri: tipul impulsiv, restranse, si o tendinta de a evita anumite
caracterizat predominant de instabilitate activitati printr-o exagerare obisnuita a
emotionala si lipsa controlului asupra pericolelor sau riscurilor potentiale in
impulsului, si tipul de limita, caracterizat situatii de zi cu zi.
in plus prin perturbari ale imaginii de
sine, scopuri si preferinte personale, prin
sentimente cronice de vid, prin relatii
intense si instabile interpersonale si
printr-o tendinta de comportament auto-
distructiv, incluzand gesturi si incercari de
sinucidere.
Exclude: tulburarea de personalitate
disociala (F60.2)
F60.30 Tip impulsiv
Personalitate (tulburare de):
- agresiva
- exploziva

130 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F60.7 Tulburare de personalitate dependenta F62 Schimbari durabile de


Tulburare de personalitate caracterizata personalitate, care nu pot fi
printr-o incredere predominanta si pasiva atribuite unei leziuni si boli
in alte persoane pentru ca acestea sa ia cerebrale
decizii de viata majore sau minore, frica Tulburarile de personalitate si
mare de abandon, sentimente de comportament la adult care s-au dezvoltat
neajutorare si incompetenta, la persoane fara vreo tulburare anterioara
consimtamant pasiv la dorintele ca urmare a expunerii la un factor de
varstnicilor si ale altora, si un raspuns slab stress catastrofic sau prelungit in mod
la cerintele vietii zilnice. Lipsa de vigoare excesiv sau ca urmare a unei boli
se poate manifesta ea insasi in domeniile psihiatrice severe. Aceste diagnostice ar
intelectuale sau emotionale; deseori exista trebui sa fie puse numai atunci cand
o tendinta de a transfera responsabilitatea exista evidenta unei schimbari definite si
altora. durabile in tiparul unei persoane privind
perceptia, legatura sau gandirea asupra
Personalitate (tulburare de): mediului inconjurator si a lui sau a ei
- astenica insasi. Schimbarea de personalitate ar
- neadecvata trebui sa fie semnificativa si sa fie asociata
- pasiva cu un comportament inflexibil si cu
- auto-aparare defect de adaptare absent inaintea
experientei patogene. Schimbarea nu ar
F60.8 Alte tulburari specifice de personalitate
trebui sa fie o manifestare directa a altei
Personalitate (tulburare de):
tulburari mentale sau un simptom
- tip 'fara indoieli'
rezidual al vreunei tulburari mentale
- excentrica
anterioare.
- imatura
Exclude: tulburarea comportamentala
- narcisista
si de personalitate datorita
- pasiv-agresiva
bolii, vatamarii si disfunctiei
- psiho-nevrotica cerebrale (F07.-)
F60.9 Tulburare de personalitate,
nespecificata
Nevroza de caracter NOS
Personalitate patologica NOS

F61 Tulburari mixte de personalitate si


altele
Aceasta categorie este destinata
tulburarilor de personalitate care sunt
deseori dificile dar nu demonstreaza
tiparul specific al simptomelor ce
caracterizeaza tulburarile descrise la F60.-.
Ca rezultat, ele sunt deseori mai dificil de
dignosticat decat tulburarile de la F60.-.

Exemplele includ:
- tulburari de personalitate cu trasaturi ale
mai multor tulburari de la F60.- dar fara
un set de simptome predominante care ar
permite un diagnostic mai specific
- schimbari de personalitate dificile,
neclasificabile la F60.- sau F62.-, si
considerate ca secundare unui diagnostic
principal acordat unei tulburari de
anxietate sau afective coexistente
Exclude: trasaturi de personalitate
accentuate (Z73.1)

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 131


Tulburari mentale si de comportament

F62.0 Schimbare durabila de personalitate F62.1 Schimbare durabila de personalitate


dupa o experienta catastrofica dupa o boala psihiatrica
Schimbare de personalitate, prezenta Tulburare de personalitate, persistand cel
pentru cel putin doi ani, ca urmare a putin doi ani, care este atribuita
expunerii la un factor de stress experientei traumatice privind suferinta in
catastrofic. Stressul trebuie sa fie atat de urma unei boli psihiatrice severe.
intens incat sa nu fie necesara luarea in Schimbarea nu poate fi explicata printr-o
consideratie a vulnerabilitatii personale tulburare de personalitate anterioara si ar
pentru a explica efectul sau profund trebui sa fie diferentiata de schizofrenia
asupra personalitatii. Tulburarea este reziduala si alte stari de recuperare
caracterizata printr-o atitudine ostila sau incompleta in urma unei tulburari
de neincredere fata de lume, retragere mentale anterioare. Aceasta tulburare este
sociala, sentimente de vid sau deznadejde, caracterizata printr-o dependenta si
un sentiment cronic de 'a sta ca pe atitudine de cerere excesiva fata de altii;
ghimpi' ca si cand ar fi amenintat convingerea de a fi schimbat sau
constant, si instrainare. Tulburarea de stigmatizat de boala ducand la o
stress post-traumatic (F43.1) poate sa incapacitate de a forma si a mentine relatii
preceada acest tip de schimbare de stranse si de incredere personale si la
personalitate. izolare sociala; pasiviate, interese reduse si
implicare scazuta in activitati de recreere;
Schimbare de personalitate dupa: plangeri persistente de a fi bolnav, care
- experiente in lagar de concentrare pot fi asociate cu plangeri
- dezastre hipocondriacale si un comportament de
- prelungita: bolnav; dispozitie disforica sau labila
- captivitate cu o posibilitate iminenta neprovocata de prezenta unei tulburari
de fi ucis mentale curente sau tulburari mentale
- expunere la situatii reprezentand un anterioare cu simptome afective
pericol vital, cum ar fi victima unui act de reziduale; si probleme de lunga durata de
terorism functionare sociala si ocupationala.
- tortura F62.8 Alte schimbari durabile de
Exclude: tulburarea de stress post- personalitate
traumatic (F43.1) Sindrom de personalitate cu dureri
cronice
F62.9 Schimbare durabila de personalitate,
nespecificata

132 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F63 Tulburari de impulsuri si obiceiuri F63.1 Incendiere patologica [piromanie]


Aceasta categorie include anumite Tulburare caracterizata prin actiuni sau
tulburari de comportament care nu sunt tentative multiple de a da foc proprietatii
clasificabile la alte categorii. Ele sunt sau altor obiecte, fara un motiv aparent, si
caracterizate prin acte repetate care nu au printr-o preocupare persistenta cu
o motivatie rationala clara, nu pot fi persoane care au legatura cu focul si
controlate si dauneaza in general arderea. Acest comportament este deseori
intereselor proprii ale pacientului si celor asociat cu sentimentele de tensiune
apartinand altor oameni. Pacientul sustine crescanda inaintea actiunii si de excitatie
ca are un comportament asociat cu intensa imediat dupa aceea.
impulsuri de a actiona. Cauza acestor Exclude: incendierea (de catre) (prin)
tulburari nu este inteleasa si tulburarile (in):
sunt grupate impreuna din cauza - adult cu tulburarea de
asemanarilor descriptive largi, nu pentru personalitate disociala
ca ele sunt cunoscute a avea in comun (F60.2)
oricare alte trasaturi importante. - alcool sau intoxicatie cu
Exclude: folosirea abuziva obisnuita de substante psihoactive (F10-
alcool sau substante F19 cu al patrulea caracter
psihoactuve (F10-F19) obisnuit .0)
tulburarile de impulsuri si - ca motiv de punere sub
obiceiuri implicand observatie pentru
comportamentul sexual suspiciunea de tulburare
(F65.-) mentala (Z03.2)
- tulburarile de conduita
F63.0 Patologia jocurilor de noroc
(F91.-)
Tulburarea consta in episoade frecvente,
repetate de a juca jocuri de noroc - tulburarile mentale
organice (F00-F09)
dominand viata pacientului in detrimentul
valorilor si angajamentelor sociale, - schizofrenie (F20.-)
profesionale, materiale si familiale. F63.2 Furt patologic [cleptomanie]
Tulburare caracterizata prin esecul repetat
Jucarea compulsiva de jocuri de noroc de a rezista impulsurilor de a fura obiecte
Exclude: jucarea excesiva de jocuri de care nu sunt dobandite pentru folosire
noroc de catre pacientii personala sau castig de bani. Obiectele
maniaci (F30) pot in schimb sa fie inlaturate, aruncate,
jocuri de noroc si pariuri NOS date de pomana sau depozitate. Acest
(Z72.6) comportament este insotit deobicei de o
jucarea de jocuri de noroc in stare crescanda de tensiune inainte, si de
tulburarea de personalitate o stare de satisfactie in timpul si imediat
disociala (F60.2) dupa actiune.
Exclude: tulburarea depresiva asociata
cu furtul (F31-F33)
tulburari mentale organice
(F00-F09)
furtul din magazin ca motiv
pentru punerea sub
observatie pentru
suspiciunea de tulburare
mentala (Z03.2)

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 133


Tulburari mentale si de comportament

F63.3 Trichotilomanie F64.2 Tulburare de identitate sexuala a


O tulburare caracterizata prin pierderea copilariei
vizibila de par datorita unui esec recurent O tulburare, de obicei manifestata in
de a rezista impulsurilor de smulgere a prima copilarie (si intotdeauna cu mult
parului din cap. Smulgerea parului este inainte de pubertate), caracterizata printr-
precedata deobicei de o tensiune cres- o suferinta persistenta si intensa privind
canda si este urmata de o stare de usurare propriul sex, impreuna cu o dorinta de a
sau de satisfactie. Acest diagnostic nu ar fi (sau insistenta ca deja este) membru al
trebui sa fie pus daca exista o inflamare sexului opus. Exista o preocupare intensa
pre-existenta a pielii sau daca smulgerea in ceea ce priveste imbracamintea si
parului este ca raspuns la o idee deliranta activitatile sexului opus si de repudiere a
sau la o halucinatie. propriului sex. Pentru a pune un
Exclude: tulburarea de miscare diagnostic este nevoie de o perturbare
stereotipa cu jumulirea profunda a identitatii sexuale normale;
parului (F98.4) numai apucaturile baietesti la fete si
F63.8 Alte tulburari de impulsuri si de comportament de fata la baieti nu sunt
obiceiuri suficiente. Tulburarile de identitate
Alte tipuri de comportament cu defect de sexuala la indivizii care au atins sau
adaptare repetat in mod persistent care tocmai intra la pubertate nu ar trebui sa
nu sunt secundare unui sindrom psihiatric fie clasificate aici, ci la F66.-.
recunoscut, si in care se pare ca pacientul Exclude: orientarea sexuala
esueaza in mod repetat in a rezista egodistonica (F66.1)
impulsurilor de a adopta acest tulburarea de maturizare
comportament. Exista o perioada sexuala (F66.0)
prodromala a tensiunii cu un sentiment F64.8 Alte tulburari de identitate sexuala
de descarcare in momentul actiunii. F64.9 Tulburari de identitate sexuala,
nespecificate
Tulburare exploziva intermitenta. Tulburare privind rolul sexului NOS
F63.9 Tulburare de impulsuri si obiceiuri,
nespecificate
F65 Tulburari de preferinta sexuala
Include: parafiliile
F64 Tulburari de identitate sexuala
F64.0 Transsexualism F65.0 Fetisism
O dorinta de a trai si de a fi acceptat ca Incredere acordata unor obiecte
un membru al sexului opus, de obicei neanimate ca stimuli pentru excitare
insotita de un sentiment de discomfort sexuala si satisfactie sexuala. Multe
sau neadaptare la propriul sex anatomic si fetisuri sunt extensii ale corpului uman,
o dorinta de a suferi o interventie cum ar fi articole de imbracaminte sau
chirurgicala si tratament hormonal pentru incaltaminte. Alte exemple obisnuite sunt
a-si face propriul corp tot atat de caracterizate prin unele texturi speciale,
compatibil pe cat posibil cu sexul cum ar fi cauciuc, plastic sau piele.
preferat. Obiectele fetis variaza dupa importanta
F64.1 Travestism bivalent lor fata de individ. In unele cazuri ele
Purtarea de imbracaminte a sexului opus servesc simplu la intarirea excitarii sexuale
pentru o perioada de timp a existentei produsa pe cai normale (de ex, il face pe
individului pentru a se bucura de o partener sa poarte o imbracaminte
experienta temporara prin care apartine anume).
sexului opus, dar fara vreo dorinta de
schimbare permanenta a sexului sau de
transformare chirurgicala asociata si fara
excitare sexuala care sa insoteasca
schimbarea imbracamintii.

Tulburare de identitate sexuala in


adolescenta sau maturitate, tip
netranssexual
Exclude: travestismul fetisist (F65.1)

134 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F65.1 Travestismul fetisist F65.8 Alte tulburari de preferinta sexuala


Purtarea imbracamintii sexului opus O varietate de alte tipare ale preferintei si
pentru a obtine in principal excitarea activitatii sexuale, incluzand apeluri
sexuala si pentru a crea infatisarea unei telefonice obscene, frecarea corpului de o
persoane de sex opus. Travestismul alta persoana in locuri publice aglomerate,
fetisist se distinge de travestismul activitate sexuala cu animale si folosirea
transsexual prin asocierea lui clara cu strangularii si anoxiei pentru
excitarea sexuala si cu dorinta puternica intensificarea excitarii sexuale.
de a indeparta imbracamintea odata ce
orgasmul se produce, iar excitarea sexuala Frecare
scade. El se poate produce ca o faza Necrofilie
timpurie in dezvoltarea F65.9 Tulburari de preferenta sexuala,
transsexualismului. nespecificate
Deviere sexuala NOS
Fetisism de travestire
F65.2 Exhibitionism F66 Tulburari de comportament si
O tendinta recurenta sau persistenta de a psihologice asociate cu
expune organele genitale strainilor dezvoltarea si orientarea sexuala
(deobicei sexului opus) sau oamenilor din Nota: Orientarea sexuala prin ea insasi
locurile publice, fara a invita sau a nu urmeaza sa fie considerata
intentiona un contact mai strans. Exista, ca o tulburare
de obicei, dar nu invariabil, excitare F66.0 Tulburare de maturitate sexuala
sexuala in momentul expunerii si actul Pacientul sufera de incertitudine privind
este urmat in mod obisnuit de identitatea sau orientarea lui/ei sexuala,
masturbatie. provocandu-i anxietate sau depresie.
F65.3 Voyerism Aceasta se produce de cele mai multe ori
O tendinta recurenta sau persistenta de a la adolescentii care nu sunt siguri daca
privi persoanele care au o relatie sexuala sunt homosexuali, heterosexuali sau
sau un comportament intim, cum ar fi bisexuali in orientarea lor sau la indivizii
dezbracatul. Aceasta se realizeaza fara ca care, dupa o perioada de orientare sexuala
persoanele respective observate sa fie aparent stabila (deseori intr-o relatie de
constiente de aceasta, si duce de obicei la lunga durata), descopera ca orientarea lor
excitare sexuala si masturbatie. sexuala se schimba.
F65.4 Pedofilie F66.1 Orientara sexuala egodistonica
O preferinta pentru copii, baieti sau fete Identitatea sexului sau preferinta sexuala
sau ambii, de obicei de varsta (heterosexaula, homosexuala, bisexuala
prepubertala sau varsta pubertala precoce. sau prepubertala) nu sta sub semnul
F65.5 Sado-masochism indoielii, dar individul doreste ca acestea
O preferinta pentru activitate sexuala care sa fie diferite din cauza tulburarilor
implica provocarea de durere sau umilinta asociate de comportament si psihologice
sau aservire. Ne referim la masochism si poate solicita tratament pentru
daca subiectul prefera sa fie obiectul unei schimbare.
asemenea stimulari; daca este executantul, F66.2 Tulburare de relatii sexuale
atunci vorbim despre sadism. Un individ Identitatea sexului sau orientarea sexuala
poate deseori sa obtina o excitare sexuala (heterosexuala, homosexuala sau
atat printr-un comportament masochist bisexuala) este responsabila pentru
cat si printr-unul sadic. dificultatile de formare sau mentinere a
unei relatii sexuale cu un partener.
Masochism F66.8 Alte tulburari de dezvoltare
Sadism psihosexuala
F65.6 Tulburari multiple de preferinta F66.9 Tulburare de dezvoltare psihosexuala,
sexuala nespecificata
Uneori o persoana poate prezenta mai
multe preferinte sexuale decat una
singura, nici una nefiind pe primul plan.
Cea mai obisnuita combinatie este feti-
sismul, travestirea si sado-masochismul.

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 135


Tulburari mentale si de comportament

F68 Alte tulburari de personalitate si Retardare mentala (F70-F79)


comportament la adult  0531
F68.0 Dezvoltare a simptomelor fizice din O afectiune de dezvoltare intrerupta sau incompleta
motive psihologice a intelectului, care este caracterizata in special prin
Simptomele fizice compatibile si datorite deficienta unor abilitati manifestate in perioada de
initial unei tulburari, boli sau incapacitati dezvoltare, abilitati care contribuie la intregul nivel
fizice confirmate devin exagerate sau al inteligentei, adica abilitati cognitive, de limbaj,
prelungite din cauza starii psihologice a motrice si sociale. Retardarea se poate produce cu
pacientului. In mod obisnuit, pacientul sau fara vreo alta afectiune mentala sau fizica.
este foarte ingrijorat de aceasta durere sau
incapacitate, si isi face deseori griji, care Gradele de retardare mentala sunt estimate in mod
pot fi justificate, privind posibilitatea unei conventional prin teste de inteligenta standardizate.
dureri sau incapacitati prelungite sau Acestea pot fi suplimentate prin scari gradate care
progresive. evalueaza adaptarea sociala intr-un mediu dat.
Aceste masuri furnizeaza o indicatie aproximativa a
Nevroza de compensatie gradului de retardare mentala. De asemenea,
F68.1 Producere intentionata sau simulare a diagnosticul va depinde de evaluarea totala a
simptomelor sau incapacitatii, fie functionarii intelectuale efectuata de catre un
fizice, fie psihologice [tulburare diagnostician abilitat.
artificiala]
Pacientul simuleaza simptome in mod Abilitatile intelectuale si adaptarea sociala se pot
repetat fara nici un motiv clar si isi poate schimba in timp, si, oricat de putin, se pot
chiar pricinui automutilare pentru a imbunatati ca rezultat al antrenamentului sau
produce simptome sau semne. Motivarea reabilitarii. Diagnosticul ar trebui sa se bazeze pe
este obscura si probabil de natura interna nivelele prezente de functionare.
cu scopul de a adopta rolul de bolnav.
Tulburarea este deseori combinata cu Folositi un cod aditional pentru a identifica
tulburari marcate de personalitate si afectiunile asociate, cum ar fi autismul, alte tulburari
relatii. de dezvoltare, epilepsia, tulburarile de conduita sau
handicapul fizic sever.
Sindromul adresabilitatii frecvente pentru
spitalizare Urmatoarele subdiviziuni cu patru caractere sunt
Sindromul Münchausen folosite la categoriile F70-F79 pentru a identifica
Pacient itinerant extinderea deficientei de comportament:
Exclude: dermatita autoprodusa
(L98.1) .0 Cu declararea unei deficiente minime de
persoana care simuleaza comportament sau a nici uneia
boala (cu motivare clara)
(Z76.5) .1 Deficienta semnificativa a
F68.8 Alte tulburari specificate de comportamentului necesitand atentie sau
personalitate si de comportament la tratament
adult
Tulburare de caracter NOS .8 Alte deficiente ale comportamentului
Tulburare de relatii NOS
.9 Fara mentionarea deficientei
F69 Tulburare nespecificata de comportamentului
personalitate si de comportament
la adult
F70 Retardare mentala usoara
Interval aproximativ de IQ de la 50 pana la
60 (la adulti, varsta mentala de la 9 la sub 12
ani). Probabil rezulta unele dificultati de
invatare la scoala. Multi adulti vor fi in stare
sa munceasca si sa mentina relatii sociale
bune, avand contributii in societate.
Include: arieratia mentala usoara
subnormalitatea intelectuala
usoara

136 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F71 Retardare mentala moderata Tulburari de dezvoltare psihologica


Interval aproximativ al IQ de la 35 pana la (F80-F89)
49 (la adulti, varsta mentala de la 6 la sub 9
ani). Probabil rezulta intarzieri marcate de Tulburarile incluse in acest bloc au in comun: (a)
dezvoltare in copilarie, dar cei mai multi pot debut invariabil in perioada primei copilarii sau
invata sa dezvolte un oarecare grad de copilariei; (b) deficienta sau intarziere in dezvoltarea
independenta in ingrijirea proprie si sa functiilor care sunt strans legate de maturizarea
dobandeasca o comunicare adecvata si biologica a sistemului nervos central; si (c) o
abilitati conventionale. Adultii vor avea evolutie stabila fara remisiuni si recaderi. In cele
nevoie de diferite grade de sprijin pentru a mai multe cazuri, functiile afectate includ limbajul,
trai si munci in comunitate. abilitatile vizualo-spatiale si coordonarea motrica.
Include: subnormalitatea intelectuala De obicei, intarzierea sau deficienta este prezenta
moderata din momentul in care a putut fi depistata cu
siguranta si va scadea progresiv pe masura ce
F72 Retardare mentala severa copilul inainteaza in varsta, cu toate ca raman
Interval aproximativ al IQ de la 20 pana la deseori deficite usoare in viata adulta.
34 (la adulti, varsta mentala de la 3 la sub 6
ani). Probabil rezulta o continua necesitate F80 Tulburari de dezvoltare specifice
de sprijinire. privind vorbirea si limbajul
Include: subnormalitatea mentala severa Tulburari in care tiparele normale de
dobandire a limbajului sunt peturbate din
stadiile timpurii ale dezvoltarii. Afectiunile
F73 Retardare mentala profunda nu sunt direct atribuibile anomaliilor
IQ sub 20 (la adulti, varsta mentala sub 3 neurologice sau mecanismului vorbirii,
ani). Rezulta limitarea grava in ingrijirea deficientelor senzoriale, retardarii mentale
proprie, continenta, comunicare si sau factorilor de mediu.Tulburarile de
mobilitate. dezvoltare specifice privind vorbirea si
Include: subnormalitatea mentala limbajul sunt deseori urmate de probleme
profunda asociate, cum ar fi dificultatile de citire si
scriere, anomaliile din relatiile interpersonale
F78 Alta retardare mentala si tulburarile emotionale si de
comportament.
F79 Retardare mentala nespecificata F80.0 Tulburare specifica de articulare a vorbirii
Include: mentala: O tulburare de dezvoltare specifica in care
folosirea de catre copil a suntelor vorbirii
- deficienta NOS
este sub nivelul adecvat varstei sale mentale,
- subnormalitate NOS
dar in care exista un nivel normal al
abilitatilor de limbaj.

Tulburare de dezvoltare:
- fonologica
- privind articularea vorbirii
Distalie
Tulburare functionala de articulare a vorbirii
Lalopatie
Exclude: deficienta de articulare a vorbirii
(datorita):
- afaziei NOS (R47.0)
- apraxiei (R48.2)
- pierderii auzului (H90-H91)
- retardarii mentale (F70-F79)
- cu tulburarea de dezvoltare a
limbajului:
- expresiv (F80.1)
- receptiv (F80.2)

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 137


Tulburari mentale si de comportament

F80.1 Tulburare de limbaj expresiv F80.3 Afazie dobindita cu epilepsie [Landau-


O tulburare specifica de dezvoltare in care Kleffner]
abilitatea unui copil de a folosi un limbaj de O tulburare in care copilul, facand un
vorbire expresiva este in mod marcat sub progres normal anterior in dezvoltarea
nivelul adecvat pentru varsta sa mentala, dar limbajului, pierde abilitatile de limbaj atat
in care intelegerea limbajului este in limite expresiv cat si receptiv dar isi pastreaza in
normale. Pot exista sau nu anomalii in general inteligenta; debutul tulburarii este
articulare. insotit de anomalii paroxistice observabile la
EEG, si, de asemenea, de atacuri de
Disfazia sau afazia de dezvoltare, tipul epilepsie in majoritatea cazurilor. Debutul
expresiv este de obicei intre varstele de trei si sapte
Exclude: afazia dobandita cu epilepsie ani, cu abilitati care s-au pierdut in cateva
[Landau-Kleffner] (F80.3) zile sau saptamani. Asocierea temporala
disfazia sau afazia de dintre debutul atacurilor si pierderea
dezvoltare, tipul receptiv limbajului este variabila, cu una precedand-o
(F80.2) pe cealalta (indiferent de ordine) de la cateva
disfazia sau afazia NOS (R47.0) luni pana la doi ani. S-a sugerat ca posibila
mutismul electiv (F94.0) cauza a acestei tulburari un proces
retardarea mentala (F70-F79)
encefalitic inflamator. Aproximativ doua
treimi din pacienti raman cu un deficit de
tulburarea profunda de
dezvoltare (F84.-)
limbaj receptiv mai mult sau mai putin
sever.
F80.2 Tulburare de limbaj receptiv Exclude: afazia (datorita):
O tulburare specifica de dezvoltare in care
- autismului (F84.0-F84.1)
intelegerea de catre copil a limbajului este
sub nivelul adecvat pentru varsta sa mentala. - tulburarilor dezintegrative ale
copilariei (F84.2-F84.3)
In aproape toate cazurile limbajul expresiv
va fi de asemenea afectat in mod marcat, iar - NOS (R47.0)
anomaliile de producere a sunetului F80.8 Alte tulburari de dezvoltare a vorbirii si
cuvantului sunt obisnuite. limbajului
Vorbire sopotita, sasaita
Deficienta auditiva congenitala F80.9 Tulburare de dezvoltare a vorbirii si
Dezvoltare: limbajului, nespecificata
- disfazia, afazia, tipul receptiv (de) Tulburare de limbaj NOS
- afazia Wernicke (de)
Surditate verbala F81 Tulburari specifice de dezvoltare
Exclude: afazia dobandita cu epilepsie privind abilitatile scolare
[Landau-Kleffner] (F80.3) Tulburari in care tiparele normale ale
autismul (F84.0-F84.1) dobandirii abilitatilor sunt perturbate din
disfazia si afazia: stadiile timpurii ale dezvoltarii. Aceasta nu
- tipul expresiv (F80.1)
este simplu o consecinta a lipsei posibilitatii
de a invata, nu este numai un rezultat al
- NOS (R47.0)
retardarii mentale, si nu se datoreaza vreunei
mutismul electiv (F94.0) forme de trauma sau boala cerebrala
intarzierea de limbaj datorita dobandita.
surditatii (H90-H91)
retardarea mentala (F70-F79)

138 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F81.0 Tulburari specifice de citire F81.2 Tulburare specifica privind abilitatile


Trasatura principala este o deficienta aritmetice
specifica si semnificativa in dezvoltarea Implica o deficienta specifica in abilitatile
abilitatilor de citire care nu se justifica numai aritmetice care nu se explica numai pe baza
prin varsta mentala, problemele de acuitate retardarii mentale generale sau scolarizarii
vizuala sau scolarizare necorespunzatoare. necorespunzatoare. Deficitul priveste
Abilitatea de intelegere a citirii, stapanirea abilitatilor de baza privind mai
recunoasterea cuvantului citit, abilitatea de degraba calcularea adunarii, scaderii,
citire orala si efectuarea sarcinilor necesitand inmultirii si impartirii decat abilitatile
citirea pot fi toate afectate. Dificultatile de matematice mai abstracte implicate in
rostire si ortografie sunt asociate in mod algebra, trigonometrie, geometrie sau
frecvent cu tulburarea specifica de citire si calculul infinitezimal.
deseori raman in adolescenta chiar dupa ce
s-au facut unele progrese in citire. Dezvoltare:
Tulburarile specifice de dezvoltare a citirii - acalculia (de)
sunt precedate in mod obisnuit de un istoric - tulburarea de dezvoltare aritmetica
al tulburarilor de dezvoltare a vorbirii sau - sindromul Gerstmann
limbajului. Tulburarile asociate emotionale Exclude: acalculia NOS (R48.8)
si comportamentale sunt obisnuite in dificultatile aritmetice:
perioada varstei de scolarizare. - asociate cu o tulburare de
citire sau rostire si ortografie
'Citirea inversata' (F81.3)
Dislexia de dezvoltare - datorite predarii
Retardarea specifica privind citirea necorespunzatoare (Z55.8)
Exclude: alexia NOS (R48.0)
F81.3 Tulburare mixta de abilitati scolare
dislexia NOS (R48.0) O categorie reziduala rau definita a
dificultatile de citire secundare tulburarilor in care atat abilitatile aritmetice
tulburarilor emotionale (F93.-) cat si cele de citire sau rostire si ortografie
F81.1 Tulburari specifice de rostire si ortografie sunt alterate in mod semnificativ, dar in care
Trasatura princiapla este o deficienta tulburarea nu se explica numai in termenii
specifica si semnificativa in dezvoltarea retardarii mentale generale sau scolarizarii
abilitatilor de rostire si ortografie in absenta necorespunzatoare. Ar trebui sa fie folosita
unui istoric al tulburarii specifice de citire, pentru tulburarile care intrunesc criteriile
care nu se justifica numai prin varsta atat pentru F81.2 cat si fie pentru F81.0, fie
mentala mica, probleme de acuitate vizuala pentru F81.1.
sau scolarizare necorespunzatoare. Exclude: specifica:
Abilitatea de rostire si cea de scriere corecta - tulburarea de abilitati
a cuvintelor sunt ambele afectate. aritmetice (F81.2)
- tulburarea de citire (F81.0)
Retardare specifica de rostire (fara - tulburarea de rostire si
tulburarea de citire) ortografie (F81.1)
Exclude: agrafia NOS (R48.8)
F81.8 Alte tulburari de dezvoltare a abilitatilor
dificultati de rostire si scolare
ortografie: Tulburarea de dezvoltare a scrierii expresive
- asociate cu tulburarea de F81.9 Tulburare de dezvoltare a abilitatilor
citire (F81.0) scolare, nespecificata
- datorite predarii Incapacitatea de dobandire a cunostintelor
necorespunzatoare (Z55.8) NOS
Invatare:
- incapacitatea (de) NOS
- tulburarea (de) NOS

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 139


Tulburari mentale si de comportament

F82 Tulburare de dezvoltare specifica a F84 Tulburari de dezvoltare profunde


functiei motorii Un grup de tulburari caracterizate prin
O tulburare in care trasatura principala este anomalii calitative de interactiuni sociale
o deficienta serioasa in dezvoltarea reciproce si de tipare de comunicare si prin
coordonarii motorii care nu se explica in totalitatea intereselor si activitatilor
termenii retardarii intelectuale generale sau repetitive, stereotipe, restrictive. Aceste
vreunei tulburari neurologice dobandite sau anomalii calitative sunt o trasatura profunda
congenitala specifica. Cu toate acestea, o a functionarii individului in toate situatiile.
examinare clinica atenta arata in cele mai
multe cazuri imaturitati marcate de Folositi un cod aditional pentru a identifica
dezvoltare neurologica, de exemplu miscari orice afectiune medicala si retardare mentala
coreiforme ale membrelor fara suport sau asociate.
sinchinezii de imitare si alte trasaturi motorii F84.0 Autism infantil
asociate ca si semnele unei coordonari Un tip de dezvoltare profunda care se
motorii usor sau foarte deficiente. defineste prin: (a) prezenta dezvoltarii
anormale sau alterate care se manifesta
Sindromul copilului impiedicat inainte de varsta de trei ani, si (b) tipul
De dezvoltare: caracteristic de dezvoltare a functionarii
- tulburarea coordonarii anormale in toate cele trei zone ale
- dispraxia psihopatologiei: interactiunea sociala
Exclude: anomaliile de mers si motilitate reciproca, comunicarea si comportamentul
(R26.-) repetitiv, stereotipic, restrictiv. In plus la
lipsa de coordonare: aceste trasaturi specifice de diagnostic, sunt
- NOS (R27.-) obisnuite si alte probleme nespecifice, cum
- secundara retardarii mentale ar fi fobiile, tulburarile de somn si de
(F70-F79) maniera de a manca, accese de furie, si auto-
agresiunea.

F83 Tulburari de dezvoltare specifice


mixte
Tulburare autistica
O categorie reziduala pentru tulburarile in Infantil(a):
care exista o combinatie de tulburari de - autism
dezvoltare specifice privind vorbirea si - psihoza
limbajul, privind abilitatile scolare, si functia Sindromul Kanner
motorie, dar in care nici una nu predomina Exclude: psihopatia autistica (F84.5)
suficient pentru a constitui un diagnostic
primar. Categoria mixta ar trebui sa fie
folosita numai cand exista o suprapunere
semnificativa intre fiecare din aceste
tulburari de dezvoltare specifice. Tulburarile
sunt de obicei, dar nu intotdeauna, asociate
cu un grad de deficienta generala a functiilor
cognitive. Astfel, categoria ar trebui sa fie
folosita cand exista disfunctii care intrunesc
criteriile pentru doua sau mai multe coduri
ale F80.-, F81.- si F82.

140 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F84.1 Autism atipic F84.3 Alta tulburare de dezintegrare a copilariei


Un tip de dezvoltare profunda care difera de Un tip de dezvoltare profunda care se
autismul infantil fie prin varsta debutului, fie defineste printr-o perioada de dezvoltare
prin esecul de a indeplini toate cele trei complet normala inainte de debutul
seturi de criterii de diagnostic. Aceasta tulburarii, urmata de o pierdere definitiva a
subcategorie ar trebui sa fie folosita atunci abilitatilor dobandite anterior in mai multe
cand exista o dezvoltare anormala si alterata zone ale dezvoltarii in decurs de cateva luni.
care este prezenta numai dupa varsta de trei In mod tipic, aceasta este insotita de o
ani, si o lipsa a anormalitatilor care pot fi pierdere generala a interesului fata de mediul
demostrate in mod suficient in una sau doua inconjurator, prin manierisme motorii
din cele trei domenii ale psihopatologiei repetitive stereotipice si prin anormalitati de
cerute pentru diagnosticul de autism (adica, tip autist in interactiunea sociala si de
interactiuni sociale reciproce, comunicare, si comunicare. Se poate observa in unele
comportament repetitiv, stereotipic, cazuri ca tulburarea se datoreaza unei
restrictiv) in ciuda anormalitatilor encefalopatii asociate, dar diagnosticul ar
caracteristice in alt(e) domeniu(i). Autismul trebui sa fie pus dupa trasaturile
atipic apare de cele mai multe ori la indivizi comportamentale.
retardati profund si la indivizi cu o tulburare
specifica severa de limbaj receptiv. Dementa infantila
Psihoza dezintegrativa
Psihoza infantila atipica Sindromul Heller
Retardare mentala cu trasaturi autistice Psihoza simbiotica

Folositi un cod aditional (F70-F79), daca se Folositi un cod aditional pentru a identifica
aplica, pentru a identifica retardarea orice afectiune neurologica asociata.
mentala. Exclude: sindromul Rett (F84.2)
F84.2 Sindromul Rett F84.4 Tulburare hiperactiva asociata cu
O afectiune, pana acum descoperita numai retardare mentala si miscari stereotipice
la fete, in care dezvoltarea timpurie aparent O tulburare rau definita cu o validitate
normala este urmata de pierderea partiala nosologica nesigura. Categoria este
sau completa a vorbirii si a abilitatilor desemnata pentru a include un grup de copii
locomotorii si a folosirii mainilor, impreuna cu retardare mentala severa (IQ sub 34) care
cu incetinirea cresterii capului, de obicei cu au probleme majore de hiperactivitate si de
un debut la varste intre sapte si 24 de luni. atentie, ca si comportamente stereotipe. Ei
Sunt caracteristice pierderea miscarilor tind sa nu beneficieze de pe urma
voluntare ale mainilor, stereotipiile de medicamentelor stimulatoare (spre
frangere a mainilor, si hiperventilatia. deosebire de cei cu un IQ normal) si pot
Dezvoltarea sociala si a jocului sunt stopate, manifesta o reactie disforica severa (uneori
dar interesul social tinde sa fie mentinut. cu retardare psihomotorie) atunci cand li se
Ataxia trunchiului si apraxia incep sa se dau stimulente. Hiperactivitatea tinde sa fie
dezvolte la varsta de patru ani, iar miscarile inlocuita in adolescenta de hipoactivitate (un
coreoatetozice urmeaza in mod frecvent. tipar care nu este de obicei la copiii
Retardarea mentala severa rezulta aproape hiperkinetici cu inteligenta normala).
invariabil. Deseori acest sindrom este asociat de
asemenea cu o varietate de intarzieri de
dezvoltare, fie specifice, fie globale. Nu se
cunoaste in ce masura tiparul
comportamental este o functie a IQ-ului
scazut sau a vatamarii cerebrale organice.

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 141


Tulburari mentale si de comportament

F84.5 Sindromul Asperger Tulburari comportamentale si


O tulburare cu o validitate nosologica emotionale cu debut de obicei in
nesigura, caracterizata prin acelas tip de copilarie si adolescenta (F90-F98)
anomalii calitative ale interactiunii sociale
reciproce care sunt tipice pentru autism,
F90 Tulburari hiperkinetice
impreuna cu o totalitate a intereselor si Un grup de tulburari caracterizate printr-un
activitatilor repetitive, stereotipe, restrictive. debut timpuriu (de obicei in primii cinci ani
El difera de autism in principal prin faptul de viata), lipsa perseverentei in activitatile
ca nu exista o intarziere generala sau care necesita implicare cognitiva, si o
retardare in limbaj si in dezvoltarea tendinta de a trece de la o activitate la alta
cognitiva. Aceasta tulburare este asociata fara a termina nici una, impreuna cu o
deseori cu o neidemanare marcata. Exista o activitate dezorganizata, neregulata si
mare tendinta ca anomaliile sa persiste in excesiva. Pot fi asociate multe alte anomalii.
adolescenta si viata adulta. Episoadele Copiii hiperkinetici sunt deseori imprudenti
psihotice se produc ocazional la inceputul si impulsivi, predispusi la accidente si au
vietii adulte. probleme disciplinare mai degraba din cauza
incalcarilor nechibzuite ale regulilor decat a
Psihopatie autistica nesupunerii deliberate. Relatiile lor cu adultii
Tulburare schizoida a copilariei sunt deseori neinhibate social, lipsind
F84.8 Alte tulburari profunde de dezvoltare prudenta si rezerva normale. Ei sunt
F84.9 Tulburare profunda de dezvoltare, nesimpatizati de ceilalti copii si pot deveni
nespecificata izolati. Deficienta functiilor cognitive este
obisnuita, iar intarzierile specifice in
F88 Alte tulburari de dezvoltare dezvoltarea motorie si a limbajului sunt
psihologica disproportionate in mod frecvent.
Agnozie a dezvoltarii Complicatiile secundare includ
comportamentul disocial si stima de sine
Tulburare de dezvoltare, scazuta.
F89
nespecificata Exclude: tulburari de anxietate (F41.-)
Tulburare de dezvoltare NOS tulburari de dispozitie [afective]
(F30-F39)
tulburari de dezvoltare profunde
(F84.-)
schizofrenia (F20.-)
F90.0 Perturbare a activitatii si atentiei
Deficit de atentie:
- tulburare cu hiperactivitate
- tulburare de hiperactivitate
- sindrom cu hiperactivitate
Exclude: tulburarea hiperkinetica asociata
cu tulburarea de conduita
(F90.1)
F90.1 Tulburare de conduita hiperkinetica
Tulburare hiperkinetica asociata cu
tulburarea de conduita
F90.8 Alte tulburari hiperkinetice
F90.9 Tulburare hiperkinetica, nespecificata
Reactie hiperkinetica a copilariei sau
adolescentei NOS
Sindrom hiperkinetic NOS

142 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F91 Tulburari de conduita F91.1 Tulburare de conduita nesocializata


Tulburari caracterizate printr-un tipar Tulburare caracterizata prin combinatia de
persistent si repetitiv al conduitei disociale, comportament agresiv sau disocial
agresive sau provocatoare. Asemenea persistent (intrunind toate criteriile de la
comportament ar trebui sa depaseasca F91.- si necuprinzand numai
violentele majore asteptate la grupurile comportamentul opozitional, provocator,
sociale de varsta asemanatoare. De aceea, el perturbator) cu anomaliile semnificative
ar trebui sa fie mai grav decat rautatile profunde din relatiile cu alti copii.
copilaresti obisnuite sau starea de revolta a
adolescentilor si ar trebui sa implice un tipar Tulburare de comportament, tipul agresiv
de comportament de durata (sase luni sau solitar
mai mult). Trasaturile tulburarii de conduita Tulburare agresiva nesocializata
pot sa fie de asemenea simptomatice pentru F91.2 Tulburare de conduita socializata
alte afectiuni psihiatrice, in care caz Tulburare implicand un comportament
diagnosticul de baza ar trebui sa fie preferat. agresiv sau disocial (intrunind toate criteriile
Exemplele de comportamente pe care se de la F91.- si necuprinzand numai
bazeaza diagnosticul includ nivelele excesive comportamentul opozitional, provocator,
de lupta sau tiranie, cruzime fata de alti perturbator) care se produce la indivizii ce
oameni sau animale, distrugere grava a sunt in general bine integrati in grupul
proprietatii, incendiere, furt, minciuni respectiv.
repetate, chiul de la scoala si fuga de acasa,
crize de manie si de neascultare neobisnuit Tulburare de conduita, tip grup
de frecvente si de grave. Oricare din aceste Delicventa de grup
comportamente, daca este insemnat, este Delicte comise in banda
suficient pentru punerea diagnosticului, dar Furt in compania altora
actele disociale izolate nu sunt suficiente. Chiul de la scoala
Exclude: tulburarile de dispozitie F91.3 Tulburare de provocare opozitionala
[afective] (F30-F39) Tulburare de conduita, producandu-se de
tulburarile de dezvoltare obicei la copiii tineri, caracterizata mai intai
profunde (F84.-) printr-un comportament marcat provocator,
schizofrenia (F20.-) neascultator, perturbator care nu include
cand sunt asociate cu: acte de delicventa sau forme mai extreme de
- tulburari emotionale (F92.-) comportament agresiv sau disocial.
- tulburari hiperkinetice Tulburarea necesita sa fie intrunite toate
(F90.1) criteriile de la F91.-; numai comportamentul
rautacios sau neascultator nu este suficient
F91.0 Tulburare de conduita limitata la
contextul familial
prin el insusi pentru punerea diagnosticului.
Tulburare de conduita implicand Ar trebui sa fie folosita prudenta inaintea
comportament disocial sau agresiv (si nu intrebuintarii acestei categorii, mai ales cu
doar un comportament opozitional, copiii mai mari, deoarece tulburarea de
provocator, perturbator), in care conduita semnificativ clinica va fi insotita de
comportamentul anormal este complet sau obicei de un comportament agresiv sau
aproape complet limitat la domiciliu si la disocial care depaseste provocarea,
interactiunile cu membrii nucleului familial neascultarea sau perturbarea.
sau cu cei din gospodaria respectiva. F91.8 Alte tulburari de conduita
Tulburarea necesita intrunirea tuturor F91.9 Tulburare de conduita, nespecificata
criteriilor de la F91.-; numai relatiile parinte- (A) copilariei:
copil grav perturbate nu sunt suficiente prin - tulburare comportamentala NOS
ele insele pentru un diagnostic. - tulburare de conduita NOS

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 143


Tulburari mentale si de comportament

F92 Tulburari mixte de conduita si emotii F93.0 Tulburare de anxietate a separarii de


Un grup de tulburari caracterizate prin copilarie
combinatia dintre comportamentul Ar trebui sa fie diagnosticata atunci cand
provocator, disocial sau agresiv persistent si frica de separare constituie centrul anxietatii
simptomele deschise si marcate de depresie, si cand asemenea anxietate apare mai intai in
anxietate sau alte indispozitii emotionale. primii ani ai copilariei. Se diferentiaza de
Trebuie sa fie intrunite criteriile atat pentru anxietatea de separare normala atunci cand
tulburarile de conduita din copilarie (F91.-) are un anumit grad (severitate) care este
cat si pentru tulburarile emotionale ale neobisnuit din punct de vedere statistic
copilariei (F93.-) sau pentru un diagnostic (incluzand o persistenta anormala sub
de tip nevrotic la adult (F40-F48) sau pentru perioada de varsta obisnuita), si cand este
o tulburare de dispozitie (F30-F39). asociata cu probleme semnificative in
F92.0 Tulburare de conduita depresiva functionarea sociala.
Aceasta categorie necesita combinatia dintre Exclude: tulburarile de dispozitie
tulburarea de conduita (F91.-) si dispozitia [afective] (F30-F39)
depresiva marcata si persistenta (F32.-), asa tulburari nevrotice (F40-F48)
cum este demonstrata de simptome cum ar tulburarea de anxietate fobica a
fi tristetea excesiva, pierderea interesului si copilariei (F93.1)
placerii pentru activitati obisnuite, tulburarea de anxietate sociala a
culpabilitatea, si pierderea sperantei; pot fi copilariei (F93.2)
de asemenea prezente perturbarile de somn F93.1 Tulburare de anxietate fobica a copilariei
si apetit. Spaime in copilarie care arata o specificitate
marcata a fazei de dezvoltare si apare (intr-o
Tulburare de conduita la F91.- asociata cu oarecare masura) la majoritatea copiilor, dar
tulburarea depresiva de la F32.- au grade de anormalitate. Alte stari de frica
F92.8 Alte tulburari mixte de conduita si ce apar in copilarie dar nu sunt o parte
emotionale normala a dezvoltarii psihosociale (de ex
Aceasta categorie necesita combinatia dintre agorafobia) ar trebui sa fie codificate la
tulburarea de conduita (F91.-) si simptomele categoria corespunzatoare de la sectiunea
emotionale marcate si persistente, cum ar fi F40-F48.
anxietatea, obsesiile sau compulsiile, Exclude: tulburarea de anxietate
depersonalizarea sau derealizarea, fobiile sau generalizata (F41.1)
hipocondria.
F93.2 Tulburare de anxietate sociala a copilariei
In aceasta tulburare exista o prudenta fata
Tulburare de conduita la F91.- asociata cu: de straini si teama sau anxietate sociala
- tulburarea emotionala de la F93.- atunci cand se intalnesc situatii noi, ciudate
- tulburarea nevrotica de la F40-F48 sau amenintatoare din punct de vedere
F92.9 Tulburare mixta de conduita si emotii, social. Aceasta categorie ar trebui sa fie
nespecificata folosita numai acolo unde asemenea spaime
apar in perioada primilor ani si sunt atat
F93 Tulburari emotionale cu debut neobisnuite in gradare cat si insotite de
specific in copilarie probleme ale functionarii sociale.
In principal sunt mai degraba exagerari ale
tendintelor dezvoltarii normale decat Tulburare de evitare in copilarie sau
fenomene care sunt prin ele insele calitativ adolescenta
anormale. Caracterul adecvat al dezvoltarii
F93.3 Tulburare de rivalitate intre frati
este folosit ca trasatura cheie de diagnostic Majoritatea copiilor tineri au unele grade ale
in definirea diferentei dintre aceste tulburari tulburarii emotionale care urmeaza de obicei
emotionale, cu debut specific in copilarie, si nasterii urmatorului frate. O tulburare de
tulburarile nevrotice (F40-F48). rivalitate intre frati ar trebui sa fie
Exclude: cand sunt asociate cu tulburarea
diagnosticata numai daca gradul sau
de conduita (F92.-) persistenta tulburarii este atat neobisnuit din
punct de vedere statistic cat si asociat cu
anormalitati ale interactiunii sociale.

Gelozie intre frati

144 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F93.8 Alte tulburari emotionale ale copilariei F94.1 Tulburare reactiva fata de anturaj in
Tulburare de identitate copilarie
Tulburare hiperanxioasa Incepe in primii cinci ani ai vietii si este
Exclude: tulburarea identitatii sexului in caracterizata prin anormalitati persistente in
copilarie (F64.2) tiparul de relatii sociale ale copilului care
sunt asociate cu perturbarea emotionala si
F93.9 Tulburare emotionala a copilariei,
nespecificata sunt reactive fata de schimbarile din
circumstantele mediului inconjurator (de ex
frica si hipervigilenta, interactiune sociala
F94 Tulburari de functionare sociala cu
slaba cu grupuri de copii de aceeasi varsta,
debut specific in copilarie si
adolescenta agresiune fata de sine si fata de altii, tristete
Un grup de tulburari oarecum heterogen si, in unele cazuri, crestere insuficienta).
care au in comun anormalitati de Sindromul se produce probabil ca un
functionare sociala incepand din perioada de rezultat direct al neglijarii de catre parinti,
dezvoltare, dar care (contrar tulburarilor de abuzului sau desconsiderarii serioase.
dezvoltare profunda) nu sunt caracterizate
in principal de o incapapcitate social- Folositi un cod aditional pentru a identifica
constitutionala aparenta sau de un deficit orice esec in dezvoltarea sau intarzierea
care cuprinde toate zonele de functionare. cresterii
In multe cazuri, un rol crucial in etiologie il Exclude: sindromul Asperger (F84.5)
joaca probabil distorsiunile sau privatiunile tulburarea privind dezinhibitia
serioase din mediul inconjurator. fata de anturaj in copilarie
(F94.2)
F94.0 Mutism electiv
Caracterizat printr-o selectivitate in vorbire sindroamele privind maltratarea
marcata, determinata emotional, astfel incat (T74.-)
copilul demonstreaza o capacitate de limbaj variatii normale in modelul de
in unele situatii, dar nu reuseste sa atasament selectiv
vorbeasca in alte situatii (definite). abuzul sexual sau fizic in
Tulburarea este de obicei asociata cu copilarie avand ca rezultat
probleme psihosociale
trasaturi marcate de personalitate implicand (Z61.4-Z61.6)
anxietate, izolare, sensibilitate sau rezistenta
sociala. F94.2 Tulburari privind dezinhibitia fata de
anturaj in copilarie
Un tipar special al functionarii sociale
Mutism selectiv
anormale care se produce in perioada
Exclude: tulburarile de dezvoltare
primilor cinci ani de viata si care tinde sa
profunde (F84.-)
persiste in ciuda schimbarilor marcate din
schizofrenia (F20.-)
circumstantele mediului inconjurator, de ex
tulburarile de dezvoltare comportament difuz, cu focalizare
specifice privind vorbirea si
neselectiva fata de anturaj, comportament
limbajul (F80.-)
care cauta atentia celor din jur si prietenos
mutismul tranzitoriu ca parte a
fara discriminare, interactiuni slabe cu
anxietatii de separare la copiii
tineri (F93.0)
grupuri de copii de aceeasi varsta; depinzand
de circumstante, tulburarea
comportamentala sau emotionala poate fi de
asemenea asociata.

Psihopatie prin lipsa de afectiune


Sindrom institutional
Exclude: tulburarea reactiva fata de
anturaj in copilarie (F94.1)
sindromul Asperger (F84.5)
spitalizarea la copii (F43.2)
tulburarile hiperkinetice (F90.-)
F94.8 Alte tulburari de functie sociala in
copilarie

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 145


Tulburari mentale si de comportament

F94.9 Tulburare de functie sociala in copilarie, F98 Alte tulburari emotionale si


nespecificata comportamentale cu debut survenind
de obicei in copilarie si adolescenta
Un grup heterogen de tulburari care au in
F95 Tulburari de ticuri
Sindroame in care manifestarea comun o caracteristica, si anume debutul in
predominanta este o forma de tic. Un tic copilarie, altminteri difera in multe privinte.
este o miscare motorie neritmica, recurenta, Unele dintre afectiuni reprezinta sindroame
rapida, involuntara (de obicei implicand bine definite, dar altele nu sunt mai mult
grupuri de muschi determinate) sau o decat complexe de simptome care necesita
generare vocala care are un debut brusc si includere din cauza frecventei lor si asocierii
care nu are un scop vadit. Ticurile tind sa fie cu probleme psihosociale, si pentru ca ele
simtite ca irezistibile, dar de obicei ele pot fi nu pot fi incorporate in alte sindroame.
Exclude: tulburarile de somn datorite
suprimate pe perioade variabile de timp,
sunt exacerbate de stress si dispar in timpul cauzelor emotionale (F51.-)
somnului. Ticurile motorii simple obisnuite spasmele hohotului de plans
includ numai clipitul din ochi, miscarile (R06.8)
bruste ale gatului, inaltarea din umeri si tulburarea identitatii sexului in
grimasele faciale. Ticurile vocale simple copilarie (F64.2)
obisnuite includ dregerea gatului, latratul, sindromul Kleine-Levin (G47.8)
adulmecarea si suieratul. Ticurile complexe tulburarea obsesiv-compulsiva
obisnuite includ autolovirea, saritura si (F42.-)
mersul saltat. Ticurile complexe vocale F98.0 Enuresis neorganica
obisnuite includ repetarea unor anumite O tulburare caracterizata prin mictiune
cuvinte si uneori folosirea anumitor cuvinte involuntara, diurna si nocturna, care este
(deseori obscene) inacceptabile social anormala in legatura cu varsta mentala a
(coprolalie), si repetarea propriilor sunete individului, si care nu este consecinta
sau cuvinte (palilalie). pierderii controlului asupra vezicii urinare
F95.0 Tulburare de tic tranzitor datorita vreunei tulburari neurologice,
Intruneste criteriile generale pentru o atacurilor de epilepsie sau anormalitatii
tulburare de tic dar ticurile nu persista mai structurale a tractului urinar. Enuresis poate
multe de 12 luni. Ticurile iau de obicei sa fi fost prezenta de la nastere sau se poate
forma clipitului din ochi, grimaselor faciale sa se fi produs in urma unei perioade de
sau miscarilor bruste ale capului. control dobandit asupra vezicii urinare. Se
F95.1 Tulburare de tic motor sau vocal cronic poate sau nu ca enuresis sa fie asociata cu o
Intruneste criteriile generale pentru o tulburare comportamentala sau emotionala
tulburare de tic, in care exista ticuri motorii mai raspandita.
sau vocale (dar nu ambele), care pot fi si
singure si multiple (dar de obicei multiple), Enuresis (primara) (secundara) de origine
si care dureaza mai mult de un an. neorganica
F95.2 Tulburare de ticuri multiple motorii
Enuresis functionala
combinate cu ticuri vocale [Gilles de la Enuresis psihogena
Tourette] Incontinenta urinara de origine neorganica
O forma de tulburare de ticuri in care sunt, Exclude: enuresis NOS (R32)
sau au fost, ticuri motorii multiple si unul
sau mai multe ticuri vocale, cu toate ca nu
este nevoie ca acestea sa se produca
simultan. Tulburarea se agraveaza de obicei
in perioada adolescentei si tinde sa persiste
in perioada vietii adulte. Ticurile vocale sunt
deseori multiple cu vocalizari repetitive
explozive, clatirea gatului si mormait, si pot
fi folosite cuvinte sau expresii obscene.
Uneori exista asociata ecopraxia de gesturi
care poate fi de asemenea de natura obscena
(copropraxia).
F95.8 Alte tulburari de ticuri
F95.9 Tulburare de ticuri, nespecificata

146 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002


Tulburari mentale si de comportament

F98.1 Encopresie neorganica F98.3 Pica sugarului si a copilului


Emisie de fecale repetata, voluntara sau Consumarea persistenta de substante
involuntara, de obicei de consistenta nenutritive (cum ar fi pamant, tencuiala,
normala sau aproape normala, in locuri etc.). Ea se poate produce ca unul din multe
neadecvate acestui scop din mediul propriu alte simptome care fac parte dintr-o
socio-cultural al individului. Afectiunea tulburare psihiatrica mai raspandita (cum ar
poate reprezenta o continuare anormala a fi autismul), sau ca un comportament
incontinentei infantile normale, poate psihopatologic relativ izolat; numai ultimul
implica o pierdere a continentei ca urmare a este clasificat aici. Fenomenul este cel mai
controlului dobandit asupra intestinelor sau obisnuit la copiii retardati si, daca retardarea
poate implica emisia deliberata de fecale in mentala este de asemenea prezenta,
locuri neadecvate in ciuda controlului categoria F70-F79 ar trebui sa fie
fiziologic normal asupra intestinelor. selectionata ca diagnostic principal.
Afectiunea poate sa apara ca o tulburare F98.4 Tulburari de miscari stereotipe
monosimptomatica sau poate face parte Miscari voluntare, repetitive, stereotipe,
dintr-o tulburare mai mare, mai ales nefunctionale (si deseori ritmice) care nu fac
emotionala (F93.-) sau de conduita (F91.-). parte din nici o afectiune neurologica sau
psihiatrica recunoscuta. Cand asemenea
Encopresie functionala miscari se produc ca simptome ale altei
Incontinenta de fecale de origine neorganica tulburari, numai tulburarea in totalitatea ei
Encopresie psihogena trebuie sa fie inregistrata. Miscarile care nu
sunt o varietate de automutilari includ:
Folositi un cod aditional pentru identificarea leganarea corpului, leganarea capului,
cauzei vreunei constipatii co-existente smulgerea parului de pe cap, rasucirea
Exclude: encopresie NOS (R15) parului, pocnirea din degete si datul din
F98.2 Tulburare a alimentatiei sugarului si a maini. Comportamentul stereotip
copilului automutilant include lovirea capului
O tulburare de alimentatie cu manifestari repetitiva, palmuirea, introducerea degetului
variate care sunt de obicei specifice in ochi si muscarea mainilor, buzelor sau
sugarului si primei copilarii. Ea implica in altor parti ale corpului. Toate tulburarile de
general refuzul hranei si capricii excesive in miscari stereotipe se produc cel mai frecvent
prezenta unei hrane adecvate, a persoanelor in asociere cu retardarea mentala (cand
competente care acorda ingrijirile si in acesta este cazul, ambele ar trebui sa fie
absenta unei boli organice. Poate fi sau nu inregistrate). Daca introducerea degetului in
asociata ruminatia (regurgitarea repetata fara ochi se produce la un copil cu deficienta de
greata sau boala gastro-intestinala). vedere, ar trebui sa fie inregistrate ambele la
aceasta categorie, iar afectiunea vizuala la
Tulburare de ruminatie a sugarului codul tulburarii somatice adecvate.
Exclude: anorexia nervoasa si alte
tulburari ale modului de a Tulburare de deprindere/stereotipie
manca (F50.-) Exclude: miscarile involuntare anormale
alimentatia: (R25.-)
- dificultati si proasta tulburarile de miscari de origine
administrare (R63.3) organica (G20-G25)
- probleme ale nou-nascutului roaderea unghiilor (F98.8)
(P92.-) scobitul nasului (F98.8)
pica sugarului sau copilului stereotipiile care fac parte dintr-
(F98.3) o afectiune psihiatrica mai
larga (F00-F95)
sugerea degetului (F98.8)
tulburarile de tic (F95.-)
trichotilomania (F63.3)

Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002 147


Tulburari mentale si de comportament

F98.5 Balbaiala [gangaveala]


Vorbire ce este caracterizata prin repetarea
frecventa sau prelungirea sunetelor,
silabelor, cuvintelor sau prin ezitari
frecvente sau pauze care intrerup fluenta
ritmica a vorbirii. Ar trebui sa fie clasificata
ca o tulburare numai daca severitatea ei este
de asemenea natura incat sa perturbe in
mod marcant fluenta vorbirii.
Exclude: bolborosirea (F98.6)
tulburarile de tic (F95.-)
F98.6 Bolborosirea [limbaj precipitat]
O rata rapida a vorbirii cu intreruperi in
fluenta, dar fara repetitii sau ezitari, de o
severitate care da nastere la o inteligibilitate
diminuata a vorbirii. Vorbirea este
neregulata si neritmata, cu izbucniri sacadate
rapide care implica deobicei tipare de
exprimare eronata.
Exclude: balbaiala (F98.5)
tulburarile de tic (F95.-)
F98.8 Alte tulburari specificate ale tulburarilor
comportamentale si emotionale cu debut
de obicei in copilarie si adolescenta
Tulburare de deficienta atentiei fara
hiperactivitate
Masturbare excesiva
Scobitul in nas
Sugerea policelui
F98.9 Tulburari nespecificate comportamentale
si emotionale cu debut de obicei in
copilarie si adolescenta

Tulburare mentala nespecificata


(F99)

F99 Tulburare mentala, nespecificata


altminteri
Boala mentala NOS
Exclude: tulburarea mentala organica
NOS (F06.9)

148 Lista Tabelară a Bolilor ICD-10-AM 2002