MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 516 7.M11,2003 CAPITOLUL 1 STRATEGII $I POLITICI IN DEZVOLTAREA CRESTERII $1 EXPLOATARII PASARILOR 4.1. PRODUCTIA DE CARNE Are in prezent o conjunctura favorabila a piefei interne si externe, determinate in principal de reducerea consumului de carne de taurine in Europa gi in alte zone geografice ale lumii Carnea de pasare asigurata in principal (peste 50%) de catre producatorii interni, prin societ&tile comerciale avicole bine structurate, cu o productivitate foarte buna a materialului avicol exploatat, fapt constatat si in exploatatiile mici si mijlocii. Realizarile anului 2002 si previziunile de perspectiva productia de carne de pas&re, importul, consumul de carne pasare, spor mediu, randament la sacrificare etc., rezult& din tabelul nr.1 ‘Realizat 2002] Preliminat | um 2005 | Mil to 2050 | 235.0 | Kgfioc | 17.8 je urbana [Mil foc [11,5 Gin prod. intern__|_ Miito 112 | i-din import {Mito | 95,0] Disponibil_ptr.export Mito {2.0 { fa talere % 74,0 | al greutaie la sacrificare |_Milto 152 | grame | 40.0 | Materialul genetic avicol performant este asigurat in mare parte de companiile de ameliorare romanesti care detin in exploatare, pe principiul piramidei ameliorarii, ferme de linii pure, bunici si parinti care asigura hibrizii comerciali, rezultand canti Suficiente de carne de gaind, curca, prepelita , bibilici, rate, 98 ete.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 816 bis/17.VIl,2003 In anul 2002 s-a consumat o cantitate de peste 17 kg carne pasare/ locuitor din zona urbana din care aproximativ 9,5 kg provenea din productia interna gi cca. 7,5 kg din import, in timp ce consumul in Uniunea Europeanaé a fost de 20 kg carne pasare/locuitor. Preferintele consumatorilor pentru carnea slaba de culoare rosie, cu gust placut a determinat specialistii in avicultura s& puna in valoare importanta palmipedelor (rate, gaste) prin crearea de hibrizi performanti de carne gi pentru producerea ficatului gras . 41.2. PRODUCTIA DE OUA Productia de oua a fost asigurata in primul rand de societatile avicole romanesti care la sfargitul anului 2002 detineau in stoc peste 5,3 milioane de gaini ouatoare gi intr-o pondere mai mica din importurile de oud. Se remarca o tendinta usor crescuta a populatiei de a consuma oua de prepelita si de bibilici datorité continutului mai redus in colesterol. jn anul 2002 s-au consumat 140 oua pe cap de locuitor, din care 132 oua din productia interna si 8 oud din import. Perspectiva productiei de oud in ceea ce priveste numarul de oud consumilocuitor, ceritele populatiei si posibilitatile de asigurare a acestor solicitari de catre producatorii interni este prezentata in tabelul nr. 2. Tabelul nr.2 ‘Specificare UM | Realzat Preliminat | Preliminat | 2002 | 2005 |—_—2010 ‘Oud consum [Mi buc 7510 2580 | 3000 [[Consum jeap tocuitor [Bue [140.0 200 300 [Poputatie uroana [Mitoc [14,5 712.9 13,1 Asigurat de societaji ind. [Mi.buc. | ___1750 2270 3000 “Asigurat de gospod.taran. | Mi.buc.__| 300 300 | 300 Asigurat cin impor Mitbuc. | ___ 60. oo | 30 {Disponibii pentru export MiLbuc. | = so | 330 Hibrizii specializati in productia de oua consum sunt asigurati in mare parte de companiile de ameliorare romanesti, care detin in exploatare efective de pasari din mai multe specii aMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA I, Nr. 516 bis/17.Vil.2003 (galinaceae, bibilici, palmipede, prepelite) si asigura solicitarile el. CAPITOLUL 2 DIRECTI S$! OBIECTIVE iN AMELIORAREA PASARILOR Ameliorarea raselor gi liniilor pure se desfasoara in conformitate cu programele de ameliorare proprii companillor ce ameliorare, a caror obiectiv principal este maximizarea progresului genetic anual si realizarea unor performante productive ridicate. comparabile cu cele obtinute pe plan mondial. Totodaté se urmareste asigurarea numerica a efectivelor de pasari pe specii solicitate de exploatatiile mari, mijlocii si mici, care produc carne si oua de pasare. In prezent, ameliorarea materialului genetic avicol se realizeaza in cadrul companiilor nationale de ameliorare (sc Avicola Bucuresti SA, SC Avicola Tartésesti SA. ICPPAM Balotesii, ICPC-filiala Curci Brasov si Statiunea Didactica Baneasa — USAMV Bucuresti) . Pentru aplicarea programelor de ameliorare, fiecare companie de ameliorare, are un sistem propriu de control al performantelor liniilor pure, din care rezulta hibrizii comercia efectuat in baza normelor tehnice proprii, aprobate de autoritaiea competenta, nominalizata de catre Ministerul Agriculturii Alimentatiei gi Padurilor Normele tehnice reglementeaza metodele de mésurare $i inregistrare a performantelor individuale, de determinare @ parametrilor genetici precum si metodele de selectie utilizate Companiile de ameliorare sunt Fermele de elita si au ca obiect de activitate ameliorarea raselor gi liniilor pure active si prezervate ca stoc genetic, in directia obtinerii de hibrizi specializati pentru productia de carne, respectiv pentru oua consumMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTES |, Ne. 516 bis/17.vit_2003 CAPITOLUL 3 PRINCIPII DE BAZA Si TEHNICA DE AMELIORARE A PASARILOR Corespunzator obiectivelor din programele de ameliorare ale companiilor de ameliorare, maximizarea si transmiterea progresului genetic la pasari, se va realiza in continuare printr-o stratificare functionala a fermelor si efectivelor de pasari pe principiul piramidei ameliorarii prin: 3.1. Lucraéri de ameliorare propiu-zist in vederea mbunatatirii bazei genetice, a conservarii si perfectionarii materialului biologic avicol, prin selectarea populatiilor crescute in rasa curata : 1. Liniitor pure — pedigree; 2. Pastrarea stocului genetic de linii pure de reze! 3. Obtinerea de dublicate a liniilor pure active, avand drept scop protejarea acestora; 4. Testarea combinabilitatii intre finii in vederea realizarii unor hibrizi performanti, cu verificarea si omologarea performantelor acestora, in scopul comercializarii. 3.2. Lucréri de selectie pentru obtinerea miéatcii de reproductie: - matca de reproductie -bunici (hibridare 1) - matca de reproductie — parinti (hibridare 1!) --producerea de hibrizi comerciali pentru carne. respectiv oua in vederea difuzarii acestora pe piata. integrarea pe verticalé a acestei activitati, in cadrul programelor de ameliorare a pasrilor, va asigura un flux dirijat al materialului de reproductie, de la companiile de ameliorare - situate in treapta | a piramidei ameliorarii. La acest nivel se situeaza liniile pure si se obtine progresul genetic care ulterior este transmis prin fermele de multiplicare 1 (bunici) si multiplicare 2 (parinti), la nivelul hibrizilor comerciali din fermele de productie.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI PARTEA |, Nr. 516 bis/17.VIl.2003 in fermele de elit& are loc reproducerea liniilor pure $i 2 matcii de bunici, aceasta din urma reprezentand treapta a lea a piramidei ameliorarii. La acest nivel se obtin prin simpla hibridare formele parentale, din care vor rezulta hibrizii comerciali La nivelul treaptei a Ill-a a piramidei ameliorarii are loc jmperecherea formelor parentale si se obtin prin dubla hibridare hibrizii comerciali destinati productiei de carne de pasare, respectiv oua. In programele de ameliorare sunt cuprinse rezerve de gene de galinaceae (genotecd) sub forma unor linii_suficient de mari ca numér care sa asigure conservarea acestora evitandu aparitia depresiunii de consangvinizare $i a derivei genetice. Programul de ameliorare al palmipedelor se deruleaza, in prezent, la Statiunea Didactica Baneasa — Universitatea de Stlinte Agronomice si Medicina Veterinaré Bucuresti si include genofondul de rate si gaste structurat in linii, care este utilizat pentru producerea de hibrizi performanti. Rezerva de gene exista si sub forma unor colectii de pasari ale cresc&torilor particulari afiliati la Asociatia nationala a crescatorilor de pasari si animale mici. Aceasta seprezinta o alternativa de resurse genetice valoroase bine adaptate |a conditille de mediu, viguroase si care permit obtinerea de noi combinati genetice, asigurand diversificarea genofondului existent in fermele de elita. CAPITOLUL 4 STADIUL ACTUAL AL AMELIORARII EFECTIVELOR DE PASARI Fermele de elité la galinaceae, detin in prezent in programele de ameliorare, urmatoarele rase de oua si carne: Leghorn, Rhode-Island, Cornish, Plymouth Rock, Marans. Gat golas de Transilvania, Sussex, La Bresse etc., structurate in linii pure care produc prin simpla si dubla hibridare, hibrizii comerciali pentruMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 516 bis/17.VII.2009 oua de consum cu coaja albé sau pigmentata, respectiv hibrizii de carne. Principalii hibrizi realizati in prezent in cadrul companiilor de ameliorare $i performantele acestora sunt prezentati in anexa. CAPITOLUL 5 CONSERVAREA RESURSELOR GENETICE Diversitatea geneticé aviaré in Romania este asigurata in cea mai mare parte de populatiile aflate in colectiile de rase ale crescatorilor particulari si de genofondul speciilor din fermele de elité (galinaceae, palmipede, curci, bibilici, prepelite etc.), structurate pe rase si lini in ultimii ani s-a constatat ca biodiversitatea pasédrilor s-a diminuat datorit€é num@rului redus de rase - care au corespuns cerintelor zoo-economice - aflate in programele de ameliorare galinaceae (Leghorn, Rhode Island, Cornish, Plymouth Rock, Marans,Git golas de Transilvania, Sussex), palmipede (Pekin, rasa Leseasca, Emden, Toulouse, Alergatoarea indiana, Campbell), curci (albe, bronzate), fiind mentinute gsi in cadrul programelor de ameliorare de perspectiva. In aceste conditii mentinerea unor populatii ca rezerva de gene impune adoptarea unor masuri de conservare pentru fiecare specie gi rasé in parte, existente in fermele de elita gi la crersc&torii particulari. Metodologia de conservare “in situ” si “ex situ” a resurselor genetice este elaborata de institutele de cercetare de profil in colaborare cu institutiile de invatém&nt superior si cu Asociatiile crescatorilor de pasari si animale mici, luandu-se in consideratie evitarea cresterii consangviniz&rii, prin asigurarea unei marimi efective corespunzatoare . Rezerva de gene existent la crescdtorii particulari sub forma unor populatii crescute tn rasa curata, reprezinta o alternativa de resurse genetice valoroase bine adaptate la conditiile de mediu ce pot contribui la diversificarea populatiilor existente in fermele de elitaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA | Ne. 516 bis/17.VII,2003 CAPITOLUL 6 ORIENTARI DE PERSPECTIVA IN AMELIORAREA PASARILOR Baza biologica necesara producerii matcii de reproductie atat pentru productia de oud cat si pentru productia de carne de gaina, prepelite, bibilici, curci, rate, gaste etc. se prevede a fi asiguraté in cea mai mare parte de catre companiile romanest! producatoare de hibrizi comerciali destinati productiei de carne si de oud consum. - Fermele de elité vor reprezenta in continuare veriga principala in cadrul programelor de ameliorare a pasarilor, acesiee detinand rasele structurate in linii pure, supuse lucrarilor de sel Aceste ferme asigura prin descendenta obtinuta, transmiterea progresului genetic realizat, hibrizilor obtinuti in programeie de ameliorare. ~ Fermele de elit se acrediteaza de catre autoritatea competenta, in baza criteriilor stabilite de catre aceasta impreuna cu institutile de cercetare si de invatamant superior de profil - Liniile de pasari din fermele de elité sunt cuprinse in controlul productiei, care este efectuat de catre companiile de ameliorare, in cadrul programelor de ameliorare proprii. Marimea acestor populatli, se stabileste prin Programul cadru de reproducere a liniilor pure, care este elaborat anual de cai fiecare companie detinatoare de linii pure - patrimoniu genetic $I aprobat de catre autoritatea competenta. Testarea si omologarea hibrizilor comerciali destinati productie! se realizeaza in companiile producatoare de hibrizi pentru oud. respectiv carne. Odata cu inflitarea “Centrelor nationale de testare $1 omologare”, se va crea un nou cadru organizatoric adecvat pentru testarea si omologarea hibrizilor de oud, respectiv carne, produsi in taré si a celor importati in functie de rezultatele obtinute in urma test4rii se va face ierarhizarea hibrizilor, intocmirea clasamentului si a buletinului oficial al statiunii, care s& certifice performantele obtinute. Clasamentul intocmit va fi publicat in Monitorul oficial al Roméniei, Partea |. DMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 516 bis/17.VIl,2003 CAPITOLUL 7 CADRUL ORGANIZATORIC DE APLICARE A PROGRAMULUI DE AMELIORARE La aplicarea prevederilor programului de ameliorare participa urmatoarele institutii, cu caracter tehnico- stiintific si de productie : 1. Companii de ameliorare avicole - ferme de elita - detinatoare de linii pure. 2. Asociatii profesionale ale crescatorilor de pasari. 3. Agentia Nafionalé pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, ca autoritate competenta nominalizata de catre Ministerul Agricultuni, Alimentatiei si Padurilor Companiile de ameliorare au urmatoarele atributii: - aplica prevederile programelor de ameliorare: - elaboreaza programe de ameliorare proprii si norme tehnice privind organizarea gi efectuarea controlului de productie; - Se preocupa permanent de crearea de linii si hibrizi cu inalta valoare geneticé a caror performante s& fie la nivelu! hibrizilor exploatati pe plan mondial; - Practica biotehnologii moderne de reproductie pentru cresterea intensitatii selectiei; - elaboreaza tehnologia de crestere si exploatare (ghidul tehnologic) a fiec&rui tip de hibrid livrat care se distribuie crescatorilor, la livrarea materialului biologic; - pastreaza rezerva de gene din populatile de pasari prezervate ca stoc genetic existente in companiile nationale, detinatoare de fond genetic; 2. Asociatiile profesionale ale crescatorilor de pasdri au urmatoarele atributii in aplicarea programelor de ameliorare: - participa la stabilirea obiectivelor programelor de ameliorare si analiza eficientei_ zoo-economice a acestora; - participa la elaborarea actelor normative care privesc ameliorarea pas&rilor: - organizeaza expozitii, licitatii la nivel zonal si national in colaborare cu agentii economici interesati; =MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 516 bis/17.VII.2003 - sprijina crescatorii in procurarea hibrizilor performanti si in organizarea unor exploatatii eficiente de crestere a pasarilor, - organizeaz simpozioane si demonstratii practice in scopul mari si pregatirii cresc&torilor de pasari in directia aplicarii ehnologiilor moderne din avicultura; - stabileste relatii cu alte organizatii din tara $i internationale de profil 3. Agentia Nationalé pentru Ameliorare $i Reproductie in zootehnie participa la elaborarea programelor. coordoneaza si aplica politica Ministerului Agricutturii Alimentatiei si Padurilor in domeniu! ameliorarii pasarilor, impreuna cu - structurile sale teritoriale de ameliorare si reproductie, avand urmatoarele atributii - aprob& programele de ameliorare ale companiilor de ameliorare a pasarilor si normele tehnice de organizare $! efectuare a controlului de productie - controleaz8 modul in care se efectueaza masurarea $i inregistrarea caracterelor care intré in obiectivul selectiei si supervizeaza rezultatele obfinute in urma procesului selectiv ; - supervizeaza testarile de hibrizi, performantele realizate de acestia in fermele de elité, pana la Infiintarea centrelor pentru testarea si omologarea performantelor hibrizilor, intocmeste anual lista nominalé a fermelor elita care di rase, respectiv linii pure — patrimoniu genetic - la speciile de pas: in vederea protejarii acestora prin programe de finantare de la bugetul de stat;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 516 bis/17.VIl.2003 Anexa la Programul de ameliorare a pasarilor Principaill hibrizi realizati in prezent in cadrul companiilor de ameliorare si performantele acestora 1.Hibrizi de gaina pentru carne Productia de came de gina in Roménia este asigurata in principal de 3 hibrizi de carne $i anume Robro 68, Robro 70, Robro 84 obtinuti prin hibridarea unor linii din rasele Cornish $i Plymouth -Rock aib. 1a. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in exploatare Hibridul Robro 69 Este creat gi ameliorat in cadrul SC Avicola Tartasesti SA. Are la bazé linille Cy, si Cy, din rasa Cornish ca forma paternd si linille N si H din rasa Plymouth-Rock ca forma materna (anexa nr.7). Hibridul a fost omologat in 1987 Liniile de Cornish sunt selectionate pentru viteza de crestere, conformatie corporala, fertilitate si conversia furajului, iar liniile de Plymouth-Rock se selectioneaza pentru : viteza de crestere, productie de oud, greutatea oului si ferilitate linia N si pentru productie de oua , greutatea oului si eclozionabilitate ridicaté linia H Formula genetic’ si caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt: Masculul -hibrid simplu, biliniar din rasa Comish, avand formula genetica il, ec, Ee, ss, Bb -alb dominant, creasta batuta si creasta simpla -piele gi picioare galbene -puful la pull de 1 zi alb galbui, cu imbracare rapid cu pene Femela -hibrid simply, biliniar, din rasa Plymouth-Rock, alb, avand formula genetica: Co, Ee,Ss,8b -alb recesiv -penaj alb -creasta simpla -piele si picioare galbene -puf alb galbui la puii de 1 zi -imbracare rapida cu pene Caracteristicile morfoproductive ale parintilor - mortalitate medie in perioada de crestere 0-24 sapt 5-6% - mortalitate medie in perioada de productie de la 25-84 sapt 0,6-0,9% luna - greutate corporal la 20 sapt 2100-2150 gMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 516 bis/17-Vll.2003 - greutate corporal la 64 spt. la: ~femele 3400-3600 g = masculi 4500-5200 g -productia de oua /gaina introdusa (40 spt de productie) 170-180 buc -productia de oua bune de incubat (40 spt de productie) 163-172 buc -varf de productie la 28-31 sapt 82-84 % -eclozionabilitate medie 84-85% -pui obtinuti /gaina introdusa 140-146 capete Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial Robro 69: -greutate medie la’ -5 sapt 4,80 kg 6 sapt 2,37 kg -7 sapt 2,90 kg -consum specific fa: -5 sapt 1,50 kg -6 sot 1,65 — 1,75 kg -7 sapt 1,78 - 1,82 kg -viabilitate la: -5 sagt 8% -6 sapt 97-98 7 sapt 96-97 % Hibridul Robro 70 Este creat si ameliorat in cadrul SC Avicola Tartasesti SA. La formares acestui hibr'd participa patru linii apartinand la doua rase. Liniile C si W din tase Comish, forma pated si tinile S si F In rasa Plymouth Rock . forma matemna (enexa nr8). Hibridul a fost omologat In anul 1987. Linile din rasa Cornish sunt selectioante pentru: viteza de crestere, conformatie corporala, fertiitate si conversie furajului, lar nile din rasa Plymouth Rock, sunt selectionate: linia S pentru vitez2 de creslere, greutate ou gi feriltate, iar linia F pentru productia de oud, greute si eclozionabiltate ridicata. Le producerea hibridului Robro 70 se utlizeazs cocls Fibriz) Cornish, proveniti din Incrucigarea cocosilor apartinand liniei C cu. gain apartinand liniei W si gaini hibride Plymouth-Rock ob{inute prin incrucisarcs cocosior din linia S cu gaini din linia F. Formula genetica si caracteristicie morfoproduetive ale formelor parentale sunt: Mascul -hibrid simplu, biliniar, dirrrasa Cornish, avand formula genetica: Ul, ce, Be, ss,Bb. -Alb dominant -creasta batuta si creast& simpla -piele si picioare galbene -puf alb galbui al puiului de 4 zi cu imbracare rapida cu pene ouMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 516 bis/17.VIl,2003 4 Femela chibrid simplu biliniar, din rasa Plymouth-Rock alb, avand formula genetica: li, Cc, Ee, SS, K, Bb -alb recesiv cu penaj alb -creasta simpla -piele si picioare galbene -puf all galbui al puiului de 1 zi ~viteza redusa de imbracare cu penaj siticile productive ale parintilor: ite medie in perioada de crestere 0-24 spt 5-6% greutate corporala la 20sapt. 2100-2150 g greutate corporala la 64 spt - la femele 3400-3600 g - la mascuii 4700-5200 g ~productia de oud pe gina introdusa (1a 40 spt prod.) 163-174 buc ~productie oud bune de incubat (la 40 spt prod) 162-174 buc ~varf de productie la 28-31sapt 82-84% ionabilitate medie 83-85% pul ebtinuti pe gaina introdusé 140-146 cap Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial: -greutate medie la -5 sapt 1,75 kg “6 sapt 2,34 kg -7 spt 2.87 kg -consum specific fa -5 sapt 1,50 kg 6 sapt 1,65 ~ 1,75kg -7 sapt 1,78 — 1,82 kg ~viabilitate la: _ -5 sapt 98% -6 sapt 97-98% -7 apt 96 - 97 % Hibridul Robro 84 S-a format si se amelioreazé in cadrul Avicola Tartasesti SA. Are la baza linille T2 si TS din rasa Cornish si T8 si T9 din rasa Rock (anexa nr.9). Linille de tata din rasa Comish T2 gi TS se selectioneazd pentru viteza de crestere, Confarmatie corporala, fertiitate si conversia furajului iar liniile de mama din rasa Plymouth Rock T8 gi T9 se selectioneaza astfel: linia T8 pentru viteza de crestere, productie de oud , greutate ou i fertilitate, iar linia T pentru productie de oud, greutate ou $i eclozionabilitate ridicata.proveniti din incrucigarea cocosilor T2 cu gaini din MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIE), PARTEA 1, Nt. 516 bis/17.VIh2008 La producerea hibridulul Robro 84 se folosesc_cocosi hibrizi Comish, linia TS si gaini hibride Rock vezultate din Incrucigarea cocosiior T8 cu gaini din linia T9. Ss, e, Bb Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale sunt: Masculul hibrid simplu biliniar din rasa Comish, cu formula genetica Ico, Ee, $s -alb dominant -creasta simpla -piele si picioare galbene -puful alb-galbui la puiul de o zi ~imbracare rapida cu pen Femela ‘brid simplu, biliniat din rasa Comish cu formula genetical, Ce, -alb recesiv -penaj alb -piele galbend -puf alb-gailbui la puiu! de zi Carecteristicile morfoproductive ale parintilor “mortalitate medie in perioada crestere 0-24 spt 5-6% “mortalitate medie in perioada de prod.25-26 spt 0,6-0,9% linia -greutate corporala la 20 spt furajare 2100-21509 -greutate corporala la 64 sapt -femele 3400-3600 g -masculi 4700-5200 g -produefie oud pe gaina introdusé (1a 40 s&pt de prod) 170-180 buc -productie de oud bune de incubat (40 sapt prod ) 163-174 buc -varf de produotie 28-31 sapt 82-84% -eclozionabilitate medic 83-85% -pui obtinuti pe gaina introdusa 440-146 cap Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial -greutate medie la: -5 sapt 1,83 kg 6 sapt 2,37 kg -7 sapt 2,90 kg -consum specific la: “5 sapt 4,55 — 1,59 kg -6 spt 4,65-1,75 kg -7 sapt 1,80 - 1,82 kg -viabilitate la: -5 spt 98% -6 sapt 97-98 % 98-97 % -7 saptMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 516 bis/17.Vil.2003 1.b. Hibrizi de gaina pentru carne aflati in testare Avicola Tartésesti lucreaz& de mai mult timp la formarea unui hibrid de came sexabil la varsta de o zi dupa culoarea pufului. Acesta este un hibrid triliniar la formarea caruia participa trel linii aparfinand a doud rase (Rock si Cornish rogu) de Cornish (Rs) este puratoarea genei “Golden” si este selectionata pentru 4 de crestere, fertilitate si conformatie corporal. Linille de Rock sunt ectionate pentru numar de oud, procent de ecloziune, greutate ou. Linille de Rock Sunt purtatoare ale genei “Silver’ Hibrizil de gaina pentru came in pregatire se caracterizeaz’ prin Performante superioare §i prin diferenticrea sexelor la puiu! de o zi pe baza culorii pufului. Hibridul Color — sex-link este un hibrid triliniar. Caracterisiticile morfoproductive ale formelor parentale sunt. Masculul -Linia Rs din rasa Cornish - varietatea rosie lozrea rosie -Creasta batuta -piele $i picioare galbene -puful galbui la puiul de © zi -imbracare rapida cu pene Femela -hibrid simply, biliniar din rasa Rock ~purtétoare a genei “Silver” ~penaj al -piele galbena -puf alb la puiul de 0 zi Caracteristicile morfoproductive ale parintilor ~Mortalitate medie in perioada cregtere 0-24 spt 56% -mortalitate medie in perioada de prod. 25-26 sapt 0,6-0,9% linia ~greutate corporaia la 20 sapt furajare 2100-2150 g -greutate corporala la 64 spt -femele 3200-3400 g -masculi 4500-4300 g -productie oud pe gaina introdusa (40 sépt) 173-182 buc -productie de ou bune de incubat-40 sapt prod 165-176 buc -varf de productie 28-31 spt 82-84% -eclozionabilitate medie 83-85% -pUi obfinuti pe gaina introdusé 140-146 cap Caracteristicile morfoproductive ale hibridului comercial -greutate medie la: -5 sapt 4,76 kg -6 spt 2.27 kg -7 spt 2,80 kg -consum specific la: -5sapt 1,58 ~1,64 kgMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. S16 biit7.VI 2003 -6 sapt 4,65 - 1,75kg -7 sapt 1,80 - 1,82 ko -viabilitate la: -5 sapt 98% 6 sapt 97-98 % -7 sapt 96 - 97 % 4c, Hibrizi de gina pentru carne aflati in consery2°™ Aetorta unel conjuncturi de moment hibridul Mini Robro nu este cerut de catre crescatori de pui de came, lucru care 2 dus [a trecerea acestui hibrid gi unora dintre linile sale genitoare in conservare SC. Avicola Tartagesti SA are In prezent in conservets un numar de 7 fini gure, carora li'se aplica o selectie stabilizatoare in vederea pastrani aces fond de gene, unele din ele pe cale de disparifie $i care ne-ar putea fi utile Tn vittor 2, Hibrizi de gaina pentru oua consum Productia de oud consum este asigurata in prezent de hibridul Roso SL — 2000, iar in perspectiva va reveni in productie hibridul Albo SL ~ 2000 Totodata hibrizit Robar SL ~ 2001 si Robar SL — 2002 vor acoperi un segment de piata. 2.2. Hibrizi de gdind pentru oua aflati in exploatare Hibridul Roso SL-2000 Sa format gi se amelioreaza 1n cadrui SC Avicola Bucuresti SA Bela acest hibrid se ofin ou cu coala pigmentats are [a baza linile 5 K si 3 H homozigote pentru gene gold si linile 5 M si 5 F pentru gena silver (anexa nr.1) Linile § Ksi 3 H-aprtin rasei Rhode-tslané Tosu, si sunt selectionate pentru productia de oud, precocitate, greutatea oulul reins atea culoril cofi culul calitatea oualor, feriltate $! greutate corporala. Cele 2 linii sunt homozigote pentru gena gold fiind folosite ca tester pentru identificarea genelor silver si barat. Linia § K ocupa in schema de hibricare poziia de tata al tatall jar linia 3 H ocupa poztte de mama a tatalui aie 8 M si 5 F apartin rasei Rhode-tsiend aib, Se selectioneaza pentru productia de oua, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oulut st calitatea oulor. Lina 5 M se selectioneaza pentru fertiitate 127 linia 5 F pentru eclozionabilitate. La producerea hibridului tetraliniar Roso $1-2000 se utilizeaza cocos! nibs simplu (6 Kx 3 H) si gaini hibrid simply (5 M x 8 F ). Separarea pullor hibrizi seo zi pe sexe se face dupa culoarea pufulul, care este rosie la puicute si aloe la coco$ Caracteristicle morfoproductive ale formelor parentale $! ale hibridulu’ sunt urmétoarele: Parinti -productia de oua/efectiv mediuMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 516 bis/17.Vil,2003. Hibridul : potential genetic (19-77sapt) 324 oud -productie de oud/efectiv mediu(19-77 sapt) 321 oud -varf de ouat 93-94 % ~varsta la varf de ouat 28 sapt -furaje consumate -pe ou 1429 -pe kg masa ou 2,47 kg ~varsta la 50% ouat 22 spt -greutatea medie a oudlor la -34 sapt 60,99 -70 sapt 64.99 -greutate corporala la: -18 spt 1580 g -34 sapt 2130 -70 sapt 22709 2.b. Hibrizi de gina pentru oua aflati in testare Hibridul Robar SL 2002 S-a format si se amelioreaza in cadrul SC Avicola Bucuresti SA Reprezinté cea mai recenté creatie stiintifica in domeniul geneticii aviare si ameliorarii realizata de specialistii acestel societati De la acest hibrid se obtin oud cu coaja pigmentata. Are ta baza linille 5 K si 3 H homozigote pentru gena gold, si linia 54 B homozigoté pentru gena barat, apartin rasei Rhode-lsiand rosu, find selectionate pentru productie oud, precccitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oulul calitatea oualor, fertiltate si greutate corporala (anexa nr.4) Liniile 5 K si 3 H sunt homozigote pentru gena gold, fiind folosite ca tester pentru identificarea genelor silver si barat. Linia 5 K ocupa in schema de hibridare pozitia de tata al hibridului iar linia 3 H ocupa pozitia de mama a mamel hibridulul, Linia 54 B apartine rasei Marans barat, si se selectioneaza pentru productia de oud, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea oualor si eclozionabilitate. La producerea hibridului triliniar Robar SL 2002 se utllizeaza cocosi din linia 5 K si gaini hibrid simplu (54 8 x 3 H). Fata de puicutele de 0 zi care sunt complet rosii, cocoseii prezinta puful de culoare neagra $i pe cap o paté de culoare alba de dimensiuni variabile. Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului sunt urmatoarele: Parintii: -productia de oua/efectiv mediu -20-64 sapt 222 oud -20-70 spt 247 oua -maturitate sexuala: ~varsta la 50% ouat 22 sapt -varsta la varf de ouat 28 saptMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr, 516 B17 v.20 -20-64 sapt 224 ova -20-70 sapt 250 oud -maturitate sexuala -varsta la 50% ouat 23 sapt -varsta varf de ouat 29 spt Hibridul: -potential genetio(19-77 sapt) 339 ova “produetia de oud/efectiv mediu(1-77 sép!) 337 oua -varf de ouat 95% wvarsta la varf de ouat 27 sapt -furaje consumate: -pe ou 1389 -pe kg masa ou 2,16 ka -varsta la 50% ouat 24 sapt -greutatea medie a oudlor la: -34 sant 62.89 -70 sapt 86.59 -greutate corporal la: -18 sapt 19609 -34 sapt 21009 -70 sapt 22409 Hibridul Albo SL-2000 Bete creat gi ameliorat in cadrul SC Avicola Bucuresti SA. De la acest hibrid se obfin oua cu coaja alba. are ta baza linile 4 Z, 2 G si 4 C homozigote pentru gone fast feathering gi linia 4 X homozigota pentru gena slow feathering {anexa nr.5). Cele 4 lini apartin rasei Leghorn Tinie 4 2 si 2 G se selectioneaza pentru productia de ou. greutate si calitatea ouslor gi fertitate. Linia 4 Z ocupa in schema de hibidat= pozitia ce tata @ tataluL iar linia 2G ocup pozitia de mama a tatalul Linille 4 Xgi 4 C se Selectioneaz’ pentru productia de ous, greutaiea si callatee oudlor. Linia 4 X se Se eeloneaza pentru fertitate iar inia 4 C pentru eclozionabiltete. Linia 4 X ocupa in schema de hibridare po: idului, jar linia 4 C ocupa pozitia de mama a mamei hibridului. La producerea hibridului tetraliniar Albo SL-2000 se utiizeaz cocosi hibrid simplu (4 Z x 2 G) si gaini hibrid simplu ( 4 Xx 4 C). Separarea puilor hibrizi de o Zi pe sexe se face dupa Imbracarea cu penal (lunginica temigelor primare in raport cu cele secundare). Pulcutele au dezvoltate normal remigele primare (‘ast feathering) in timp ce la cocosei remigele primare sunt mai putin dezvoltate(siow feathering). Caracteristicle morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridulut sunt urmatoarel Parinti: -produstia de oua/efectiv mediu: -20-64 spt 231 oud -20-70 sapt 260 oudMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nt. 516 bis/17.Vii.2003, -maturitate sexuala: ~varsta la 50% ouat 22 spt ~varsta la varf de ovat 29 sapt Hibridul -potential genetic(19-77sapt) 332 oua -productia de oua/efectiv mediu(19-77sapt) 329 ova -varf de ouat 93-94% ~varsta la varf de ouat 28 spt -furaje consumate -pe ou 1279 -pe kg masa ou 2,02 kg ~varsta la 50% ouat 21 spt -greutate medie a ouélor la -34 spt 57.99 -70 sapt 62.59 -greutate corporala la’ ~18 spt 12759 -34 sapt 1490 g -70 sapt 1590 g Hibridul Robar SL 2001 S-a format si se amelioreaza in cadrul SC Avicola Bucuresti SA De la acest hibrid se obtin ou cu coaja pigmentata Are la baza linia 3 H homozigot pentru gena gold si linia 54 8 homozigota pentru gena barat (anexa nr.3). Linia 3 H apartine rasei Rhode-Island rosu si este selectionaté pentru: productie de oud, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojil oului, calitatea oualor, fertilitate si creutate corporala. Linia 3 H este homozigot& pentru gena gold, fiind folosita ca tester pentru identificarea lor silver gi barat. Linia 3 H ocupa in schema de hibridare pozitia de tata al Fibridului: Lina 54 B apartinand rasei Marans barat este selectionaté pentru productie de ou&, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului, calitatea ouaior, $i eclozionabilitate. La producerea hibridului biliniar Robar SL 2001 se utilizeaz’ cocosi din linia 3H si gaini din linia $4 B. Pui hibrizi-au la varsta de o zi puful de culoare neagra. Puicutele au puful pe cap de culoare neagrd si se separa usor de cocosei cere prezinta pe cap 0 pata de culoarea alba de dimensiuni variabile. Caracteristicile morfoproductive ale formelor parentale si ale hibridului t urmatoarele: Parinti -productie de oud/efectiv mediu -20-64 sapt 220 oud -20-70 sapt 244 oud -maturitate sexuala ~varsta la 50% ouat 22 1/2 sapt -varsta [a varf de ouat 29 sapt a8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. $16 bis/17.VIL2003, Hibridul: -potential genetic (19-77 spt) 333 oud -productie de oud/efectiv mediu (19-77 sapi) 330 oud -varf de ovat fo -varsia la varf de ouat 27-112 sapt -furaje consumate: ~pe ou 1399 -pe kg masa ou 2,21 kg -varsta la 50% ouat 22 sapt -greutate medie a oualor la: -34 sapt 1.39 -70 sant 65.29 -greutate corporala la -18 sapt 15609 -34 sapt 21109 -70 sapt 2250.¢ Hibridul IRA Hibridul este obtinut in cadrul ICPPAM Balotesti. In schema de formare a acestuia particips 3 linii Leghorn (Idila, Afina si Romana) selectionate pent srodustie de 048, Greutate ov, precocitate, fecunditate si consum de furaiiou. Aces! hibrid este selectionat pentru obtinerea de oua cu coaja alba Caracteristicile morfoproductive ale hibridului sunt urmatoarele -potential genetic (19-77 spt) 305 oud -varf de ouat 94-95% -varsta la varf de ouat 27-28 sapt ~furaje consumate: ~pe ou 1299 -pe kg masa ou 2,08 kg -varsta la 50% ouat 22 sapt -greutate medie a oualor la: -34 spt 62,09 -70 sapt 66.29 -greutate corporala ta: ~18 sapt 13609 -34 spt 1680 g -70 sapt 49509 Din combinatia linilor Romana, Crina si Idita rezulta hibridul RC! 2.c. Hibrizi de gaina pentru oua aflati in conservare Hibrizii Roso SL — 93 (anexa nr.2) si Albo SL - 93 (anexa 6) sunt creati si ameliorati in cadrul SC Avicola Bucuresti SA Hibrizti “Safir SLK” , “Safir 108” si “Safir 367” sunt realizati de catre ICPPAM BalotestiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 516 bis/17,VIL2003 3. Hibrizi de gaina cu productie mixta si crestere in sistem Hibridul Rustic 99 Este creat in cacrul ICPPAM Balotesti, directionat c&tre producatonii de came si ua cu exploatatii avicole in sistem cregtere semiintensiv si ecologic nire numai cu proteina vegetala). S-a obtinut prin incrucigarea cocosiior din linia Comish si linille Plymouth Rock barat si Golden (Gd). Linia Comish este sclectionata pentru viteza de crestere, conversie fural si fertltate, iar linile Plymouth ck si Golden (Gd) pentru viteza de crestere, productie de oud, greutate ou si ozicnabilitate ridicata. Acest hibrid este creat pentru productia de came - oud varsta primului ou 167 zile Productia de oua la 21 - 40 sapt. 85 buc Greutate ou la 34 sapt 57.64 19619 90 % 85,7 % 4. Hibrizi de prepelite cu productie mixta ICPPAM Balotesti detine 2 linii de prepelite una de carne (linia °C") si o line de oua (linia *O"). Pe baza acestor linii se pot obtine in perspectiva apropia! hiprizi de prepelit& cu productie mixta carne-oud respectiy oud-carne. De asemenea se are in vedere obfinerea unui hibrid de prepelita pentru oua cu un continut ridicat ‘7 seleniu pentru prevenirea si combaterea cancerului uman Directia urmarita la momentul de fat, este ctre objinerea unui hibrid mixt came-oud g/ de oferire a unor tehnologii de crestere @ prepelitelor in difenite sisteme ce exploatare (baterie, sol), solicitate de IMM-uri si de crescatorii particulari cu exploatatii mixte, interesul pentru exploatarea acestei speci! fiind foarte mare datorita tratamentelor curative ce se pot face cu ajutorul cudlor de prepeiita Caracteristicile productive ale prepelitelor din cadrul ICPPAM Balotesti it urmatoarele: -greutate corporalé la 6 sAptémani 180 gr; -greutate corporala la sacrificare 260-270 gr, -varsta la primul ou 42 zile: -viabilitate in perioada de tineret 94.95 %; ~viabilitate la adulte 80-82%: -productie de oud pe ciclu de ouat 280-290 bue: -greutate ou 12.5-13 gr -cosum de furaje pe ou 30 griou; -consum de furgje pe zi 25 gr; -fecunditate 85 %: