Sunteți pe pagina 1din 33

POLUAREA SI PROTECTIA MEDIULUI IN

ECOSISTEMUL URBAN SIBIU

CUPRINS

ARGUMENT.........................................................................................................4
I.

MUNICIPIUL SIBIU GENERALITATI...........................................................5

II.

POLUAREA JUDETULUI SI MUNICIPIULUI SIBIU.....................................10

III.

ARII PROTEJATE IN JUDETUL SIBIU..........................................................18


CONCLUZII........................................................................................................22
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................23
ANEXE.................................................................................................................24

ARGUMENT
2

I.

MUNICIPIUL SIBIU - GENERALITATI


3

Sibiu (n german Hermannstadt, n maghiar Nagyszeben, n latin Cibinium) este reedina de


jude i cel mai mare municipiu al judeului Sibiu, Romnia. Sibiul este un important centru cultural i
economic din sudul Transilvaniei, cu o populaie de 147.245 locuitori conform recensmntului din 2011.
Staiunea de iarn Pltini se afl la 37 km distan de centrul municipiului, iar lacul glaciar Blea se afl
la aproximativ 100 km distan de ora.
Municipiul Sibiu a reprezentat i reprezint unul dintre cele mai importante i nfloritoare ora e
din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloni tilor sai stabilii n zon. Oraul a fost
capital a Transilvaniei ntre anii 1692-1791 i 1849-1865. A cunoscut n ultimii ani o rena tere
economic i cultural semnificativ. Sibiul este n prezent unul dintre ora ele cu cel mai mare nivel de
investiii strine din Romnia. n anul 2007 a fost Capitala Cultural European, mpreun cu oraul
Luxemburg.
1. GEOGRAFIE ANEXA 1
Municipiul Sibiu este situat n partea de sud a Transilvaniei, n Depresiunea Sibiului, strbtut
de Rul Cibin.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante ora e din Transilvania (anexa 2) cu un
remarcabil potenial de dezvoltare economic, avantajat i de pozi ionarea sa pe Coridorul IV
Paneuropean i beneficiind de un modern Aeroport Interna ional. Localitatea se situeaz la 4547'
latitudine nordic i 2405' longitudine estic. Altitudinea faa de nivelul mrii variaz ntre 415 m n
Oraul de Jos i 431 m n Oraul de Sus.
Oraul se afl n zona temperat-continental, cu influen e termice datorate zonei depresionare i a
munilor care l nconjoar la sud i sud-vest. Media anual a precipita iilor este de 662 mm cu valori
minime n luna februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9
grade Celsius. Cu cei 147.245 de locuitori permanen i (2011) i 30.000 de locuitori temporari, n special
studeni, Sibiul este cel mai mare ora din jude. Comunitatea local este alctuit din grupuri etnice
diverse. Marea majoritate a populaiei este reprezentat de romni (94%) care convie uiesc cu germanii,
descendeni ai colonitilor saxoni care au emigrat n secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena,
Alsacia. Lor li se altur unguri, rromi i o foarte pu in numeroas comunitate evreiasc, cu to ii
contribuind prin influene culturale specifice la viaa ora ului. Aceea i diversitate caracterizeaz i via a
religioas.
Alturi de ortodoci, la Sibiu i practic liber credin a reforma i, romano-catolici, greco-catolici
i evanghelici-lutherani. Structura social a ora ului este bazat pe o experien a de via a istoric i
multicultural, diversitatea locuitorilor si, apar inand diferitelor grupuri etnice, genera ii i stiluri de
via, dnd oraului o aur special.
2. CLIMA
Localitatea se afl n zona temperat-continental, cu influen e termice datorate mun ilor din
vecintate, ns ferit de excese. Media anual a precipita iilor este de 662 mm, cu valori minime n luna
februarie (26,7 mm) i maxime n iunie (113 mm). [necesit citare] Temperatura medie anual este de 8,9 grade
Celsius.[necesit citare]
Precipitaii
4

Clima, relieful i structura solului sibian creeaz condi ii prielnice pentru o flor i o fauna
bogat. Sibiul este amplasat ntr-o zon cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare
date de direcia vntului la sol, influenat att de factorii de relief, ct i de zona construit. Elementele
principale ce caracterizeaz din punct de vedere climatic zona municipiului sunt urmtoarele:
Temperatura medie multianual: 8,8 C Temperatura maxim absolut: 37,4 C Temperatura minim
absolut: -31 C Nebulozitatea media anual: 6,2 Cantitatea medie anual a precipita iilor: 662 mm
cu valori minime n februarie i maxime n iunie, iar numrul zilelor de nghe de circa 120 pe an
Umiditatea relativ a aerului atmosferic valoarea medie multianual este de 75%.
Iernile sunt ferite de viscole grele, primverile sunt frumoase, verile rcoroase i toamnele trzii.
Recordurile de temperatur nregistrate sunt de 37,6 C (la Boita n 1949) si -34,4 C (la Sibiu n 1888).
Cureni de aer
Zona Transilvaniei, din care face parte i Sibiul, este supus iarna unor invazii de aer rece i
umed, venit din nordul i nord-vestul Europei, din vecintatea insulelor Islanda i Groenlanda (aer polar oceanic) care aduce zpad i ger.
Vnturile dominante, cu frecvena cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vntul care bate dinspre
Mure se numete local Murean. Vnturile locale sunt brizele de munte i Vntul Mare (Mnctorul de
zpad) care se manifest la nceputul primverii, n special n depresiunile de la poalele mun ilor. Fiind
un vnt fohnic, este cald, topete zpezile, avnd importan pentru activit ile agricole.
3. SOLURILE
Predomina solul brun de padure si solul brun de padure podzolit, cu intercalari de soluri negre,
faneata umeda, formate din vegetatia padurilor, in conditiile climatului temperat, rece si umed.
4. RETEAUA HIDROGRAFICA
Reteaua hidrografica a orasului Sibiu este destul de bogata. Ea este reprezentata prin ape
curgatoare si prin lacuri. Geografic Sibiul este asezat pe malurile Cibinului, rau care izvoraste din muntii
Cindrelului. Acesta a sapat o vale larga in care s-a dezvoltat orasul Sibiu.
Astfel in Sibiu intalnim raul Cibin cu afluentul Sevis. Lacurile sunt reprezentate prin Lacul
Dumbrava care se afla in padurea cu acelasi nume de la marginea Sibiului. Acesta este amenajat in
prezent pentru agrement.
5. FLORA SI FAUNA
Clima, relieful si structura solului orasului Sibiu, creeaza conditii prielnice pentru o flora si
vegetatie bogata. Prin pozitia sa, municipiul este asezat in zona padurilor de gorun si stejar care urca de la
portile orasului pana la poalele muntilor.
Flora Sibiului este dominata de speciile euroasiatice si europene. Pe acest considerent specialistii
incadreaza Sibiul si imprejurimile sale din punct de vedere floristic in regiunea eurosiberiana, provincia
central europeana est-carpatica circumscriptia Podisului Transilvaniei.
Elemente de flora de provenienta continentala se gasesc in general pe versantii insoriti ai delurilor
ce marginesc orasul in zona de NE, spre Gusterita si Sura Mare. Astfel pe pajistile cu caracter stepic din
aceasta zona intalnim: migdalul pitic, visinelul, jalesul, ruscuta de primavara, sipica, capul sarpelui s.a.
5

Speciile sudice mediteraneene, submediteraneene si balcanice au intrat in Podisul Transilvaniei prin


defileul Oltului si pot fi observate in imediata apropiere a orasului sau in interiorul sau. Sunt diferite
specii de graminee, cornutul, laptele cainelui, rasura, gainusa s.a.
O deosebita importanta, o prezinta speciile edemice nemaintalnite in niciun loc pe glob,
caracteristice tinuturilor noastre. Flora Sibiului si imprejurimilor sale inglobeaza in aceasta categorie:
cimbrisorul, brandusa, carbunii s.a. Amintim ca in apropierea Sibiului cresc o serie de raritati floristice
cum sunt: stanjeneii, ratisorele, dediteii, zavacusta, holodeanul.
Aici este singurul loc din tara unde creste patlagina uriasa. O serie de plante au fost puse sub
ocrotire pentru a fi salvate de la disparitie.
6. CARACTERISTICI GEOGRAFICE SPECIFICE
Ca o consecin a corelaiilor dintre componentele climatice i caracteristicile geomorfologice ale
spaiului geografic sibian, n zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifest inversiuni de
temperatur, n special n perioadele reci i calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din
depresiuni s fie egal cu cea de pe vrfurile montane, iar por iunea median a versantului rmne mai
cald. n urma msurtorilor efectuate de Sta ia Meteo Sibiu, n ultimii zece ani [Cnd?] s-au nregistrat
inversiuni de origine termic, dinamic i frontal; anual se produc n jur de 100 de inversiuni, frecven a
cea mai mare revenind celor de natur termic (cca. 70,2 zile/an). [necesit citare] n momentul producerii
fenomenelor climatice menionate, n zonele montane vremea este frumoas, n schimb, n arealele
depresionare aceasta este nchis i nefavorabil deplasrilor.
Vara predomin vnturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determin ploi bogate n
acest anotimp. Mai rare sunt revrsrile de aer polar oceanic, care provoac o rcorire temporar a
timpului, ploi reci, iar n muni chiar lapovi i ninsoare. Uneori mai bate vara i Austrul dinspre sudvest. Un alt vnt predominant bate dinspre nord-est, ns el este nlocuit cu o mi care a aerului, canalizat
pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.
7. ISTORIE
n zona actualului cartier Guteria se presupune c ar fi existat castrul roman Cedonia.
Primele asezari in zona Sibiului par sa fi fost castrul roman din zona Gusterita si o asezare de
origine slava. Orasul a fost colonizat dup mijlocul secolului al XII-lea de coloniti sai din teritoriul RinMosela. Prima meniune a cetii a fost fcut n data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium ntr-un
document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugmintea regelui Bla al IIIlea existena unei prepozituri a Sibiului ( praepositura Cibiniensis), scoas de sub jurisdicia Episcopiei
Transilvaniei.[3] Prima atestare documentar n forma Hermannstadt dateaz din anul 1223, dar exist i
meniuni ale numelui Villa Hermanni. n anul 1241 a fost atacat, cucerit i parial distrus n marea invazie
ttar.
n secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comer i timp de secole a fost cea mai
important cetate german din Transilvania. Meteugarii din ora erau organiza i n bresle, n 1376 fiind
cunoscute un numr de 19 bresle.
n anul 1366 Sibiul a fost declarat "ora". Aici a fost publicat, n anul 1544, Catehismul Luteran,
prima carte tiprit n limba romn.

Din 1692, odat cu creterea influenei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta
este o perioad nfloritoare a oraului, cele mai reprezentative construc ii din aceast perioad fiind
Palatul Brukenthal i Biserica romano-catolic Sfnta Treime.
n anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (n limba german) din Transilvania, numit Theatral
Wochenblatt.
n 1872 se construiete prima linie de cale ferat, iar n 1897 Sibiul este electrificat. Tot n aceast
perioad Sibiul este sediul asociaiei ASTRA i un ora important al comunit ii romne ti. n anul 1905 a
fost dat n folosin tramvaiul sibian, care a funcionat pn la desfiinarea sa n anul 1970.
Ca urmare a celui de-al Doilea Rzboi Mondial i a perioadei comuniste populaia sseasc s-a
diminuat considerabil prin deportri n Siberia i mai trziu prin emigrarea masiv n Germania.
Odat cu instaurarea regimului comunist n Romnia a avut loc marginalizarea membrilor Cercului
Literar de la Sibiu, aflat pe direcia inaugurat de Titu Maiorescu n cultura romn.
8. DEMOGRAFIE
De-a lungul timpului, o dat cu dezvoltarea economic a ora ului i extinderea acestuia, a crescut
i populaia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:
1850: || 12.765 locuitori
1900: |||| 21.465 locuitori
1930: |||||||||| 49.345 locuitori
1941: |||||||||||||| 63.765 locuitori
1948: |||||||||||||| 60.602 locuitori
1956: ||||||||||||||||||| 90.475 locuitori
1966: |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori
1977: |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori
1992: |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori
2002: ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori
2011: ||||||||||||||||||||||||||||| 147.245 locuitori
Populaia istoric
Ca limb matern, n Sibiu domina pn n anii '30 limba german, declarat drept limb matern
de 16.832 de persoane n 1910, reprezentnd aproximativ 50% din locuitori. Era urmat de limbile
romn (8.824) i maghiar (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul
limbilor erau vorbite fiecare de mai puin de 1% din popula ia urban. Limba idi era vorbit de
minoritatea evreiasc prezent n Sibiu la acea dat.
n prezent
La recensmntul din 2011 au fost nregistrai 147.245 locuitori. [7] Dintre acetia 25% aveau peste
50 de ani, iar 18% absolviser o instituie de nvmnt superior.
9. ECONOMIE
Sibiul este unul din cele mai prospere orae din Romnia i prime te una din cele mai mari rate de
investiii strine.
Industriile clasice ale oraului sunt industria constructoare de ma ini ( Bilstein Compa), industria
confeciilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare ( Scandia) i industria de rechizite
7

colare (Flaro). Recent au fost deschise cteva fabrici noi de componente electrice i electronice
(Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmeni (SNR Rulmeni), de air bag-uri (Takata Petri) i de
curele de transmisie (investiie a companiei germane Siemens).
n Sibiu i au sediul central Banca Comercial Carpatica i societatea de asigurri Carpatica
Asig. Tot n Sibiu i are sediul Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri , instituie emblematic pentru
mediul economic i de afaceri romnesc. Toate companiile bancare i de asigurri majore prezente n
Romnia au o filial sau o sucursal n ora.

II.

POLUAREA JUDETULUI SI MUNICIPIULUI SIBIU

1. POLUAREA APELOR
Sursele de poluare a apei le impartim in 2 grupe si anume: surse organizate si surse neorganizate.
Sursele organizate sunt cunoscute si acceptate si contra lor se pot lua masuri de protectie astfel
incat sa nu fie degradate.
Sursele neorganizate sunt surse intamplatoare, necunoscute si ca atare imposibil de intervenit in
protectia apei. Aceste surse de obicei ridica cele mai multe probleme.
Poluantii principali ai apei sunt reprezentati de germeni patogeni, substante chimice potential
toxice, substante radioactive, suspensii diverse etc.
Dar apa, ca si aerul, cunoaste un fenomen de autopurificare, care se realizeaza prin procese fizice si
fizico-chimice si procese biologice si biochimice.
Procesele fizice si fizico-chimice de autopurificare constau in sedimentarea suspensiilor mai grele,
sedimentare care este influentata de temperatura apei (se depun mai repede in apa calda), viteza de
curgere a apei (depunerea se face mai bine in apele cu curgere lenta si uniforma, fara cascade), prin dilutie
in masa apei, care se realizeaza cu atat mai repede cu cat raportul de debite intre apa primitoare (rau,
fluviu) si apa care se varsa (apa poluata) este mai mare ; prin actiunea radiatiilor solare (ultraviolete) cu
efecte antibacteriene, dar care avand o putere mica de penetratie nu actioneaza eficient decat in cazul
apelor curate, limpezi si nu prea adanci, prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc
intre substantele chimice din apa si cele din apa poluata care se varsa si chiar numai intre substantele
chimice din aceasta din urma.
Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta sau antagonismul dintre
flora proprie apei si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii proprii apei, germeni saprofiti,
elibereaza in apa o serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, atat saprofiti cat
mai ales patogeni, ducand in cele din urma la distrugerea germenilor patogeni.
In plus, diferite organisme din apa sunt bacterivore, se hranesc cu germeni atat din flora proprie
apei cat si cu cei din flora supraadaugata. Dar numarul germenilor proprii apei nu scade caci ei se
dezvolta la 20C, pe cata vreme cei patogeni au nevoie de o temperatura de 37C ceea ce nu gasesc in apa
si ca atare numarul lors cade treptat. In fine, prezenta bacteriofagilor in apa face prin fenomenul de liza sa
distruga germenii patogeni, fapt contestat de unii autori, dar confirmat de faptul ca bacteriofagii din apa
se pot dezvolta chiar fara imbogatire pe germenele omolog.
Toate aceste fenomene conduc la autopurificarea apei de flora patogena.
In plus, tot germenii proprii apei iau parte activa la procesele de degradare, de descompunere a
substantelor organice din apa, fenomen denumit din aceasta cauza biodegradare, care de asemenea
contribuie activ la autopurificarea apei si la disparitia suportului nutritiv (de hrana) a eventualilor germeni
patogeni patrunsi prin poluare.
Dar si in acest caz, ca si in cel al aerului, autopurificarea a reprezentat in trecut un proces important
de reducere naturala a poluarii si pastrarea calitatii surselor naturale de apa. Astazi insa, din cauza
cantitatilor mari de poluanti ajunsi in apa chiar prin poluari intricate astfel incat nu ajunge apa naturala sa
se autopurifice cand o noua poluare se produce, nu mai putem conta pe autopurificare, care trebuie
inlocuita cu protectia calitatii apei.
Apa subterana are o calitate foarte buna, caci se filtreaza prin sol, dar este in general in cantitate
mica si nu poate servi decat pentru micile colectivitati ; in plus are o foarte mica capacitate de
autopurificare.
9

Apa de suprafata este in cantitate mare si este folosita mai ales de marile colectivitati. Dar avand
debite variabile se preconizeaza folosirea lacurilor de acumulare unde se aduna apa si unde sufera si un
fenomen de autopurificare (se limpezeste). Dar, nefiind in nici un fel protejata este considerata apriori
poluata ; de aceea este interzis a folosi apa de suprafata ca atare, ea trebuie purificata (tratata) inainte de a
fi distribuita populatiei.
SURSE DE POLUARE
Poluarea reprezinta orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o limita
admisibila stabila, inclusiv depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect de
activitati umane, care o fac improprie pentru o folosire normala in scopurile in care aceasta folosire era
posibila inainte de a interveni alterarea.
Analizele efectuate de I.P.M. Sibiu si datele transmise de Administratia Nationala Apele Romane
Ramnicu Valcea Sistemul de Gospodarire a Apelor Sibiu, precum si Administratia Nationala Apele
Romane - Directia Apelor Mures privind calitatea efluentilor cu impact negativ asupra raurilor din judet
au pus in evidenta principalele surse poluatoare din cele doua bazine hidrografice:
BAZINUL HIDROGRAFIC OLT:
S.C. Apa-Canal S.A. Sibiu - Receptor: raul Cibin
SC PRESCOM S.A. Cisnadie - Receptor raul Cisnadie
SC URBIS SA Agnita - Receptor: raul Hartibaciu
SC GOSPODARIE ORASENEASCA SA AVRIG - Receptor: Raul Avrig
SC CARMOLIMP SRL Vestem - Receptor raul Cibin anexa 3
SC ROMANOFIR SA Talmaciu - Receptor raul Sadu
SC OLATEX SA Orlat - Receptor raul Cibin
BAZINUL HIDROGRAFIC MURES
SC FELAM SA MEDIAS
SC MEDIMPACT S.A. ,
SC RELEE SA,
SC TEXROMED S.A,
SC ARMAX SA ,
SC AUTOMECANICA SA
SC EMAILUL SA
Sursele de poluare din judetul sibiu pot fi clasificate si dupa un alt criteriu: activitatile umane si
impactul acestora asupra calitatii apelor de suprafata si subterane
In general sunt trei mari categorii de consumatori si poluatori: sectorul public , industrial si agricol
Inexistenta sistemelor de colectare si epurare a apelor menajere din gospodariile individuale din
localitatile rurale, ape care sunt deversate in cursurile de apa care strabat localitatile contribuind la
impurificarea acestora prin modificarea calitatii.
Dejectiile animaliere provenite din unele gospodarii rurale constituie de asemenea suse
punctiforme de poluare
Depozitarea necontrolata a deseurilor pe maluri si chiar in albia raurilor este identificata in toate
localitatile urbane si rurale, precum si in afara acestora
Depozitele amenajate de deseuri menajere spalate de precipitatii,dau nastere levigatului care
incarcat cu substante organice si compusi toxici constituie un efluent poluator pentru emisar

10

Ingrasamintele naturale si artificiale, amendamentele, tratamentele aplicate in exces pe terenurile


agricole in mod direct sau indirect constituie surse de poluare a apelor de suprafata.
Specifica judetului este activitatea de spalare a linii practicata in zona de munte:Tilisca, Jina,
Poiana Sibiului, activitate practicata in albia rauilor cu impact asupra faunei acvatice.
Nu dispunem de date statistice dat fiind caracterul general si extins al poluarii produse de
activitatile sus mentionate, care chiar daca nu reprezinta surse majore de poluare, contribuie la
modificarea starii fizice,chimice,biologice a ecosistemului acvatic.
EFECTELE POLUARII
Mare a diversitate a substantelor impurificatoare care s-au gasit si se gasesc in sursele de
alimentare cu apa sunt:
compusi anorganici, care se acumuleaza in sedimentele din albie
compusi organici biogeni cu o degradare biologica rapida
compusi organici refractori, cu o degradare foarte lenta
compusi minerali toxici continand metale grele, ca: plumb, zinc, cupru, crom, etc. si care
produc modificari ale caracteristicilor organoleptice, fizice sau chimice
substante petroliere
bacterii, virusuri, paraziti
substante radioactive
saruri minerale dizolvate (cloruri, fosfati, sulfati, etc.)
Necesitatea combaterii poluarii in vederea protectiei calitatii apei rezulta din cerintele de calitate
ale tuturor folosintelor si din efectele poluarii asupra surselor de apa.
In urma evaluarii statistice se disting urmatoarele probleme:
calitatea necorespunzatoare a alimentarilor cu apa din surse subterane in mediul rural,
urmarea unei poluari istorice produse de dejectii animaliere in gospodariile individuale
calitatea necorespunzatoare a apei potabile din localitatile Medias, Copsa Mica ca urmare a
amplasarii necorespunzatoare a prizei de captare pe raul Tarnava Mare in aval de folosinta cu
aport poluator si a calitatii necorespunzatoare a acumularii Ighis
sursele majore de poluare a apelor de suprafata din judet provin in principal din activitatiile
menajere
epurarea apelor uzate menajere provenite din municipiul Sibiu ramane o problema
nerezolvata, lucrarile de modernizare la statia de epurare fiind in curs de rezolvare
inexistenta statiilor de epurare in localitatile urbane: Dumbraveni, Ocna Sibiului, Agnita,
Talmaciu, Saliste si localitatile rurale duce la poluarea cursurilor de apa
neracordarea apelor menajere si industriale din municipiul Medias decat in proportie de 42%
la statia de epurare contribuie la impurificarea raului Tarnava Mare
a) Efectele asupra populatiei
Patologia infectioasa transmisa prin apa
Consumul mare de apa ca si marea variabilitate a acestui consum au dus ca apa sa indeplineasca un
rol important in producerea unui numar mare de boli cunoscute sub denumirea de boli cu extindere in
masa. Dintre aceste boli cele mai bine cunoscute si studiate sunt bolile infectioase.
Chiar inainte de cunoasterea agentilor patogeni ai acestor boli s-a afirmat ca apa poate produce
anumite boli molipsitoare. Dar, odata cu descoperirea agentilor patogeni ai acestor boli si punerea in

11

evidenta a prezentei lor in apa, s-a confirmat ca apa poate fi o cale de transmitere a acestor afectiuni.
Pentru ca aceasta sa se poata realiza trebuie sa se intruneasca trei conditii principale si anume:

In primul rand sa existe un eliminator de germeni, om bolnav sau purtator, care sa


elimine in mediul exterior, in cazul nostru in apa, germenii patogeni respectivi.

In al doilea rand germenii patogeni sa reziste in apa un timp suficient pentru a


putea fi transmisi catre persoane sanatoase, care sa consume apa respectiva.

In al treilea rand persoanele care consuma apa sa fie receptive fata de germenele
eliminat in apa consumata.
Aceste trei conditii sunt indispensabile pentru a se produce imbolnavirea.
Patologia neinfectioasa transmisa prin apa
In afara bolilor infectioase si parazitare in care apa are un rol important in transmiterea directa sau
indirecta catre organismul uman, apa mai poate sa produca o serie de afectiuni determinate de compozitia
sa chimica.
In apa, in afara substantelor chimice naturale pot patrunde si elemente sau substante chimice
poluante care pot provoca o multitudine de actiuni asupra omului, beneficiarul apei respective.
b) Efecte asupra biocenozei acvatice
Mediul acvatic este mult mai complex decat mediul terestru si aerian prin faptul ca interdependenta
dintre mediu si organism este mult mai stransa la vietuitoarele acvatice decat la cele terestre. Drept
urmare actiunea exercitata de factorii de mediu asupra procesului intoxicarii este mai puternica la
organismele acvatice.
Prin actiunea substantelor chimice se produce tulburarea relatilor intra si inter specifice precum si
dereglarea intregului echilibru biocenotic in unitatea acvatica respectiva. Cunoasterea actiunii
substantelor chimice asupra vietii acvatice ne ajuta in determinarea limitelor de concentratie compatibile
cu viata acestora si cu folosintele normale ale apei.
Tinand seama de realtiile de interdependenta dintre diferitele specii de organisme si mediul lor de
viata, urmarind comparativ zona curata si cea impurificata a bazinului, respectiv componenta calitativa si
cantitativa a biocenozelor se pot trage concluzii asupra gradului de toxicitate a aeplor uzate deversate.
Analizele cu caracter biologic efectuate urmaresc in principal evidentierea in mod sistematic si
permanent a starii de curatenie a principalelor rauri din judet si a tendintelor lor evolutive sub influenta
unor factori de mediu (noi surse depoluare, amplificari sau diversificari ale celor existente, construirea
sau extinderea de statii de epurare, lucrari de amenajare de difeirte categorii). Cunoasterea calitatii apelor
constituie punctul de plecare in stabilirea masurilor necesare pentru protectia acestora, a prioritatilor in
fiecare etapa precum si pentru verificarea sistematica a masurilor aplicate si corectarea lor pe parcurs.
Analiza biologica stabileste tipul de zona saproba, respectiv intensitatea incarcarii organice a apei
functie de particularitatile biocenozei, fiecarei zone fiindu-i proprie - pe langa un anumit chimism - o
anumita componenta specifica, abundenta specilor, raporturi cantitative intre aceste specii, bioindicatori
pentru incarcarea organica a apei. Fiecarei categorii de poluare chimica ii corespnde un anumit tablou
biologic si astfel rezultatele celor doua tipuri de analize se complteaza reciproc, rezultand in final starea
de curatenie sau murdarire a unui curs de apa.
Exemple:
- Biocenoza raului in sectiunea sa Cibin, la Orlat este formata dintr-o microflora si microfauna
diversificata. In aceasta zona intalnim organisme pretentioase la calitatea apei. Acesti bioindicatori
incadreaza apa raului in categoria I de calitate cu un grad de curatenie de 75%.
Sectiunea amonte Sibiu se caracterizeaza printr-o biocenoza de trecere de la asociatiile de organisme
12

tipice raulurilor bogate de munte la una specifica apelor impurificate organic. Gradul de curatenie al
Cibinului in aceasta sectiune este de 60%, apartinand categoriei a II-a de calitate.
In sectiunea aval Sibiu gradul de curatenie scade la 50% datorita colectarii apelor uzate de la sursele de
impurificare din municipiu, apa coborand in categoria a III-a de calitate.
Colectand apele insuficient epurate de la statiile de epurare orasenesti Sibiu si Cisnadie, Cibinul
intra in sectiunea amonte confluenta Olt cu un grad mediu de curatenie de 51% apartinand categoriei a
III-a de calitate. In aceasta sectiune, apa fiind puternic incarcata cu substante organice vom intalni
organisme caracteristice acestui mod de viata.
- Pe raul Tarnava Mare s-au efectuat expertize in urmatoarele sectiuni de control: amonte
Dumbraveni, cu o biocenoza deosebit de bogata, cu un grad mediu de curatenie de 75%. Organismele
predominante sunt cele sensibile fata de factorii de mediu. Apa are o incarcare moderata, o apa practic
curata, ce apartine categoriei I de calitate, dar datorita densitatii bentosului de pe tot parcursul raului
Tarnava Mare din judetul nostru (1679 organisme pe mp) si a incarcaturii bacteriene de 201.334 coli totali
pe 100 cmc, apa nu se incadreaza in categoria I de caitate.
Aval de localitatea Dumbraveni calitatea apei raului Tarnava se mentine categoriei I cu un grad de
curatenie de 70%, cu o incarcatura bacteriana mai mare (710.000 coli totali pe 100 cmc). Sectiunea
aceasta cunoaste usoare schimbari in conditiile de mediu, fapt ce determina si o biocenoza putin diferita.
Desi pana in sectiunea amonte Medias, Tarnava Mare colecteaza apele uzate neepurate ale orasului
Dumbraveni precum si alti efluenti proveniti de la crescatoriile de animale particulare din aceasta zona, ea
intra totusi in sectiunea amonte Medias, cu un grad mediu de curatenie de 72%, apartinand categoriei I de
calitate. Din punct de vedere biologic apa din sectiunea amonte Medias intruneste calitatea necesara
alimentarii cu apa potabila conform stasurilor in vigoare . Bacteriologic, nu intruneste aceste calitati.
In aval de municipiul Medias, calitatea apei raului scade datorita efluentilor partial epurati sau neepurati
de natura menajera sau industriala, colectati.
PROGRAME DE MONITORIZARE A CALITATII APELOR
Monitorizarea calitatii apelor constituie un suport vital pentru orice program de management al
apelor. Monitorizarea apelor este definita ca o activitate integrata de evaluare a caracteristicilor fizice,
chimice si biologice ale apei in relatie cu conditiile de sanatate umana si cele ecologice raportate la o
utilizare destinata apei
Sistemul national de monitorizare cuprinde trei tipuri de monitoring:
de supravaghere - are rol de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului hidrografic
furnizind informatii pentru validarea procedurii de evaluare a impactului, tendintelor pe termen lung a
resurselor de apa
operational - se realizeaza numai pe acele tronsoane de riuri, care pe baza sistemului de
supraveghere sunt identificate ca zone de risc
de investigare - se efectueaza pentru identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in
standardele de calitate sau in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor
Reteaua de monitorizare a apelor de suprafata, raspunde la citeva probleme generale referitoare la:
Coroborarea masuratorilor de emisie cu cele de imisie;
Asiguraarea unor determinari atat in zonele de fond, cit si in cele aflate sub incidentaimpactului
antropic
Alegerea unor frecvente de monitorizare si a unor densitati spatiale optime ale retelelor
Obtinerea datelor de calitate a apei, darsi a celor de cantitate
13

Abordarea sistematica:a fazei apoase, a materiilor in suspensie, a sedimentelor si a biocenozelor


Monitorizarea calitatii raurilor cuprinde doua etape;
Retele de monitorizare a calitatii ecologice
Retea de monitorizare a calitatii chimice
Ape uzate
Sunt monitorizati efluentii proveniti de la sursele majore de poluare,care sunt evacuati in emisarfrecventa de prelevare 12/ an
Sunt monitorizati efluentii proveniti de la sursele de poluare care sunt colectati de retele de
canalizare si ajung in statiile de epuare frecventa de prelevare 6/an
Apa potabila
Este monitorizata apa tratata in scopul potabilizarii la iesirea din statiile de tratara a localitatilor
Agnita, Avrig,Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Medias, Saliste, Sibiu, Talmaciu in mod permanent.
Tronsoanele de rau pe categorii de calitate sunt reprezentate cu culorile stabilite dupa codul de
culori specific fiecarei clase de calitate.
Din datele statistice anuale au fost calculati coeficientii generali de poluare pe principalele cursuri
de apa din judet.Din analiza acestora se constata ca raurile cu gradul cel mai ridicat de poluare sunt Raul
Tarnava Mare si Raul Hartibaciu.
Din analiza datelor anuale acumularile monitorizate au fost incadrate in clase de calitate si stadiul
de trofie astfel:
Acumularea Gura Raului clasa a II-a, stadiul mezotrof
Acumularea Sadu II clasa a-II-a, stadiul mezo- eutrof
Acumularea Scorei clasa a-III-a, stadiul hipertrof
Acumularea Ighis clasa a-III-a stadiul mezo- eutrof
Analizand starea de calitate a apelor subterane se evidentiaza zone de contaminare a freaticului cu
azutati,substante organice care fac ca acestea sa devina inproprii utilizarii in scop potabil.
Exemplificam:localitatile Selimbar, Cristian, Talmaciu, Apoldul de Sus, Miercurea Sibiului,Ruscior, Seica
Mare, Altana.
A fost identificata si prezenta in freatic a metalelor grele in localitatile :Tarnavioara, Micasasa,
Copsa .Mica.
In urma monitorizarii apei tratate administrata populatiei in scop potabil, prin retele centralizate, sa constatat ca apa corespunde normativelor in vigoare, pentru localitatile:
Agnita, Avrig, Sibiu si Talmaciu
OBIECTIVE DE PROTECTIE
Obiective de mediu pentru apele de suprafata
Reducerea gradului de poluare si protejarea surselor de apa de suprafata destinate potabilizarii
Imbunatatirea calitatii apei raului Cibin aval statiune Paltinis, in vederea incadrarii in clasa de
calitate
Imbunatatirea calitatii apei din acumularea Sadu II
Reducerea poluarii apelor de suprafata si protejarea mediului acvatic
Modificarea calitatii apei raului Tarnava Mare, amonte si aval Copsa-Mica , in scopul incadrarii
in clasa a III-a de calitate
Imbunatatirea calitatii raului Cibin, aval statie de epurare Mohu, si aval S.C. Carmolimp S.A.
Vestem si incadrarea in clasa a III-a de calitate
14

Modificarea clasei de calitate a raului Tarnava Mare, aval Dumbraveni, si incadrarea in clasa a IIa de calitate
Imbunatatirea calitatii apei paraului Avrig, aval Avrig si incadrarea in clasa a II-a de calitate
Imbunatatirea calitatii apei paraului Visa, aval Ocna-Sibiului si incadrarea in clasa a III-a de
calitate
Imbunatatirea calitatii paraului Saliste, aval Saliste si incadrarea in clasa a II-a de calitate
Modificarea clasei de calitate a raului Sadu aval Romanofir si incadrarea in clasa a II-a de
calitate
Imbunatatirea calitatii raului Hartibaciu aval Agnita, si incadrarea in clasa a III-a de calitate
Mentinerea raului Marsa in clasa a III-a de calitate
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata in zonele localitatilor riverane
Obiective de mediu pentru apele subterane
Respectarea si aplicarea Planului National de reducere a poluarii cu nitrati a apelor subterane
Reducerea poluarii solului cu nitrati proveniti din agrozootehnie
Reducerea poluarii solului cu nitrati proveniti din apele menajere ale gospodariilor individuale
Reducerea poluarii apelor subterane cu compusi toxici
Reducerea poluarii solului cu produse fitosanitare
Reducerea poluarii solului cu substante toxice provenite din procese industriale
Reducerea poluarii solului de catre depozitele de deseuri
2. POLUAREA AERULUI
Agenia pentru Protecia Mediului Sibiu a efectuat n perioada septembrie - noiembrie 2013,
msurtori privind calitatea aerului n municipiul Sibiu, cu laboratorul mobil aflat n dotare.
Msurtorile s-au efectuat pe o durat medie, de 3-6 ore, n intersecii cu trafic auto intens i n
zone considerate nepoluate, considerate zone "martor", ca Piaa Unirii, DN1 Km 306, oseaua Alba Iulia
- pod Cibin anexa 4 - i Parcul Sub Arini (zona martor).
Din analiza concentraiilor de poluani gazoi, cele mai mari valori s-au nregistrat la oxizii de
azot, n punctul de msurare DN1 km 306 - zona comercial Promenada Mall, fr ns a fi depite
valorile limit stipulate n Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului nconjurtor, spun reprezentanii
Ageniei pentru Protecia Mediului Sibiu.
n ceea ce privete pulberile n suspensie, s-au nregistrat depiri ale valorii limit zilnice de 50
ug/m3, tot n intersecia de pe DN1, valorile nregistrate aici fiind de 67,27 ug/m3.
"Faptul c valorile cele mai mari s-au nregistrat n punctul de monitorizare DN1 Km 306,
evideniaz faptul c traficul auto, foarte intens n aceast zon, are impact asupra mediului. De aceea,
susinem extinderea zonelor verzi, folosirea mijloacelor de transport n comun n detrimentul mainilor
personale, dar n folosul calitii aerului i implicit, a calitii vieii", a spus Bogdan Trif, directorul APM
Sibiu.

3. POLUAREA SOLULUI

15

La nivelul judetului Sibiu, poluarea chimica cea mai extinsa si cu efecte agresive, deosebit de
puternice asupra solului este poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cadmiu) si dioxid de sulf din zona
Copsa Mica (anexa 5).
Desi, la ora actuala, este de remarcat reducerea concentratiei de metale grele din sol, fata de anii
precedenti, acestea se regasesc in sol in concentratii peste limita pragului de alerta.
De remarcat, deasemenea, si reducerea arealului de maxima poluare si a celui de poluare medie.
Natura complexa a emisiilor si actiunea sinergica a poluantilor afecteaza activitatea
microbiologica, fapt ce duce la incetinirea pana la disparitie a proceselor de humificare. Poluarea solurilor
din zona Copsa Mica afecteaza ecosistemele agricole si forestiere. Astfel, solurile au fertilitate scazuta,
incadrandu-se in clase inferioare de fertilitate. Suprafata afectata insumeaza 18.630 ha teren agricol si
3.245 ha fond forestier.
Cele opt halde urbane de deseuri existente in judetul Sibiu ocupa o suprafata totala de 17 ha, iar
rampele rurale 2 ha.
Dat fiind amenajarea si exploatarea necorespunzatoare a acestora, ele constituie zone cu poluare critica.
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala in general atmosfera de
agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor
poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului.
Intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de
natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si
ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca atat
ingrasamintele cat si pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol. In realitate, o parte din ele este luata
de vant, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune in timp, datorita oxidarii in aer sau actiunii
enzimelor secretate de bacteriile din sol. In tabelul urmator sunt prezentate unele date in legatura cu
persistenta in sol a unor insecticide comune.
Intrucat deplasarea pesticidelor si a ingrasamintelor din locul pe care au fost administrate
mediului constituie un risc grav de poluare a mediului, s-au incercat metode pentru marirea persistentei
lor prin aditivi chimici. Spre exemplu persistenta heptaclorului in sol a fost marita:
cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral
cu 52% prin adaus de rasina de Piccopale ;
cu 30% prin adaus de polistiren alchilat ;
cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.
cu 21% prin adaus de fractiuni grele aromatice din petrol.
Experienta a aratat ca persistenta pesticidelor mai depinde si de natura solului : ea este mai mica
in solurile cu continut anorganic mai bogat (nisipuri, argile) decat in substante organice.

III.

ARII PROTEJATE IN JUDETUL SIBIU

16

LACUL FR FUND OCNA SIBIULUI ANEXA 6


Lacul fr fund Ocna Sibiului este o arie protejat de interes naional ce corespunde categoriei a
IV-a IUCN (rezervaie natural de tip geologic), situat n judeul Sibiu, pe teritoriul administrativ al
oraului Ocna Sibiului.
Rezervaia natural a fost declarat arie protejat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate ) i se ntinde pe o suprafa de 0,20 hectare.
Aria natural cunoscut i sub denumiriile de Lacul Francisc (dup numele fostei ocne de sare) sau
Lacul Lemnelor, are o suprafa de 0,20 ha, i reprezint un lac cu o adncime de 34 m, format pe
locul fostei saline Franz - Francisc, prin prbuirea tavanului ocnei de sare, n craterul astfel format
acumulndu-se ulterior ap.
Concentraia srii n apa lacului este de 96 g/L la suprafa, ajungnd pn la 318 g/L n
adncime, astfel n zilele nsorite, datorit concentraiei de sare sczut la suprafa, razele soarelui
ptrund n adncime, nclzind particulele de sare din adncime i dnd natere la aazisul fenomen
fizic de heliotermie, constnd n pstrarea cldurii nmagazinate, pentru o perioad mai mult, fa de
lacurile cu ap dulce.
PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI ANEXA 7
Parcul Natural Dumbrava Sibiului este o arie protejat de interes naional ce corespunde
categoriei a V-a IUCN (parc natural), situat n judeul Sibiu, pe teritoriul administrativ al municipiului
Sibiu.
Rezervaia natural cu o suprafa de 933 ha, se afl la limita sud-vestic a Sibiului, n Pdurea
Dumbrava, cu o altitudine maxim de 606 m. n Vrful Obreja situat n partea nordic a pdurii, fiind
traversat de Rul Trinkbach, care, n parcursul su prin aria protejat formeaz trei lacuri de natur
antropic.
Parcul natural fost declarat arie protejat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate ) i se ntinde pe o
suprafa de 993 hectare. Acesta a fost nfiinat n scopul protejrii biodiversitii i meninerii ntr-o
stare de conservare favorabil a florei i faunei slbatice aflate n lunca Depresiunii Sibiului.
Pdurea Dumbrava are n componen arbori i arbusti cu specii de: stejar (Quercus robur) cu
vrste de peste 100 de ani, specie dominant, n asociere cu gorun (Quercus petraea), ulm (Ulmus), pin
(Pinus), tei (Tilia), carpen (Carpinus betulus) sau jugastru (Acer campestre), lemn cinesc (Ligustrum
vulgare), pducel (Crataegus monogyna), cruin (Rhamnus frangula), mce (Rosa canina) sau porumbar
(Pinus spinosa).
La nivelul ierburilor vegeteaz o gam variat de specii floristice; printre care: pufuli
(Epilobium hursutum), salata iepurelui (Mycelis muralis), opai (Melandrium rubrum), brndu de
toamn (Colchicum autumnale), precum i mai multe specii de orhidee (specii din familia Orchidaceae).
Fauna este una diversificat i bine reprezentat de mai multe specii de mamifere i psri; dintre care
unele protejate la nivel european[5] sau aflate pe lista roie a IUCN.
Specii de mamifere: cprioar (Capreolus capreolus), mistre (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes
crucigera), veveri (Sciurus carolinensis);

17

Psri cu specii de: mierla (Turdus merula), presur (o specie din familia Emberizidae),
ciocnitoare (o specie din familia Picidae), pupz (Upupa epops), turtureaua (Streptopelia turtur), cuc
(Cuculus canorus), gai albastr (Garrulus glandarius), cintez (Fringilla coelebs), vrabie (specii din
familia Passeridae), corb (Corvus corax), etc.
n parcul natural situat la 4 km. sud de centrul municipiului Sibiu, se poate ajunge pe drumul
judeean 106A, ce leag reedina de jude cu oraul Rinari.
Pe suprafa teritorial a rezervaiei se afl Muzeul Civilizaiei Populare Tradiionale
ASTRA (unul din cele mai mari muzee n aer liber din Romnia) i Grdina zoologic.

PARCUL NATURAL CINDREL ANEXA 8

Parcul Natural Cindrel este o arie protejat de interes na ional ce corespunde categoriei a V-a
IUCN (parc natural), situat n judeul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gura Rului, Jina,
Rinari i Tilica.
Parcul natural se afl n limita sud-vestic a judeului Sibiu cu judeul Alba, n Munii Parng,
lan muntos aparinnd Carpailor Meridionali, n masivele montane ale Cindrelului cu Vrful Cindrel
(2.244 m) i Lotrului cu Vrful tefleti (2.242 m).
Parcul natural a fost declarat arie protejat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate ) i se ntinde pe o
suprafa de 9.873 ha.
Aria natural suprapus sitului Natura 2000 - Frumoasa (sit de importan comunitar)[4],
reprezint o zon montan cu abrupturi stncoase, cldri glaciare, morene, praguri i lacuri glaciare, vi,
izvoare, doline i culmi drepte.
Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Pduri
dacice de fag (Symphyto-Fagion), Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montan (VaccinioPiceetea), Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Pajiti boreale i alpine pe substrat silicios,
Tufriuri alpine i boreale, Fnee montane i Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la
nivelul cmpiilor, pn la cel montan i alpin; ce adpostesc o mare varietate de flor i faun specific
Meridionalilor.
Flora parcului are n componen specii vegetale (arbori, arbusti i ierburi) distribuite etajat,
funcie de structura geologic i geomorfologic, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde
acestea sunt ntlnite.
Flora este reprezentat de specii arboricole de zmbru (Pinus cembra), tis (Taxus baccata), pin
de pdure (Pinus sylvestris), jneapn (Pinus mugo) sau ienupr (Juniperus communis), fag (Fagus
sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte
18

(Acer pseudoplatanus), arar (Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru
(Acer campestre), mesteacn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), arar (Acer platanoides),
La nivelul ierburilor sunt ntlnite elemente floristice de stncrie i fnea cu specii de: bujor
de munte (Rhododendron kotschyi), usturoi siberian (Allium sibirium L.), ghinur (Gentiana punctata),
veronic (Veronica baumgartenii), cldru (Aquilegia vulgaris), angelic (Angelica archangelica),
clopoei de munte (Campanula alpina), bulbuc de munte (Trollius europaeus), chimionul apului
(Laserpitium krapfii), volovatic (Swertia punctata), capul-clugrului (Leontondon croceus), oprli
(Veronica bellidioides), cup (Gentiana kochiana), arnic (Arnica montana), stupitu-cucului (Cardamine
amara), ruginare (Andromeda polifolia), garoaf (Dianthus glacialis ssp. gelidus), glbenu (Crepis
conyzifolia), sau rogozuri (cu specii de: Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa)[6].
Fauna parcului este una diversificat i bine reprezentat de mai multe specii (unele protejate prin lege
i aflate pe lista roie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni i psri.
Mamifere: ursul brun (Ursus arctos), capr neagr (Rupicapra rupicapra), cerb (Cervus elaphus),
cprioar (Capreolus capreolus), lup cenuiu (Canis lupus), mistre (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes),
rs (Lynx lynx), vidr de ru (Lutra lutra), veveri (Sciurus carolinensis);
Reptile i amfibieni: arpele de alun (Coronella austriaca), arpele lui Esculap (Elaphe
longissima), arpele de ap (Natrix tessellata), oprla de cmp (Lacerta agilis), guter (Lacerta
viridis), oprla de ziduri (Podarcis muralis), arpele orb (Anguis fragilis), vipr (Vipera berus),
ivoraul-cu-burta-galben (Bombina variegata), broasca-roie-de-munte (Rana temporaria), brotaculverde-de-copac ('Hyla arborea), tritonul cu creast (Triturus cristatus), tritonul comun transilvnen
(Triturus vulgaris), tritonul de munte (Triturus alpestris);
Psri protejate: cocoul de mesteacn (Bonasa bonasia), cocoul de munte (Tetrao urogallus),
potrniche de tundr (Aegolius funereus), ploier-de-munte (Eudromias morinellus), caprimulg
(Caprimulgus europaeus), presur de iarn (Plectrophenax nivalis), ciocnitoare cu spate alb
(Dendrocopos leucotos), ciocnitoare neagr (Dryocopus martius), ciocnitoare de munte (Picoides
tridactylus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciuvic (Glaucidium
passerinum), huhurez mare (Strix uralensis) sau ciocrlie urechiat balcanic (Eremophila alpestris
balcanica); toate enumerate n anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009
(privind conservarea psrilor slbatice).
Golul Alpin al Munilor Fgra ntre Podragu - Suru este o arie protejat de interes naional ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural de tip mixt), situat n sud-estul Transilvaniei, pe
teritoriul judeului Judeul Sibiu[2].
Aria natural se afl n extremitatea sud-estic a judeului Sibiu (la limita de grani cu
judeele Vlcea i Arge n sud i Braov n est), pe teritoriul administrative al oraului Avrig i pe
cel al comunei Arpau de Jos. Aceasta acoper aria nordic a Munilor Fgra, sectorul glaciar central al
masivului aflat n Carpaii Meridionali

19

Rezervaia natural a fost declarat arie protejat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate )[3] i se
ntinde pe o suprafa de 6.989,20 ha [4]. Aria protejat reprezint golul alpin ce se desfoar ntre
Vrful Podragu (2.482 m.) i Vrful Suru (2.281 m.). Teritoriul rezervaiei cuprinde zone cu stncrii,
cldri suspendate, lacuri glaciare (Lacul Blea, Lacul Podragu, Lacul Doamnei, Lacul Avrig, Lacul
Podrgel, Lacul Clun), morene, culmi abrupte, vii, izvoare, puni alpine i zone mpdurite.
Rezervaia natural fost nfiinat n scopul protejrii biodiversitii i meninerii ntr-o stare
de conservare favorabil a florei i faunei slbatice din nordul Munilor Fgra (grup montan
aparinnd lanului carpatic al Meridionalilor).
Flora lemnoas are n componen specii dominante (n partea inferioar) de fag (Fagus
sylvatica) n asociere cu mesteacn (Betula pendula), salcie cpreasc (Salix capreea), plop tremurtor
(Populus tremula) sau anin; urmnd etajul coniferelor, cu specii de brad (Abies), molid (Picea abies), pin
(Pinus), tis (Taxus baccata), zmbru (Pinus cembra) i zad (Larix); arbusti de jneapn (Pinus mugo),
ienupr (Juniperus communis) sau afin (Vaccinum myrtillus L.).
Vegetaia ierboas de pajiti i stncrie este alctuit din rariti floristice cu specii de:
sngele voinicului (Nigritella rubra), floare de col (Leontopodium alpinium Cass), smrdar
(Rhododendron kotschyi), ieder alb (Daphne blagazana), genian (Gentiana clusii), ruuli
(Hieradum aurantiacum) sau omagul galben (Aconitum anthora).
Fauna este reprezentat de o gam divers de specii; dintre care unele protejate la nivel european
sau aflate pe lista roie a IUCN.
Specii de mamifere: urs brun (Urasus arctos), capr neagr (Rupicapra rupicapra), cerb (Cervus
elaphus), cprioar (Capreolus capreolus), lup cenuiu (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera),
mistre (Sus scrofa), rs carpatin (Lynx lynx)[8] sau veveri (Sciurus carolinensis);
Psri: cocoul de munte (Tetrao urogallus), uliu (Accipiter), acvil (Aquila), pajur, vultur,
mierl (Turdus merula), sturzul (Turdus pilaris), codobatur (Motacilla alba L.), ciocnitoare (gen din
familia Picoides); precum i mai multe specii de insecte, reptile i peti.
n vecintatea ariei protejate se afl mai multe obiective de interes istoric, cultural i turistic;
astfel:

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din satul Arpau de Sus, construcie 1791,
monument istoric.
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Avrig (Biserica evanghelic i incinta fortificat),
construcie 1270-1280, monument istoric.
Biserica "Duminica Floriilor" din Avrig, construcie secolul al XVIII-lea, monument istoric.
Biserica Sfntul Mare Mucenic Gheorghe din Arpau de Sus
Ansamblul castelului Brukenthal din Avrig (castelul, oranjeria i parcul dendrologic),
construcie 1270-1280, monument istoric.
20

Situl arheologic "Ceteaua" de la Arpau de Jos (Hallstatt, sec. I a. Chr.- I p. Chr., Cultura
geto - dacic).
Transfgranul (DN7C), unul din cele mai spectaculoase drumuri din Romnia, care leag
Muntenia de Transilvania.

VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG ANEXA 9

Vulcanii noroioi de la Haag (monument al naturii) alctuiesc o arie protejat de interes naional
ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervaie natural de tip geologic), situat n Transilvania, pe
teritoriul judeului Sibiu.
Aria natural se afl n extremitatea vestic a judeului Sibiu, pe teritoriul administrativ al
comunei Loamne, n partea sud-estic a satului Haag, Sibiu (n lunca rului Via), n imediata apropiere
de drumul judeean DJ106B; care leag satul Mndra de Sorotin.
Rezervaia natural a fost declarat arie protejat prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - zone protejate , publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Nr.152 din 12 aprilie 2000) i se ntinde pe o suprafa de un hectar.
Vulcanii noroioi de la Haag reprezint un fenomen geologic i geomorfologic, datorat prezenei
srii n scoara terestr, care n timpul fazelor de cutanare cauzate de presiunea tectonic rbufnesc,
formnd cute diapire, cu rupturi marginale de strate, ce permit eliminarea gazelor la suprafa. Acest
proces antreneaz cantiti de ap srat, nmuind marnele care refuleaz sub form de noroi, formind
mici cratere (conuri vulcanice). Aria protejat are trei conuri, cu mrimi variabile (cel mai mare avnd un
diametru de 50 m i o nlime de 8 m), mprejmuii de zone cu vegetaie specific solurilor
srturate.

CONCLUZII

21

BIBLIOGRAFIE

Vlsceanu, Gheorghe, Oraele Romniei, Editura Odeon, Bucureti 1998;


Podiul Transilvaniei de sud i unitile limitrofe. Repere geografice , Grecu Florina,
Mrcule Ioan., Mrcule Ctlina, Dobre Robert., Edit. Universitii din Bucureti, 2008;
Judeul Sibiu, Monografie, Ilie Moise. Editura Sport Turism Bucureti 1981;
Wikipedia.ro
22

ANEXE

ANEXA 1. POZITIA GEOGRAFICA

23

ANEXA 2. MUNICIPIUL SIBIU

24

ANEXA 3. POLUAREA APELOR (SC CARMOLIMP SRL)


25

ANEXA 4. POLUAREA AERULUI (SOSEAUA ALBA-IULIA, PARCUL SUB ARINI)


26

ANEXA 5. POLUAREA SOLULUI (COPSA MICA)

27

ANEXA 6. LACUL FARA FUND OCNA SIBIULUI

28

29

ANEXA 7. PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI

30

ANEXA 8. PARCUL NATURAL CINDREL

ANEXA 9. VULCANII NOROIOSI DE LA HASAG


31

32

PANORAMA ORASUL SIBIU

33