Sunteți pe pagina 1din 22

CAZUL

COREEA DE SUD:
Avansul competitiv

Introducere
Coreea de Sud este pentru multe tari un reper important pentru discutia
asupra implicatiilor interventiei statului n activitatea economica. Exista
argumente ca aceasta interventie a generat cumula tiv pierderi economice
si impasul serios n restructurarea ntreprinderilor n care se gaseste astazi
aceasta tara; exista la fel argumente potrivit carora aceasta interventie este
singura responsabila pentru dezvoltarea economica considerabila
postbelica.
Dincolo de controverse, ramne faptul ca firmele coreene au cstigat
enorm avans competitiv dupa anii `60. Mecanismul prin care acest lucru a
fost posibil este subiectul acestui caz si este sugerat de ntrebarile
urmatoare:
Ce optiuni avea guvernul coree an n anii `50? Ce factori au influentat
alegerea facuta?
Care au fost pierderile pentru economia coreeana?
Ce sanse avea o firma pentru a deveni competitiva n plan international?
Sfrsitul anilor `80 poate fi apreciat un moment de cotitura? Dar momentul
actual?
Schimbarea sau perseverenta a influentat hotartor efectele politicii
guvernamentale n domeniul avantajelor competitive?
Este Coreea de Sud un model?
Ce optiuni are viitorul Presedinte pentru 2003 si anii urmatori?

Studii de caz n competitia internationala


Dezvoltarea economica n Coreea de Sud (Republica Coreea , sub
numele oficial) dupa al doilea razboi mondial este fara ndoiala un fenomen
singular. Din anii `60 n anii `80, o perioada considerata de Peter Drucker 1
un timp remarcabil n perspectiva istorica , aceasta tara parcurge drumul de
la un nivel de saracie la unul de dezvoltare. Transformarile produse atrag
atentia si unui ne-economist: produsul pe locuitor creste de la 87 $ la 5.000
$; discrepanta dintre prima cincime cea mai bogata si ultima cincime cea
mai saraca se reduce de 8 ori; exporturile cresc de la 55 milioane $ la 60
miliarde $, n ritmuri anuale cuprinse ntre 40% - n anii `60 si `70 si 15%
- n anii 80 ; ponderea sectorului industrial n valoarea activitatii economice
creste de la 9% la 32%, iar n exporturi de la 6% la peste 90%.
Coreea detine astazi o economie robusta. n urma crizei financiare
din 1998, produsul intern brut s-a contractat cu 6,7%, dar de atunci n
fiecare an economia creste anual ntre 5% si 10% (vezi Expunerea 1
pentru evolutia recenta a fluxurile de comert si investitii). Produse oteluri,
semiconductoare, automobile sau marci coreene Hyundai, Samsung,
LG sunt parte la competitia globala. Jocurile Olimpice de la Seul din 1988
si Campionatul Mondial de Fotbal din 2002 (organizat mp reuna cu
Japonia) au ajutat la promovarea imaginii unei tari pregatita sa devina
moderna.
Care este cea mai buna explicatie pentru ceea ce s-a ntmplat?
Banca Mondiala ajungea n 1993 la urmatoarea concluzie n privinta
miracolului economic est-asiatic:
Reteta succesului nu apartine nici celor ce sustin
interventionismul, nici celor ce sustin piata libera, fiindca
raspunsul este undeva la mijloc. 2
Al 12 exportator mondial, cu 172 miliarde $ (2000), membru OECD
din 1996 si cu un venit pe locuitor de 10.000 $ (2002), Coreea de Sud a
devenit la rndul ei un model pentru tarile care aspira sa lase n urma o
dezvoltare precara a economiei.Este ntr-adevar uimitor sa constati si poate
chiar descurajator pentru acele tari la nceputul drumului ct de multi factori
au favorizat avansul Coreei, unii dintre ei cum ar fi ajutorul american
pentru limitarea amenintarii Coreei de Nord aparuti ntmplator n evolutia
istorica. A existat totusi un loc comun de ntlnire al tuturor eforturilor
interne si acesta a fost preocuparea pentru multiplicarea surselor de
diferentiere competitiva.

1
2

Managing for the Future, TT Dutton/New York, p. 94.


Citat n The Economist, October 2nd, 1993, pp. 65-66.

Coreea de Sud: Avansul competitiv


Premisele istorice
Pentru cea mai mare parte a existentei sale ca stat unitar, Coreea a
fost o tara dominata de cele doua civilizatii nvecinate, cea chineza pna
la sfrsitul secolului 19 si cea japoneza ntre 1910 si 1945. Protectoratul
japonez a lasat urme adnci n evolutia coreeana dupa razboi: n plan
politic, nu exista nici astazi o ntelegere reciproca asupra evenimentelor
interbelice; n plan economic, rivalitatea a capatat conturul unei politici
explicite de urmare a succeselor industriale si comerciale japoneze, cel
putin n cele trei decenii de dezvoltare dupa independenta obtinuta la
15 august 1945.
Dupa nfrngerea Japoniei n razboi, URSS si SUA cad de aco rd sa
ocupe militar tara, prima prin Nord, iar a doua prin Sud. Peninsula este
divizata astfel arbitrar n doua unitati administrative de-a lungul paralelei 38.
Alegerile la nivel national esueaza, iar n Sud se instaleaza un guvern prooccidental sub conducerea Presedintelui Syngman Rhee (1948 -1960).
Despartirea politica a tarii este tragic pecetluita de razboiul ntre 1950 si
1953 declansat de Coreea de Nord, sustinuta de URSS si mai trziu
China, mpotriva Coreei de Sud, sustinuta de SUA si ONU. n plan
economic, consecinta imediata a fost privarea de aproape toate resursele
minerale si capacitatea industriala incipienta care se gaseau cu precadere
n Nord.
Conflictul militar are nsa repercusiuni lungi n timp. Institutia
armatei este puternic favorizata de SUA si va conduce la instaurarea unui
regim autoritar de catre Generalul Park Chung-hee (1962-1979), care preia
puterea printr-o lovitura militara si continuat de Generalul Chun Doo-hwan
(1980-1988) n urma asasinarii lui Park de catre seful serviciilor secrete.
Alerta militara a fost o pemanenta dupa terminarea razboiului coreean, iar
posibilitatea unui atac nord-coreean nu era eliminata nca la sfrsitul anilor
`80.
Reintroducerea valorilor democratice se face odata cu presedentia
lui Roh Tae -woo (1988-1992), iar primele alegeri prezidentiale libere au loc
n 1992 cnd este ales primul Presedinte civil, Kim Yong -sam. l urmeaza
Kim Dae -jung, ales n 1998 pentru un mandat de 5 ani. Fost dizident si
exilat pentru opozitia sa politica, laureat al Premiului Nobel pentru pace
datorita eforturilor sale de normalizare a relatiilor cu jumatatea comunista a
tarii, Kim Dae-jung sintetizeaza astfel provocarile pe drumul pe mai departe
al Coreei:
n aceasta noua etapa [a globalizarii n.a.], abilitatea
intelectuala, creativitatea si riscul aventurii sunt elementele
cheie ale dezvoltarii. Irlanda si Finlanda au atins o crestere
impresionanta datorita accentului pus pe industriile de nalta
tehnologie si dezvoltarea intelectuala. O tara n curs de

Studii de caz n competitia internationala


dezvoltare poate sa ajunga rapid din urma o tara avansata
daca foloseste asemenea atribute.3
Exportul, tehnologia si investitiile 4
Coreea a surprins permanent prin nclinatia guvernului, dar si a
mediului privat de a depasi limitele n care se ncadrau n competitia
internationala. Banca Mondiala estima n 1973 ca aceasta tara nu va putea
deveni un concurent important n comertul cu produse siderurgice. n
acelasi an, o firma din Japonia construieste primul combinat siderurgic
integrat din Coreea - Pohang Iron and Steel Co . (POSCO). n 1981,
POSCO este considerata una dintre cele mai eficiente uzine din lume, iar
din 1987 este n pozitia sa ofere asistenta tehnica combinatelor americane
prin formarea unei societati mixte cu US Steel. Intrarea Samsung pe piata
semiconductorilor la nceputul anilor `80 furnizeaza un alt exemplu. La
construirea fabricilor pentru placutele de memorie de 64K si 256K, firma
astepta preturi unitare de 6$ si, respectiv, 25$; cnd fabricile au devenit
operationale, rivalii japonezi redusesera preturile la 0,80$ si, respectiv,
2,50$. n ciuda acestui handicap de experienta, Samsung devine ntre timp
cel mai important producator de semiconductori de memorie din lume .
Asemenea performante au devenit posibile pe fundalul construirii
graduale a unei capabilitati productive si investitionale ncepnd cu primii
ani ai dezvoltarii postbelice. Programul economic inaugurat de Park nu
aducea nimic nou fata de alte regimuri autoritare: planificarea cresterii
economice n planuri cincinale, ncepnd cu 1962 , si industrializarea tarii;
dezvoltarea bazei energetice, a infrastructurii si a industriilor pentru
substituirea importurilor (ngrasaminte, prelucrarea alimentelor, rafinarea
petrolului); bariere nalte n calea importurilor. Perioada urmatoarelor doua
planuri cincinale 1967/1971 si 1972/1976 introduce din plin politici
destinate promovarii industriilor pentru export intensive n munca (textilele
si confectiile), apoi intensive n capital (industria grea, chimica) probabil si
ca efect indirect al apartenentei din 1967 la GATT.
n retrospectiva, delimitarea ntre cele doua directii de politica
economica nu este asa de simpla. Analiza recenta 5 ajunge la concluzia ca,
spre deosebire de opinia dominanta , Coreea de Sud se gasea n 1978, de
exemplu, n pozitia de a oferi o protectie mai mare fata de importuri n
comparatie cu Argentina n 1969 (vezi Expunerea 2 pentru o comparatie
sectoriala). n schimb, ceea ce deosebea cele doua tari era prezenta
stimulentelor pentru export net favorabila Coreei. O asemenea politica a
3

Interviu n Business Week, June 10, 2002.


Aceasta parte se bazeaza n mare parte pe informatiile din Gomes-Casseres, Benjamin and
Seung-Joo Lee. Korea`s Technology Strategy., HBS Case No. 9-388-137, rev. 1/89.
5
Liang, Neng. Beyond Import Substitution and Export Pr omotion: A New Typology of
Trade Strategies., n The Journal of Development Studies , 28:3, 1992, 447-72.
4

Coreea de Sud: Avansul competitiv


capatat o denumire inedita Promovarea protejata a exporturilor pentru
a desemna combinatia particulara din Coreea de Sud ntre orientarea
sectoriala a substituirii importurilor si orientarea de piata a promovarii
exporturilor. Explicatia unei asemenea politici mbratiseaza deopotriva
argumentele economiei ortodoxe nevoia de optimizare a alocarii
resurselor existente si cele neconventionale nevoia de promovare a
schimbarii structurale dorite si dezvoltare a resurselor strategice viitoare.
Protectia fata de importuri a acaparat ntr-adevar resurse importante
pna n prezent. Protectionismul ndelungat a fost explicat si prin deficitul
cronic al balantei comerciale, care la nceput a fost finantat gratie ajutorului
american. Liberalizarea comerciala a urmat o tendinta modesta
(Expunerea 4), iar atunci cnd restrictiile cantitative erau eliminate, tarifele
ramneau importante. Asa a fost cazul eliminarii restrictiilor la importul de
automobile n 1987 , dar n conditiile pastrarii unor taxe la import de 200%.
Taxele vamale, dupa standardele tarilor dezvoltate, sunt si astazi la un
nivel destul de ridicat media taxelor aplicate n regim conventional este
de 13,8%, 7,5% pentru produsele industriale si 50% pentru produsele
agricole si reprezinta un capitol important al veniturilor bugetare (6,5%)6.
Atitudinea statului fata de exporturi a luat forme diverse apel la
simboluri nationale, furnizarea informatiei, politici speciale. Sloganuri
precum Export or die sau organizarea anua la a Zilei Exportului au
devenit familiare nca din anii `60 si presupuneau implicarea directa a
Presedintelui. De asemenea, Presedintele participa lunar la Conferinte
pentru Promovarea Exporturilor sau acorda distinctii firmelor care
nregistrau performante la export. n centrul acestui sistem se aflau o
companie sprijinita de guvern KOTRA, Korea Trade
Promotion
Corporation ce-si propunea sa faca cunoscute peste hotare frmele
nationale si o aplicare de la caz la caz a stimulentelor si creditelor de
export.
Decizia centrala se mbina cu studierea pietei. Planurile cincinale
indicau volumul de export care trebuia realizat, iar nregistrarea
importatorilor se facea doar daca erau si exportatori. n cazul intrarii pe
piete noi se putea acorda drepturi exclusive de export. Succesul n
competitia internationala a fost ridicat la rang de datorie patriotica si,
urmnd ndeaproape exemplul japonez, atentia este permanent acordata
acelor domenii unde asa ceva este hotart ca necesar. Decizia n aceasta
privinta este un proces laborios. Alegerea domeniilor prioritare de avans
tehnologic la orizontul anului 2000 (Expunerea 3) a decurs prin implicarea
a 500 de specialisti din sectorul public si privat timp de doi ani.
n 1960, 85% din exporturi reprezenta produ se primare; n numai
5 ani, aceasta pondere scade la 40% pe seama aparitiei ca produse la
6

World Trade Organization. Trade policy review body: Korea, Report by the Secretariat
[www.wto.org, 2000.]

Studii de caz n competitia internationala


export a mbracamintei (12%), siderurugice (7%), textile (6%), ncaltaminte
(2%), n timp ce valoarea totala a exporturilor creste de la 33 milioane $ la
175 milioane $. Urmatorii 5 ani aduc produsele electrice cu 5% ca o alta
grupa importanta de export. Un mecanism institutional adaptat la evolutia
mediului de afaceri a sustinu t efortul de export al firmelor, astfel nct
asemenea transformari structurale au devenit o constanta a evolutiei
exporturilor coreene n urmatoarele decenii. Trei domenii s-au bucurat cu
prioritate de atentie : pregatirea profesionala, cercetarea stiintifica si
cooperarea internationala.
Pregatirea profesionala
Accesul la studii a fost deopotriva o preocupare familiala si
guvernamentala. Un sondaj din 1987 arata ca 85% dintre familiile coreene
doresc sa-si vada copiii urmnd o educatie universitara, n general
scolarizarea fiind prioritatea numarul unu pentru ele.7 Este cumva o
inclinatie naturala a unei populatii remarcabila prin disciplina si puterea de
munca. Patrunderea la nivelul conducerii n marile companii se face la un
nivel de studii avansate sau dupa obtinerea doctoratului, n special n
domeniile tehnicii. Pentru domeniul afacerilor este un interes de asemenea
ridicat, iar marile universitati nregistreaza de regula un numar foarte mare
de candidati fata de locurile disponibile n programele de pregatire postuniversitara.
Efortul statului este pe masura complementar. O cincime din
cheltuielile bugetare sunt pentru nevoi educationale., n parte fondate pe
suprataxa pentru educatie introdusa n 1981 si nlocuita cu una pentru
cercetare dupa 1991. Trimiterea tinerilor la studii n strainatate a fost
permanent promovata, n special n programe po st-universitare. Numarul
probabil al studentilor astfel plecati ntre 1987 si 2000 se ridica la 10.000.
Exista n vigoare programe de recrutare activa, care faciliteaza ocuparea
acelora care se ntorc n tara . Din 1967, prin lege, firmele priva te care
depasesc o anumita dimensiune au fost nevoite sa asigure perioade de
pregatire pentru personal. Estimarile arata ca o mare firma nvesteste n
mod obisnuit aproape 30 milioane $ doar n echipamente si infrastructura
necesara pregatirii.
Cercetarea stiintifica
Dezvoltarea competentei tehnice a fost sprijinita n acelasi timp cu
formarea unei baze industriale. Este sugestiva pentru riscurile asumate n
aceasta directie nencrederea aratata chiar de unive rsitari fata de decizia
de a nfiinta n 1966 un Institut Coreean al Stiintei si Tehnologiei (KIST)
avnd n vedere ca efortul financiar cerut era dublu fata de construirea unei
7

Porter, Michael. The Competitive Advantage of Nations. New York: Free Press, 1990,
465.

Coreea de Sud: Avansul competitiv


fabrici de ciment, un obiectiv de mare pret la vremea aceea. Totusi, cu
finantare din partea SUA, KIST este creat si dupa fu ziunea cu o scoala de
studii postuniversitare devine Institutul Coreean Avansat al Stiintei si
Tehnologiei (KAIST). Alaturi de alte institute finantate de stat, el se remarca
astazi prin cea mai larga baza de programe doctorale stiintifice. Proiectele
de aici acopera domenii tehnice de vrf semiconductori, computere,
chimie fina, energie nucleara, echipamente orientate prin participari
comune cu firmele catre exploatarea lor de mediul privat. Un reprezentant
KAIST explica acest lucru astfel:
Firmele nu ar fi ntreprins aceasta cercetare de unele
singure. Proiectele sunt n domenii unde riscul si
externalitatile sunt mari, iar perioada de conceptie este
lunga. 8
n 1967, se nfiinteaza si Ministerul Stiintei si Tehnologiei (MOST),
considerat o noutate atunci n rndul tarilor n curs de dezvoltare. El va
prelua sarcina coordonarii politicilor nationale n domeniul tehnologiei.
Explorarea laborioasa, n timp si oameni, a capacitatilor nationale din
mediul public, academic, tehnic care pot sprijini procesul, asa cum a fost
cazul cu definirea domeniilor de avans tehnologic pentru 2000, este o
trasatura definitorie a Ministerului. Statutul MOST a fost ntotdeauna
aproape sau la egalitate cu cel al pu ternicelor ministere economice Finante, Industrie si C omert sau Administratia Planificarii Economice .
Alaturi de institutii, legislatia a nceput din anii ?70 sa favorizeze prin
avantaje fiscale firmele care puneau n plan proiecte de dezvoltare
tehnologica, care investeau n noi echipamente sau importau tehnologie.
Implicarea statului mergea pna la formarea de societati de investitii
venture capital firms pentru a usura efortul investitional dedicat
programele tehnologice n mediul privat. Deja din deceniul 9, firmele
preluasera initiativa n sustinerea efortului de finantare (vezi Expunerea 5
pentru o comparatie a participarii statului si companiilor la cercetare si
dezvoltare).
Cooperarea internationala
Fata de stadiul initial al dezvoltarii, Coreea nu putea miza doar pe
acumulari interne pentru avans tehnologic; accesul la resurse din afara era
esential. Pna n anii `80, politica de achizitie a tehnologiei urmarea sa
evite pe ct posibil dependenta totala de strainatate, formarea de societati
mixte n tara fiind forma preferata de acces la tehnologia rivala . Aceasta se
traducea practic printr-o ngradire a investitiilor directe n termenii
industriilor de acces, repatrierii profitului, ponderea capitalului strain si

State and Markets in South Korea, HBS Case no. 9-387-181, 1987 (rev. 1995).

Studii de caz n competitia internationala


conditii foarte stricte impuse de Administratia Planificarii Economice
(Planning E conomic Board ) n ceea ce priveste contractele de licenta.
Pe de alta parte, achizitiile din strainatate erau n mare parte facute
n acei ani prin mprumuturi ale statului deoarece capacitatea investitionala
a firmelor era modesta, cel mult. Aceasta era si o modalitate de a canaliza
resursele, la costuri sub cele ale pietei, catre industriile selectate prin
planurile cincinale, astfel nct controlul asupra directiei de patrundere a
tehnologiei era dublu.
n privinta firmelor, producatorii mari de bunuri de capital se bazau
n mare parte pe licente straine, pentru ca apoi sa produca anumite parti
din echipamente prin proiectarea inversa (reverse engineering). Pentru
firmele mici, care foloseau o tehnologie mai simpla, strategia tehnologica
consta n trecerea de la proiectarea inversa la licentiere pentru
modernizare. Asimilarea tehnologiei a nregistra t un progres rapid
(Expunerea 6). Spre sfrsitul anilor `80, firmele au nceput sa beneficieze
ntr-un mod nesperat de competitia mai accentuata dintre firmele
americane si japoneze n special n electronica si automobile. n
ncercarea lor de a reduce costurile, acestea au nceput sa considere
Coreea un loc atractiv pentru productia lor datorita fortei de munca relativ
ieftine si bine calificate, plus asezarea geografica favorabila. Se deschidea
o conjunctura formidabila pentru intrarea de capital si know-how strain,
altfel accesibil n conditii mai dificile.
n mod fericit, politica guvernului a venit n ntmpinarea acestor
evolutii, chiar daca fortata de evenimente . Dezvoltarea industriala selectiva
ncepea sa -si arate costurile greu de suportat. Alocarea unor resurse
importante n industrii precum chimia, materiale plastice sau masini nu a
dus la succesele asteptate. Chiar industriile care devenisera competitive
ncepeau sa cunoasca dificultati majore: siderurgia se confrunta cu o piata
interna mica si absorbea greu ridicarea costurilor energiei dupa socurile
petroliere; textilele si confectiile nregistrau o concurenta sporita din partea
valului doi al noilor tari industrializate. Anul 1980 a fost un an de cotitura:
PNB-ul a scazut n termeni reali cu 5%, inflatia a ajuns la 35%, exporturile
se redusesera pentru prima oara n 20 de ani, iar deficitul de cont curent
urca la 9% din PNB.
Asa se face ca al cincilea plan cincinal (1982 -1986) consacra
nceputul liberalizarii economice, n care comertul, investitiile si serviciile,
inclusiv cele financiare, ncep sa cunoasca din ce n ce mai putine restrictii.
Mai important, prin Legea Dezvoltarii Industriale din 1986, statul si
reconsidera rolul, n principal renuntnd la politici selective n favoarea
celor functionale, menite sa corecteze disfunctionalitati ale pietei. Un
astfel de exemplu este definit de acele sectoare n care competitivitatea
internationala joaca un rol vital n economie, dar firmele nu pot accede
singure la performanta internationala. Instrumentele vizate sunt

Coreea de Sud: Avansul competitiv


stimulentele indirecte altfel spus, deschise tuturor companiilor care sa
promoveze avansul tehnologic.
Mediul de afaceri
Politica macroeconomica 9
Oficialii coreeni au practicat n general o politica de control foarte
sever al instrumentelor de politica economica pentru a atinge obiectivele de
dezvoltare industriala. Cea mai mare parte a venitu rilor bugetare 60%75% - provenea nca n anii `80 din impozitele indirecte. Banca centrala
Bank of Korea nfiintata n 1950 a trecut din 1962 n subordonarea de
facto a Ministerului de Finante , care avea astfel larghete n dirijarea
mprumuturilor subventionate catre industrii prin bancile comerciale de stat
sau prin banci specializate, create anume n anii `60 pentru orientarea de
fonduri catre anumite sectoare. Nu erau o exceptie mprumuturile la rate
reale negative ale dobnzii prin bancile contro late de stat.
n conditiile penuriei de capital necesar dezvoltarii, economisirile au
fost ncurajate prin mentinerea unei rate a dobnzii reale pozitive la
depozite, asa cum a fost cazul, cu nesemnificative exceptii, n perioada
1970-1989. Intrarile de capital strain prin filiale ale bancilor straine au fost
permise destul de timpuriu, desi n conditii restrictive. Perioada liberalizarii
financiare a adus cu sine folosirea pe scara mai larga a pietei de capital
emisiuni de titluri de valoare n dauna mprumuturilor bancare ca o
masura de acces la capital.
Deficitele cronice ale balantei comerciale primul surplus se
nregistreaza n 1986 au transformat Coreea ntr-un din cele mai
ndatorate tari, relativ la nivelul ei de dezvoltare. Cu toate acestea,
implicarea guvernului n politica comertului exterior a creat un sistem stabil,
n care exportatorii se simteau n siguranta n ceea ce priveste ajustarea
cursului de schimb potrivit diferentelor create ntre ratele de inflatie fata de
partenerii comercia li. De exemplu, a fost posibila mentinerea cursului de
schimb real n perioada 1966 -1978 la acelasi nivel cu cel din 196510 ntr-un
mecanism al paritatii fixe fata de moneda americana si experientei unei
inflatii cronice .
Organizarea industriala
Pna n 1997, guvernul coreean a protejat o structura industriala
construita pe marile grupuri de afaceri chaebol carora le-a facilitat att
9

Prezentarea se bazeaza n principal pe datele oferite de Ro, Sung-tae. National Econom ic


Policies in Newly Industrialized Countries., n Dominick Salvatore, Handbook of
Comparative Economic Policies, vol.1, New York: Greenwood Press, 1991, pp. 171-204.
10
Kim, K, S. Lessons from South Korea`s experience with industrialization., n Corbo, V
et al. (ed.). Export-oriented Development Strategies. The Success of Five Newly
Industrializing Countries. Boulder: Westview Press, 1985, pp. 57-78.

Studii de caz n competitia internationala


intrarea pe piata, prin politici fiscale si monetare favorabile, ct si
mentinerea pe piata, prin neacceptarea procedurilor de faliment (cu doua
exceptii, n 1985 si 1996), ca o consecinta fireasca a mecanismului pietei.
Prezenta lor n economie este dominanta: aproape 2/3 din cele mai mari
100 de firme industriale apartin acestor grupuri. n 1995, cele mai mari 30
de chaeboluri detineau 16% din valoarea PIB-ului, 41% din cea a productiei
industriale, 5% din forta de munca ocupata, 50% din exporturi si 14% din
totalul mprumuturilor acordate de bancile comerciale.11
Majoritatea chaebolurilor au aparut n anii `50 n urma privatizarii
ntreprinderilor de stat nationalizate de la japonezi. Structura lor
organizatorica copiaza, cu mici diferente, companiile similare japoneze
(zaibatsu , renumite n perioada postbelica keiretsu )12, cu o traditie mai
ndelungata. La baza unui grup chaebol se afla o familie, prospera si bine
conectata politic 13, care reuseste sa detina direct si indirect, prin apropriati
si actionariat ncrucisat la celelalte companii membre ale grupului, controlul
a ca. 50% din actiuni. Cum ntre politica industriala si prezenta
chaebolurilor a existat o relatie de dependenta reciproca, a fost o practica
curenta ca aceste grupuri sa intre n toate acele industrii promovate de stat,
independent de competenta tehnica acumulata (vezi Expunerea 8 pentru o
comparatie interna tionala a diversificarii companiilor). Primele 5 grupuri au
n medie fiecare 40 de companii prezente n peste 30 de industrii (printre
care petrochimie, constructii navale, automobile, electronica).
Prin concentrarea unor resurse financiare foarte mari, aceste firme
coreene au fost capabile sa depaseasca mai usor barierele de intrare n
industriile n care cerintele de capital si economiile dimensionale erau
semnificative. Totusi, practica solidaritatii financiare la nivelul grupului
ascunde ineficienta la afiliate si de aici ratele imense de ndatorare
curent, raportul datorii/capital n actiuni este n jur de 500%. Pe de alta
parte, raspndirea eforturilor tehnologice pe un numar impresionant de
activitati pune serioase constrngeri dezvoltarii ulterioare a cercetariidezvoltarii. Samsung se ntinde pe un spectru vast de activitate de la
produse alimentare, la componente aeronautice si microlectronica.
Mobilizarea capabilitatii tehnice a dovedit-o cu succes atunci cnd a reusit
sa coboare abrupt curba experientei: 3 ani pentru a ncepe fabricarea
placutei de memorie de 64Kb, doi ani pentru cea de 256 Kb si un an pentru
cea de 1Mb. Au trecut nsa doua decenii de la intrarea n industria
semiconductorilor si prezenta firmei pe piata componente lor mai sofisticate
placutele logice ramne neobservata.

11

International Monetary Fund (IMF). Republic of Korea: Selected Issues, IMF Staff
Country Reports No. 98/74, August 1998.
12
Chaebol este de fapt traducerea n coreeana pentru zaibatsu (sursa indicata la nota 11) .
13
La nceputul anilor `90, 1/3 din socrii proprietarilor unui chaebol erau demnitari de stat
cu rang nalt (IMF, Republic of Korea).

Coreea de Sud: Avansul competitiv


Capacitatea de concurenta 14
Prezenta firmelor coreene n pozitii de vrf este o realitate evidenta
n economia si competitia internationala. Primele 5 grupuri chaebol fac
parte din lista ntocmita de Fortune a celor mai mari 100 de companii neamericane din lume. Hyundai Heavy Industries, Daewoo Shipbuilding and
Heavy Machinery si Samsung Heavy Industries sunt primele trei firme din
lume constructoare de nave. Samsung Electronics este cel mai mare
producator mondial de placute de memorie. Pentru cteva produse
srme, confectii barbatesti, televizoare monocolor aproape jumatate din
vnzarile mondiale se fac de catre firmele coreene, iar pentru alte aproape
50 de produse de export cota mondiala se situea za ntre 9% si 40%.
Existenta celor ctiva factori naturali favorabili, cum ar fi de
exemplu, iesirea la mare, unele materii prime necesa re fabricarii cimentului,
traditia muzicala a familiilor coreene a fost exploatata din plin prin aparitia
n fiecare caz a unor industrii competitive constructii, constructii navale,
pescuitul oceanic si fabricarea pianelor si a componentelor. Predominanta
pozitiilor competitive apartine nsa sectoarelor intens promovate
siderurgie, confectii/textile si electronica. Aglomerarile competitive au
nceput sa se formeze n toate aceste situatii, dar anvergura lor este
modesta dupa standardele economiilor dezvoltate.
Predispozitia mediului de afaceri catre domenii dintre cele mai
diversificate a facut ca sortimentul produselor competitive sa nu se ntinda
foarte mult peste industriile enumerate mai sus si mai ales sa cuprinda n
principal produse finale. Vulnerabilitatea aceasta competitionala a putut fi
totusi compensata, paradoxal, prin concurenta acerba a diferitelor afiliate la
chaeboluri, de vreme ce aria de specializare a acestor grupuri era mai mult
sau mai putin aceeasi. Intensitatea competitiei interne depaseste n multe
cazuri practica economiilor mai mature: numarul concurentilor trece de
3.000 n sectorul confectiilor, de 2.000 pentru textile, n jur de 500 n
industria de constructii, ntre 200 si 300 pentru constructii navale si
ncaltaminte, 20 n industria de semiconductori.
Experienta mai recenta (1978-1985) a aratat ca firmele coreene au
reusit foarte putin sa obtina noi pozitii competitive n industrii mai
sofisticate. Printre exceptii merita mentionate domeniile inputurilor speciale
n transporturi si a produselor pentru timpul liber.
Provocari
Odata cu sfrsitul lui 1997, Coreea a trecut prin cea mai grava criza
economica de la sfrsitul razboiului coreean.15 (vezi Expunerea 7 pentru o
comparatie a indicatorilor financiari nainte si dupa criza) Creditorii externi
14

Aceasta sectiune urmareste de aproape pe Michael Porter, The Competitive Advantage ,


pp. 454 479.
15
World Trade Organization. Trade policy review body: Korea, Report by the Government
Part I and II, www.wto.org, 2000.

Studii de caz n competitia internationala


au refuzat sa continue mprumuturile pe termen scurt catre bancile si
firmele coreene, n timp ce bursa de valori a scazut cu 60%16. Ca urmare,
criza de lichiditati a luat o amploare neobisnuita si indicatorii economici sau deteriorat rapid. Moneda nationala s-a depreciat de la 965,10 won pe
dolar la sfrsitul lui octombrie 1997 la cel mai jos nivel de 1964,80 won n
decembrie 1997. A fost solicitata interventia FMI pentru a face fata
destabilizarii macroeconomice, nsa recuperarea a fost mai rapida dect
orice asteptari n cazul coreean. mprumutul FMI a fost rambursat cu trei
ani mai devreme, iar rezervele valutare apreciate la 107 miliarde $ n
2002 reprezinta al cincilea tezaur din lume.
Experienta a aratat ca fiecare soc a fost urmat de schimbari
semnificative n mecanismul economic. Si acum transformarile sunt n curs,
desi este probabil devreme sa poata fi evidentiata o tendinta viguroasa
comparabila cu cea din anii `60 si `70. Liniile directoare sunt trasate prin
doua coordonate: reforma sistemelor corporatiste, de munca, financiare si
publice, mpreuna cu definirea domeniilor de actiune strategica.
nceputul este facut. Jumatate din primele 30 de grupuri chaebol au
fost lichidate sau sunt n reorganizare manageriala ca urmare a
ndatorarilor excesive si mpreuna cu ele cca. 600 de institutii financiare
inso lvente. Din 1981, prin adop tarea Monopoly Regulation and Fair Trade
Law, guvernul ncearca treptat sa puna la punct mecanismul foarte opac si
din ce n ce mai neadecvat al guvernarii corporatiste. Masurile sunt de
multe ori cu jumatate de masura. n 1992, chaebolurile au fost ncurajate
printr-un act legislativ sa-si redefineasca aria competentelor pe trei domenii
distincte prin exceptarea n aceste cazuri a regulamentelor privind
investitiile n titluri de valoare si controalele privind creditarea. Urmarea a
fost ca majoritatea firmelor au ales cel putin un domeniu n care necesarul
finantarii era foarte mare, amnnd astfel asteptata restructurare
financiara.17
n ciuda progreselor remarcabile, decalajul tehnologic nu a sfrsit
prin a obseda pe oficialii coreeni. Aprecierile curente18 ind ica o ramnere a
tehnologiilor cu o generatie sau doua n urma liderilor mondiali. Problema
si are originea n aria competitionala din ce n ce mai sofisticata n care
firmele coreene sunt ndreptatite sa concureze. Iata o descriere a unui
observator extern:
Ar fi incorect sa sugeram ca cele mai avansate noi tari
industrializate au rezolvat toate problemele privind oferta de
bunuri de capital. Dimpotriva, ele ntmpina bariere foarte
nalte pentru initierea productiei echipamentelor mai
sofisticate necesare sa sustina modernizarea proceselor n
domenii precum fabricarea avansata a semiconductorilor.
16

Asian Development Bank Institute. Asia: Responding to Crisis . [1999]


IMF, Republic of Korea.
18
Michael Porter, The Competitive Advantage , p. 470.
17

Coreea de Sud: Avansul competitiv


Dat fiind faptul ca productia anumitor tipuri de echipamente
de procesare a devenit din ce n ce mai mult controlata de
ctiva furnizori oligopolistici n una sau doua tari ale OECD,
costurile dependentei externe de asemenea echipamente
probabil ca va creste, iar aceste tari pot deveni vulnerabile la
presiuni din parte concurentilor din tarile OECD fata de
furnizorii comuni de echipamente.19
Depasirea acestui obstacol este ngreunata de nclinatia spre
volum, produse finale, standard ale firmelor, n dauna profitabilitatii si a
ngustarii ariei de competitiei. O comparatie la ndemna cu eternul rival,
Japonia, arata ca produsele coreene nu au excelat prin inovatia
tehnologica sau de alta natura.
Lucrurile nu stau nsa n loc. O atitudine mult mai prie tenoasa fata
de investitorii externi deschide posibilitati pentru un masiv influx de capital
si tehnologie straina. ntre 1998 si 2000, investitiile straine au trecut de 40
de miliarde $, ceea ce nseamna mai mult dect n ntreaga perioada 19621997, iar 30% din valoarea titlurilor cotate apartine actionarilor straini20.
Statul se gaseste pe aceeasi linie a ncurajarii si promovarii noilor industrii.
Acum, noi domenii sunt numite strategice pentru implicatiilor lor pe termen
lung si aportul de tehnologie avansata. Printre acestea se regasesc biotehnologia, tehnologia mediului, nano-tehnologia , tehnologia spatiala si
sectoare tehnologice cu continut cultural si de divertisment. Daca trecutul
poate fi un punct de reper, atunci se poate avansa ideea ca saltul
tehnologic va fi strategia tehnologica favorita, ntr-o conjunctura
internationala mult mai favorabila dezvoltarii regionale asiatice.

19

Ernst, Dieter si David O`Connor. Technology and Global Competition. The Challenge for
Newly Industrializing Economies. OECD, 1989, p. 70.
20
Ministry of Finance and Economy. Going for Global: Korea Faces the Challenge of
Globalization., [2002].

Expunerea 1 : Evolutii ale comertului exterior si fluxurilor de investitii externe, 1990 - 1999
Statistica de comert exterior (milioane US$)
Export Rata cresterii (%) Import Rata cresterii (%) Sold comercial Sold cont curent
1990 65.016
4.2
69.844
13.6
-4.828
-2.003
1995 125.058

30.3

135.119

32.0

-10.061

-8.508

1996 129.715

3.7

150.339

11.3

-20.624

-23.005

1997 136.164

5.0

144.616

-3.8

-8.452

-8.167

1998 132.313

-2.8

93.282

-35.5

39.031

40.558

1999 143.685

8.6

119.752

28.4

23.933

25 .000

Investitii straine n Coreea si investitii externe din Coreea (mil.US$)


1990
Investitii straine directe
Investitii nete de portofoliu
Investitii externe

1995

788,5 1.775,8

1996

1997

1998

1999

2.325,4 2.844,2 5.415,6

8.798,4

83,6 11.590,7 15.184,6 14.295,3 1.878,2

8.825,2

1.051,6 3.552,0

4.670,1 4.449,4 4.799,4

4.044,1

Orientarea geografica a comertului exterior (milioane US$)


Export
1990

1996

Import
1997

1998

1990

1996

1997

143.685

69.844

150.339 144.616

1998

1999

Total

65.016

129.715

Asia

24.639

65.744

68.530

57.539

65.833

28.515

57.602

55.544

35.691

50.439

America de Nord

21.091

22.874

23.140

24.356

31.113

18.408

36.029

32.726

22.378

23.715

2.102

8.961

8.668

8.867

8.645

1.726

4.392

4.076

2.197

2.865

12.001

21.395

24.817

28.749

26.091

10.501

26.244

23.688

14.281

16.579

892

2.250

3.049

2.821

2347

363

2.521

4.442

1.977

2.944

1.214

2.433

2.685

3.222

3.061

3.201

7.404

6.846

5.302

5.486

America Latina
Europa
Africa
Oceania

136.164 132.313

1999

93.282 119.752

Sursa datelor: World Trade Organization. Trade policy review body: Korea, Report by the Government Part I and II, www.wto.org, 2000.

Expunerea 2 : O comparatie sectoriala a aplicarii strategiilor comerciale


COREEA DE SUD

ARGENTINA

SINGAPORE

1968

1978

1969

1967

IS

PEP

DIP

IS

2. Alimente

DIP

EP

DIP

IS

3. Bauturi si tutun

EP

PEP

IS

IS

4. Minerit

DIP

EP

DIP

IS

5. Materiale de constructii

DIP

EP

DIP

IS

6. Produse intermediare

EP/PEP

EP/PEP

IS

IS

EP

PEP

IS

DIP

8. Bunuri de consum durabile

IS

PEP

IS

IS

9. Masini

IS

PEP

IS

IS

10. Echipamente de transport

IS

PEP

IS

DIP

1. Agricultura

7. Bunuri de consum
nedurabile

Sursa datelor: Liang, Neng. Beyond Import Substitution and Export Promotion: A New Typology of Trade Strategies., n The Journal of
Development Studies, 28:3, 1992, 447- 72. Notatiile semnifica: DIP: De facto Import Promotion (stimulente negative att pentru exporturi,
ct si pentru substituirea importurilor); EP: Export Promotion (stimulente pozitive pentru exporturi si negative pentru substituirea
importurilor); PEP: Protected Export Promotion (stimulente pozitive pentru exporturi si pentru substituirea importurilor); IS: Import
Substitution (stimulente negative pentru exporturi si pozitive pentru substituirea importurilor).

Expunerea 3: Domenii selectate pentru avans tehnologic la orizontul anului 2000


Prioritatea 1 Profitabilitatea: microelectronica, sisteme automatizate si informatizate si chimia fina .
Prioritatea 2 Succesul potential: ingineria genetica si noile materiale.
Prioritatea 3 Sprijin industrial: ingineria sistemelor, managementul proiectelor, controlul de calitate, metode de cercetare.
Prioritatea 4 Bunastarea publica: sanatatea si mediul nconjurator.
Prioritatea 5 Viitor potential: oceanografia si aeronautica.
Sursa: MOST, 1985, adaptat dupa Korea`s technology strategy, HBS Case no. 9-388- 137, 1988.

Expunerea 4: Protectia fata de importuri, 1968 -1986

b. Gradul liberalizarii pe sectoare (n procente din


*
valoarea importurilor fiecarui sector)

a. Folosirea barierelor comerciale (n procente din


valoarea importurilor totale)

Import total

100

1968
Bunuri de
consum

80
60
40
20
0
1968

1968

Bunuri de
capital

1968

Bunuri
intermediare

1974

1976

1978

1980

1982

Importuri restrictionate tarifar


Importuri restrictionate cantitativ si tarifar
Importuri restrictionate cantitativ

Importuri libere

1986

1968

Materii prime
1968
Alimente si
bauturi

1968
0

20

40

60

80

100

*
Anii de referinta sunt aceeasi ca la punctul a. Sursa datelor
(a si b) : State and Markets in South Korea, HBS Case no. 9387- 181, 1987 (rev. 1995).

Expunerea 5 : Participarea statului si a mediului privat la cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare, 1967 -2001
100
80
60
40
20
0

6
5
4
3
2
1
0

1967
Statul

1972

1977

1982

1984

Mediul privat

1986

1990* 2001*

Partea din PNB

* Estimari.
Sursa: MOST, citat n Korea`s technology strategy, HBS Case no. 9- 388- 137, 1988.

Expunerea 6 : Evolutia capabilitatii tehnice de productie a unei firme sud -coreene


Ponderea resurselor materiale importate din Japonia
Produsul

Anii `70

1980

1985

1987

Modalitatea obtinerii tehnologiei


Tehnologie originala japoneza, apoi proiectare proprie
din anii `70.
Tehnologie originala japoneza, apoi proiectare proprie
din anii `70 si societate mixta cu o firma japoneza
(1979) pentru producerea tuburilor.
Tehnologie originala japoneza, apoi proiectare proprie
din anii `70 si societate mixta cu o firma americana
(1985) pentru producerea compresoarelor.
Tehnologie originala japoneza, apoi proiectarea unei
tehnologii proprii (1981-1984) si construirea unei fabrici
proprii (1987).
Proiectare inversa.
Proiectare inversa.

Frigidere

40%

10%

0%

Televizoare color

50%

30%

<5%

Aparate de aer
conditionat

90%

35%

35%

Videocasetofoane

50%

50%

30%

Echipament audio
Computere
Lectori Compact
Disc
Masini de spalat
Umidificatoare
Ventilatoare
electrice

30%
-

15%
-

85%

5%
40%

50%

20% Proiectare inversa.

10%
-

0%
30%

0%
0%

Proiectare inversa.
Proiectare inversa.

0%

0%

0%

Proiectare inversa.

Sursa: Korea`s technology strategy, HBS Case no. 9- 388- 137, 1988.

Expunerea 7: O comparatie a indicatorilor economici


nainte si dupa criza financiara din 1998

Rezerve valutare (miliarde USD)


Contul curent (miliarde USD)
Active externe nete (miliarde USD)
Investitii straine directe (miliarde USD)
Cursul valutar (Won / Dolar SUA)
Rata de crestere economica (%)
Indicele bursier
Dobnda la obligatiuni de firma, la 3 ani

Momentul crizei
3,9 (dec. 1997)
- 8,2 (dec. 1997)
- 65,4 (iun. 1997)
7,0 (1997)
1.965 (dec. 1997)
- 6,7 (1998)
280 (iun. 1998)
31,1 (dec. 1997)

Actual
97,76 (aug. 2001)
ntre 11 si 13
(estimare 2001)
34,8 (iun. 2001)
15,7 (2000)
1.284 (aug. 2001)
3,7 (T1 2001)
568 (aug. 2001)
6,4 (aug. 2001)

Sursa datelor: Ministry of Finance and Economy (Republic of Korea), Going for Global: Challenge of Globalization, [2002],
www.mofe.go.kr .

Expunerea 8: O comparatie internationala a diversificarii marilor firme *, (n procente)


Natura
diversificarii

Coreea
(1989)

Japonia
(1973)

SUA
(1969)

Germania
Franta
de Vest
(1970)
(1970)
Specializate
8,2
16,9
6,2
22,0
16,0
Semi-specializate
28,6
36,4
29,2
22,0
32,0
nrudite
6,1
39,9
45,2
38,0
42,0
Ne-nrudite
57,1
6,8
19,4
18,0
10,0
* 49 de chaebol n Coreea, 118 firme n Japonia, 100 de firme n alte tari.

Marea
Britanie
(1970)
6,0
34,0
54,0
6,0

Italia
(1970)
10,0
33,0
52,0
5,0

Sursa: International Monetary Fund (IMF). Republic of Korea: Selected Issues, IMF Staff Country Reports No. 98/74, August 1998.