Sunteți pe pagina 1din 4

2.

nc din antichitate egiptenii au cunoscut forma i dimensiunile


pmntului(exemplu piramida lui Keops):
perimetrul bazei reprezint a 120 parte din lungimea gradului terestru;
raportul dintre perimetru bazei i nlimea piramidei este 3,14.

Forma de baza a Pamantului este cea de sfera.


Elipsoidul de rotatie reda forma usor bombata a planetei la Ecuator si mai turtita la poli.
Forma de geoid se aseamana si mai mult cu forma reala a Pamantului.
Forma reala este de terroid si a fost obtinuta din observatii satelitare.
Raza ecuatoriala = 6378,1 km
Raza polara = 6356,7 km
Raza medie = 6368 km
Diferenta = 21,4 km
Turtirea = 1/298.3
Lungimea Ecuatorului = 40075 km
Lungimea unui meridian = 40008 km
Suprafata Pamantului = 510 mil.km2
Volumul Pamantului = 1,08 mld.km3
Erastotene din Alexandria (275-195 .e.n. matematician, astronom, geograf, i filozof
grec) este primul care a msurat circumferina pmntului. El a observat c la solstiiu de
var n localitatea Assuan (ora n Egipt pe Nil, n aval de cataracte are un baraj de 101 m
nlime i 4 km lungime Barajul Sadd al Ali, cu o hidrocentral de 2100Mw) razele
soarelui cdeau la amiaz vertical ntr-un pu pe cnd n localitatea Alexandria (ora n
Egipt , port la Marea Mediteran, ntemeiat de Alexandru Macedon 332 .e.n., important
centru economic i cultural al lumii elenistice, renumit prin FARUL construit n anul 3 .e.n.
una din cele apte minuni ale lumii antice, precum i celebra bibliotec cu 700 000 volume)
razele formau un unghi de 50 0. Cunoscnd distana dintre cele dou puncte (l) 5000 stadii
(o stadie egiptean este cca 210 m) a calculat lungimea cercului.
Unghiul alfa a fost msurat cu ceasul orar (gnomonul), a crui nlime msurat i umbra
aruncat de el a determinat lungimea L a circumferinei Pmntului.
= 7,20;
/360o=l/L ;
L= 5000x50 = 250000 stadii;
L = 250000x210 = 52 500 000 m = 52 500 km.

3. Metode de proiecie a punctelor


Planimetria = proiecia orizontal a detaliilor terenului; determinarea punctelor n plan
i transpunerea lor la o scar pe o foaie de hrtie, n scopul reprezentrii prin semne
convenionale a formei perimetrelor suprafeelor i a determinrii mrimii acestora.
Altimetria = determinarea nlimilor cotelor punctelor de pe teren, fa de un plan de
comparaie care este nivelul mrii. Este reprezentat relieful obinndu-se astfel o vedere
fidel i complet a terenului.
3)Sistemele de coordonate utilizate in topografie sunt:1 geografice, polare,
bipolare si rectangulare(pag 27)2 geografice, kilometrice si carteziene3 kilometrice,
rectangulare si polare

4) Elementele topografice ale terenului.


Elementele topografice ale terenului determin pozi ia reciproc n spa iu a
punctelortopografice ce aparin unui detaliu oarecare.
Elementele topografice sunt:
-liniare (aliniamentul, lungimile nclinate i orizontale, diferen ele de nivel);
-unghiulare (unghiuri verticalei direcii orizontale din care

Elemente topografice liniare

Distanta (lungimea) inclinata LAB


lungimea segmentului de dreapta care uneste punctele A si B
Distanta orizontala DAB proiectia distantei inclinate pe un plan orizontal
Aliniamentul ABeste linia sinuasa obtinuta prin intersectia suprafetei topografice
cu un plan vertical care trece prin punctele A si B
Diferenta de nivel ZAB este distanta masurata pe verticala intre suprafetele
de nvel care trec prin punctele A si B

Elemente topografice unghiulare


Unghiul vertical de panta al terenului este unghiul in plan vertical pe care il face
directia AB
cu planul orizontal 1 sau 2
Unghiul Zenital Z ZA si ZB este unghiul in plan vertical,format de lungimea
inclinata L cu verticala locului data de directia vectorului acceleratie gravitationala
(firului cu plumb)
Unghiul orizontal este unghiul diedru format de planurile verticale (V1 si V2
) ce contin celedoua linii de vizare (DCA si DCB)

6. Orientarea liniilor pe teren.


7.Convergena meridianelor, Declinaia magnetic.

100. Pe harti este trecuta scara: a) numerica si scara grafica transversala


101. Panta terenului se calculeaza : a) p=tga , b) p= dh/Dab c) ambele
102. pe planul topografic dea lungul liniei de panta data se pastreaza aceiasi b)panta
103. cresterile de coordonate se determina prin b)teorema Pitagora
104. Erorile se clasifica in b) sistematice,intimplatoare,grosolane
105.Valoarea adevarata reprezinta: b) notiune abstracta a marimilor catra care tindem
106. Valoarea medie reprezinta: d) media aritmetica a valorii obtinute
107. Erorile instrumentale se clasifica in b) sistematice , constante
108 Intre erori si corectii exista relatia: a) eroare = -corectie
109.Dupa valoarea de referinta erotile se impart in:
110. Toleranta reprezinta: c)valoarea maxima admisa a erorilor
111.Valoarea adevarata a unei marimi: C) se poate determina prin masurari repetate
112. Retelele de sprijin planimetrice pot fi:
113
191 Profilul transversal se ececuta odata cu: a)profilul longitudinal.
192. Ridicarea planimetrica si altimetrica poate fi executata d)cu toate instrumentele
193. Pozitia planimetrica a punctelor caracteristice la ridicarea tahimetrica se determina prin:
b)metoda polara
194. Pozitia altimetrica a punctelor caracteristice la ridicarea tahimetrica se determina prin:
c)nevelment trigonometric
195. La ridicarea tahimetrica distantele dintre puncte se determina prin metoda : c) direct si idirect
196. Tahimetrele sunt utilizate doar la ridicarea : c) si planimetrica si altimetrica
197.Punctele reteleo de ridicare se depun in plan prin c) ambele variante (polare si rectanculare)
198. La depunerea situatiei pe planurile topografice se aplica metoda: d) toate cele anterioare
199. Partea grafica a intocmirii planului ridicarii tahimetrice se incepe cu a) trasarea cadrului
planuilui si caroiajului
200.Cadrul planului topografic este de tip b)geometric