Sunteți pe pagina 1din 5

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL

ANUL IV 2012-2013

INSERTIE ARHITECTURALA INTR-UN CONTEXT ISTORIC


Multe teme de proiectare enuntate de catre specialisti pentru umplerea
unor spatii cu cladiri, sau numai cu functiuni, si-au gasit rezolvarea in
regenerarea unui spatiu particular, in forma unei cladiri integrate ca expresie si
texturi, sau dimpotriva sub forma unei cladiri-statement, manifest, si care este
intr-o relatie de contrast de exprimare, dar si de sustinere a conceptului de
spatiu cultural spatiu cu valoare; sau au finalizat integrand functiunea unui
spatiu gata definit ca valoros, adaugand sau nu, functie de regulamentul zonei
elemente de detaliu, pentru integrarea semnelor/semnalisticii de reper. In
ambele cazuri, noua insertie are tendinta sa se constituie peste spatiul
predefinit si constituit, lucru discutabil in orice situatie; cum se va integra ca
forma, textura, silueta, sau numai ca functiune, noua insertie. Va genera
conflicte sau nu? Va genera conflicte direct in spatiul urban? Sau numai in
spatiul cultural adiacent, prin discutii multiple intre categoriile de public
profesional si societatea civila. Va fi acceptat sau nu? Va atrage sau va
respinge? Va atrage ce isi doresc obisnuitii spatiului, sau va genera efecte
sociale nedorite sporadice?
Pentru dezvoltarea subiectului de insertie arhitecturala intr-un context
istoric, am ales un exemplu consacrat, si anume insertia arhitecturala a lui
Rafael Moneo in Piaza Cardinal Belluga din Murcia, Spania o reinterpretare a
primariei orasului.
De ce construita intr-un loc precum piata Cardenal Belluga? a fost ntrebat
Rafael Moneo cnd a nceput proiectarea unei anexe primariei din Murcia, un
ora dens i pitoresc de lng coasta mediteranean a Spaniei, nord-est fata de
Granada. Arhitectul spaniol a fost
descurajat de aceasta sarcina de a
construi marca final a piatei, cel
mai grandios si important spatiu al
Murciei. Definitorii pentru doua fatade
ale
pietei
sunt
o
catedrala
impunatoare din sec 16 realizata de
Jaime Bort, in partea de est, i palatul
cardinalului, arhitect Canestro, o

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL


ANUL IV 2012-2013

prezenta
mai
linistitoare
datnd din 1768, in zona sudica.
De-a lungul marginii rmase, un
ir de case din secolul 18 aduce
la via cafenelele de la nivelul
strazii.
Ce a avut de confruntat
Moneo a fost o problema
europeana bine cunoscuta de
adugare de noi utilizri i
structuri spatiilor vechi - dar cu cteva modificari. n cazul pietei Cardenal
Belluga, cldirile din jurul acesteia au fost la fel de puternice n caracter ca si
spaiul neregulat ce il descriau; solidele marcau aceeasi importanta ca i
golurile. Sit-ul noii anexe a primariei este in prim-plan opus catedralei pe axul
longitudinal, crend o tensiune spatiala pe care unii o gasesc tulburtoare: o
confruntare direct intre biserica si stat. ntr-o ar n care Biserica Catolic
deinea putere pentru att de multe secole, aceasta relatie este si mai
ncrcata din pct de vedere simbolic. Puterea civila este intruchipata in cladirea
lui Moneo, in acest spatiu in care Biserica Catolica domina.
Insertie intr-un sit istoric, autorul anexei primariei nu a ignorat
elementarele reguli de inserie n context patrimonial, proiectul sau sugerand o
anumita sensibilitate la spiritul locului.
Cladirea inserata nu incearca sa concureze
cu imaginea catedralei din sec XVII, o
prezenta baroca cu puternice ornamente si
detalii, o structura impunatoare pentru o
piateta mica, precum Cardinal Belluga, ce
prin monumentalitatea sa, atrage si invita
privirea trecatorului. Aflata in directia opusa
a catedralei, anexa primariei urma sa
dialogheze cu structura bisericii. Moneo
dezvolta un design bazat pe o filozofie
moderna a barocului astfel incat sa
reuseasca sa respecte atat cladirea preexistenta si in acelasi timp sa nu acapareze

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL


ANUL IV 2012-2013

piateta, printr-o concurare cu un astfel de ordin clasic.


Noua constructie este mai mult un raspuns catre catedrala, decat o
rezolvare a problemei cu care se confrunta
Moneo in insertia unei cladiri intr-un context
istoric. Interpretarea sa moderna a stilului baroc,
consta intr-o fatada minimala, lipsita de
ornamentatii. O serie de goluri contureaza
fatada, dezvoltand o oarecare geometrie ce pare
a fi in concordanta cu plasamentul si decorul
catedralei. Acest lucru a dus la un exterior al
primariei foarte simplu, dar care totusi permite
jocul de umbre in golurile deschiderilor pentru a
creea o expresie mult mai dinamica decat cea
prezentata. Acest lucru permite cladirii sa
tranzitioneze de la o imagine la alta, pe parcursul zilei, fara a
exagera. Fatada este realizata dupa conceptul partiturii
muzicale, un algoritm numeric, rezistand simetriei i oferind
ca element cheie balconul galeriei. Primria nu are o intrare
in pia. Respect preeminena acelor cldiri care au ocupat
spatiul urban att de mult timp. Lipsa acestei intrari localizate
la nivelul strazii, denota de asemenea aceea preocupare
pentru dorinta de a nu atrage atentia. Baza primariei se
extinde cu un nivel mai jos fata de nivelul strazii,
pentru a contura impresia de elansare si pentru a nu
realiza o conexiune dura, clara cu strada, inca o data,
intr-o incercare de a nu fi competitive cu
proximitatile. Este o situatie dificila de insertie si
consider ca Moneo a tratat-o intr-un mod correct si
curat. Cele doua cladiri, primaria Murciei si catedrala
nu se simt in opozitie, catedrala ramanand in
continuare punctual maxim de interes al piatetei, cu
anexa primariei pe plan secundar, o insertie ce isi
prezinta intentiile arhitecturale intr-o maniera
respectabila.

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL


ANUL IV 2012-2013

Pardoselile din lemn si piatra, peretii din stucomarmura si panourile din


lemn sunt discrete si aproape imperceptibile asa cum le descrie si Moneo,
desi portrivite spatiilor publice prin demnitatea lor calma. Eliberate de
imperativele lor structurale, coloanele dreptunghiulare se aduna si se
raspandesc in propria voie. Intr-un singur etaj, anexa primariei realizata de
Moneo devine la fel de afectata si constienta de sine precum catedrala in stil
baroc dar nu renunta la simtul de ordine si rationalitate.
Nu toti locuitorii orasului au sprijinit
decizia de a se construi primaria in Piata
Cardinal Belluga, dar Moneo a incercat sa
ramana respectuos fata de locatie, sit,
oferind in acelasi timp o cladire care ar putea
vorbi de la sine. Piata Cardenal Belluga ofera
ceva pentru toata lumea si ofera o influenta
moderna orasului. Ramane in continuare o
atentie foarte mare indreptata spre
catedrala, pe masura ce intrii in piata
Cardinal Belluga, dar incercarea de a
moderniza merita recunoasterea sa. Piata
Cardenal Belluga este un exemplu de succes
al unui spatiu public ce reuseste sa reuneasca
traditia cu un sentiment de avansare si
progres, luand in acelasi timp in considerare nevoile rezidentilor si fluxul vietii
de zi cu zi.

Bibliografie
1.
THE METAPOLIS DICTIONARY OF
ARCHITECTURE CITY , TECHNOLOGY AND
SOCIETAY IN THE INFORMATION AGE, ACTAR ,
BARCELONA 2003

2.

CHOAY FRANCOISE URBANISMUL UTOPII SI

REALITATI / ED.SIMETRIA, COLECTIA PAIDEIA,


BUCURESTI 2002

TUDOR CRISTIANA GR. 41B

OPTIONAL TEORIA MONUMENTULUI ARHITECTURAL


ANUL IV 2012-2013