Sunteți pe pagina 1din 19

Gimnastica sportiva

Scopul gimnasticii este acela de a destepta si inviora


temperamentele, caracterele, de a innobila sentimente, de
a scoate la lumina si cizela trasaturi fara de care viata
noastra n-ar putea fi conceputa. Sportul este mijlocul cel
mai accesibil de educare fizica si morala a indivizilor.
Ganditi-va: curaj, onestitate, darzenie, tenacitate,

Argument

Istoria este stiinta care se ocupa cu dezvoltarea societatii omenesti in intreaga ei


complexitate ca un proces unitar,uneori contradictoriu desfasurandu-se pe baza unor legi obiective.
Istoria educatiei fizice si sportului studiaza aparitia si prefacerile in modul de practicare a
exercitiilor fizice in diferite epoci istorice. Gimnastica a fost si ramne unul din punctele forte ale
romnilor pe plan sportiv si nu numai. Sutele de medalii aduse de acest sport reprezinta un motiv de
mndrie pentru conationalii Nadiei Comaneci, Laviniei Milosovici,Andreei Raducan sau Catalinei
Ponor.De aceea,gimnastica pentru mine este si va ramane unul din sporturile mele preferate. n
gimnastica, Romnia era vazuta la fel ca Brazilia n fotbal.

Scurt istoric
Am ales gimnastica sportiva ca si subiect de referat deoarece inca din perioada antica au aparut
lucrari de specialitate in care a fost abordata problematica domeniului.Trei mai lucrari de specialitate si-au
pus amprenta tinand cont de contextul istoric social,politic,economic si cultural ale timpului.
Prima dintre acestea fiind lucrarea lui Filostrat De arte gymnastica (Arta gimnasticii) prezinta cu
multa obiectivitate istoricul si tehnica exercitiilor fizice in perioada antica.In perioada renasterii pedagogul
Mercurialis prezinta in lucrarea Ars gymnastica(Despre gimnastica) structurata in 6 volume,rolul major pe
care il detinea gimnastica in societate.In viziunea acestuia gimnastica era utila pentru:
Oamenii sanatosi
Diverse meserii
Cei cu deficiente fizice
In perioada moderna,un alt pedagog Guts Muths a publicat Gymnastik Fur die Jungend ,lucrarea
a aparut in urma unui studiu efectuat pe o perioada de 8 ani timp in care,autorul a urmarit efectele benefice
ale practicarii exercitiilor fizice de catre tinerii scolari.
Gimnastica sportiva este unul dintre cele mai frumoase sporturi, oferind un spectacol de mare
virtuozitate, maiestrie si arta. Ea a ajutat la cunoasterea tarii noastre, ducand faima acestei discipline in
cele mai indepartate colturi ale lumii, ridicand sportul romanesc pe cele mai inalte culmi ale gloriei.
Termenul de gimnastica vine de la cuvantul grecesc gymnos care inseamna gol, dezbracat, deoarece
grecii executau exercitiile fizice in palestrele si gimnaziile lor, fara imbracaminte.
Parcurgand treptele de evolutie ale societatii, gimnastica s-a confundat cu educatia fizica si a
evoluat din timpurile cele mai indepartate si pana in zilele noastre. Astfel, egiptenii preconizau o eductie
fizica armonioasa, pentru formarea multilaterala a omului, prin practicarea exercitiilor fizice, a muzicii si a
dansului; hindusii dadeau o deosebita importanta exercitiilor fizice avand un sistem de gimnastica si
educatie fizica denumit Pranaiama.
Poporul care a acordat insa cea mai mare importanta exercitiilor fizice este cel grec. El a creat
cuvantul gimnastica pentru a da un nume generic totalitatii exercitiilor fizice practicate in scopul de a
contribui la intretinerea sanatatii, la intarirea corpului si la infrumusetarea vietii spirituale. In conceptia lor

au existat trei laturi: igienica, militara si armonica. Latura militara a fost fundamentata si practicata de
catre spartani, iar latura idealului armonic de atenieni.
In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel care a inventat aparatele de gimnastica (bara
fixa si paralelele) a fost reprezentantul scolii vechi germane Frederic Ludwig, iar cel care a pus bazele
sistemului de gimnastica suedeza a fost P.H. Ling.
Care dintre voi nu a auzit de Nadia? Care dintre noi, nu si-a dorit ca intr-o zi sa fie ca ea sau chiar
sa o intreaca? La J.O. de la Montreal (1976) succesul ei a atins neantrecute glorii, fiind aleasa ca cea mai
buna sportiva, numarul unu mondial.
Din nenumaratele anchete interne si internationale s-a dovedit a avea o superioritate ce nu a mai
avut-o nici o alta sportiva pana atunci. Marea ei popularitate a intrecut cele mai mari vedete de ieri si de
azi ale sportului, ba mai mult, si ale starurilor cinematografului si ale televiziunii.Datorita prezentei Nadiei
Comaneci in Canada, in dialectul quebecois exista un cuvint nou Nadiesc care inseamna superlativul
absolut al frumosului, al grafiei, gingasiei, preciziei, egaland perfectiunea, atingand sublimul artei. In
fiecare dintre voi exista o Nadie, trebuie descoperit doar secretul prin care veti putea obtine mari
succese, care consta, de fapt, in munca, perseverenta, darzenie si foarte multa vointa. Termenul de
gimnastica vine de la cuvaintul grecesc gymnos care inseamna gol, dezbracat, deoarece grecii
executau exercitiile fizice in palestrele si gimnaziile lor, fara imbracaminte.
Romnii au modificat gimnastica nca din anii '60, introducnd sistemul pregatirii centralizate. Pe
durata a 40 de ani, sportiva s-a transformat dintr-o femeie normala ntr-o pustoaica avnd naltime medie
de 1,45 metri.
Dificultatea crescuta a exercitiilor si duritatea antrenamentelor au afectat longevitatea. Si altii au
ncercat sa copieze metodele romnesti, dar rezultatele s-au vazut doar la acele tari, Rusia, China, RDG,
cu care ne asemanam din punctul de vedere al sistemului politic
"Gata, s-a terminat cu gimnasta care zguduie paralelele si sapa cratere n covorul de la sol",
exclama Bela Karoly, la Jocurile Olimpice de la Montreal 1976, stnd n tribuna si privind-o pe Nadia
Comaneci cum schimba istoria. Avea n fata o pustoaica de 14 ani si jumatate, slabuta, fara forme, care o
ngenunchease pe planturoasa Ludmila Turisceva, vedeta detronata a anilor '70. Schimbarea atinsese
atunci forma ei cea mai drastica.
Vrsta performantei era uluitor de mica, conformatia noii campioane nu semana deloc cu imaginea
cu care se obisnuise toata lumea, exercitiile ei fusesera rasplatite cu nota maxima. Numai ca romnii
ncepusera de mult, de cu 20 de ani n urma, sa modifice gimnastica. ncepnd cu metodele de pregatire.

"Rivalitatea la nivelul marilor puteri era foarte mare", povesteste fosta arbitra internationala Maria
Simionescu. "Atunci ne-am gndit sa facem niste centre care sa cuprinda tot ce avea nevoie gimnasta din
punct de vedere sportiv, social si scolar. Asa a aparut Onestiul, la nceputul anilor '60. A fost un moment de
vrf n organizare, ce ne-a ajutat sa ne putem bate cu tarile care ne devansasera. Ulterior, ne-au copiat
metoda de lucru, la numarul de antrenamente pe saptamna, numarul de ore pe zi, perioadele de vacanta
existente sau nu. Noi am fost nsa mereu cu un pas nainte".
Maria Simionescu povesteste cum pe vremea cnd Bela Karoly era antrenor al lotului national s-a
apasat enorm pe pregatirea fizica, de forta. "Fetele ajunsesera sa ridice n total 14.000 de kilograme pe zi.
Volumul de munca era impresionant. Repetarile atingeau numarul de 20.000 pe un antrenament". Tot
romnii au folosit pentru prima data concursul ca mijloc de pregatire. "Noi am dat tonul si la micsorarea
vrstei de ncepere a gimnasticii, ca si la scaderea naltimii fetelor selectionate", spune fosta arbitra.
"E o deosebire extraordinara ntre Romnia si alte tari", marturiseste Bela Karoly, care s-a aflat si
la crma echipei nationale feminine a SUA. "Din punct de vedere calitativ e diferenta dintre sistemul n
care lumea se pregateste dupa ideile particulare ale antrenorilor si cel disciplinat. n momentul n care ai o
grupa de sportive altfel le educi, le dezvolti niste trasaturi. E un sistem mult superior celui n care totul se
lasa la cheremul celor care conduc cluburile".
Adrian Goreac, antrenor al lotului national pna n 1990, acum stabilit n Franta, e de aceeasi
parere. "Au ncercat si altii pregatirea centralizata. Rezultatele s-au vazut nsa la noi, la rusi, la chinezi,
care au metode similare. Ne-au acuzat de robotism, i-am enervat, dar am cstigat".
Deseori stau si ma gandesc, de obicei dupa fiecare
concurs pe care il vad la televizor, ca gimnastica ar trebui
declarat sport national si practicat obligatoriu in scoala. Atat
pentru fete, cat si pentru baieti. De ce? Fie si numai pentru
faptul ca este sportul care ne-a adus cele mai multe satisfactii.
Ador gimanstica. Este atat de .. perfecta ca sport, incat
imi dau lacrimile cand ma uit la acele copilite care se
straduiesc de fiecare data sa dea ce-i mai bun. Pentru ele, pentru antrenori si pentru noi, spectatorii. Cu
toate acestea, gimanstica este si ea printre sporturile cenusareasa din Romania. Ne-am obisnuit atat de tare
cu rezultatele, incat doar un soc puternic ne-ar putea trezi la realitate. Abia atunci am vedea ce inseamna
de fapt gimnastica, dar mai ales lucruri pe care le-am ignorat cu desavarsire, pentru ca am considerat ca
totul este foarte bine, daca ne vin medalii. De-a lungul deceniilor gimnastica a evoluat foarte mult.

Dominatia rusoaicelor a fost clara de la inceput. Putine gimnaste puteau sa se compare cu ele. Elegante,
dominatoare, extrem de perfectioniste. Dar acele gimnaste care le-au intrecut au ca un semnal ca totul este
posibil. Fie ca au fost vedete din Ungaria sau Cehoslovacia, Vera Caslavska, acestea au deschis drumul si
altor gimnaste.
Dar nu putem sa nu amintim nume de legenda: Ludmila Turishceva, Olga Korbut, Elena Davidova,
Nelli Kim, Svetlana Khorkina, Elena Zamolodchikova, incredibila Oksana Chusovitina si multe multe
multe altele.
O legenda a gimnasticii feminine romaneste este doamna Elena Leusteanu. Alaturi de colegele
sale, aceasta mare gimnasta a deschis practic drumul romancelor. Recunoasteti ca legendele noastre sunt
ata de multe incat ti-e frica sa le enumeri. Daca pierzi vreuna pe drum?
Dar sa incercam intr-o ordine oarecare: Alina Goreac, Nadia Comaneci, Teodora Ungureanu,
Daniela Silivas, Aurelia Dobre, Ecaterina Szabo, Cristina Bontas, Lavinia Milosovici, Gina Gogean,
Maria Olaru, Andreea Cacovean, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Andreea Raducan, Catalina Ponor,
Oana Ban, Daniela Sofronie, Sandra Izbasa, Steliana Nistor, Anamaria Tamarjan. Si acestea sunt doar
cateva dintre marile noastre campioane. Exercitiile la barna, sol, paralele si sarituri au evoluat. Gratia si
eleganta incearca sa se strecoare intre codurile de punctaj si timpii parca prea mici de executie. Ma
intristeaza aceasta evolutie. Simt ca gimnastica isi pierde din frumusete. Gimnastele devin un fel de
robotei grabiti si, intr-un fel ,obsedati sa execute si nu sa incante ochiul. Uneori imi doresc exercitii mai
putin pline de elemente tehnice, dar mai pline de cele artistice. Exercitiile implica prea multa forta sau,
mai bine spus, prea multa fortare a gimnastului. La baieti poate ca merge. Dar la fete.. vreau sa le vad
plutind pe ritmul muzicii. In schimb alearga cat mai repede spre un colt al covorului ca sa mai faca o
diagonala. Uneori am impresia ca exercitiile incep sa cam fie toate la fel. Mai ales la barna si paralele.
Sariturile au devenit mai rau decat Cenusareasa.Am inceput sa observ pe
chipurile gimnastelor aproape incrancenare. Am vazut ochi dati peste cap
cand li se atragea atentia de catre antrenor unde au gresit. Parca nu mai este
bucuria de la inceputurile gimnasticii. Noul cod de punctaj este prea dur, prea
obositor. Adauga dificultate, dar arunca artisticul.
Antrenorii sunt putini. Foarte putini. Mai ales barbati. Fara acestia
elementele tehnice de dificultate nu pot fi exersate corect, caci ei au forta
necesara pentru a ajuta gimnastele. Antrenoarele nu.Copiii se duc din ce in ce mai putin la gimnastica. De

ce? Probabil sunt prea multe motive ca sa le enumar aici. Sali de gimnastica prost echipate, proasta
organizare la nivel national si teritorial, lipsa de interes etc etc.
Parcurgand treptele de evolutie ale societatii, gimnastica s-a confundat cu educatia fizica si a
evoluat din timpurile cele mai indepartate si pana in zilele noastre. Astfel, egiptenii preconizau o educatie
fizica armonioasa, pentru formarea multilaterala a omului, prin practicarea exercitiilor fizice, a muzicii si a
dansului; hindusii dadeau o deosebita importanta exercitiilor fizice avand un sistem de gimnastica si
educatie fizica denumit Pranaiama.
La chinezi gasim un sistem de gimnastica respiratorie recomandat ca mijloc de aparare a
organismului impotriva imbolnavirilor, creat de medicul Kong Fu (cu 2698 ani i.e.n.). Poporul care a
acordat insa cea mai mare importanta exercitiilor fizice este cel grec. El a creat cuvantul gimnastica
pentru a da un nume generic totalitatii exercitiilor fizice practicate in scopul de a contribui la intretinerea
sanatatii, la intarirea corpului si la infrumusetarea vietii spirituale. In conceptia lor au existat trei laturi:
igienica, militara si armonica. Latura militara a fost fundamentata si practicata de catre spartani, iar latura
idealului armonic de atenieni. In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel care a inventat
aparatele de gimnastica (bara fixa si paralelele) a fost reprezentantul scolii vechi germane Frederic
Ludwig, iar cel care a pus bazele sistemului de gimnastica suedeza a fost P.H. Ling.
La noi in fara se aminteste pentru prima data de introducerea gimnasticii ca materie de invatamant
in a doua jumatate a secolului al-XVIII-lea la Scoala Domneasca de la St. Sava. Una dintre figurile
luminoase si sustinatorul gimnasticii lui Frederic Ludwig a fost Gheorghe Moceanu. In 1981 s-au implinit
110 ani de cand dascalul ardelean Gheorghe Moceanu - venit de la Cluj la Bucuresti - infiintase pe langa
societatea Tirul, prima Scoala de gimnastica pentru scolari!
Astfel Gheorghe Moceanu (1835-1909) devine primul pedagog roman care a cautat sa introduca
exercitiile fizice in activitatea elevilor. Iata cateva actiuni pentru care amintirea sa va ramane perena: la
sugestia sa se legifereaza introducerea gimnasticii in armata; utilizeaza dansurile nafionale ca mijloace de
educatie fizica; introduce (in 1864) gimnastica in licee ca obiect facultativ; scrie si publica (in 1869) prima
Carte de gimnastica; initiaza gimnastica acrobatica; scrie o lucrare despre gimnastica feminina.

Ramurile gimnasticii
Dupa scopul urmarit si mijioacele specitice de practicare, gimnastica poate fi impartita in
urmatoarete ramuri:
6

1. gimnastica elementara, care cuprinde:


- gimnastica de baza
- gimnastica igienica sau de inviorare
- gimnastica in productie
2. gimnastica ajutatoare, care cuprinde:
- gimnastica cu caracter de pregatire pentru alte discipline sportive
- gimnastica medicala;
3. gimnastica sportiva, care cuprinde probe:
- pentru femei
- pentru barbati
- gimnastica ritmica
- gimnastica acrobatica
Gimnastica de baza se adreseaza tuturor varstelor si se poate practica oriunde, chiar si acasa,
cuprinzand exercitii simple, libere. Gimnastica igienica poate fi practicata de la orice varsta, pana la cea
mai inaintata. Exercitiile de gimnastica igienica executate dimineata au scopul de a trezi, de a inviora
organismul, de aceea poarta denumirea si de gimnastica de inviorare.
Gimnastica in productie foloseste exercitiile de gimnastica in scopul de a intari sanatatea, de a
inlatura oboseala si de a mari capacitatea de lucru. Gimnastica ajutatoare pentru alte sporturi este
reprezentata prin exercitiile imprumutate diferitelor sporturi sau jocuri sportive, ridicand calitativ valoarea
pregatirii sportive.
Gimnastica medicala contribuie la refacerea capacitatii de munca a organismului in urma unor
accidente survenite sau a imbolnavirii organismului. De asemenea ea mai contribuie la corectarea unor
deficiente fizice sau vicii de atitudine, adresandu-se deci numai unei categorii de copii, tineri si adulti.
Gimnastica sportiva este ramura gimnasticii cu caracter competitiv, desfasurata pe baza unui
program de exercitii diferentiate pe categorii de virsta, sex si valoare, in vederea ridicarii maiestriei
sportive. Aceasta disciplina sportiva presupune o pregatire speciala, datorita aparatelor care, fiecare dintre
ele avand caracteristici deosebite, ofera posibilitatea de a transforma exercitiul respectiv intr-un minunat
spectacol. Gimnastica sportiva se poate practica de la varsta de 5-6 ani, iar rezultatele se pot culege dupa

cel putin 6-7 ani de munca, asa cum dealtfel s-a petrecut si cu Nadia Comaneci si cu ceilalti gimnasti de
valoare, fete si baieti.
Aparatele folosite sau probele in gimnastica sportiva pentru fete sunt: paralelele inegale, barna,
solul si calul pentru sarituri. Pentru baieti paralele egale, calul cu manere, inelele, solul, bara fixa si calul
pentru sarituri.
La concursuri exercitiile la aceste aparate se impart in doua categorii:
exercitii impuse sau obligatorii, care sunt alcatuite de Federatia de Gimnastica pentru toate
aparatele si toate categoriile de varsta, sex si clasificare sportiva, concurentii avand obligativitatea
sa le execute in concurs;
exercitii liber alese, care, spre deosebire de cele obligatorii, sunt compuse de concurenti si
antrenorii lor,in concordanta cu cerintele stabilite de Federatia de gimnastica.
Atat exercitiile libere cat si cele impuse sunt apreciate in timpul concursului de catre arbitri. Ei
urmaresc modul de executie, gradul de dificultate si originalitate a elementelor pe care le contin, precum si
valoarea artistica a combinatiilor, a legaturilor dintre elementele care formeaza exercitiul respectiv.
Valoarea exercitiilor se apreciaza in note de la 0 la 10, ultima fiind nota maxima din care arbitrii scad
suma greselilor comise de concurent in proba respective, luandu-se in consideratie si zecimalele; apoi se
arata nota acordata pentru executie.
La fiecare aparat exista o brigada de arbitri, compusa din cate 4 arbitri si un arbitru principal, iar
nota acordata este constituita din media celor patru note. Nota maxima s-a acordat pentru prima data in
istoria gimnasticii la J.O. de la Montreal, unde micuta noastra Nadia a obtinut 3 medalii de aur (individual
compus, barna, paralele inegale) si 5 note de 10 (tehnicienii de la calculatoarele electronice nefiind
pregatiti sa exprime nota maxima, deoarece niciodata nu s-a mai intimplat acest lucru, au fost nevoiti sa
arate nota 1,00). La J.O. de la Moscova (1980) a cucerit medalia de aur la barna si sol.
Gimnastica ritmica moderna, sau artistica dupa cum era denumita mai demult, este o alta ramura a
gimnasticii sportive, dar cu caracter pur. Ea si-a facut loc pe taramul competitional mult mai tirziu decat
gimnastica sportiva la aparate. Pentru prima data s-au alcatuit regulamente de concurs, categorii si
programe de concurs in Uniunea Sovietica.

La noi in tara s-a initiat primul concurs in anul 1956. Apoi s-a extins, a devenit o ramura de sine
statatoare, cu concursuri interne si internationale si regulamente intocmite de Federatia de specialitate. Ca
si la gimnastica sportiva, exercitiile sunt impuse si liber alese. Aparatele folosite sunt obiecte portative, iar
exercitiile alcatuite pot fi libere fara sau cu obiect portativ.
Acestea sint: mingea, cercul.coarda, panglica, esarfa.O importanta deosebita o are
acompaniamentul muzical, toate exercitiile si miscarile trebuind sa fie in concordanta cu caracterul si
ritmul muzicii.

Scopul si sarcinile gimnasticii


Scopul principal al gimnasticii este formarea, dezvoltarea i perfecionarea pregtirii fizice
multilaterale i armonioase a organismului uman.

Sarcinile gimnasticii:
asigurarea dezvoltrii corecte i armonioase a organismului n cretere;
contribuie la dezvoltarea unor caliti motrice de baz ca fora i mobilitatea;
prin micri speciale dezvolt capacitatea de relaxare a diferitelor grupe musculare sau a
ntregului organism;
are un rol determinant la nsuirea tehnicii de baz a oricrei micri;
dezvolt funciile organismului;
corecteaz unele deficiene motrice, ca urmare a unor traumatisme

Mijloacele gimnasticii
1. Exerciii de front i ordine:
-se execut mai ales n colectiv i cuprind diferite aciuni de pe loc i din deplasare.
2. Exerciii de dezvoltare fizic:

-pot fi realizate fr aparate, sub form de exerciii libere simple pentru diferite pri ale corpului
sau cu aparate ori cu obiecte.
3. Exerciii aplicative:
-dintre acestea fac parte: mers, alergare, aruncare, crare, trre, transport, treceri peste obstacole
i srituri simple;
4. Exerciii acrobatice:
-cuprind exerciii individuale sau n grup cu caracter static sau dinamic i cele executate pe unele
aparate speciale;
5. Exerciii de gimnastic ritmic sportiv:
-se execut liber sau cu obiecte (mingi, panglici, cercuri, earfe, mciuci), acompaniate de muzic;

6. Exerciii de gimnastic sportiv:


-cuprind poziii, micri de for, de balans, toate cu o tehnic bine determinat, la diferite probe
de concurs.

Terminologia gimnasticii
Cuprinde totalitatea termenilor specifici, folosii pentru denumirea poziiilor, micrilor i
exerciiilor n cadrul antrenamentelor de gimnastic.
Utilitatea i evoluia terminologiei: uurarea procesului pedagogic ca mijloc de uurare i
comunicare ntre profesor i elev, nelegerea unitar a coninutului gimnasticii - mijloc de comunicare
internaional arbitraj.
Terminologia sistem de comunicare dinamic, care se mbogete i se perfecioneaz continuu
odat cu evoluia gimnasticii.

10

Cerinele terminologiei:
-s fie unitar;
-s respecte particularitile de limb;
-s fie precis, clar, concis;
-s aib sonoritatea adecvat, mai ales n comenzi;
-s fie tiinific i accesibil;
-s aib echivalent pentru termeni de circulaie internaional.

Poziii fundamentale i derivate folosite n


gimnastic:
I. STND:
1. pe ambele picioare (cea mai frecvent poziie):
- apropiat
- deprtat - lateral
- nainte
- napoi
- ncruciat cu dreptul nainte
- cu stngul nainte
- cu genunchii ndoii
- cu genunchii semi-ndoii
- ghemuit
- fandat

nainte

11

- lateral
- napoi

2. pe vrfuri:
- apropiat
- deprtat

lateral
- nainte
- napoi

- ncruciat cu dreptul nainte


- cu stngul nainte
- cu genunchii semi-ndoii
- cu genunchii ndoii
- ghemuit cu sprijin
- fr sprijin

3. pe un picior:
- cellalt ntins lateral, nainte, napoi;
- cellalt ndoit lateral, nainte, napoi;
- cellalt sprijinit lateral, nainte, napoi;
cumpna facial
- dorsal
- costal
- asimetric
II. PE GENUNCHI:
1. cu genunchii apropiai: cu clciele deprtate, apropiate

12

2. cu genunchii deprtai: cu clciele deprtate, apropiate


3. aezat pe clci apropiate, deprtate
4. pe un genunchi cu cel sprijinit ntins sau ndoit nainte sau lateral
-

cel liber ntins sau ndoit nainte sau lateral

III. ASEZAT:
1. apropiat cu picioarele ntinse sau ndoite
2. deprtat cu picioarele ntinse sau ndoite
3.

echer

4. ghemuit
5. ncruciat
6.

pe o coaps

IV. CULCAT:

1. dorsal apropiat sau deprtat


2. facial apropiat sau deprtat
3. costal drept sau stng

V. ATRNAT:

1. simplu
pe vertical cu brae ntinse
- echer
- dorsal
- pe orizontal plana facial sau dorsal
- rsturnat
- ntins (lumnare)
- ndoit
2. mixt

agat - de genunchi
- de un singur genunchi
- de vrfuri - stnd - facial sau dorsal

13

- culcat - facial sau dorsal


- ghemuit

VI. SPRIJINIT (SPRIJIN):

1.simplu -cu capul pe vertical - echer


- echer nalt
- cu capul pe orizontal - cumpna
- cu corpul rsturnat - stnd pe umeri
- pe brae
- pe cap
- pe umeri
2. mixt

- aezat: - apropiat
- deprtat
- pe o coaps
- ghemuit
- stnd

- culcat: - facial
- dorsal

VII. APUCAT:
1. dup poziia palmelor fa de aparat (de sus, de jos, mixt, rsucit, adnc, diferite)
2. dup lrgimea apucrii apropiat
- deprtat

14

VOCABULAR
Coborarea Comaneci de la paralele - din stand pe maini pe bara de sus, coborarea corpului
inspre locul sprijinului cu mainile, intrare in subbalansare cu iesirea corpului in afara barei si
intoarcere de 180 de grade urmata de salt grupat inapoi.
Din Balans inapoi de pe bara de sus - un alt element la paralele executat prima data de Nadia
Comaneci: departarea picioarelor si subsalt cu reprinderea barei de sus in pozitia de atarnat pe bara
de sus.
Flic-flac (sau rasturnare prin saritura inainte sau inapoi) - este o miscare rapida ce se executa
in plan sagital, cu corpul in usoara extensie, trecandu-se greutatea corpului de pe maini pe picioare,
printr-o scurta faza de zbor a corpului inainte (flic-flac inainte) sau inapoi (flic-flac inapoi).
Indreptari - se executa din pozitia cu corpul indoit si prin arcuirea coloanei vertebrale, in urma
actiunii de intindere a picioarelor din articulatia coxo femurala si a bratelor din articulatiile
coatelor, executantul se desprinde de pe sol, trece printr-o scurta faza de zbor si aterizeaza in stand.

Saltul - miscarea de rotare libera a corpului in aer, de cel putin 360 de grade, in urma actiunii de
desprindere a picioarelor de pe sol, dupa care are loc aterizarea corpului intr-o pozitie cat mai
apropiata de aceea de plecare - stand. Se poate executa inainte, inapoi, cu corpul ghemuit sau
intins, cu intoarcerea corpului in timpul zborului, sau lateral.

15

PROFILUL CAMPIOANEI

1960
Gimnasta anilor '60 era nalta de aproximativ 1,62 metri, avnd o greutate de
peste 50 de kilograme. Era tipul de sportiva musculoasa, dar cu forme
dezvoltate. Pregatirea ei era una grosiera, nivelul de dificultate al
elementelor fiind unul incomparabil mai scazut dect cel din ziua de azi

1980
Media de naltime a gimnastelor a scazut semnificativ, ajungnd pna la 1,50 metri. Greutatea a
urmat acelasi traseu, cobornd spre 45 de kilograme. Selectia a nceput sa se faca nsa spre sportive cu
structura longilina a corpului, spre deosebire de cea globuloasa a anilor dinainte

2000
Imaginea gimnastei nu s-a modificat foarte mult fata de anii '80. Media naltimii a mai pierdut 5
centimetri, ajungnd la 1,45 metri, la fel ntmplndu-se si cu greutatea: n jur de 40 de kilograme.
Specialistii spun ca mai usor se guverneaza un corp mai mic, n conditiile cresterii complexitatii
elementelor

16

LONGEVITATE
Stralucesc mai putina vreme .
Spre deosebire de anii '60, cnd se concura pna la aproape 30 de ani, acum vrsta performantei se
opreste la perioada 16-19 ani
"nainte, puteai sa faci gimnastica pna la 25 de ani. Elementele erau mai usoare, aparatele mai
putin sofisticate, totul era mult mai simplu", spune Simona Amnar, campioana olimpica si mondiala n
anii '90. De prin 1980, a scazut drastic durata unei cariere la vrf.
"Acum, un copil are justificarea sa-si ncheie activitatea la 18 ani. Pna la acea vrsta a dat totul",
crede Adrian Goreac. "Oricum, sa faci doua Olimpiade e greu. De-a lungul timpului au fost putine
gimnaste care au reusit asa ceva. Nadia, spre exemplu. n plus, astazi tentatiile snt mai mari. nainte,
gimnastica era una dintre putinele posibilitati de ascensiune sociala. Lucrurile s-au schimbat. Intervine
saturatia psihologica, dar si dorinta de a-si trai viata, cu tot ce ofera ea".
Gina Gogean e de parere ca generatia ei a rezistat mai mult n performanta pentru ca avea o vointa
mai puternica de a nvinge. "Eram si mai unite. Ne ncurajam reciproc si trageam una de alta". Lavinia
Milosovici spune ca "si parintii snt de vina. Nu mai suporta sa se tipe la copiii lor si nu le sprijina sa se
supuna regimului de lucru".
Antrenorul lotului national, Octavian Belu, crede ca unul dintre motive pentru retragerile timpurii
este schimbarea de mentalitate. "Tehnicianul nu mai are prghiile de a aduce relatia cu sportiva la un nivel
de respect. Ea stie ca, orice ar face, ca se ngrasa, ca nu munceste, nu i se ntmpla nimic". Unele gimnaste
renunta cnd vin altele mai valoroase din urma. "E bine sa pleci cnd nca esti vultur", spune Maria
Simionescu, "nu sa astepti sa ajungi cioara".

17

Concluzie
Cu toate acestea eu inca sper. Sper ca gimnastica sa nu ajunga intr-un punct mort. Deja
gimnastica romaneasca a mers pana acum din inertie. Este timpul sa schimbam. Este timpul sa
revizuim codul de punctaj si sa ajutam gimnastele.
Daca continuam sa crestem dificultatea acestui sport, ii vom descuraja pe cei tineri sa
inceapa si sa continue in sport. Dar cel mai important lucru, vom pierde frumusetea sportului
nostru. Nu vrem ca gimnastica sa piarda acel lucru care o face atat de extraordinara frumusetea ei
artistica.

18

Bibliografie:
www.sportbiz.ro
www.medicina-naturista.ro
www.apropo.ro
www.wikipedia.ro
Comaneci, Nadia - Letters to a young gymnast, New York 2004
Chirila ,Ioan -Nadia,Bucuresti , Editura Sport-Turism, 1977
Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti 2002

19