PALATUL TELEFOANELOR

Construit ntre anii 1929 - 1934, ntr-un stil specific zgrie-norilor americani, are
caracteristici reprezentative ale stilului Art Deco. Pn n anii '70 a fost cea mai
nalt cldire din Bucureti. Este prima construcie nalt cu schelet metalic din
Romnia.
ntruct de-a lungul timpului cldirea a fost afectat de multe evenimente, ca de
exemplu bombardamentul aliailor din 1941, cutremurele din 1940, 1977, 1986 i
1990, n anul 1995 s-a nceput o ampl consolidare a structurii sale, dup proiectul
specialistului in structuri, prof. ing. Alexandru Cimigiu, realizat de firma de
proiectare "Proiect Bucureti" i care a durat 10 ani. Palatul telefoanelor a fost
construit pe locul fostelor case ale boierului Oteteleanu, care gzduiser faimoasa
cafenea literar i loc de ntlnire al protipendadei bucuretene, "Terasa
Oteteleanu".

BISERICA CREULESCU
Biserica Creulescu, cunoscut i sub grafia Biserica Kretzulescu este un lca de
cult ortodox din Bucureti.
Considerat unul din cele mai valoroase monumente de arhitectur ale oraului
de la sfritul perioadei brncoveneti,Biserica Creulescu a fost ridicat n anii
1720 -1722 prin grija marelui logoft Iordache Creulescu i a soiei sale Safta, una
din fiicele domnitorului Constantin Brncoveanu. Marele logoft a construit n

vecintatea bisericii i un han, nu numai pentru c aa se obinuia n aceea vreme,

dar i pentru faptul c aici se afla, pe atunci, bariera de nord a oraului, pe "ulia
cea mare" sau "Podul Mogooaiei", n locul numit pe atunci "Puul cu zale".
Construcia are un plan trilobat, purtnd deaspra naosului o turl svelt, iar
deasupra pronaosului, clopotnia. Ambele sunt nzestrate cu ferestre nguste i lungi
accentund tendina de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizeaz prin
plastica decorativ a faadelor. Acestea sunt mprite n dou registre, cel inferior
fiind ornat cu panouri dreptunghiulare, iar cel superior cu arcaturi duble, prelungi.
Intrarea n biseric se face printr-un pritvor deschis, sprijinit pe coloane nalte de
piatr ntre care se deschid arcade simple n plin centru. Exteriorul bisericii a fost
tencuit la origine dar cu ocazia restaurrii efectuate, n anii 1935-1936, sub
ngrijirea arhitectului tefan Bal, el a rmas n crmid aparent. Pictura din
pridvor este cea original, dar cea din interior aparine lui Gheorghe Tattarescu,
fiind realizat ntre anii 1859 - 1860.
Biserica a fost reparat i ntre anii 1942-1943, din cauza cutremurului din 1940.
n perioada comunist se preconiza drmarea bisericii Kretzulescu. A fost salvat
datorit arhitecilor, dintre care o amintim pe doamna Henriette Delavrancea. A fost
realizat o nou restaurare att la exterior ct i la interior, att dup cutremurul
din 1977 ct i dup revoluia din 1989. Toate aceste lucrri au fost realizate cu
sprijinul preotului Paroh Vasile Rduc. Restaurarea a nceput n 1996 i a durat
pn n anul 2003, atunci cnd pictura veche a fost parial splat.

CURTEA VECHE
Curtea Veche este prima curte domneasc din Bucureti, a devenit nefuncional
dup incendiul din 1718, care a distrus ntregul Bucureti i dup cutremurul din
1738. ntreaga Curte Domneasc era format dintr-un palat - Palatul Voievodal, o
biseric - Biserica Buna Vestire, cunoscut ulterior sub numele de Biserica Curtea
Veche, case cu saloane de recepie, cancelariile domneti, grajduri i grdini. Nu se
cunosc prea multe detalii despre ntemeietorul curii, dar conform opiniei
cercettorilor care au studiat istoria Bucuretiului, curtea pare a fi construit de
ctre Mircea cel Btrn undeva la sfritul secolului al XIV-lea i nceputul secolului
a XV-lea. Dup cele dou calamiti din secolul al XVIII-lea, care au distrus curtea i
cldirile aferente, a fost construit o nou curte domneasc, Curtea Nou. n
prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat
i un muzeu, Muzeul Curtea Veche.
Curtea domneasc se ntindea pe suprafaa cuprins ntre strzile Halelor (fosta
Carol), elari, Lipscani, Briei, Calea Moilor. De-a lungul timpului oraul Bucureti
a suferit diverse modificri urbanistice, astfel c vechea curte domneasc nu mai
corespunde ntru totul cu vechile descrieri. Conform vechilor descrieri, Curtea Veche
era aezat pe o colin destul de nalt, nconjurat la sud de malul foarte nalt al
Rului Dmbovia, iar n celelate puncte cardinale de ziduri puternice. Accesul n

curtea domneasc era posibil prin dou pori opuse. Prima poart, amplasat la
intersecia strzilor Smrdan cu Halelor (fosta Carol), a avut mai multe denumiri,
Poarta de Sus, Turnul despre Nemi, Clopotnia Domneasc, iar mult mai trziu dup
ce turnul de piatr s-a ruinat, Foiorul Rou (probabil numele a fost luat de la
culoarea n care a fost vopsit turnul). A doua poart, Poarta de Jos, era situat n
locul n care pornete strada Moilor.
In anul 1970, in Bucuresti, a fost infiintat Muzeul National de Istorie a
Romaniei, fiind cel mai important muzeu al statului roman, cu scopul de a ilustra
evolutiile culturale inregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice in spatiul
geografic al Romaniei de azi. Detine obiecte valoroase din punct de vedere istoric,
descoperite pe teritoriul tari noastre, din timpuri preistorice si pana in perioada
contemporana.
HANUL LUI MANUC
Hanul Manuc (sau Hanul lui Manuc), este o cldire veche din Bucureti, important
obiectiv turistic i monument istoric. ntemeietorul su, Manuc Bei (Manuc
Mrzaian), s-a nscut n 1769 la Rusciuc. n vremea sultanului Mustafa al IV-lea
obine demnitile de dragoman i bei. n anul 1808 este numit Bei al Moldovei.
n 1806, Manuc ajunge n capitala rii Romneti, i este silit s se stabileasc
aici pe termen lung din pricini legate de rzboiul ruso-turc. n a doua jumtate a
aceluiai an ncepe construcia hanului, ce va fi terminat n 1808. La vremea
aceea, arhitectura sa era destul de inovativ, deoarece Manuc dorea ca hanul su
s nu aib alura de fortrea a celor din secolul al XVIII-lea.
Terenul pe care este construit a aparinut, pn la sfritul secolului al XVIII-lea,
Curii domneti. Odat cu acest teren Manuc Bei mai cumpr i alte moii:
Dragomiretii din Vale, Dragomiretii din Deal, Curtea Veche, Bolasca, Trmudeasca,
Giuleti, Popeti, Mudurgan, Brobode, Hagi-Gheorghe, Cuhneti, i altele, pomenite
n testamentul su din 1815. Arhitectura exact a hanului n configuraia sa iniial
nu se cunoate, ns, din descrierile de la nceputul secolului al XIX-lea reiese c la
subsol se aflau 15 pivnie boltite, la parter existau 23 de prvlii, dou saloane
mari, zece magazii, camere de servitori, buctrii i un tunel n care ncpeau cam
500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odi, cele mai multe folosite pentru
oaspei. n curtea interioar exista o cafenea i o mic grdin cu fntn artezian.
ntre faada dinspre Dmbovia i ru se costruise un chei de piatr, lat de peste un
metru. Mai trziu, dup ce Dmbovia a fost canalizat pentru deschiderea Halei de
Carne, lng aceast faad s-au mai adugat cteva prvlii.

descriere Muzeul National de Istorie

Sediul Muzeului National de Istorie este Palatul Postelor de pe Calea Victoriei, fiind cel mai
important muzeu de istorie si arheologie din Romania, atat prin marime (suprafata desfasurata)

cat si prin patrimoniu, monument istoric de secol XIX (construita intre anii 1894-1900 pe ruinele
unui han distrus de incendiu la 1847) realizat in stil neoclasic de arhitectul Alexandru Savulescu.
Muzeul National de Istorie a Romaniei este o institutie publica, cu personalitate juridica, aflata in
subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si a fost infiintata prin Hotararea Consiliului de
Ministrii nr. 294/1970, publicata in Buletinul Oficial nr. 24 din 24 martie 1970.
Muzeul ocupa 8.000 mp si reuneste in cca. 60 de sali exponate deosebit de valoroase provenite
de la fostul Muzeu National de Antichitati si de la o serie de institutii similare din tara, toate
prezentate intr-un mod sugestiv si intr-o judicioasa desfasurare astfel incat se realizeaza
reconstituirea dezvoltarii societatii umane pe teritoriul Romaniei, din cele mai vechi timpuri si
pana in zilele noastre. Ideea infiintarii unui Muzeu National dateaza inca din secolul trecut,
atunci cand, in anul 1834, a luat fiinta, in cadrul colegiului Sf. Sava din Bucuresti, Muzeul
National de Istorie Naturala si Antichitati, prin donarea de catre vornicul Mihail Ghica a colectiei
sale de antichitati. Aflat in prezent intr-un vast proces de consolidare si reorganizare, muzeul
ofera publicului doua expozitii de baza Tezaurul Istoric si Lapidarium (incluzand si copia
Columnei lui Traian). In sala Tezaurului Istoric sunt expuse peste 3. 000 de piese din aur si pietre
pretioase evocand etape importante, evenimente si personalitati din trecutul si civilizatia acestei
tari. Fascinatia aurului este o realitate prezenta in intreaga istorie a umanitatii. De peste 7. 000 de
ani oamenii l-au folosit si tezaurizat, atrasi fiind de mirajul frumusetii si valorii sale. Printre cele
mai reprezentative obiecte din tezaur se pot aminti: cele mai vechi obiecte din aur prelucrate pe
teritoriul tarii noastre (mileniul V i.Hr.), tezaure de podoabe si insemne de autoritate apartinand
tracilor nordici (mileniul II i.Hr.) si regilor geto-daci (secolele V-III i.Hr.), marturii in aur ale
convietuirii dacilor cu romanii (secolele II-IV d.Hr.), tezaure din vremea migratiilor, intre care
celebrul tezaur de la Pietroasa, Buzau, numit si Closca cu puii de aur (sec. V), orfevrarie
princiara si ecleziastica medievala din Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca (secolele XIIIXVIII), obiecte personale ale suveranilor Romaniei moderne, insemne regale si piese marcand
evenimente istorice importante cucerirea independentei de stat 1877-1878, realizarea statului
national unitar roman in 1918, bijuterii de aur, platina, cu pietre pretioase si semipretioase
(secolele
XIX-XX).
Parcurgand sala Tezaurului vizitatorii fac cunostinta cu o maniera deosebita de evocare a istoriei
scrisa in aur si pietre scumpe, in care fiecare obiect are o identitate proprie, adeseori si o poveste
fascinanta, derulata din momentul in care metalul a devenit artefact, pana in momentul expunerii
lui
intr-o
vitrina.
Expozitia Lapidarium este amenajata intr-o sala special construita, cu doua nivele. La nivelul
inferior se afla expusa copia Columnei lui Traian, iar la cel superior diferite piese din piatra
antice si medievale, desfasurate in ordine cronologica. Columna lui Traian prezinta o banda in
spirala de 200 metri, dispusa oblic pe fusul coloanei, fiind cea mai mare sculptura in relief din
toata antichitatea. Pe reliefurile columnei, realizata de arhitectul Apolodor din Damasc, sunt
reprezentate scene infatisand cele doua razboaie daco-romane din anii 101-102, 105-106 d.Hr.,
dominand scenele de lupta sau cele in care imparatul Traian se adreseaza armatei, scene in numar
de 154. Columna este un important monument comemorativ si funerar (in antichitate a adapostit
urna de aur a imparatului Traian), dar si un important document istoric prin prezentarea

desfasurarii celor doua razboaie daco-romane, in conditiile in care majoritatea scrierilor antice
despre aceste razboaie s-au pierdut, inclusiv lucrarea imparatului Traian Dacica, despre care se
spune ca ar fi folosit ca model pentru sculptarea columnei. Muzeul National de Istorie a
Romaniei ofera vizitatorilor o ilustrare pe viu a istoriei Romaniei prin intermediul celor mai
valoroase piese ale patrimoniului national, intr-o desfasurare logica si armonioasa. Cel mai mare
muzeu din tara, este o adevarata fresca a evolutiei istorice in spatiul romanesc si detine peste
50.000 de piese de mare valoare care infatiseaza dezvoltarea societatii pe teritoriul Romaniei din
cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre. Prin inestimabila bogatie si diversitate a
exponentelor sale este un obiectiv de mare atractie turistica.
Articolele acestei sptmni sunt Marian Nistor, Tratatul de la Luk, Monogamie i HC.
Oricine poate contribui la mbuntirea lor.
Bun venit la Wikipedia! Dac dorii s contribuii v recomandm s v nregistrai/autentificai.

Palatul C.E.C.
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare
Palatul C.E.C.

Localitate
ara
Adresa
Arhitect
Data finalizrii
Beneficiar
Cod LMI

Sediul central CEC

Poziionare
Bucureti
Romnia
Calea Victoriei 13, sector 3
Creare
Paul Gottereau
1900
Statul Romn
Clasificare
B-II-m-A-19845
modific

Palatul Casei de Depuneri, Consemnaiuni i Economie (cunoscut ndeobte ca Palatul

C.E.C., dup denumirea ulterioar a instituiei), este o cldire din Bucureti, situat n Calea
Victoriei. Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pus n 8 iulie 1897, n prezena Regelui Carol
I i a Reginei Elisabeta[1]. Datnd din secolul al XVI-lea, aezmintele au fost restaurate de
Constantin Brncoveanu n anii 1702 - 1703 pentru ca, apoi degradndu-se s fie demolate n
anul 1875. Actuala cldire a fost ridicat dup demolarea primului sediu al Casei de Depuneri
(ridicat la rndul lui n locul mnstirii). Realizat dup planurile arhitectului Paul Gottereau, cu
elemente specifice din arhitectura francez de la sfritul secolului XIX, Palatul CEC a fost
terminat n anul 1900[1]. n prezent gzduiete sediul CEC Bank, urmaa vechiului C.E.C. (Casa
de Economii i Consemnaiuni)[1].

Cuprins

1 Descriere

2 Istoric

3 Vezi i

4 Bibliografie

5 Note

6 Legturi externe

Descriere
Palatul, construit n stil eclectic se termin cu o cupol de sticl i metal. Intrarea este ncununat
de un fronton n semicerc sprijinit de cte o pereche de coloane de stil compozit.
Cele patru volume de col, decorate cu frontoane i steme, sunt acoperite de cupole n stil
renascentist. O cupol mult mai mare acoper holul central al edificiului, n care funcioneaz
diferite ghiee ale instituiei.
Decoraia judicioas a faadelor, echilibrul volumelor care l compun fac din acest palat un
interesant monument de arhitectur a oraului.

Casa de depuneri la 1900

CEC-ul ca instiutie a fost nfiinat n anul 1864 printr-o lege iniiat de ctre Alexandru Ioan
Cuza. La inceput a funcionat n diverse imobile, dup care n anul 1875 s-a nceput construirea
unui sediu propriu. Pe locul n care se afl azi CEC-ul se gsea atunci biserica Sfntul Ioan cel
Mare, care a fost demolat pentru a face loc primei construcii. CEC-ul se dezvolt rapid, astfel
nct vechiul sediu devine nencptor. Se hotrte demolarea lui i pe acelai loc s-a inceput
construcia actualului sediu, dup planurile arhitectului francez Paul Gottereau. nceputul
lucrrilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897. Printre participani se
numra familia regal, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC i
arhitectul Paul Gottereau. Construcia a fost terminat n anul 1900 i de atunci CEC-ul a
funcionat n aceast cldire fr a se face alte modificri notabile.

Istoric
n octombrie 2006, Guvernul Romniei a aprobat transferarea Palatului CEC ctre Primria
Municipiului Bucureti, pltind suma de 17,7 milioane de euro[2]. Cldirea urmeaz a fi
transformat n muzeu de art[2]. CEC Bank va putea s pstreze imaginea Palatului CEC nc 20
de ani dupa ncheierea tranzaciei[2].

Biserica Stavropoleos
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare

Biserica Stavropoleos: vedere de ansamblu

Biserica Stavropoleos: pridvorul, vedere din exterior.

Biserica Stavropoleos: peretele sudic[1].

Biserica Stavropoleos: iconostasul, vedere dinspre nartex (pronaos).

Biserica Stavropoleos este o biseric ortodox, construit n stil brncovenesc, n centrul

oraului Bucureti. Hramul bisericii este Sf. Arhangheli Mihail i Gavril. Numele Stavropoleos
este forma romneasc a cuvntului grecesc Stauropolis, care se traduce prin "Oraul Crucii".
Biserica a fost nlat n 1724, n timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al
Munteniei, 1719-1730), de ctre arhimandritul Ioanichie Stratonikeas. n curtea hanului su,
Ioanichie a zidit biserica i o mnstire, susinut economic din veniturile de la han (o situaie
frecvent ntlnit n epoc). n 1726 stareul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei i
exarh al Cariei. Mnstirea pe care a construit-o poart de atunci numele Stavropoleos, dup
numele vechiului scaun. La 7 februarie 1742 Ioanichie, n vrst de 61 de ani, moare i este
ngropat n biserica sa.
Hanul i anexele mnstirii au fost demolate la sfritul secolului al XIX-lea. De-a lungul
timpului biserica a fost afectat de cutremure, care au ubrezit turla pn la cdere. Picturile
turlei au fost restaurate ns la nceputul secolului al XX-lea.
n prezent din vechea mnstire nu a mai rmas dect biserica, alturi de care exist o construcie
de la nceputul secolului al XX-lea, care adpostete o bibliotec, o sal de conferine i o
colecie de icoane vechi (nceputul sec. al XVIII-lea) i obiecte de cult, precum i fragmente de
fresc recuperate de la bisericile demolate n timpul regimului comunist. Cldirea cea nou a fost
construit dup planurile arhitectului Ion Mincu.
Din anul 1991 biserica este pstorit de printele Iustin Marchi, primul ieromonah al bisericii n
ultima sut de ani. Comunitatea tritoare aici, alturi de slujbele zilnice, se ocup cu restaurarea
de carte veche, icoane i haine sacerdotale. Corul bisericii cnt muzic (neo)bizantin (o singur
voce susinut de un sunet prelungit numit ison - acompaniament), acum rar ntlnit n bisericile
din Romnia.
Lucrrile pentru construirea unui punct de transformare a energiei electrice, iniiate n octombrie
1998, au dus la descoperirea unor substrucii n mijlocul strzii Stavropoleos, n vecintatea
bisericii. Sondajele arheologice care au nceput la acea dat au condus la degajarea unor
tronsoane fragmentare de ziduri aparinnd probabil mai multor etape de edificare a hanului
Stavropoleos[2]

Biserica Stavropoleos
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare

Biserica Stavropoleos: vedere de ansamblu

Biserica Stavropoleos: pridvorul, vedere din exterior.

Biserica Stavropoleos: peretele sudic[1].

Biserica Stavropoleos: iconostasul, vedere dinspre nartex (pronaos).

Biserica Stavropoleos este o biseric ortodox, construit n stil brncovenesc, n centrul

oraului Bucureti. Hramul bisericii este Sf. Arhangheli Mihail i Gavril. Numele Stavropoleos
este forma romneasc a cuvntului grecesc Stauropolis, care se traduce prin "Oraul Crucii".
Biserica a fost nlat n 1724, n timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al
Munteniei, 1719-1730), de ctre arhimandritul Ioanichie Stratonikeas. n curtea hanului su,
Ioanichie a zidit biserica i o mnstire, susinut economic din veniturile de la han (o situaie
frecvent ntlnit n epoc). n 1726 stareul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei i
exarh al Cariei. Mnstirea pe care a construit-o poart de atunci numele Stavropoleos, dup
numele vechiului scaun. La 7 februarie 1742 Ioanichie, n vrst de 61 de ani, moare i este
ngropat n biserica sa.
Hanul i anexele mnstirii au fost demolate la sfritul secolului al XIX-lea. De-a lungul
timpului biserica a fost afectat de cutremure, care au ubrezit turla pn la cdere. Picturile
turlei au fost restaurate ns la nceputul secolului al XX-lea.
n prezent din vechea mnstire nu a mai rmas dect biserica, alturi de care exist o construcie
de la nceputul secolului al XX-lea, care adpostete o bibliotec, o sal de conferine i o
colecie de icoane vechi (nceputul sec. al XVIII-lea) i obiecte de cult, precum i fragmente de
fresc recuperate de la bisericile demolate n timpul regimului comunist. Cldirea cea nou a fost
construit dup planurile arhitectului Ion Mincu.
Din anul 1991 biserica este pstorit de printele Iustin Marchi, primul ieromonah al bisericii n
ultima sut de ani. Comunitatea tritoare aici, alturi de slujbele zilnice, se ocup cu restaurarea
de carte veche, icoane i haine sacerdotale. Corul bisericii cnt muzic (neo)bizantin (o singur
voce susinut de un sunet prelungit numit ison - acompaniament), acum rar ntlnit n bisericile
din Romnia.
Lucrrile pentru construirea unui punct de transformare a energiei electrice, iniiate n octombrie
1998, au dus la descoperirea unor substrucii n mijlocul strzii Stavropoleos, n vecintatea
bisericii. Sondajele arheologice care au nceput la acea dat au condus la degajarea unor
tronsoane fragmentare de ziduri aparinnd probabil mai multor etape de edificare a hanului
Stavropoleos[2].

Biserica Curtea Veche

Biserica Buna Vestire
Edificii religioase

Adauga la favorite Trimite prin email

Adresa: Strada Francez nr. 33, sector 3, Bucureti

Biserica Buna Vestire sau Biserica Curtea Veche este cea mai veche biseric din Bucureti,
situat n sectorul 3 al municipiului. Lcaul de cult este ctitorit de domnul Mircea Ciobanul, n
timpul primei sale domnii, ntre anii 1545-1554. Edificiul amplasat n centrul vechi al
Bucuretiului, Lipscani, fosta Curte Veche, a servit timp de dou secole drept loc de ncoronare a
domnilor rii Romneti.
Actuala biserica a trecut prin mai multe transformri: cea mai de seama s-a facut de Stefan
Cantacuzino la 1715, cnd i s-a adugat Portalul de la intrare i peretele despritor al femeilor
de brbai (din care dou coloane din piatr se vad i astzi, ncastrate n zidul bisericii),
menionate n pisania de piatr aflata deasupra uii de la intrare.

Pasajul Macca-Villacrosse
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare

Pasajul Macca-Villacrosse
Pasajul Macca-Villacrosse este un pasaj acoperit din Bucureti fcnd legtura dintre Calea
Victoriei i Strada Lipscani.

Cuprins

1 Istoric

2 Construcia pasajului

3 Utilizarea pasajului

4 Pasajul n prezent

5 Bibliografie

6 Legturi externe

Istoric
La intersecia dintre Podul Mogooaiei (actuala Calea Victoriei) i Strada Lipscani se afla n
prima jumtate a secolului al XVIII-lea Hanul Cmpineanu, proprietar fiind Comandirul de
batalion Ioan (Iancu) Cmpineanu (1798 1863). Dup moartea prinilor si, el i vinde partea
sa de avere, constnd din hanul Cmpineanu, situat pe podul Mogooaiei n mahalaua Doamnei,
peste drum de casele baronului tefan Meitani (azi prefectura poliiei). Cumprtori erau
Petrache (Petros) Serafim i fratele su Dr. Ioan Serafim. Petros Serafim fusese dragoman
(traductor) pe lng ambasada Franei la Constantinopol, n 1812 el fusese trimis ca tlmaci pe
lng Napoleon Bonaparte, n timpul campaniei sale din Rusia. Dup nfrngere, a avut intenia
de a se ntoarce la Constantinopol, dar s-a oprit la Bucureti, unde s-a nsurata cu o romnc,
Maria, cu care a avut cinci fete. Fratele su, Dr. Ioan Serafim, doctor n medicin la Paris, s-a
stabilit i el la Bucureti, pe lng fratele su i s-a distins n lupta contra holerei din 1831.
n 1843, Xavier Villacrosse, un arhitect catalan care i fcuse studiile n Frana i care fusese
numit arhitect ef al oraului Bucureti s-a nsurat cu Polixenia fiica dragomanului Petros
Serafim. Acesta i-a mprit averea, partea din spre Strada Caraghiorghevici (azi strada Eugen
Carada), care cuprindea hanul, fiind dat ca zestre fiicei sale Polixenia. Hanul, numit acum hanul
Vilacrosse, a funcionat ca atare pn la realizarea pasajului.
Ulterior, partea central a terenului din spre podul Mogooaiei, aflat n faa casei Meitani
(actuala prefectur a poliiei) a fost vndut Societii Filarmonice, care voia s construiasc aici
palatul Filarmonicii. Palatul urma s aib la mijloc i o sal de teatru. Proiectul a czut din cauza
opoziiei agentului consular rus. Terenul a fost cumprat de un antreprenor ungur, care a construit
aici hotelul "Stadt Pesht" cu 9 camere la etaj, iar la parter cu o cafenea cu "antan".
La sfritul secolului, hanul Villacrosse a fost demolat fiind nlocuit cu un ansamblu de cldiri
mai moderne. ntre aceste cldiri s-au construit pasaje acoperite dup modelul pasajelor care

existau n alte orae din Europa i care ncepuser s apar i n Bucureti. Deoarece partea
central era ocupat de Hotelul Pesht, pe care proprietarul a refuzat s l vnd, pasajul a fost
executat cu dou aripi n jurul celor dou laturi ale hotelului.

Construcia pasajului
Pasajul, acoperit cu sticl i n form de potcoav alungit, proiectat de arhitectul Felix Xenopol,
a fost terminat n 1891. El are dou ramuri care pornesc din calea Victoriei, care se unesc nainte
de ieirea n strada Eugen Carada. Ramura dinspre strada Lipscani a fost numit pasajul
Villacrosse, n amintirea arhitectului catalan romn, Xavier Villacrosse care fusese arhitect ef al
Capitalei n anii 1840 - 1850, iar cel de al doilea pasajul Macca dup numele lui Mihalache
Macca, cumnatul constructorului pasajului.
Pasajul avea menirea de a lega Banca Naional de cea mai intens circulat arter comercial din
acea vreme. n acelai timp pasajul avea la parter locuri pentru mici magazine. Pasajul a fost
acoperit cu sticl glbuie, dnd un aer de intimitate i confort, Pasajul mai avea i un rol
pragmatic, de a evita aglomeraia dintre cele dou artere comerciale importante ale Bucuretilor
Calea Victoriei i Strada Lipscani.
La intrarea din spre strada Eugen Carada este realizat un portal monumental. De asemenea
cldirile din pasaj sunt prevzute cu ornamente din stuc. Rotonda de dup intrare are un acoperi
vitraliu de sticl.
Hanul Campineanu la anul 1838 sufera din cauza cutremurului cateva avari majore si este
renovat in parte construind o intrare din Str.Doamnei nr.4 ,aceasta permitand intoarcere trasurilor
cu musterii,acestia traversand o zona cu pravalii de lux PROPIETATEA.M.MACCA,invecinate
cu hanul cu acces numai din str.Victoria.M.Macca era ginerele lui P.Serafin CASATORIT CU
ANASTASIA SERAFIN . Dupa anul 1846 constructia sufera modificari spre Eugen Caranda colt
cu LIPSCANI. In data de 9.Martie 1891 M.Macca face o cerere pentru eliberarea unei autorizatii
de constructie pentru un pasaju ,constructii realizate in curtea lui cu un aliniament pe mijloc
,cerand deschideri si la Calea Victoria prin doua puncte ,Autorizatia fiin aprobata in 3 Aprilie
1891.

Utilizarea pasajului
Scopul principal al pasajului era de a crea spaii comerciale la parter.
Pe lng aceasta, pasajul Macca-Villacrosse a fost sediul primei burse de valori din Bucureti,
nainte de construcia cldirii bursei de pe Strada Bursei.
n anii regimului socialist, pasajul era cunoscut sub denumirea de pasajul Bijuteria dup numele
magazinului cu acest nume de pe Calea Victoriei.

Portalul de intrare din Strada Eugen Carada

Pasajul n prezent
Dup 1989, pasajul i-a reluat numele iniial de Macca-Villacrosse si a fost redat vechilor
proprietari. Pasajul nu a fost renovat i n locul micilor magazine s-au instalat diferite
restaurante, printre care un bar-restaurant cu teme egiptene, cafeneaua Blues Cafe, un bistrou, un
restaurant chinezesc o bijuterie de lux, un amanet si un magazin numismatic. Noile spaii
comerciale au revitalizat acest col din centruPasajul Vilacrosse

Situat chiar in inima Bucurestiului, Pasajul Vilacrosse mai pastreaza farmecul timpului in care a
fost construit, desi azi e departe de stralucirea pe care o avea inainte de razboi.

Menirea lui era sa lege Banca Nationala de Calea Victoriei, cea mai importanta artera comerciala
din capitala. Pasajul a fost construit sub forma de potcoava intre 1889 si 1891.
Xavier Vilacrosse a fost un arhitect catalan care a studiat in Franta. Dupa terminarea studiilor s-a
stabilit in Romania si s-a casatorit cu o romanca.
Pasajul acoperit cu sticla are doua directii care pornesc din Calea Victoriei si se unesc inainte de
a ajunge la iesirea din strada Caranda. Pasajul adapostea mici magazine dar ajuta si la
descongestionarea zonei invecinate. A fost locul in care s-a deschis si prima bursa romana.

Acoperit cu sticla galbena, pasajul creea o atmosfera calma si intima. La intrarea din strada
Caranda se afla o poarta monumentala. Cladirile din interiorul pasajului sunt impodobite cu
ornamente in stucatura. Rotonda de la intrare are un acoperis din vitraliu.

Pasajul adaposteste o cafenea, un bar specializat in vinuri fine, restaurante, printre care unul
egiptean si unul chinezesc care au dat un aer tineresc acestui loc stravechi. In locul micilor
magazine pasajul adaposteste cafenele, cum ar fi Blues-Cafe.

l Bucuretiului.