Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
procese intelectuale/afective
trasaturi de personalitate
temperament, impulsivitate
colectiva - caracteristici:
e un fenomen psihosocial
decizia nu poate fi redusa la nici unul dintre participanti, este o sinteza a participarii lor
- obs.: nu exista diferente ierarhic calitative ntre ele
d) dupa gradul de pregatire a deciziei
programate
- modelul explica motivele recurgerii la decizie (factorii individuali si colectivi) si ceea ce determina
recurgerea la anumite tipuri de decizie (n functie si de mecanismele disponibile)astfel:
cnd situatia care trebuie depasita e determinata si impregnata de factori de natura psihologica,
subiectiva, atunci probabilitatea unor mecanisme de rezolvare strict personale este mai mare si se
recurge la decizii individuale (ex.: multe probleme personale ale subalternilor sunt rezolvate de
manager n persoana, dar prin decizia lor individuala)
cnd situatia este determinata/impregnata de factori obiectivi, sociali, organizationali (ex.: lipsa
de eficienta a organizatiei, moralul scazut, starile conflictuale acutizate), probabilitatea ca decizia
sa fie colectiva este mai mare
la o pondere relativ egala a celor doua categorii de factori exista tendinta de a se recurge la
decizia de tip colectiv
c) modelul lui Rttisberger
- se refera att la relatia decizie individuala-decizie de grup, ct si la mecanismele luarii deciziei
Aria
subalternilor
managerului
Centralizar
e
0
Participare
decizie
participarii ei)
cu
explicatii
decizie mpartasita (subordonatii iau decizia, dar managerul traseaza cadrul general al
luarii deciziei, limitele, regulile)
decizie prin delegare (dreptul de a lua decizii e distribuit subordonatilor)
3. CARACTERISTICILE DECIZIEI COLECTIVE
- acceptarea subordonatilor n luarea deciziei nu este o concesie facuta acestora, ci reprezinta un factor de
implicare, de participare a subordonatilor la conducere, pentru ca o decizie luata n colectiv este mai usor
acceptata de subordonati
- se considera ca decizia colectiva are urmatoarele avantaje:
e superioara calitativ, datorita faptului ca numarul variantelor decizionale este mai mare
fiecare varianta are posibilitatea de realizare mai mare dect decizia individuala, care este
dependenta strict de calitatile personale; participantii, cunoscndu-si capacitatile, iau n calcul
(explicit sau implicit) si posibilitatile lor de a o realiza; este posibil ca managerul sa nu cunoasca
exact capacitatile subordonatilor (decizia sa fie inadecvata)
decizia de grup presupune existenta mai multor specialistiproblema este analizata din mai
multe puncte de vedere (creste calitatea deciziei)
grupul dispune de mecanisme compensatorii: posibilitatile mai slabe, atitudinile riscante ale unor
membri pot fi contrabalansate de atitudinile realiste, competentele celorlalti membrii
- decizia colectiva are si o serie de dezavantaje:
mecanismele compensatorii se pot transforma n mecanisme de blocare (atitudinea hiperrealista a
unor membri poate crea fenomene de prudenta excesiva)
trasaturile de personalitate ale unor membri (autoritarismul, dominanta) pot bloca participarea
altor membri la luarea deciziei
unii membri au abilitati mai scazute de interactiune, de manifestare a competentei n public
(timizi, inhibati)
pentru unii participanti la decizie, procesul participarii e mai important dect rezultatul (ex.:
guvernantii); dovedirea competentei se face mai ales n fata sefului, n scopul gratificatiei,
valorizarii
se pot crea fenomene concurentiale cnd participantii la decizie reprezinta anumite grupuri
subordonate, care tind sa scoata ct mai multe avantaje pentru grupul propriu
decizia colectiva consuma mai mult timp
poate aparea fenomenul de conformism excesiv (group-think)
decizia colectiva tinde sa fie mai riscanta: raspunderea este a managerului
O serie de mecanisme specifice n decizia colectiva apar din relatia certitudine-incertitudine si din
preponderenta factorilor de continut sau de relatie ntre decidenti.
dezacorduri puternice
riscuri
fenomene conflictuale
- pe lnga acestea intervin si alte fenomene psihosociale; astfel, decizia si calitatea ei depind de doi
factori:
calitatea intrinseca a decizieiQ
acceptarea decizieiA
eficienta deciziei ED=Q.A
- pot aparea:
Q>A
- n aceste decizii, criteriul principal este calitatea, pentru ca nu se pun probleme deosebite de
acceptare (ex.: cumpararea de materii prime, stabilirea pretului de vnzare, realizarea unui nou
produs)
Q<A
- este necesara o larga acceptare, dar nu implica si o calitate deosebita a deciziei (ex.: cine face ore
suplimentare, cine vine smbata, planificarea concediilortensiuni, frustrari)
- aceste situatii implica foarte multi factori psihologici si, chiar daca procesul e mai complicat, se
recomanda implicarea tuturor membrilor grupului n rezolvarea deciziei
Q=A
- e nevoie de calitate a deciziei si de acceptanta (ex.: masuri de crestere a productivitatii muncii)
- deciziile pot fi luate de manager, numai ca el trebuie sa obtina acceptul subalternilor
problemele acestui cadran implica o mare abilitate din partea conducatorului pentru a obtine acceptarea deciziei de c
35 %
Alte situatii
(se rezolva de la sine)
Q>A
20 %
problemele rezolvate de experti sau de conducatori (teoriile moderne ale conducerii arata ca nu oricine trebuie neapa
trebuie sa stim cnd si cum facem apel la subordonati; n acest sens exista mai multe modele care
prevad tipul de decizie si modul n care facem apel la competenta subordonatilorstiluri decizionale
(Vroom, Yetton):
stilul autocratic (A2)
- decidentul obtine informatiile de la subalternirolul lor este acela de a furniza informatiile, fara
a sti neaparat la ce vor fi folosite
decizie n grup
- decidentul/liderul analizeaza problema mpreuna cu subordonatii, el fiind mai degraba un
moderator; nu ncearca sa-si impuna punctul de vedere si accepta decizia luata de grup
n utilizarea acestor stiluri decizionale se recomanda:
a)
regulile calitatii deciziei
regula acceptarii - daca acceptarea deciziei de catre subalterni ar putea ridica probleme,
liderul nu va folosi A1 si A2
regula onestitatii - daca nu este o decizie majora si daca sunt probleme de acceptare se
recomanda procedeul deciziei n grup
regula prioritatii - daca problema acceptarii este cea mai importanta, iar subordonatii
nteleg obiectivele organizatiei se recomanda decizia n grup
De regula, adoptarea unui stil decizional presupune respectarea urmatorului algoritm:
1)
Exista o cerinta de calitate?
2)
Dispunem de suficienta informatie?
3)
Problema este structurata?
4)
Acceptarea deciziei este o problema importanta?
5)
Daca liderul elaboreaza singur decizia exista o anumita certitudine de acceptare
ntre subalterni?
6)
Subordonatii pot estima corect obiectivele organizatiei? Au maturitatea si
competenta pentru a fi cooptati n decizie?
7)
Decizia luata ar putea strni relatii conflictuale n organizatie?
n afara aspectelor legate de acceptarea deciziei, n aceasta etapa de evaluare, de propunere de solutii pot
aparea fenomene psihosociale, legate de rivalitati, conformism, afirmare personala, sustinerea propriilor
interese, tipul de problema care trebuie rezolvata (se pot transfera, manifesta ntr-un proces de
cooperare/competitie)n situatia n care este necesara elucidarea cauzei care a dus la situatia actuala si
care se combina cu preferinta pentru un rezultat posibil (o varianta) dintre cele propuse: