Sunteți pe pagina 1din 14

1.

3Confederalismul i federalismul european

Confederalismul reprezint un sistem de organizare n care mai multe state i menin identitatea i
suveranitatea naional, dar confer puteri clar precizate unei autoriti centrale, din motive legate de
securitate, eficien. La rndul ei confederaia reprezint o asociere de state suverane, constituite ntrun nou stat, n care trasferul de putere este limitat i rezervat numai anumitor domenii. Baza legal a
unei confederaii o reprezint existena unui tratat ntre statele membre, ncheiat conform normelor
internaionale. Un asemenea tratat nu intr n contradicie cu prezena constitu iilor proprii n fiecare
dintre statele membre, iar modificarea lui necesit aprobare fiecrui stat membru, prin decizie unanim.
Federalismul poate fi definit drept un sistem de organizare administrativ n care puterea se mparte
ntre guvernul central i statele membre, ambele nivele de putere derivndu- i printr-un Parlament
(suprastatal) puterea de la ceteni, n mod direct. Federaia, la rndul ei ar reprezenta un stat suveran,
n care puterea este partajat ntre autoritatea federal, central i autorit i locale, regionale. Ea
presupune existena unui guvern federal, cu puteri n domeniul politicii externe i de securitate, dar i a
unor guverne locale, cu putere n domeniul educaiei, culturii etc. Exist o singur moned i o
constituie scris, care reprezint baza legal a federaiei, fr ns a anula (total) existen a altor
constituii n statele membre. Potrivit acesteia sunt separate puterile n stat ntre diferitele nivele de
guvernare, iar modificarea prevederilor sale nu necesit aprobarea n unanimitate de ctre statele
membre, ci doar ndeplinirea unei majoriti.
2.

Abordarea conceptual cu privire la integrarea economic internaional.

Integrarea economica este un proces complex, multidimensional si dinamic ce presupune legatura


intre 2 sau mai multe state. Termenul de integrare este dezvaluit sub 2 aspecte: integrare pozitiva si
negativa.
Termenul de integrare negativ se refer la procesul de nlturare a obstacolelor asupra comerului
dintre statele participante respectiv eliminarea oricror restricii n procesul de liberalizare a fluxurilor
comerciale.
Termenul de integrare pozitiv se refer la modificarea instrumentelor i instituiilor existente i la
crearea unora noi capabile s asigure pieei integrate o funcionare efectiv i eficient i s promoveze
obiective mai ample.
Integrarea economica poate fi abordata sub perspectiva confideralista sau federalista.
n esen, abordarea confederalist, respectiv (interguvernamentalismul) nseamn c statele convin
s coopereze reciproc fr a ceda ceva din suveranitatea lor naional si are scopul de a-si pastra
institutiile statului dat.
Abordarea federalist respectiv (supranaionalismul) i propune s dizolve distinciile tradiionale
dintre statele naiune.
Deoarece numrul participanilor la aranjamentele de integrare regional este n continu cretere,
devine tot mai dificil asigurarea consensului asupra adncirii integrrii. Apariia acestei dileme n
evoluia UE confruntat cu un numr tot mai mare de membrii avnd niveluri diferite de dezvoltare a
dat natere conceptelor de viteza si geometrie variabila.
Viteza variabil se refer la situaia n care toi membrii sunt legai prin obiective comune dar unora
li se acord un timp mai ndelungat pentru realizarea acestora.
Geometria variabil se refer la situaiile n care subgrupuri de membrii, posibil pe diferite
probleme, doresc s treac la forme mai adnci de integrare i cooperare pe probleme specifice n timp
ce ali membrii doresc s rmn n afara acestor iniiative.

3.

Principalele forme de integrare economic internaional.

In procesul aparitiei si dezvoltarii fenomenului integrationist s-au cunoscut diverse forme de


integrare:
1) Zona de comert preferential este un perimetru format din teritorile a 2 sau mai multe
state in care sunt eliminate barierele comerciale.
2) Zona de liber schimb rezultatul unui aranjament comercial preferential prin care se
liberalizeaza comertul cu bunuri intre statele memebre.
3) Uniunea vamala include 2 sau mai multe state ce convin sa elimine restrictiile tarifare
si netarifare intre aceste tari, sa adopte un tarif vamal comun in relatile cu tertii si convin asupra
impartirii veniturilor provenite din acest tarif vamal comun.
4) Piata unica este aceeasi uniune vamala la care se mai adauga libera circulatie a
serviciilor, persoanelor si capitalurilor, precum si armonizarea standardelor si practicilor
comerciale.
5) Uniunea monetara presupune rate de schimb fixe si o moneda unica ce implica si
adoptarea unei politici monetare comune precum si politaca fiscala.
6) Uniunea economica combina elementele pietei unice cu elementele uniunii monetare.
7) Uniunea politica implica o structura federala cu politici comune stabilite la nivel
national.
4.

Avantajele generale si dezavantaje ale integrrii economice interstatale-internaionale.

Avantaje generale:
Apartenena la o comunitate de stabilitate, democraie, securitate i prosperitate;
Stimul pentru creterea PIB-ului, mai multe locuri de munc, salarii i pensii mai mari;
Cretere a pieei interne i a cererii interne;
Libera circulaie a forei de munc, bunurilor, serviciilor i capitalului;
Eliminarea restrictiilor tarifare si netarifare;
Transparena de impozitare a normelor contabile de afaceri;
Proceduri administrative simplificate in tranzactiile cu alte state membre ale UE;
Cresterea exporturilor etc.
Dezavantaje:
- Costuri mari ale aderarii;
- Excluderea subventiilor directe sau indirecte
- Adoptarea regulilor europene ale concurentei loiale
- Cresterea importurilor (pentru unele state)
- Contribuirea cu miliarde de euro la bugetul comunitar.
5.

Principalele etape ale constructiei europene.

Principalele etape sunt:


1) Deschiderea santierului european
2) Nasterea comunitatii europene: Planul Schumann (1950) - Planul Schumann prevedea
plasarea industriei crbunelui i oelului din Frana i Germania, sub o nalt autoritate comun,
care stabilea i libera circulaie a celor dou producii, reglementnd astfel nivelurile de
producie din Ruhr. Propunerea francez a fost acceptat de Germania, Italia i cele 3 ri din
Benelux, care semneaz, la 18 aprilie 1951, Tratatul de la Paris privind instituirea Comunitii
Economice a Crbunelui i Oelului (CECO). CECO este i punctul de plecare pentru Europa
comunitar.
3) Tratatul de la Roma (1957): relansarea economic - la 25 martie 1957 s fie semnate, la
Roma, dou tratate privind crearea Comunitii Economice Europene (CEE) cunoscut mai
degrab sub denumirea de Piaa Comun i EURATOM-ul. Comunitatea Economic European
nu reproducea modelul Comunitii Economice a Crbunelui i Oelului care avea competene

limitate, fiind dotat cu puteri supranaionale. CEE va permite exprimarea att a intereselor
naionale, ct i o viziune comunitar. Perioada 1959 1970 a fost dominat de concretizarea
obiectivelor Tratatului n dou sectoare principale : uniunea vamal industrial i agricultura.
Eliminarea taxelor vamale intercomunitare i suprimarea contingentelor cantitative au fost
programate pe o perioad tranzitorie de 12 ani, divizat n 3 etape. Perioada a fost ns redus cu
18 luni, ceea ce a permis s se constate realizarea Uniunii Vamale la 1 iulie 1968. Piaa Comun
s-a realizat, odat cu deschiderea frontierelor i n domeniul produciei agricole. rile membre
ale CEE i mai ales Frana au considerat Politica Agricol Comun (PAC) ca principalul
instrument de modernizare a propriilor agriculturi, iar Comisia ca vehicul esenial de integrare
comunitar.
4) Tratatul de la Maastricht (1992). Naterea Uniunii Europene - Crearea Uniunii
Europene n-ar fi fost ns posibil fr decizia Consiliului European de la Milano, din
decembrie 1985, care a decis reunirea ntr-un singur text a amendamentelor asupra Tratatului de
la Roma, privind crearea CEE, i a dispoziiilor privind cooperarea politic de unde i
denumirea de Act Unic European. Tratatul de la Maastricht a fost agreat de efii de stat sau de
guvern din cele 12 state membre de atunci cu prilejul Consiliului European din 9 11 decembrie
1991. Acesta a fost ns semnat la 7 februarie 1992 i a intrat n vigoare abia la 1 noiembrie
1993.
5) Tratatul de la Amsterdam (1997) - La 2 octombrie 1997 a fost semnat un nou Tratat, la
Amsterdam, care a intrat n vigoare la 1 mai 1999. Acesta modifica Tratatul de la Maastricht
asupra Uniunii Europene. Uniunea European iese transformat. Noi sarcini i sunt acordate:
rolul cetenilor Uniunii este subliniat mai puternic; caracterul democratic al instituiilor
europene este ntrit.
6) Tratatul de la Nisa (2001) - Agenda Summit-ului de la Nisa, din decembrie 2000, a
cuprins probleme cu care sistemul comunitar se confrunta de mult vreme: reforma
instituional i a procesului decizional, drepturile omului, politica de aprare. De rezolvarea
acestor probleme depindea ca edificiul european s rspund ateptrilor cetenilor pe care i
reprezint cei de care Uniunea European dorete s se afle ct mai aproape. Reuniunea de la
Nisa a avut un mandat foarte clar i anume acela de a pregti i reforma structura Uniunii
Europene pentru o nou extindere.
7) Convenia asupra viitorului Europei i Tratatul Constituional al Uniunii Europene Obiectivul esenial al Conveniei a fost acela de a ncerca elaborarea i adoptarea unui text, prin
simplificarea i reamenajarea tratatelor anterioare (Roma, Maastricht, Amsterdam, Nisa).
Lucrrile Conveniei Europene au condus la adoptarea, pe 13 iunie 2003, a unui Tratat instituind
o Constituie pentru Europa.
6.

Integrarea economic n America de Nord, realizari i perspective.

Acordul nord-american de liber schimb, semnat in decembrie 1992 si ratificat in 1993 de catre SUA,
Canada si Mexic, a intrat in vigoare la 1 ianuarie1994.
Prin NAFTA se realizeaza cea mai mare zona de liber schimb din lume, cu o piata ce se poate
extinde de la 390 de mil. de consumatori, cat numara in prezent, la peste 700 de mil., in conditiile in
care mai multe tari latino-americane si-au manifestat interesul de a intra in aceasta organizatie.
NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un ansamblu regional, reprezentat de
doua tari puternic industrializate (SUA si Canada) si o tara in curs de dezvoltare (Mexic).
NAFTA reprezinta un bun exemplu de cooperare - cu reflexe la scara mondiala - intre Nordul
industrializat si Sudul in curs de dezvoltare, intre care exista un puternic decalaj economic evidentiat
de urmatoarele coordonate:
- SUA detine 90% din PIB-ul acestui organism economic (peste 7500 de miliarde dolari), in timp ce
Canada are o pondere de numai 6%, iar Mexic de 4%
- din cei aproximativ 390 de mil. de consumatori cat are aceasta piata, 265 de mil apartin SUA
- Canada si Maexic sunt dependente de piata americana in proportie de 75% pentru comertul lor
exterior
- agricultura (sector primar) detine o pondere de numai 1,7% in produsul intern brut al SUA, fata de

7% in Mexic
- nivelul salariului mediu in Mexic reprezinta circa 10% din cel din SUA.
Principii:
- clauza natiunii celei mai favorizate: Principiul clauzei naiunii celei mai favorizate prevede c
orice facilitate acordat de un stat membru al Organizaiei Mondiale a Comerului n favoarea altui
stat membru, se extinde obligatoriu tuturor statelor membre - acesta fiind principiul nediscriminrii n
comerul internaional.
- tratamentul national: presupune o atitudine egala fata de bunurile de import si cele autohtone, cel
puin dup momentul ptrunderii bunurilor de import pe pia.
- asigurarea transparentei.
7. Grupul Andin CAN.SICA-sistem de integrare al Americii Centrale
Sistem America Central Integrare, este cadrul instituional de integrare regional din America
Central i -a stabilit printre obiectivele sale nfiinarea , nu doar a unei zone de liber schimb , dar , de
asemenea, de o pia comun i , pe termen lung , a unei uniuni politice . De asemenea, prezint o serie
de caracteristici originale, care merit o atenie deosebit , nu cel de care este faptul c ultimul val de
integrare regional a nceput cu nfiinarea unui organism parlamentar ales prin vot direct , Parlamentul
Central American ( Parlacen de la acronimul spaniol de Parlamento Centroamericano ) i c scopul
iniial al acestui proces a fost de a consolida democratizare intern i regional . Mai mult dect att ,
acesta este unul din cazurile rare de integrare regional n care organul judiciar , Curtea de Justi ie a
Americii Centrale , este ncredinate cu puteri supranaionale i , cel pu in n teorie , caracterul
executoriu al hotrrilor sale . n acest moment , procesul de integrare n America Central se afl la o
rscruce de drumuri . SICA poate luda cu un numr de succese . Acestea includ un tarif extern
comun , o uniune vamal aproape complet i progrese substan iale n domeniul liberei circula ii a
persoanelor , capitalurilor i serviciilor . Mai mult dect att , institu iile sale integrate dobndit
greutate considerabil .
n 1969, prin Acordul de la Cartagena (Columbia), s-a constituit Pactul Andin.La reuniunea ordinar a Consiliului
Prezidenial Andin din martie 1996, din oraul peruan Trujillo, au fost semnate Declaraia de la Trujillo i
Protocolul de modificare aAcordului de la Cartagena, conform crora Pactul Andin a fost transformat n
ComunitateaAndin de Naiuni (CAN). Reuniunea de vrf a rilor membre (Trujillo, Peru, 9 10 martie1997 a
aprobat crearea CAN, constituit din: Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru i Venezuela.Au statut de observator 25 de ri
i organizaii internaionale.
Principalele hotrri adoptate prin cele dou documente, semnate n oraul Trujillo,care pun bazele
CAN, se refer la:
- realizrii att a integrrii economice i comerciale, ct i a celei politice;
- desemnarea Consiliului de Minitrilor de Externe ca responsabil pentrucomponenta
politic Comunitii Andine de Naiuni;
- ncetarea activitii Juntei Acordului de la Cartagena i preluarea atribuiilor acesteia de ctre
Secretariatul General.
Evoluia proiectul CAN se dovedete, totui, lent i uneori contradictorie, fiindcondiionat, pe de o parte, de situaia
dificil a rilor membre, iar, pe de alt parte, detensiunile existente ntre Columbia i Venezuela.
8.

Piaa Comun a Sudului MERCOSUR UNASUR

MERCOSUR fondata in 1991, membri: Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay.


rile asociate i-au propus amplificarea dimensiunii pieelor naionale, element necesar n
condiiile accelerrii creterii economice. Obiectiv principal: libera circulaie a factorilor de producie
i a bunurilor, serviciilor, elaborarea unui tarif comun i a unei politici comerciale comune. Se bazeaz
pe doi piloni de baz: Argentina i Brazilia. PIB in 2011 era de 3471 trilioane dolari; PIB pe cap de
locuitor de 12599 $. HDI=0.731. Aceasta grupare ocupa locul 5 dupa economie din toate gruparile.

UNASUR (Uniunea Nationilor Sud-Americane) fondata in 2008, 12 tari membre din America de
Sud. Este o organizatie interguvernamentala, clona a UE si nu doreste sa se extinda catre SUA.
n declaraia de constituire s-au stabilit aiuni n:
- Concentrarea, coordonarea politic i diplomatic n regiune.
- Convergena ntre Mercosur, Comunitatea Andin i Chile ntr-o singur zon de comer liber.
Surinam i Guyana se pot asocia fr a pierde statulul su n Caricom.
- Integrarea fizic, energetic i a comunicaiilor n America de Sud, stimulat de Ini iativa pentru
Integrarea Infrasctructurii Regionale Sud-Americane (IIRSA).
- Armonizarea politicilor de dezvolare rural i agroalimentar
- Transferul de tehnologie i cooperarea pe orizontal n toate domeniile tiinifice, educa ionale,
culturale.
- Creterea nivelului de interaciune ntre mediile comerciale i societatea civil.
- Promovarea gradual a msurilor, aciunulor i a domeniilor de aciune n baza institu iilor
existente.
9.

Gruparile economice integrationiste n Caraibe.

CARICOM (Piata Comuna din Zona Caraibilor) fondata in 1973, toate tarile din America
Centrala (Antigua si Barbuda, Belize, Haiti, Bahamas etc.) indreptate spre turism, populatie fara loc de
munca, munca sezoniera, off-shore. Salarizarea oamenilor nu e supusa impozitarii in off-shore.
Organele supreme de conducere sunt Conferina efilor de Stat i Consiliul de Minitri al Comunit ii
Caraibelor. Obiectivele Comunitii Caraibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt:
- integrarea economic statelor membre ctre un regim de Pia Comun;
- coordonarea politilor externe ale statelor Membre;
- promovarea cooperrii n domeniile educaional, cultural i industrial.
Aliana Bolivarian pentru America (ALBA), este o este o organizaie politic i economic iniiat de
rile Americii de Sud i Caraibe pentru integrare i ajutorare. Fiind cunoscut de asemeni sub
denumirea ei iniial Alternativa Bolivarian pentru America, a fost fondat de Venezuela i Cuba pe
14 decembrie 2004 la Havana, n Cuba, ca o alternativ pentru ALCA. PIB 2008 total = 540 000 mln
USD. PIB per capita 7170 USD.
10. Piaa Comun a Caraibelor (CARICOM).
CARICOM (Piata Comuna din Zona Caraibilor) fondata in 1973, toate tarile din America
Centrala (Antigua si Barbuda, Belize, Haiti, Bahamas etc.) indreptate spre turism, populatie fara loc de
munca, munca sezoniera, off-shore. Salarizarea oamenilor nu e supusa impozitarii in off-shore.
Organele supreme de conducere sunt Conferina efilor de Stat i Consiliul de Minitri al Comunit ii
Caraibelor. Obiectivele Comunitii Caraibelor, astfel cum reiese din tratatele constitutive, sunt:
- integrarea economic statelor membre ctre un regim de Pia Comun;
- coordonarea politilor externe ale statelor Membre;
- promovarea cooperrii n domeniile educaional, cultural i industrial.
11. Zona de Liber Schimb a Americilor NAFTA: negocieri, perspective.UNASUR
Acordul privind formare organizaiei internaionale N.A.F.T.A. - Acordul Nord-American de Comer
Liber a fost semnat la 17 decembrie 1992 ntre SUA, Canada i Mexic. NAFTA acoper o pia de 375
milioane de consumatori, cu perspectiva extinderii i mai spre sudul continentului american, i o
suprafa de 21,3 milioane km. Scopul acestui acord este liberalizarea n 10 ani a comer ului cu
produse i servicii, prin eliminare de bariere tarifare i netarifare ntre pri i prin liberalizare a
investiiilor intra-zonale.
Domeniile vizate de NAFTA sunt urmtoarele:
a) Comerul cu bunuri materiale:

n decurs de 10 ani, urmeaz a fi nlturate toate taxele vamale aplicabile produselor considerate ca
nord-americane, n conformitate cu regulile de origine, astfel ca n anul 2004 s se formeze o vast
pia liber.
b) Comerul cu servicii:
Serviciile dein un loc important n comerul din zon - supus tratamentului naional.
c) Investiiile directe de capital - liberalizare.
d) Alte dispoziii care se refer la urmtoarele: regulile de concuren , proprietatea intelectual,
sejurul temporar al oamenilor de afaceri, anumite aspecte privitoare la protec ia mediului.
UNASUR (Uniunea Nationilor Sud-Americane) fondata in 2008, 12 tari membre din America de
Sud. Este o organizatie interguvernamentala, clona a UE si nu doreste sa se extinda catre SUA.
n declaraia de constituire s-au stabilit aiuni n:
- Concentrarea, coordonarea politic i diplomatic n regiune.
- Convergena ntre Mercosur, Comunitatea Andin i Chile ntr-o singur zon de comer liber.
Surinam i Guyana se pot asocia fr a pierde statulul su n Caricom.
- Integrarea fizic, energetic i a comunicaiilor n America de Sud, stimulat de Ini iativa pentru
Integrarea Infrasctructurii Regionale Sud-Americane (IIRSA).
- Armonizarea politicilor de dezvolare rural i agroalimentar
- Transferul de tehnologie i cooperarea pe orizontal n toate domeniile tiinifice, educa ionale,
culturale.
12. Integrarea economic n Asia ASEAN, APEC.
Asociaia rilor din Asia de Sud-Est ASEAN (Association of South-East Asian Nations)
este una dintre cele mai vechi i mai importante formule de integrare economic din Asia i chiar din
lume. Asociaia a fost infiinat pe 8 august 1967, ca un for de cooperare economic i politic intre
statele Asiei de Sud-Est. Printre membrii fondatori s-au numrat: Indonezia, Malaezia, Filipine,
Singapore i Thailanda. Inc de la crearea sa, ASEAN s-a declarat a fi o grupare creia i se poate
altura orice ar doritoare din sud-estul asiatic, care ar fi gata s respecte principiile care stau la baza
existenei sale. Tensiunile politice din zon au blocat acest deziderat. Ameninarea pe care o reprezenta
Vietnamul, puternic susinut de colosul sovietic, a fcut ca stateleASEAN s incerce s menin un
oarecare echilibru politic in regiune, dei suspiciunile le erau alimentate de elemente cat se poate de
reale, precum conflictul dintre Vietnam si Cambogia.
Cooperarea Economic Asia-Pacific (APEC) este un forum al unui grup format din 21 de ri care
au ieire la Oceanul Pacific, reprezint aproximativ 60% din economia mondial, i care poart discu ii
pe tema economiei regionale, cooperrii, comerului i investiiilor (Banca Mondial). Activit ile
includ ntlniri ale ministerelor rilor membre, pe tot parcursul unui an i sunt coordonate de
Secretariatul APEC.
Organizaia ii propune ca s se constituie intr-o zon de liber schimb intr-un orizont de
timp de mai indelungat. Inc de la infiinarea organizaiei, APEC nu s-a considerat o grupare de
ri, ci mai degrab o grupare de economii, acest termen subliniind faptul c obiectul de
activitate al organizaiei este preponderent economic, nu politic . Aceast grupare constituie un
forum de consultri libere, fr o structur organizaional complicat sau o birocraie dezvoltat care
s il susin.
13. Integrarea economic n Africa: probleme, perspective.
Ideea unei Africi integrate a aprut inc din anii 50-60, de la cucerirea independenei
cvasitotalitii rilor de pe acest continent. Integrarea ar fi trebuit s cuprind atat aspectele
comerciale, cat i cele ale politicilor economice, infrastructura, libera circulaie a persoanelor i a forei
de munc, astfel incat s se valorifice toate oportunitile oferite de o regiune cu nebnuite bogii. Din
pcate, aceast idee a rmas la acelai stadiu i foarte puine lucruri au fost fcute in acest sens.

Procesul de integrare in Africa inregistreaz cele mai sczute performane. Comunitile economice
regionale africane au muli membri, care fac parte din mai multe organizaii in acelai timp (din cele
53 de ri, 27 de ri fac parte din dou grupri, 18 din 3 grupri, R.D. Congo chiar din patru, iar cele
mai multe din dou organizaii), sunt subapreciate de guverne, insuficient finanate i, in ciuda unor
succese izolate, nu i-au atins obiectivele. Creterea produciei la nivelul rilor membre, ca i
intensificarea schimburilor comerciale au rmas doar la stadiul de deziderate, ponderea Africii, ca un
intreg continent in comerul internaional fiind sub nivelul unor ri ca Marea Britanie sau
Olanda. Continentul African este gazd a nu mai puin de 14 grupri economice intraregionale, din
care jumtate au o importan relativ mai mare:

AMU Uniunea Arab Magrebian, cu 5 membri,


COMESA Piaa Comun a Africii de Vest i de Sud, cu 20 de membri,
ECCAS Comunitatea Economic a Statelor Central africane, cu 15 membri,
ECOWAS Comunitatea Economic a Statelor din Vestul Africii, cu 15 membri,
SADC Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud, cu 14 membri,
IGAD Autoritatea Interguvernamental de Dezvoltare, cu 7 membri,
CEN-SAD Comunitatea Statelor Africane din Sahel, cu 18 membri

14. Caracteristica gruparilor integrationiste in America Latina


LAFTA Asociaia Latino-American a Comerului Liber a evoluat n ALADI. (Asociaia de
integrare Latino-Americana). rile Americii Latine au naintat o concepie nou de integrare
regional, care nu reprezint o alternativ de integrare n economia mondial, ci o baz pentru
dezvoltarea relaiilor Americii Latine cu alte regiuni ale lumii. Cu acest scop a fost pe nou pus sarcina
de integrare. Stilul nou de integrare refuz de accentul pe import din cadrul pieii regionale. A fost
elaborat concepia regionalismului deschis, integrare bazat pe cele mai mici bariere tarifare i o
deschidere mai mare spre piaa mondial. Graie condiiilor geografice i istorice economia rilor din
America Latin de-a lungul multor ani s-a dezvoltat cu precdere cu orientare de coast. Cauza
economia se forma pe baza necesitilor metropoliilor, adeveridu-se nepregtit pentru comer
continental. A doua cauz lipsa transportului i mijloacelor de comunicare dintre ri, condiiile
naturale (Cordilieri, pduri ecuatoriale)ce ngreuiau schimburile ntre vecini. Toate acestea, dup opinia
latino-americanilor, radical se deosebete de Europa Occidental, unde exist o reea ramificat de
drumuri, comunicaii, structur de transport. Motenirea trecutului nu favorizeaz integrarea, deoarece
economia rilor din regiune slab se completeaz una pe alta, fiind orientate la exportul de produse
similare dup caracteristici.
Formarea ALADI a condus, n pofida fenomenelor de instabilitate politic, spre concentrarea
efortului de accelerare a procesului de liberalizare a schimburilor comerciale i dezvoltare a industriei.
Au fost ncheiate multiple acorduri bilaterale dintre rile regiunii cu scopul eliminrii barierelor
netarifare din calea schimburilor comerciale. Conform acordului a fost format o sistem tarifar dur,
uneori neeficient. rile trebuiau s acorde un regim favorabil pentru toate tile ALADI, i nu doar
partenerilor si, ce ar fi condus la avantaje bilaterale. Asociaia de Integrare LatinoAmerican(ALADI) a fost constituit n 1980 prin Tratatul de la Montevideo, nlocuind Asociaia
Latino-American a Comerului Liber- ALALC, nfiinat n 1960. Cuprinde 12 ri membre:
Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Columbia, Cuba, Ecuador, Mexic, Uruguay, Peru, Paraguay,
Venezuela.

15. Ideea european i concretizarea ei. Istoricul UE


Uniunea European a fost creat cu scopul de a se pune capt numrului mare de rzboaie
sngeroase duse de ri vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Rzboi Mondial. ncepnd cu anul
1950, rile europene ncep s se uneasc, din punct de vedere economic i politic, n cadrul
Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, propunndu-i s asigure o pace durabil. Cele ase
state fondatoare sunt Belgia, Frana, Germania, Italia, Luxemburg i rile de Jos.
1960-1969 este o perioad benefic pe plan economic, care se datoreaz i faptului c rile UE
nceteaz s mai aplice taxe vamale n cadrul schimburilor comerciale reciproce. De asemenea, acestea
convin s exercite un control comun asupra produciei de alimente. ntreaga populaie beneficiaz,
acum, de suficente alimente i n curnd se nregistreaz chiar un surplus de produse agricole. Luna
mai a anului 1968 a devenit celebr datorit micrilor studeneti care au avut loc la Paris. Multe
dintre schimbrile aprute la nivelul societii i al comportamentului au rmas asociate, de atunci, cu
aa-numita generaie '68.
1970-1979 Danemarca, Irlanda i Regatul Unit ader la Uniunea European la 1 ianuarie 1973,
numrul statelor membre ajungnd, astfel, la nou. Prin intermediul politicii sale regionale, UE ncepe
s transfere sume foarte mari pentru crearea de locuri de munc i de infrastructur n zonele mai
srace. Influena Parlamentului European asupra afacerilor europene crete. 1979 este anul n care
membrii acestuia pot fi alei pentru prima dat prin vot direct, de ctre toi cetenii europeni.
1980-1999 n 1981, Grecia devine cel de-al 10-lea membru al UE, fiind urmat, cinci ani mai trziu,
de Spania i Portugalia. n 1987 este semnat Actul Unic European. Este vorba despre un tratat care
pune bazele unui vast program pe ase ani, destinat soluionrii problemelor legate de libera circulaie a
mrfurilor n UE. Astfel ia natere Piaa unic. Odat cu cderea comunismului n Europa Central
i de Est, europenii devin i mai apropiai. n 1993, Pieei unice i se adaug cele patru liberti: libera
circulaiei a mrfurilor, serviciilor, persoanelor i capitalurilor. Anii '90 sunt i anii n care au fost
semnate dou tratate, Tratatul privind Uniunea European sau Tratatul de la Maastricht, n 1993, i
Tratatul de la Amsterdam, n 1999. n 1995, UE se extinde cu nc trei state - Austria, Finlanda i
Suedia.
2000 prezent. Din 2000 Euro este noua moned de schimb pentru muli ceteni europeni. In 2004,
au aderat nu mai puin de 10 noi ri, urmate de nc dou n 2007. O criz financiar love te economia
mondial n septembrie 2008, ceea ce determin o mai strns cooperare economic ntre rile UE.
Tratatul de la Lisabona este ratificat de toate statele membre ale UE, nainte de a intra n vigoare, la 1
decembrie 2009. Noul deceniu ncepe cu o grav criz financiar, dar i cu sperana c investiiile n
noi tehnologii verzi i ecologice, alturi de o mai strns cooperare european, vor duce la o cre tere i
o bunstare de lung durat.
16. Abordarea statica i dinamic al integrrii economice. Teoriile integrrii economice
1) Efectele statice ale liberalizrii prefereniale a comerului
Teoria optimului de gradul II fundamentat de Lipsey i Lancaster spune c pentru sisteme
economice distorsionate, eliminarea unui set de distorsiuni nu garanteaz o ameliorare a bunstrii
economiei globale att timp ct celelalte distorsiuni se menin. Aplicat aranjamentelor de integrare
regional, aceast teorie implic faptul c reducerea taxelor pe o baz discriminatorie care determin o
micare aparent n direcia optimului de gradul I respectiv liberul schimb generalizat, nu garanteaz
o cretere a bunstrii pentru statele membre n mod individual sau pentru economia mondial n
ansamblu. Primele studii asupra aranjamentelor de integrare regional, mai exact asupra uniunilor
vamale, au fost fcute de ctre Viener nc nainte ca teoria optimului de gradul II s fie dezvoltat
Viener a introdus conceptele cheie de:
Crearea ce comer presupune o schimbare n consumul naional de la o surs autohton de
aprovizionare mai scump la o surs de aprovizionare dintr-o ar partener mai ieftin ca rezultat al
eliminrii restriciilor asupra comerului n cadrul zonei.
Deturnarea de comer implic o schimbare n consumul naional de la o surs de aprovizionare mai
ieftin dintr-o ar ter la o surs de aprovizionare mai scump dintr-o ar partener devenit n mod
artificial mai ieftin ca rezultat al eliminrii restriciilor asupra fluxurilor comerciale n cadrul zonei.

2) Efectele dinamice ale liberalizrii prefereniale


Liberalizarea schimburilor reciproce devine surs a economiilor de scar dac dimensiunea minim
pentru asigurarea eficienei optime a produciilor este superioar celei pe care ar fi permis-o ntinderea
pieei interne. Cercettorii au identificat i alte posibile beneficii ale formrii blocurilor comerciale dei
este dificil de cuantificat ct de mari sunt acestea. Aceste beneficii apar datorit faptului c prin astfel
de acorduri se creaz o pia de desfacere ampl de dimensiuni mai mari dect pieele naionale ale
statelor membre, pe aceast pia firmele putnd s-i vnd produsele fr restricii.
17. Principalele instituii comunitare. Curtea de conturi, Curtea de justi ie, Banca Central
europeana
Curtea Europeana de Conturi verifica modul in care sunt administrate fondurile europene. Nu are
statut juridic, depisteaza dar nu are dreptul de a pedepsi. Rolul Curtii este de a imbunatati gestiunea
financiara UE si de a prezenta rapoarte cu privire la folosirea banilor publici. In cadrul curtii intra 28
de auditori ce au ststut de independenta, iar presedintele curtii este ales pe 3 ani. Pe linga auditori, in
cadrul curtii mai sunt si 800 de angajati.
Curtea de justitie a fost fondata in 1952 cu sediul la Luxemburg si scopul ei este sa asigure
legislatia UE uniform in toate tarile mmbre a UE. Nu are statut juridic. In cadrul curtii sunt 28 de
membri independenti si este asistata de 8 avocati. Majoritatea deciziilor curtii sunt luate in marea
camera care este formata din 13 judecatori. Activitatea curtii este impartita in:
- Tribunalul de prima instanta care este responsabil de pronuntarea sentintelor intentate pe
persoane fizice, organizatii sau companii.
- Tribunalul functiei publice ce se pronunta in litigiile aparute intre UE si functionarii publici.
Banca Central Europeana impreuna cu bancile nationale ale statelor membre, formeaza Sistemul
European al Bancilor Centrale (ESCB). Principalele obiective ale acesteia sunt:
- Garanteaza stabilitatea preturilor;
- Gestioneaza rezervele monetare si stabileste rata dobinzilor
- Este independenta fata de guvernele nationale
- Face emisie monetara
- Asigura securitate in sistemul de plati.
18.

Caracteristica organelor decizionale ale UE

Parlamentul European este ales prin vot direct de catre toti cetateniiUE. Alegerile au loc o data la 5
ani. Ultimele alegeri au avut loc in 2009. Functiile de baza ale parlamentului sunt:
- Adopta legi europene in colaborare cu consiliul;
- Executa controlul asupra celorlalte institutii UE in special asupra comisiei;
- Controleaza finantele publice.
Numarul total de deputati in parlament este de 766. Numarul reprezentantilor din fiecare tara
depinde de numarul populatiei din tara, printre primele tari se afla: Germania (99), Franta (74), Italia
(73) si Marea Britanie (72). Romania are 33 de reprezentanti. Deputatii in parlament sunt grupati dupa
afinitatile politice, adica se alipesc la partidul din care fac parte: Grupul partidului popular european
(275) urmat de Alianta progresiva a socialistilor si democratilor pentru europa (196) si cei mai putini
sunt cei neafiliati. Lucrarile se desfasoara in Stransburg, Luxemburg, Bruxell. Activitatea
parlamentului se desfasoara in 2 etape:
1) Pregatirea catre sesiunea plenara, unde membrii parlamentului european dezbat anumite
probleme in cadrul comisiilor specializate.
2) Sesiunea plenara care are de regula cite 12 sesiuni conform planului.
Parlamentul adopta legile prin co-decizie cu consiliul si are dreptul de a aplica notiune de cenzura
comisie europene.
Consiliul European de ministri este reprezentat de catre un ministru din fiecare guvern in
dependenta de subiectele discutate. Presedentia consiliului este data prin rotatie o data la 6 luni. In
cadrul consiliului sunt stabilite 9 configuratii pe diverse probleme, si anume:
- Afaceri generale si relatii externe;

- Afaceri economice si financiare;


- Justitie si afaceri interne;
- Forta de munca, politica sociala, sanatate si protectia consumatorului;
- Competitivitate;
- Transport, telecomunicatii si energie;
- Agricultura si pescuit;
- Mediu;
- Educatie, tineret si cultura.
Responsabilitatile principale ale consiliului sunt:
- Adopta legi europene;
- Coordoneaza politicile economice si sociale ale statelor membre;
- Incheie acorduri internationale intre UE si alte organizatiei internationale;
- Aproba bugetul;
- Coordoneaza cooperarea intre instantele nationale de politie in materie penala.
Activitatea permanenta a consiliului este asigurata de o echipa permanenta numita birou de
reprezentare, ce este format dintr-un reprezentatnt din fiecare tara si poarta denumire de COREPER
Comitetul Reprezentantilor Permanenti. Majoritatea voturilor este de 260 din totalul de 352 voturi
pentru luarea multor decizii. Din 2014 trebuie sa reprezinte 55% dint statele membre cu 65% din
populatie (daca nr. se va extinde).
19.

Caracteristica organelor executive ale UE.

Organul executiv este reprezentat de Comisia Europeana. Misiunea principala este sa reprezinte si
sa sustina interesele UE ca ceva tot-unitar. Sediu principal se afla la Bruxell. In cadrul comisiei intra 28
membri independenti care sunt propusi de catre fiecare stat. Componenta comisiei precum si
presedintele acesteia este notat de parlament. Principalele functii ale comisiei sunt:
- Sa propuna proiecte legislative, sa administreza si sa aplice politicile UE si bugetul;
- Sa asigure respectarea legislatiei UE impreuna cu curtea de justitie;
- Sa reprezinte UE la nivel international.
- Adreseaza Consiliului recomandari de politica economica,
- supravegheaza situatia bugetara si datoriile publice ale statelor membre,
- Este responsabila de punerea in aplicare a politicilor comunitare.
20.

Coninutul politicii de dezvoltare regionala n Uniunea European.

Conceptul de politic regional este definit n Uniunea European ca fiind ansamblul de politici
structurale menite s asigure reducerea i eliminarea, n perspectiv, a disparitilor dintre diferitele
regiuni ale statelor membre. De altfel, nc prin Tratatul de la Roma, rile membre se angajau s-i
uneasc economiile i s asigure o dezvoltare armonioas prin reducerea diferenelor dintre regiuni i
promovarea dezvoltrii zonelor defavorizate.
Promovarea unei politici regionale de ctre Uniunea European este strns legat de creterea
disparitilor dintre regiuni i ca urmare a admiterii de noi membri, ncepnd mai ales cu Marea
Britanie i Irlanda. nsi crearea Fondului European pentru Dezvoltarea Regional (FEDER) a fost
privit ca un mecanism compensatoriu pentru Marea Britanie n calitate de mare contributor la bugetul
Uniunii. Obiectivul acestui Fond, creat n 1975, const n corectarea dezechilibrelor regionale din
cadrul Comunitii, rezultate, n particular, din preponderena agriculturii, schimbrile industriale i
omajul structural prin finanarea unor investiii n activiti industriale, meteugreti sau servicii,
care s asigure crearea de noi locuri de munc sau protejarea celor existente.

21.

Politica Agricol Comunitar (PAC). Necesitatea PAC. Obiective, principii ale PAC.

Politica Agricola Comunitara este una din primele politici comunitare puse n aplicare, cea mai
cuprinztoare i cea mai important politic comunitar care este puternic centralizata si autonomizata
si s-a dezvoltat ca o parte integrant a statului bunstrii.
Principii fundamentale:
a) liber circulaie a produselor agricole n interiorul UE presupune eliminarea att a obstacolelor
explicite n calea schimburilor intra-comunitare, ct i a celor implicite. Barierele implicite au fost
ndeprtate gradual. Jaloane importante: armonizarea progresiv a TVA; recunoaterea reciproc;
disciplinarea subveniilor naionale
b) preferina communitar
c) solidaritate financiar: toate ncasrile sunt afectate bugetului comunitar, iar toate cheltuielile sunt
suportate de acesta, indiferent cine a contribuit mai mult la ncasri i cine a beneficiat mai mult de
cheltuieli.
Obiectivele PAC:
creterea productivitii agricole, prin utilizarea optim a factorilor de producie ;
standarde echitabile de via pentru fermieri; (pe termen scurt rezultate mai pozitive)
stabilizarea pieelor agricole;
asigurarea disponibilitii aprovizionrii;
preuri rezonabile pentru consumatori.
22.

Instrumente i mecanisme de realizare a PAC. Reforme ale PAC.

Instrumentul central pentru gestionarea PAC: Fondul European de Orientare i Grantare Agricol
(FEOGA). ORGANIZAIILE COMUNE DE PIA (OCP) - seturi de aranjamente destinate s
orienteze producia, s influeneze preurile i s controleze schimburile comerciale externe.
TIPOLOGIA MECANISMELOR DE INTERVENTIE:
I. Intervenie public pentru retragerea surplusului de pe pia + msuri de limitare a produciei +
protecie fa de importuri + subvenii la export
II. Sprijinirea interveniilor private pentru retragerea surplusului de pe pia + protecie fa de
importuri + subvenii la export
III.Protectie fa de importuri + subvenii la export
IV. Pli directe ctre productori
Reforme PAC:
I. "Pachetul din 1988"
II. "Reforma MacSharry" (1992)
IV. Reforma Fischler (2003)
III. "Agenda 2000" (1999)
23.

Caracteristicile politicii industriale comune a Uniunii Europene.

Politica industrial poate fi definit ca o larg gam de msuri guvernamentale menite s


promoveze creterea i sporirea competitivitii a unui anumit sector sau a unor sectoare ntr-o
economie. Politic industrial a Uniunii Europene (i nu numai, putem prezenta ca exemplu Japonia,
SUA, .a. care au o politic industrial foarte dezvoltat) are ca obiectiv principal consolidarea
competitivitii pe plan internaional, oferind totodat clienilor si produse de calitate la preuri
competitive, protejnd n acelai timp i mediul nconjurtor. Este clar c marea problem a Republicii
Moldova este anume lipsa produselor competitive pe piaa extern, o soluie pentru redresarea i
mbuntirea acestei stri de fapt ar fi elaborarea unei politici industriale compatibile i comparabile
ca realizare i efect cu cea a U.E. Elaborarea i implementarea politicii industriale, precum i a
managementului corporativ este o msur esenial pentru continuarea reformelor orientate spre

consolidarea economiei de pia. Pe lng aceasta, lund n consideraie c obiectivul principal al


politicii Republicii Moldova, pentru urmtorii 15-20 de ani, l constituie integrarea n Uniunea
European, este foarte necesar de a cunoate politicile U.E. n diverse domenii, deoarece ele n cazul
lansrii procesului de aderare vor deveni capitole de negocieri. Pentru a reduce n viitor problemele i
perioada de negociere a acestor capitole, dar i pentru a elabora o politic industrial proprie ce va
permite realizare mai multor obiective (care vor fi menionate mai jos) este necesar acest studiu, ce va
prezenta n principal ceea ce este politica industrial, precum i posibilitile de dezvoltare n cadrul
acestei politici.
24.

Politica monetar european.

Uniunea economic i monetar reprezint o etap superioar a integrrii multinaionale, care


presupune:
o politic monetar comun
o strns coordonare a politicilor economice ale statelor membre
o moned unic
liberalizarea fluxurilor de capital
un sistem instituional care s coordoneze i administreze politica monetar
Tratatul de la Roma nu face referire n mod explicit la introducerea unei monede unice i nici la un
sistem de coordonare a politicilor monetare ntre statele membre, ci doar prin art. 107, la cursul de
schimb considerat a fi o problem de interes comun.
Prima etap, (1 iulie 1990 i 31decembrie 1993) ale crei elemente centrale au fost stabilite
inaintede Maastricht a reprezentat etapa consolidrii pieei i a marcat inceputul perioadei de creare
astructurilor economico-instituionale proprii uniunii economice i monetare.
Cea de-a doua etap a inceput la 1 ianuarie 1994 i s-a incheiat la 31 decembrie 1998. In
timpulacestei etape, pornind de la prevederile Tratatului Uniunii Europene statele membre au fost
constranse sevite deficitele bugetare excesive, i s iniieze pai spre independena bncii centrale.
Etapa a treia, a inceput la 1 ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor de schimb irevocabile
intremonedelestatelor participante i in raport cu euro.
25.

Caracteristica economiei Germaniei i Marea Britanie

Germania este a 3-a putere economica a lumii si prima din Uniunea Europeana. Economia rii
depinde in mare msur de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte
importante : crbuni (lignit-locul I pe glob- si huil), sare, minereu de fier- i pe baza combustibililor i
materiilor prim importate. Germania este a doua productoare european dup Rusia de energie
electric, obinut mai ales in termocentrale si atomocentrale. Pe baza minereurilor importate,
Germania produce cantiti uriae (locul V in lume) de oel, cupru i aluminiu. Aceste metale sunt
prelucrate in cadrul industriei constructoare de maini, care produce: automobile, locomotive, aparatur
electronic, utilaje i multe altele. Cel mai mare partener economic al Germaniei este Rusia, din care
import produse de 31,8 miliarde de euro, i n care export de 26,4 miliarde de euro. Cele mai multe
masini se produc in Germania. n anul 2010, piaa a cobort cu 23,4%, la 2,9 milioane de ma ini noi
nmatriculate. Cele mai mari cote de pia le-au avut mrcile Volkswagen, Mercedes, BMW-Mini,
Opel, Audi i Ford.
Marea Britanie este a 6-a putere economica a lumii si a treia din Europa dupa Germania si Franta.
Lira sterlina este a treia cea mai mare valuta de rezerva dupa dolarul american si euro. Banca Angliei,
prin intermediul guvernatorului si al Consiliului Monnetar, este cea care se ocupa de politica monetara,
de rata dobanzii si de controlul ratei inflatiei. Odata cu intrarea in recesiune in 2008, Marea Britanie s-a
confruntat cu o crestere a ratei somajului pana la 20,3 % in randul tinerilor intre 18-24 ani. Economia
Marii Britanii este dependenta de comertul exterior. Guvernul sprijina comertul liber fara restrctii si a
promovat organizatiile comerciale internationale (Organizatia Mondiala a Comertului). Principalul
partener comercial al tarii este Uniunea Europeana. Aproximativ 58% din exporturi sunt directionate

catre Germania, Franta, Olanda. SUA este al doilea cel mai important partener cu o pondere a
exporturilor de 13%. Daca ne referim la importuri, situatia este aproximativ asemanatoare: 53% din
importurile provin din U.E, iar 14 % din SUA. Londra este unul dintre cele mai mari centre financiare
din lume alaturi de New York si Tokyo. Reprezinta puntea de legatura intre piata financiara americana
si cea asiatica. Tot aici se intalneste si cea mai mare piata FOREX. De asemenea, pe Bursa din Londra
se tranzactioneaza petrolul Brent.
26.

Relaiile Uniunea European Republica Moldova.

Relaiile dintre Republica Moldova i Uniunea European au fost formal lansate odat cu semnarea
la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare i Parteneriat, care a intrat n vigoare la 1 iulie 1998.
n mai 2004 Republica Moldova a fost inclus n Politica European de Vecintate a UE. Planul de
Aciuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie 2005. La 4 mai 2006, RM a fost acceptat n calitate de
membru cu drepturi depline n cadrul Procesului de Cooperare n Europa Sud Est. ncepnd cu 7 mai
2009 Republica Moldova particip la iniiativa Parteneriatului Estic contribuind activ la dezvoltarea
dimensiunii bilaterale i a celei multilaterale. La 1 ianuarie 2010, Republica Moldova a devenit
membru cu drepturi depline al Comunitii Energetice Europene.
Din 2010 RM e membru cu drepturi depline la Tratatul Comunitatii Europene si tot in 2010 a fost
lansat Dialogul RM-UE n domeniul liberalizrii vizelor. n ianuarie 2011, Republica Moldova a primit
Planul de aciuni privind liberalizarea vizelor, care conine dou seturi de condi ii, care odat
implementate vor contribui la instituirea unui regim fr vize ntre RM i UE.
Din 2012, RM a aderat la Spatiul Aerian Comun.
n octombrie 2013, Consiliul European a anunat c liberalizarea regimului de vize pentru cet enii
Republicii Moldova ar putea fi stabilit deja n 2014.
La cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut loc pe 28 i 29
noiembrie 2013 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv pentru o Zon de liber
schimb aprofundat i cuprinztor (ZLSAC) i de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea
European.
27. Participarea Republicii Moldova la cooperarea economic din Europa de Sud-Est:
Cooperarea economic la Marea Neagr (OCEMN). GUAM
Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCMN) oficial lansata in 1992, prin semnarea
Declaratiei de la Istanbul. Membri fondatori sunt: albania, Bulgaria, Grecia, Romania, Moldova, Rusia,
Ukraina, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Turcia.
Principalul scop consta in accelerarea dezvoltarii economice si sociale a statelor membre pentru a fi
pregatite pentru integrarea in economia mondiala.
In cadrul OCMN au fost lansate 2 fonduri pentru finantarea proiectelor economice ale statelor
membre:
- Fondul de Dezvoltare al Proiectelor 92003) din care Moldova a beneficiat de finantare pentru 5
proiecte
- Fondul Elen de Dezvoltare, 2 mln euro, ce finanteaza proiectele de sustinere al diasporii elene.
Scopul organizatiei este cooperarea in domeniul traficului trans-frontalier.
GUAM este format din 4 state: Georgia, Ukraina, Azerbaijan, Moldova. A fost fondat in 1996 la
Strasbourg, n timpul Summitului Consiliului Europei. Scopul GUAM: respectarea suveranitatii,
frontierelor, democratiei si legii, precum si drepturilor omului.
Din 2006 GUAM a capatat statut de organizatie internationala. Parlamentul RM a ractificat in 2012.
Contributia RM in GUAM este de 45 000 $ anual. In 2011, RM a detinut presedentia.
Prioritatile cooperarii:
1) Securitatea energetica si diversificarea surselor energetice
2) Dezvoltarea transportului si infrastructurii
3) Solutionarea conflictelor
4) Lupta contra terorismului, traficul elicit de droguri
5) Cooperarea cu UE, ONU, SUA, Japonia etc.

28. Participarea Republicii Moldova la Cooperarea economic din Europa de Central i


de-Est. (CEFTA).
Acordul de Liber Schimb Central-European a fost incheiat in 1992 intre Polonia, Ungaria,
Cehoslovacia, in vederea facilitarii cooperarii economice inter-regionale. CEFTA e considerat ca
instrument de pre-aderare in cadrul UE.
Republica Moldova e membra a CEFTA din 2007. Actualmente, in cadrul CEFTA intra: Albania,
Bosnia si Hertogovina, Macedonia, serbia, Cosova etc.
CEFTA prevede liberalizarea comertului intre tarile membre si intocmirea mecanismelor comune de
aparare a pietelor interne.
Printre obiectivele CEFTA intra si promovarea investitiilor straine directe, crearea mecanismelor si
instrumentelor necesare in procesul de integrare.
In 2008, RM a detinut presedentia in cadrul CEFTA.
Odata cu instituirea parteneriatului estic in 2009, acordul CEFTA a scazut din importanta aderarii in
cadrul UE. Tari membre a parteneriatului estic sunt: Ukraina, Moldova, Belarus, Georgia.
29. Participarea Republicii Moldova la cooperarea economic din Europa de Sud-Est:
Iniiativa Central European, Consiliul Economic Regional
Initiativa Central-Europeana, cel mai vechi si mai mare forum interguvernamental de cooperare
regionala in Europa, care are si statut de observator in cadrul Adunarii Generale a ONU. IC fondat in
1989, Tari fondatoare: Austria, Ungaria, Italia, Iugoslavia. Scopul acestei initiative: Cooperarea si
relatii de buna vecinatate intre tarile membre. Pe parcursul activitatii s-a extins numarul de tari membri
pina la 18. Domeniile de cooperare:
- Clima, medii, energie;
- Transport;
- Stiinta si Cultura;
- Cooperare inter-regionala si transfrontaliera;
RM a devenit membra a IC in 1996. In 2008 a detinut presedentia in cadrul IC. Caracteristica IC: in
cadrul ei sunt state membre si nemembre ale UE. Principalul obiectiv atins de IC este promovarea
valorilor democratice din tarile date.
30.

Caracteristica general al economiei UE.

Uniunea European este prima putere economic mondial ce combin economiile celor 28 state
membre, avnd un un produs intern brut (PIB) de 16 748 miliarde de dolari, n paritate nominal.
aisprezece state membre au adoptat o moned comun, Euro, reglementat de Banca Central
European. Economia UE reprezint o pia unic i UE este reprezentat ca entitate unic n cadrul
OMC. PIB-ul pe cap de locuitor in 2009 este de 23600 euro.
Politica economic a UE vizeaz meninerea unei creteri durabile cu ajutorul investiiilor n
transporturi, energie i cercetare. De asemenea, ncearc s reduc impactul pe care dezvoltarea
economic viitoare l-ar putea avea asupra mediului. n prezent, economia UE - innd cont de bunurile
pe care le produce i de serviciile pe care le furnizeaz (PIB) - este mai vast dect economia SUA:
PIB-ul UE n 2012: 12 945 402 milioane EUR/euro. Cu toate c populaia UE reprezint doar 7% din
populaia mondial, schimburile sale comerciale cu restul lumii reprezint aproximativ 20% din
exporturile i importurile derulate la nivel mondial.
Comerul a fost afectat de recesiunea global, dar UE rmne cel mai mare actor la nivel mondial,
cu 16,4 % din importurile efectuate la nivel mondial n 2011. Pe locurile doi i trei se situeaz Statele
Unite ale Americii (15,5 %) i China (11,9 %). UE a fost, de asemenea, cel mai mare exportator,
realiznd 15,4 % din totalul exporturilor, fa de 13,4 % ct a realizat China i 10,5 % SUA.