Universitatea

de

Stat

de

Medicina

Farmacie"N. Testemitanu"

Catedra de stomatologie terapeutica

REFERAT
Tema : Instrumentariul endodontic,
clasificare,functie

A efectuat student:Odainii Anna

A verificat:Prof. univ.:Eni Ana

Chisinau 2015

Instrumentarul endodontic

si

Endodontia este o ramura a stomatologiei care se ocupa cu tratarea

canalului radicular (tratament cunoscut popular sub denumirea de "omorarea
nervului")/
Instrumentarul utilizat in tratamentele endodontice
Instrumentarul endodontic este destinat pregatirii canalelor radiculare si se
imparte in:
- Instrumente manuale;
- Instrumente actionate mecanic cu sistem clavetat;
- Drilluri sau Reamere actionate mecanic.
Instrumentele manuale se impart in:
- instrumente tip brosa (broaches);
instrumente tip Kerr (K-type) si derivate ale acestora;
- instrumente tip Hedstrom (H-type) si derivate ale lor;
- Spreader-e;
- Plugger-e.

In functie de timpii operatori ai tratamentului endodontic acestea se impart

in:

Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculare;

Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor radiculare;
Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare
Instrumentarul necesar obturarii canalelor radiculare.

1. Instrumente pentru permeabilizarea canalelor radiculare

Sondele dentare flexibile sunt reprezentate de niste ace de otel inoxidabil,
cunoscute sub numele de ace Miller" ( sonde netede" sau sonde bleu"). Sondele
Miller se pot prezenta sub forma conica efilata sau sub o forma efilata cu muchii
(piramidala).

ntrebuinrile sondelor flexibile:

- cercetarea eventualelor perforatii ale tavanului camerei pulpare in cursul
tratarii cariei simple;
- cercetarea adaptarii transversale a inelelor si matricelor Ivory, in vederea
reconstituirilor coronare;
- cercetarea permeabilitatii canalului radicular;
- manipularea meselor de vata;
- plasarea meselor cu medicamente in canalul radicular;
- pistonarea unor lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase in
canalul radicular;
- folosirea ca electrod in cursul aplicatiilor diatermice, a electrofulguratiilor, a
ionoforezei;
- completarea obturatiilor de canal prin pistonarea materialului de obturatie cu
acum Miller;
- masurarea lungimii canalului radicular.
Acele pentru piesa Giromatic sunt asemntoare cu acele tirre nerves"
avand un maner prin care se cupleaza la piesa dentara Giromatic ce transforma
miscarea de rotatie intr-o miscare de pendulare in sens dublu pe limita unei arc de
cerc. Se prezinta in seturi de 12 bucati de grosimi diferite marcate prin culori
diferite.
2. Instrumente pentru indepartarea continutului canalelor
radiculare
Ace extractoare de nerv tirre nervs" sunt fabricate din otel foarte elastic,
avand o portiune activa cu spini dispusi pe axul sau. Cu ajutorul lor se indeparteaza
nervul dentar de la nivelul pulpei radiculare, detritusuri organice, dentina razuita
sau corpi straini de la nivelul radacinii. Grosimea este un criteriu ce le clasifica
diferit in functie de firmele producatoare; se diferentiaza priin coduri de culori,
astfel:
3- alb
7-verde

4-galben
8-maro

5- rosu
9-negru

3. Instrumentarul pentru largirea canalelor radiculare

Se imparte in doua categorii:
- cele actionate manual
- cele actionate rotativ
Acele de canal manuale sunt utilizate in tratamentul mecanic al canalelor
radiculare, in vederea curatirii si largirii canalelor radiculare. Sunt alcatuite din
maner, tija si parte activa cu sistem de razuire si sunt de grosimi diferite.
Partea activa este ascutita si prezinta forme diferite cu actiuni diferite. Ele se
impart in: -ace tip Kerr- pila - prezinta 10-12 spire pe portiunea activa; -ace tip
Kerr- burghiu - au partea activa in forma de spirala subtiata spre varf; -ace
Hedstrom - au partea activa sub forma de conuri suprapuse ce descresc ca marime
spre varf; -ace codita de soricel - cu forma activa asemanatoare acelor tirre
nerves", dar cu spinii mai puternici si perpendiculari pe axul acului.
Frezele de canal sunt instrumente pentru lrgirea canalelor actionate
mecanic. Se adapteaz la piesa dreapta sau piesa contraunghi si dupa forma partii
active se clasifica in :
-freze burghiu
-freze tip Gates

-freze tip Beutelrock

-freze tip Reamers

A K-File; B Reamer; C K-Flex; D Triple-flex

4. Instrumentarul necesar obturrii canalelor radiculare
'
Cu ajutorul lor se introduc in canalele radiculare materiale de obturatie in
stare plastica. Cunoscute sub
numele de ace tip Lentullo, sunt alcatuite dintr-un maner (metalic sau plastic) ce
se adapteaza la piesa dreapta sau piesa contraunghi, o tija intermediara scurta si o
portiune activa sub forma de spirala conicizata. Grosimea partii active este
variabila, fiind clasificate in ace extra-extra fin, extra fin, fin, mediu si gros.
Tot la obturarea canalelor radiculare pot fi folosite sonde si ace Plugger
pentru condensarea verticala, sonde si ace Spreader pentru condensarea laterala.
Evolutia conceptelor de preparare endodontica

Obiectivele tratamentului endodontic constau in curtarea si prepararea

canalului cu o forma conica ce respecta morfologia radicular. De patru ani,
principiile de preparare endodontic au evoluat considerabil prin introducerea
aliajelor de nichel - titaniu ce au antrenat o serie de modificri privind: profilul de
sectiune si conicitatea instrumentarului, dinamica instrumentar si secventele
tratamentului endodontic. Conceptul actual se bazeaz pe principiulcrown-down
(corono-apical) efectuat cu instrumentar de diferite conicitti. Aceste noi tehnici
permit o economie de timp si respect obiectivele mecanice ale preparrii.
Curtarea si prepararea formei canalului radicular
Scopul acestei etape de tratament este de a obtine un canal cu o form
specific, care s permit realizarea unei obturatii tridimensionale. Prepararea
urmreste, in egal msur, si optimizarea curtirii prin penetrarea la nivel optim a
acului seringii de irigare si prin crearea unui flux hidraulic de improsptare
permanent a solutiei folosite. Astfel, se obtine o bun eliminare a detritusurilor si
din zonele inaccesibile instrumentrii: ramificatiile canalului principal si
canaliculele dentinare sectionate.
Deoarece curtarea mecanic prin instrumentare este realizat concomitent
cu prepararea canalar, aceast preparare permite si curtarea chimic prin actiunea
solutiilor de irigare. In acest mod, este realizat practic conceptul actual de curtare
si preparare mecano-chimic a spatiului endodontic.
Obiectivele mecanice ale
preparrii endodontice 1.
Conicitatea preparatiei
Preparatia finala trebuie s prezinte un aspect conic, regulat,
pornind de la limita apical pana la orificiul coronar (la nivelul camerei
pulpare). Acest lucru permite: Actiunea controlata a instrumentelor in
zona apical;
Irigarea corespunztoare prin penetrarea optima in spaiul endodontic si
improsptarea permanenta a soluiei prin circuit hidrodinamic;
Obturarea radicular! tridimensional (inchidere etans) prin posibilitatea
ajustrii precise a materialului la nivelul zonei apicale: convergenta peretilor
la acest nivel permite blocarea precisa la limita apical a preparatiei;
Accesul instrumental optim pan la nivel apical indiferent de tehnica de
lucru.
2.Respectarea morfologiei canalare initiale
Forma canalului preparat trebuie s reproduc in linii mari forma originala a
acestuia.
3.Localizarea limitei apicale a preparatiei
Foramenul apical trebuie mentinut in forma si pozitia sa spatial de origine
la nivelul suprafetei radiculare respectand structurile apico-periapicale.
Complexitatea anatomiei radiculare si endodontice poate crea dificultti in
realizarea acestui obiectiv. Este important de retinut c anatomia endodontic se

poate modifica pe parcursul existentei dintilor pe arcad (apozitie dentinar si/sau

cementar vs rezorbtie intern sau extern).
Evolutia conceptelor de realizare a preparatiei endodontice
Debutul endodontiei moderne este legat de stabilirea normelor de
standardizare si codificare ISO. Astfel, au fost definite standardele de fabricare a
instrumentarului endodontic. Aceste norme au permis conceperea si aplicarea unor
tehnici prestabilite de preparare endodontic (in ordine cronologic):
Tehnica standardizata se bazeaz pe conceptul aritmetic: corespondent
perfect intre ultimul instrument endodontic utilizat la preparare si conul
folosit pentru obturatie. Dar, existenta canalelor curbe (majoritatea cazurilor)
si tehnicile de obturare prin compactarea gutapercii au impus noi modalitti
de preparare (noi tehnici) care s realizeze o conicitate majorat.
Tehnica step-back respect pentru preparare principiile tehnicii standardizate
urmate de prepararea retrograd (apico-coronar) cu instrumentar de
diametru progresiv cresctor.
Se realizeaz astfel, o conicitate telescopat pornind de la limita apical a
preparatiei. Dezavantajele constau in incapacitatea instrumentrii canalelor inguste
si curbe (se respect traiectoria canalar initial) ca si riscul perforatiei radiculare
(ace de canal de dimensiuni diferite, din ce in ce mai rigide).
Tehnica seriat (Schilder) a introdus un nou concept: utilizarea unei serii de
ace de raclare in cele 2/3 coronare ce pregtesc folosirea acelor tip pil in
1/3 apical, posibilitate favorizat de suprimarea interferentelor parietale.
Prepararea limitei apicale se face pasiv, cu instrumente precurbate,
urmrindu-se mai mult o modalitate de instrumentare fr riscuri a 1/3
apicale, decat realizarea conditiilor de obturare radicular. Pornind de la
principiile acestei tehnici, s-a incercat gsirea unei modalitti de utilizare
progresiv a instrumentelor, eliminand interferentele parietale; astfel, au
aprut in anii urmtori tehnici semimecanizate: ultrasonice, Rispi, Shapers.
Conceptul de preparare crown-down (prepararea in sens corono-apical) are
avantaje nete: permite suprimarea interferentelor coronare parietale (in cele
2/3 coronare) cu posibilitatea progresiei pasive a instrumentelor in zona
apical; permite si curtarea intai a portiunii celei mai afectate a canalului,
reducand riscurile de contaminare periapical prin impingerea resturilor
infectate dincolo de apex.
Tehnicile step-back si crown-down, desi aparent opuse ca principii si
modalitti de realizare nu sunt de fapt contradictorii: prima realizeaz conicitatea
preparatiei pornind de la limita apical prestabilit iar ultima permeabilizeaz
canalul si suprim interferentele. Astfel, cele dou tehnici pot fi asociate in
abordarea terapeutic a canalelor, incepand prepararea crown-down si finalizand
prin instrumentare tip step-back. (va urma)
Bibliografie
1. Kamel Earar - Asistenta medicala in echipa stomatologica
1. Martin D, Machtou P: Evolution des concepts de mise en forme du systme
canalaire. Rev d'Odonto-Stomat 28 (1): 13-21, 1999
2. Burlui V. -Gnatologie clinica, Ed. Junimea, lasi, 1989
3. Burlui V, Catalina Morarasu - Ergonomie stomatologica, Editura Apollonia, lasi
1997, Colectia Chiron