Sunteți pe pagina 1din 239

CURS 1

In prima zi Dumnezeu a facut sa explodeze stelele, ceea ce a fost


foarte zgomotos; in a doua, apoi in a treia, in a patra si in a cincea el a mai
adaugat cateva detalii zgomotoase creatiei sale; in dimineata celei de-a
sasea, El si-a dat seama dintr-o data seama ca acest zgomot nu servea la
nimic daca nu era nimeni sa-l asculte.
Si atunci el a creat Omul.
INTRODUCERE
NOIUNI TEORETICE
Acustica este, probabil, una dintre cele mai vechi tiine; ea se regsete n dou arte din antichitate: muzica i
arhitectura.
Aristotel (sec IV . Hr.) a studiat propagarea undelor, construcia instrumentelor muzicale i mecanismul
auzului.
Vitruviu ( sec I .Hr. ) s-a preocupat de construcia teatrelor n aer liber.
Au mai adus contribuii importante: Leonardo da Vinci (sec. XVI), Galileo Galilei ( sec.XVI - XVII ), Isaac
Newton ( sec. XVII - XVIII ), Rayleigh ( sec. XIX - XX teoria sunetului ), Corti ( sec.XIX - studiul urechii ) i alii.
Astzi, acustica arhitectural are dou obiective:

crearea confortului acustic

izolarea mpotriva zgomotului


- aerian
- structural.

Problema fundamental a acusticii arhitecturale poate fi schematizat astfel:

te h n ic
s u rs a

( la m s u r ri )

re c e p to r
um an

Caracteristicile fizice ale sunetului


SUNET(din punct de vedere fizic): unda produsa de vibratia mecanica a suportului fluid sau solid si propagata
datorita elasticitatii mediului.
SUNET(din punct de vedere fiziologic): senzaia pe care o produce o perturbaie dintr-un mediu elastic asupra
organului auditiv.

Principalele caracteristici fizice ale sunetului sunt:


1. Viteza de propagare ( v ) - care are diferite valori, n funcie de mediul prin care trece sunetul :
- prin aer: 340 m/s, la 200C
- prin apa: 1500 m/s
- prin oel:

5000 m/s

- prin crmid: 3000 m/s


- prin lemn: 1000-4000 m/s
- prin cauciuc: 50 m/s.

( Not: Prin aer se propag mai bine sunetele cu frecvenele joase (de exemplu, tragerile cu tunul, sirenele
vapoarelor).
In atmosfera sunetul se propaga cel mai bine sub un unghi ascendent
Efes ( Turcia )

Epidaur ( Grecia )

Pompei (Italia)
( cu suprafete reflectante in spatele scenei )

( ex: teatrele antice - in amfiteatru )

2. Perioada de propagare ( T ) - intervalul minim de timp dup care unda i reia valoarea si forma
iniial.

3. Frecvena de propagare ( f ) - numrul de oscilaii complete n unitatea de timp.

1
T
f=

[ Hz ] sau [1/s]

(1)

Not: Benzile de frecvene in care se exprim sunetele pot avea limi de o octav sau de o treime de octav
( octava reprezint intervalul cuprins ntre o frecven iniial i dublarea acesteia; de exemplu, 125 250 Hz, sau 1000
2000 Hz).

4. Lungimea de und ( ) - distana pe care se propaga unda in timpul T.

cT

c
f
[m]

Caracteristicile fiziologice ale sunetului

nlimea (corespunztoare frecvenei);

tria (corespunztoare intensitii);

culoarea, timbrul (corespunztoare spectrului).

( Zgomotul este un amestec complex de sunete pure cu frecvene diferite. )

(2)

Domeniul audibil

Ali parametri utilizai n acustica arhitectural

Reverberaie - prelungirea sunetului n ncpere dup ncetarea emisiei sonore, din cauza reflexiilor succesive pe
elementele de constructie.

Ecou - repetarea perceptibil a sunetului primar, n urma reflectrii undelor acustice.


Condiia pentru formarea ecoului: diferena ntre unda reflectat i unda direct, n timp:
t 50 ms (0,05 s)

Nivel de intensitate acustic (nivel sonor)


Urechea uman transform variaiile de presiune din mediu n senzaii auditive.

Un asculttor otologic normal (o persoan cu vrsta ntre 18 i 35 ani i cu auz binaural normal), percepe sunetele
cu frecvene cuprinse ntre 16 i 16000 Hz. ( ultrasunete: pisica - pana la 25000 Hz, cainele pana la

35000 Hz,

liliecii + delfinii pana la 100000 Hz ( ecolocatie ) )


Se constat c, n aer, la 20o C, intensitatea sonor care poate crea senzaie sonor pentru un asculttor otologic
normal la frecvena de 1000 Hz, are valoarea minim. Aceast limit inferioar a auzului (I o=10-12 W/m2) se numete
prag de audibilitate (pA).
Limita superioar a audibilitii se numete pragul senzaiei dureroase (pD).i corespunde, pentru frecvene de
1000Hz, unei intensiti de 1W/m2.

Nivelul de intensitate acustic (nivel sonor), se definete cu relaia:

L lg

I
I0
(3)
i se msoar n beli (B).

I
10
I0
Cnd

LI lg

I
lg 10 1Bel
I0
(4)

Bel
(

Belul - este nivelul de intensitate acustic al unui sunet avnd intensitatea de 10 ori mai mare dect cea
de referin:
Dac relaia (3) se exprim n alt mod,

L 10 lg

I
I0
,

(5)

nivelul se msoar n decibeli.


In acest caz, relaia (4) devine:

LI 10 lg

I
10dB
I0
(6)

dB
(

I
1,26
I0

LI 10 lg

Cnd

I
10 lg 1,26 10 x0,1 1dB
I0
(7)

Deci, decibelul este nivelul de intensitate acustic al unui sunet care are o intensitate de 1,26 ori mai
mare dect intensitatea de referin.
EXEMPLE DE NIVELURI DE INTENSITATE SONORA

Condiii de propagare

Ei = Er + Ea + Et mpart prin Ei
1 = Er/Ei + Ea/Ei + Et /Ei
1= + +

Ea
Ei

(8)

Er
Ei

Et
Ei
(9)

1
sau cnd este foarte mic,

( 10 )

nsumarea nivelurilor sonore


Cazul a: Exist n surse identice, cu nivel de zgomot L1
Ln = L1 + 10lg n

[ dB ]

( 11 )

Cazul b: Exist surse cu niveluri diferite :


de exemplu: dou surse cu niveluri L1 i L2,
-

dac L2 > L1, se face diferena : L2 -L1 i apoi, n funcie de valoarea acesteia, se adun la
nivelul cel mare (L2), o valoare L care se gaseste din tabelul de mai jos:

L2 - L1
0
1
2
3
4
5
6
7
8

L
3
2,5
2,1
1,8
1,5
1,2
1
0,8
0,6

9
10

0,5
0

Exemple
a
Pentru trei surse avand niveluri de zgomot egale:
L1 = 73 dB,
nivelul de zgomot total este:
Ln = L1 + 10lg n = 73 + 10 lg 3 = 73 + 5 = 78 dB

b
Pentru trei surse avand niveluri de zgomot diferite:
L1= 80 dB

L2 = 82 dB

L3 = 87dB

nivelul de zgomot total poate fi calculat in trei variante:


I. L1 + L2 : L2 L1 = 2 dB

L = 2,1 dB Ln1 = 84,1 dB

Ln1 + L3 : L3 Ln1 = 3 dB L = 1,8 dB Ln2 = 88,8 dB


II. L1 + L3 : L3 L1 = 7 dB

L = 0,8 dB Ln1 = 87,8 dB

Ln1 + L2 : Ln1 L2 = 5,8 dB L = 1 dB Ln2 = 88,8 dB


III. L2 + L3 : L3 L2 = 5 dB

L = 1,2 dB Ln1 = 88,2 dB

Ln1 + L1 : Ln1 L1 = 8 dB L = 0,6 dB Ln2 = 88,8 dB

Ali doi parametri importani utilizai n acustica arhitectural sunt:


o

fonoabsorbie ( absorbie acustic )

fonoizolare ( izolare acustic )

Atunci cnd sursa sonor S acioneaz n acelai spaiu cu receptorul R, se poate realiza, pentru protecia
receptorului, fonoabsorbie cu ajutorul tratamentelor fonoabsorbante aplicate pe elementele delimitatoare,
obinndu-se astfel diminuarea nivelului de zgomot.

n cazul n care sursa S i receptorul R se afl n dou spaii adiacente ( pe orizontal sau pe vertical ) se poate face
protecia receptorului R prin fonoizolare ( izolare acustic ), realizat prin creterea calitilor fonoizolatoare ale
elementului despritor.
De exemplu:

CURS 2
IZOLAREA MPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN
Dup natura sa (mai precis, dup modul de propagare), zgomotul

dintr-o cldire poate fi :

zgomot aerian - care ia natere i se propag prin aer;

zgomot structural (produs de vibraia unui corp, transmis direct unei pri solide, prin care se propag),
care, la randul sau, poate fi:
- de impact - emis de un element de construcii pus n vibraii prin oc direct;
- din instalaii - propagat prin structura cldirii.

Izolarea acustic este ansamblul msurilor luate pentru reducerea transmisiei energiei de la sursa ce o produce la
locurile care trebuie protejate.
Pentru o izolare eficient, trebuie avut n vedere tot traseul

- Pentru izolarea la surs, se pot lua msuri de


- selecionare a surselor;
- carcasare a lor;
- Pentru izolarea pe cile de propagare, se creaz obstacole - totale;
- pariale;
- Pentru izolarea la receptor, se recomanda, de exemplu, imbunatatirea izolarii fonice a elementelor de fatada.

Parametri caracteristici pentru izolarea la zgomotul aerian

Indice de atenuare acustic, n funcie de frecvene - R(f):


Un perete ce separ dou ncperi este caracterizat prin indicele de atenuare acustic R(f) exprimat n dB.

S
A
R = L1 - L2+10lg

[dB]

(1)

L1 - nivel de zgomot n camera de emisie [dB]


L2 - nivel de zgomot n camera de recepie [dB]
S - aria peretelui de msurat [m2]
A - aria echivalent de absorbie acustica din camera de recepie

[m2UA]

Indice de izolare la zgomotul aerian - Rw

Este exprimat printr-o singur valoare, care se obine prin compararea curbei R cu o curb de referin
Not: Fiecare din indicii de mai sus se poate msura i n situ i se vor nota cu dupa simbolul indicelui.

Dn , A ( f )

Diferen de nivel normalizat -

Dn , A ( f ) L1 L2 10 lg

A0
A
[dB]

A0 - aria echivalent de absorbie, de referinta

(2)

( de obicei 10m UA )

Dn ,T ( f )

Diferen de nivel standardizat -

Dn ,T ( f ) L1 L2 10 lg

T
T0
[dB]

(3)

T - durata de reverberaie msurat [s]


T0 - durata de reverberaie de referin [s] ( n cldirile de locuit To = 0,5 s )
Izolare acustic normalizat / standardizat
- Dn,A,W [dB]
- Dn,T,W [dB]
se obin prin compararea curbei Dn,A, respectiv Dn,T, cu aceeasi curb de referin.
IMPORTANT :
Avnd n vedere faptul c, n situ, din cauza transmisiilor pe ci colaterale, R I ( izolarea acustic dat de
un element de construcii ) este uneori mai mic dect valoarea lui R w, se cere ca, pentru ndeplinirea cerinei de
izolare fonic Dn,A,W sau Dn,T,W , s se utilizeze elemente care s ndeplineasc relaia :
Rw [ Dn,w, Dn,w + 7 ]

Pentru elementele de construcii omogene (ntr-un singur strat), alctuite din materiale tradiionale, izolarea la
zgomot aerian este dat de legea masei.

Conform acestei legi, un element este cu att mai bun izolator fonic, cu ct are masa superficial mai
mare.
Izolarea corespunzatoare unui element constructiv simplu omogen:
a = 10 lg ( f . m )
Legea masei ( pentru elemente omogene, masive ):

(NU pentru gips carton!!)


Izolarea elementelor verticale:
m 150 kg/mp
m >150 kg/mp

R = 16,6 lg m + 2
R = 36,5 lg m 41,5

Distante pentru peretii dubli:

Ambii usori: d ( 1/m1 + 1/m2 )

Numai unul usor ; celalalt cu m >150 kg/mp: d 100/m

Exemple de elemente despritoare (perei) ce ndeplinesc condiia


de izolare la zgomot aerian
Tabel 1
Elemente omogene
Nr. crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Element
1
Perete(planeu) beton armat 10 cm.
Perete(planeu) beton armat 12 cm.
Perete(planeu) beton armat 14 cm.
Perete (planeu) beton armat 16 cm.
Perete (planeu) beton armat 20 cm.
Zid de crmid cu grosimea 1/4 crmid
Zid de crmid cu grosimea 1/2 crmid
Zid de crmid cu grosimea 1 crmid
Zid de crmid cu grosimea 1 1/2 crmid
Zid de blocuri b.c.a. cu grosimea 20 cm
U lemn masiv 14 mm
U (celular)

Rw
2
49
51
52
53
55
41
46
51
56
46
28
18-22

O alternativ modern la elementele tradiionale o constituie structurile multistrat din elemente uoare, de
tipul plcilor din gips-carton.
n cazul acestor structuri, sunt importante:
- grosimea plcilor de gips-carton;
- grosimea i densitatea straturilor din vat mineral;
- sistemul de susinere.

n cazul n care plcile sunt montate pe un singur profil metalic i vata mineral umple tot spaiul dintre plci,
densitatea acesteia trebuie s fie

50 kg/m3 pentru ca ea s contribuie implicit i la creterea indicelui de

izolare.

n cazul n care plcile sunt montate pe profile metalice independente densitatea vatei minerale poate fi
50kg/m3, ea ndeplinind n aceast situaie numai rol de fonoabsorbie.

Faade
Izolarea unei ncperi mpotriva zgomotului provenit din exterior depinde, pe de o parte, de calitatea prii
opace din faad (perete), iar pe de alt parte, de cea a ferestrei.
n cazul prii opace, trebuie subliniat faptul c, dei din punct de vedere termic, polistirenul expandat se
comport asemntor cu vata mineral, din punct de vedere al izolrii acustice, al doilea material este net superior.

Indicii de izolare Rw pentru o fereastr depind de :


- calitatea geamului;
- calitatea tmplriei;
- etaneitatea mbinrilor.
Geamurile dintr-o singur foaie de sticl sunt, de cele mai multe ori, insuficiente din punct de vedere al izolrii
termice dar i al izolrii fonice.
Ferestrele cu geam de tip termopan au caracteristici termo-fono-izolatoare ridicate. Acestea pot fi mbuntite
fie prin introducerea unui gaz inert n spaiul dintre foile de geam

#)

, fie prin realizarea fiecrei foi din dou sticle

separate printr-o folie de rin acrilic, cu grosimea 1 mm.


#)

se pot obine n plus 2 - 3dB .


Compoziia geamului
46-4
4-6-8
4 6 - 10
44 R -10 - 8
55 R -12 -10

Rw
32
36
37
39
43

Exemple de elemente despritoare (perei) ce ndeplinesc condiia de izolare


Nr.
crt.
0
1 a)

Element

Rw

Structura

1
Zid de crmid cu grosimea 1/4 crmid

2
41

b) Structur multistrat:

41

- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm;


- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 10 cm i densitate
minim de 50 kg/mc;
- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm.

la zgomot aerian

a) Plac din beton armat cu grosimea 7 cm

46

b) Zid de crmid cu grosimea 1/2 crmid

46

c) Zid de blocuri b.c.a. cu grosimea 20 cm

46

d) Structur multistrat:

46

- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm;


- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 5 cm*;
- spaiu de aer minim 1 cm;
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 5cm*;
- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
*Plcile de vat se vor monta pe profile metalice independente.
3

a) Plac din beton armat cu grosimea 15 cm

51

b) Zid de crmid cu grosimea 1 crmid

51

c) Structuri multistrat
c1 fie b.c.a. 7,5 cm
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 7 cm
- spaiu de aer minim 6 cm

51

- fie din b.c.a. 7,5 cm


c2 fie din b.c.a. 12,5 cm
- spaiu de aer minim 10 cm
- fie din b.c.a. 12,5 cm

51

c3 fie din b.c.a. 10 cm


- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 4 cm
- spaiu de aer minim 1 cm
- fie din b.c.a. 10 cm

51

d) Structur multistrat:

51

- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;


- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 5 cm i
densitate minim de 50 kg/mc;
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.

a) Zid de crmid cu grosimea 1 1/2 crmid

56

b) Structur multistrat:
- beton armat - 14 cm
- spaiu de aer minim 6 cm

56

- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 4 cm


- crmid 1/4 cu tencuial de 2 cm
c) Structur multistrat:
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 5 cm*;
- spaiu de aer minim 1 cm;

56

- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 5 cm*;


- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
*Plcile de vat se vor monta pe profile metalice independente.

a) Structur multistrat:
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 5 cm, montat
n interiorul unui profil de 75 mm;
- spaiu de aer minim 1 cm;
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 5 cm, montat
n interiorul unui profil de 75 mm;
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.

59

*Plcile de vat se vor monta pe profile metalice independente


a) Structur multistrat:

61

- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;


- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 10 cm*;
- spaiu de aer minim 1 cm;
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 10 cm*;
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
7

*Plcile de vat se vor monta pe profile metalice independente.


a) Structur multistrat:
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 10 cm*;
- plac gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- plac vat mineral sau de sticl cu grosimea 10 cm*;
- 2 plci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
*Plcile de vat se vor monta pe profile metalice independente.

65

Indicele de atenuare R al unui element de constructii compus ( parte opaca + parte vitrata ) se poate determina cu
ajutorul unei abace, astfel:

se determina raportul S/S1 intre S - suprafata elementului de constructie ( inclusiv usi si ferestre ) si S 1
suprafata usii sau ferestrei;

se afla valoarile R1 si R0 din cataloage sau normative si se calculeaza R0 - R1;

din grafic se determina valoarea lui R.

De exemplu:
Pentru un perete cu dimensiuni S = 2,50 x 4 = 10 mp, care are o usa cu dimensiuni S1 = 2,1 x 0,9 = 1,89mp:
S/S1 = 5,29
Daca peretele are R0 = 51 dB si usa R1 = 21 dB,
atunci R0 - R1 = 30 dB
vom gasi din grafic :
R0 - R = 23 dB,
ceea ce inseamna ca R pentru peretele compus este R = 28 dB.

CURS 3
IZOLAREA LA ZGOMOT DE IMPACT
Zgomotele de impact sunt cele emise de un element de construcie pus n vibraie de un oc ( In acest caz,
sursele de zgomot se afl numai n exteriorul spatiului de recepie).

Parametri caracteristici:

nivelul zgomotului de impact normalizat L'nA(f):

Ao
A
L'nA(f) = LI 10lg

nivelul zgomotului de impact standardizat L'nT(f):

T
To
L'nT(f) = Ll 10lg

mbuntirea izolrii la zgomot de impact L'n:


L'n = L'no L'n1
n care: L'no nivelul zgomotului de impact pe planeul fr pardoseal
L'n1 nivelul zgomotului de impact pe planeul cu pardoseal

indicele de izolare la zgomot de impact L'nTw :


L'nTw are valori :

- pentru planeu de

14 cm 79 dB

- pentru planeu de

16 cm 78 dB

- pentru planeu de

18 cm 77 dB

indicele de mbuntire a izolrii la zgomot de impact Ln,w :


Ln,w are valori:

- pentru mochete

14 24 dB

- pentru covor PVC 7....10 20 dB


- pentru parchet

10 25 dB

Izolarea la zgomotul de impact se poate face :

n spaiul de emisie cu dal flotant

n spaiul de recepie - cu tavan fonoizolator,

IN SPATIUL DE EMISIE
DETALIU DE DAL FLOTANT

Pentru realizarea corecta a masurilor de izolare fonica la zgomot de impact trebuie sa se acorde o atentie deosebita
detaliilor de imbinari:
a)

Elementele verticale trebuie s ajung pn la planeu

b) Este incorect ca elementele verticale s se opreasc pe dala flotant

Contactul dintre u i pardosel trebuie realizat astfel:

IN SPATIUL DE RECEPTIE
Izolarea la zgomotul de impact n spaiul de recepie se face prin montarea unui tavan fonoizolator, care trebuie s
aib:
- mas;
- desprindere pe contur;
- prinderi elastice.
Exemple de prinderi elastice:

In cazuri speciale, cand este necesara o izolare mare la zgomot de impact ( de exemplu, la amplasarea posturilor de
transformare electrica in parterul cladirilor de locuit, sau in cazul centralelor tehnice din sediile pentru televiziuni) se
recomand sistemul "cas n cas".
TAVAN FONOIZOLATOR

SISTEM CASA IN CASA

I.

TAVAN FONOIZOLATOR

II.

PARDOSEALA NOUA (DALA FLOTANTA)

III.

PLACAREA PERETILOR
Exemple de executare corecta si incorecta a dalei flotante

ISOLGOMMA

Descrizione Tecnica
I prodotti della linea Syl sono realizzati in rotoli composti da granuli
di gomma SBR. La serie AD fornita con un supporto anti-strappo.
Secondo la norma ISO 140-8 producono unattenuazione minima
al calpestio certifi cata di Lw=23dB.
S4 S5 S6AD S8AD S10ADWooden fl oor

Solution thermo-acoustique sous chape flottante


_ Isolation thermique et acoustique entre tages
Excellentes performances thermiques et acoustiques (isolation aux bruits dimpact et affaiblissement des bruits
ariens)

PLACI DIN PLUTA


AcoustiCORK C11

Caracteristici
Grosime:2 mm
AcoustiCORK C11 este recomandat a se aplica pe sapa sub pardoselile laminate. Acest produs este alcatuit din pluta
aglomerata

si

asigura

atat

izolatie

fonica

cat

si

termica.

Rolul principal al produselor din gama AcoustiCORK este reducerea zgomotului de impact.

UNDERLAY PENTRU MOCHETA

Metoda Double stick cu adeziv underlay Durafit 500 (Dubla lipire) pentru traffic intens (Hoteluri, Birouri,
Spatii publice):

Underlay Durafit 500 pt. dubla lipire

Underlay New Supreme + Grippere

Underlay Duralay Xtra + Grippere

UNDERLAY PENTRU PARCHET

Duratex Standard

Excel Silver

Silent Floor - Gold

IZOLARE FONICA
Important: Acolo unde se foloseste Underlay Excel-Silver sau Silentfloor Gold, la imbinarile dintre foile de underlay
este necesara lipirea unei benzi de izolare pentru a nu permite umiditatii sa penetreze pe la imbinari vezi figurile de mai
jos:

EXEMPLU
STUDIU ACUSTIC PENTRU DISCOTECA

DIN STR. SEPCARI NR. 22 - BUCURESTI


Elaborat de :
Conf. dr. ing. Mariana Cristina STAN
- octombrie 2012 STUDIU ACUSTIC PENTRU DISCOTECA TESTA ROSSA
DIN STR. SEPCARI NR. 22 - BUCURESTI

CUPRINS
1

DATE GENERALE 3

REGLEMENTARI TEHNICE DE REFERINTA 4

LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT .. 5

PROPUNEREA SOLUTIILOR TEHNICE DE PRINCIPIU ... 5


I. TRATAMENTE ACUSTICE XX
II. IZOLARE FONICA XX
5. CONCLUZII..XX

STUDIU ACUSTIC PENTRU DISCOTECA TESTA ROSSA


DIN STR. SEPCARI NR. 22 - BUCURESTI

PROPUNEREA SOLUTIILOR TEHNICE DE PRINCIPIU


I. TRATAMENTE ACUSTICE
II. IZOLARE FONICA
LA ZGOMOT STRUCTURAL

PARDOSEALA

Avand in vedere faptul ca pardosela discotecii poate constitui o cale de propagare structurala a zgomotului ( din
cauza ampasarii pe pardoseala a incintelor de sunet* ), se propune sa se realizeze sistemul de dala flotanta

( total

pe intreaga suprafata a pardoselei sau partial numai acolo unde vor fi asezate incintele acustice cu depasirea
dimensiunilor incintei, cu cate

15 cm pe fiecare latura ) descris mai jos.

* amplasarea pe pardoseala , cu luara masurilor corespunzatoare pentru inlaturarea zgomotului structural, este mai
sigura si mai eficienta decat agatarea incintelor de tavan.
a) varianta 1 procedeul umed :
Peste planseul de baza se intinde membrana elastica izolatoare la impact produsa de ISOLGOMMA Italia, cu
grosime de 8 mm. Se toarna apoi o sapa slab armata de 4 cm grosime, iar peste ea se aplica rasina epoxidica.
NOTA IMPORTANTA : Pe tot conturul camerei, membrana se ridica cca 5 cm pe pereti, pana depaseste
inaltimea sapei si a stratului de circulatie.
b) varianta 2 procedeul uscat :
Peste planseul de baza se asaza

placi din vata minerala cu densitate de min. 100 kg/mc si grosime de 3 ( 5 ) cm

placi din polistiren ecruisat EPS AT L4 ( AUSTROTHERM Romania ) cu grosime de 3 cm ,

sau

peste care se monteaza un planseu din doua placi ( 2 x 12, 5 mm ) - VIDIFLOOR F 135 KNAUF si apoi se aplica
rasina.
ORDINEA OPERATIILOR PREZENTATE IN ACEST STUDIU VA FI :
PARDOSEALA (DALA FLOTANTA)
TRATAMENTELE FONOABSORBANTE LA TAVAN
TRATAMENTELE FONOABSORBANTE LA PERETI
SAU
I.

PARDOSEALA (DALA FLOTANTA)

II.

TRATAMENTELE FONOABSORBANTE LA PERETI

III.

TRATAMENTELE FONOABSORBANTE LA TAVAN

NOTA IMPORTANTA
In toate lucrarile cu placi din gips-carton ( pline sau perforate ) montajul acestora se va face obligatoriu pe
benzi de etansare autoadezive permanent elastice din polietilena expandata.

CURS 10
ACUSTICA SLILOR DE AUDIII
Problema acusticii slilor este complet opus celei referitoare la izolarea fonic

a acestora.

n cea din urm, sunetele sunt un ru ce trebuie, pe ct posibil, eliminat.


n studiul acustic al slilor, dimpotriv, sunetul este unul dintre cele dou elemente ce trebuie puse n valoare
(cel de-al doilea fiind imaginea).
S reinem principiul fundamental al acestui caz :
Nu se poate obine o audiie bun fcnd, la nceput, un proiect bazat numai pe aspect i gndind acustica
dup aceea. PROIECTAREA DE ARHITECTUR

I CEA DE ACUSTIC TREBUIE FCUTE

MPREUN.
Principalele probleme ce trebuie sa fie rezolvate n acustica slilor sunt:
- distribuia ct mai uniform a sunetului pe toat suprafaa ocupat de auditori;
- inteligibilitatea n sal;
- nivelul ct mai redus al zgomotului perturbator.
Slile de audiie public se clasific :
1) Dup genurile de producie sonor pentru care sunt folosite:
*sli monovalente, destinate prezentrii unui singur gen de producie sonor (cinematografe, teatre, sli de
concerte);
*sli polivalente, destinate prezentrii mai multor genuri de producie sonor (case de cultura, cluburi etc).
2) Dup modul de transmitere a sunetelor ctre auditori:
- sli cu acustic natural (fr instalaii de amplificare i prelucrare a sunetului);
- sli cu instalaii de sonorizare (sli cu instalaii de amplificare, sli cu instalaii de stereofonie etc)

3) Dup modul de producere a sunetelor:


- sli destinate unor semnale nregistrate anterior spectacolului (cinematografe, sli de audiii muzicale etc);

- sli destinate recepionrii unor semnale produse n timpul spectacolului, cu sau fr amplificare (sli de
conferine, teatre, concerte);
- sli mixte, care permit redarea unor semnale nregistrate anterior spectacolului precum i recepionarea unor
semnale produse n timpul spectacolului.
A. Proiectarea acustic a unei sli de audiie se face n urmtoarele etape:
I. stabilirea caracteristicilor geometrice i acustice ale slii;
II. stabilirea formei slii
lll. alegerea tratamentelor acustice ale slii
A.l. stabilirea caracteristicilor geometrice i acustice ale slii
n prima etap de proiectare se stabilesc:
a). caracteristicile geometrice ale slii
a.1). volumul specific pe auditor v-se alege n funcie de genul de producie preponderent ce va avea loc n sal
astfel:
- 4,50....6,00 m3 pentru sli de conferine, teatre, cinematografe*
- 6,00...8,00 m3 pentru sli de oper i de concerte simfonice.
* n cazul cinematografelor cu ecran panoramic, v poate ajunge la 8,00m3.
NOT: Pentru slile polivalente, volumul specific se stabilete n funcie de spectacolul preponderent .
a.2). volumul total al slii V rezultat din nmulirea volumului specific pe auditor cu numrul de auditori
V=vN
[ m3 ]
[1]
b). caracteristicile acustice ale slii
n funcie de volumul total al slii i de tipul de producie principal ce va avea loc:
- peretele opus scenei trebuie s fie drept sau convex; o nclinare ctre sal, n partea lui superioar, este util
din punct de vedere acustic;
- tavanul se poate realiza cu frngeri care s favorizeze trimiterea undelor sonore n ntreaga suprafa ocupat
de scaune.

Exemple de realizare a tavanelor:

RU

BUN

Fig. 1
- cnd sala este prevzut cu balcon, nlimea acestuia deasupra pardoselii precum i adncimea lui, trebuie
asfel determinate nct la ultimul rnd de scaune de la parter s ajung unde reflectate de tavan:
a d n c im e
b a lc o n

H b a lc o n
m in 3 m

Fig. 2
- nlimea minim a zonei de sub balcon este de 3,00 m
- adncimea maxim a fosei af este de 2,00m, iar raportul dintre adncimea af i limea fosei l se recomand a
fi mai mare sau cel puin egal cu 1/3.

scena

af
l

af

l
3
[m ]

A II. stabilirea formei slii

[3]

Alegerea dimensiunilor paralelipipedului de baz - ce va constitui forma inial a slii - se face astfel nct valorile
rapoartelor ntre lungimea slii L i nlimea h, respectiv ntre limea slii l i nlimea h s se nscrie n interiorul
conturului din fig.3
L
h

2 ,6
2 ,4
2 ,2
2 ,0
1 ,8
1 ,6
1 ,4
1 ,2
1 ,0

1 ,2

1 ,4

1 ,6

1 ,8

2 ,0

l
h

L
h

l
h
Fig. 3 - Domeniul admisibil pentru valorile rapoartelor

O condiie principal este ca distana dintre sursa sonor i cel mai ndeprtat fotoliu, D max s ndeplineasc
relaia:

Dmax

V
T
0,35

[m]

[2]

n care: V - volumul total al slii [m ]


T - durata de reverberaie

[s]

Durata de reverberatie T este timpul ce trece din momentul in care se opreste emisia sursei sonore dupa ce sunetul
emis intra in regim constant ( zona de palier orizontal ), pana in momentul in care intensitatea sonora descreste pana
la 10-6 din valoarea sa initiala sau nivelul de intensitate sonora scade cu 60 dB .
IR
W/A

t
Etablissement du
son rverbre

Rgime
permanent

Extinction du son
rverbre

EMISSION SONORE

http://www.ecophon.com/en/Acoustics/Room-Acoustic-Planning/Room-acoustic-descriptors/Reverberance/

Fig. 4

Fig. 5
Dimensiunile slii trebuie s fie astfel alese nct diferena de drum dintre undele directe i cele
corespunztoare primei reflexii s fie mai mic de 17 m.
In afara formei cunoscute, prezentate mai sus, se mai poate utiliza forma arena, din care sunt prezentate mai
jos cateva exemple:

A.III. Alegerea tratamentelor acustice ale slii


n funcie de tipul produciei sonore i de volumul slii se alege durata de reverberaie medie Tm, din figura 6
T

( s )
2 ,0
m u z ic c o r a l , o r g

1 ,8

c o n c e r te s im fo n ic e
1 ,6

o p e r
m u z ic u o a r , p o p u la r

1 ,4

t e a tr e , s li d e c o n f e r in e
m u z ic d e c a m e r

1 ,2

c in e m a t o g r a f e

1 ,0
0 ,8
0 ,6

V
( m )

Fig. 6
Dup ce s-a ales durata medie de reverberaie Tm, se stabilete domeniul admisibil astfel:

f/T m

1 ,4 1
1 ,2
1 ,0
0 ,8
0
125

250

500

1000

2000

4000

f(H z )

Fig. 7
Durata de reverberaie a slii la diferite frecvene se calculeaz cu relaia Sabine:

T 0,163

V
A
[s]

[4]

n care: V - volumul total al slii [m ]


A aria total de absorbie echivalent [m2U.A.]
Suprafaa A se calculeaz cu relaia:

A (f) =

Si

n care:

- coeficientul de absorbie acustic al tratamentului i; [-]

Si - suprafaa geometric pe care se aplic tratamentul i; [m2]

Cateva exemple de coeficienti de absorbtie acustica pentru materiale si structuri uzuale sunt prezentate in tabelul 8.1
Tabel 8.1

Material sau structura


Covor PVC
Mocheta
Parchet
Placi gips-carton lipite de elementul suport
Placi gips-carton perforate, la distanta de
min. 5 cm fata de elementul suport, avand in
interspatiu placi de vata minerala cu densitate

125
0,02
0,14
0,04
0,02

0,30

250
0,02
0,16
0,04
0,02

0,45

la frecventele (Hz):
500
1000
0,03
0,04
0,18
0,33
0,06
0,08
0,03
0,03

0,60

0,50

2000
0,04
0,50
0,08
0,04

0,45

4000
0,05
0,70
0,10
0,05

0,40

de min. 50 kg/mc si grosime de 5 cm


Placi placaj furniruit cu grosime de 0,5 cm ,
la distanta de 10 cm de elementul suport,
avand in interspatiu placi de vata minerala cu

0,50

0,35

0,27

0,20

0,17

0,10

0,08

0,35

0,80

0,90

0,90

0,90

0,25
0,25

0,17
0,29

0,12
0,45

0,07
0,48

0,04
0,56

0,03
0,47

densitate de min. 50 kg/mc si grosime de 5


cm
Plus la ferestre, la distanta de

10 cm fata de

elementul suport
Sticla (geamuri duble sau ochi ciclop )
Fotolii tapisate

La proiectarea acustic a unei sli , acest calcul se face cel puin la frecvenele:
125, 250, 500, 1000, 2000, 4000 Hz.
In afara tratamentelor clasice, se mai folosesc unele forme geometrice pentru cresterea difuzitatii sonore

Iron Hall, University Arlington

Aplicarea tratamentelor acustice se face innd seama de urmtoarele principii:


- se recomand tratarea reflectant a tavanului, n prima treime dinspre scen;
- pereii laterali se trateaz alternnd suprafeele reflectante cu cele absorbante; se recomand ca n partea
dinspre scen s predomine elementele reflectante, iar ctre peretele opus scenei s predomine elementele absorbante;
- se recomand ca materialele de acelai tip, reflectante sau absorbante, s nu se amplaseze pe pereii opui,
fa n fa;
- peretele opus scenei va fi tratat complet fonoabsorbant, pe ct posibil n tot domeniul util de frecvene;
- n cazul cinematografelor se recomand ca peretele din spatele ecranului s fie tratat cu material
fonoabsorbant.
Se mai pot utiliza si tratamente amovibile, cum sunt cele de mai jos:

B. Msuri de reducere a nivelului de zgomot perturbator


innd seama de nivelul zgomotului perturbator admisibil n sal (diferit de la o sal la alta, n funcie de
destinaia acesteia) i de nivelul zgomotului exterior, se stabilesc indicii de izolare la zgomot aerian i de impact ai
elementelor delimitatoare i parametrii acustici impui instalaiilor i echipamentelor aferente slii. In cele ce urmeaza
sunt prezentate cateva masuri ce trebuie respectate pentru realizarea izolarii acustice a salilor de auditie.

Pentru ca structurile propuse pentru pereti sa realizeze o performanta acustica in situ cat mai

apropiata de cea calculata, se recomanda ca in detaliile de executie si la montaj sa se urmareasca, in mod special ,
urmatoarele aspecte:
-

suprafata elementelor de rezistenta orizontale pe care se va face montarea peretelui sa fie foarte
neteda, astfel incat prin aplicarea benzilor autoadezive si prinderea profilelor metalice sa nu ramana
denivelari care pot crea punti acustice;

intre placile de gips carton , atat in zona prinderii cu suruburi autofiletante, cat si in camp, se vor
prevedea benzi autoadezive de etansare din polietilena expandata si permanent elastica, avand o
latime de 5 cm si o grosime de 2 mm ;

toate zonele de goluri, la imbinarile intre placile de ipsos carton pe lungimea peretelui, cat si in
margini, la imbinarea cu elementele de rezistenta ale cladirii, se vor umple cu chit elastic de etansare.

Elementele de inchidere spre holuri trebuie realizate din doua usi independente, care sa se deschida in sensuri opuse,
fiecare usa avand structura alcatuita din doua foi de tabla de otel zincat galvanizat, cu grosime de 1,5 mm iar in interior,
placi de vata minerala cu grosime de 5 cm si densitate de 100 kg/mc. (Distanta dintre cele doua usi se va regla in functie
de grosimea peretelui min. 15 cm).
Pentru a se realiza o buna izolare acustica pe conturul usilor, acestea vor avea prevazute garnituri speciale de
etansare.

Toate strapungerile instalatiilor prin suprafetele tratate acustic vor fi etansate pe tot conturul exterior al sectiunii.

CURS 5

ACUSTICA URBAN ( I )
Trim ntr-o lume sonor.
Fiecare dintre sunetele ce-o compun poate fi suportul unei informaii necesare vieii noastre cotidiene: sunetul pailor
cuiva ateptat, ipetele copiilor notri care se afl la locul de joac. n acest context informaional, e vorba de sunete
utile.
n acelai timp, ns, ele sunt suparatoare pentru cei care n-au nevoie de aceste informaii.
Iat cteva exemple de sunete utile i deranjante.
1- Locuina mea cea nou era gata;
Toate mobilele erau aezate la locurile lor.
Totui nimic nu era ca nainte...
M simeam pierdut....
Abia cnd a btut btrna mea pendul, m-am simit acas...
2- i tu vrei s cnt, nconjurat de tot acest zgomot ce se aude n Roma zi i noapte ?!?
Iulius Florus sec. 1 i. Hr.
3- Numai cu ajutorul banilor se poate dormi n acest ora! Ar trebui, n interiorul unei locuine, s poi avea departe de
strad un alt apartament!
Nicolas Boileau sec 18
Pentru a ne proteja mpotriva surselor de zgomot urban, trebuie s acionm pe cele trei ci deja cunoscute:

Aciunea la surs nseamn:


-

in primul rand, cunoaterea surselor ;

Acestea pot fi, dup modul de propagare a sunetului:

punctuale sau punctiforme ( scderea nivelului sonor se face cu 6 dB la dublarea distanei )

O sursa sonora punctiforma este aceea de la care propagarea undelor se produce dupa unde sferice, in jurul unui
punct dat ; de exemplu, un clopot sau o fabrica sunt surse punctiforme. O fabrica poate fi considerata ca o sursa
punctiforma atunci cand punctul de receptie este situat la o distanta de cel putin patru ori mai mare decat cea mai mare
dimensiune a fabricii.

2d

4d

L -6

L -1 2

( dB )

lineare ( scderea nivelului sonor se face cu 3 dB la dublarea distanei )

O sursa sonora liniara este aceea de la care propagarea undelor se produce dupa unde cilindrice in jurul unei linii
date, aceasta linie fiind compusa din multiple unde punctiforme. Traficul rutier in flux continuu este o sursa liniara.
Zgomotul derajeaza daca:
-

are nivel sonor prea mare;

mascheaza o informatie sonora dorita;

aduce prea multe informatii inutile;

evoca lucruri dezagreabile;

este neinteligibil.

Principala surs de zgomot, n marile orae, este traficul, care poate fi:
la sol

pe ine
pe pneuri

aerian
subteran

Zgomotul de trafic variaz cu:


- viteza 120 km/h

78 dB (A)

90 km/h

74 dB (A)

60 km/h

70 dB (A)

- numrul de vehicule de acelai fel:

De exemplu, pe o strad de 16 m lime, cu vehicule avnd v = 60 km/h, nivelul de zgomot variaza cu debitul orar,
dupa cum urmeaza:
P r o fil

tipul terenului;

distana receptorului fa de surs;

tipul faadelor.

D e b it o r a r

L eq,
d B (A )

60

61

100

63

1000

73

2000

76

n prescriptia Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic
indicativ GP 0001 96 sunt precizate dou metode de calcul al nivelului de zgomot din trafic, Lext(f), la bordura
trotuarului:
a)

cu relaia orientativ:
Lext(f) = 34 + 10 lg(n1 + 20 n2)

in care:
n1 vehicule cu L 80 dB (A)
pe strzi asfaltate:

- tramvai silenios;
- microbuze;
- autoturisme;

pe strzi pavate:

- tramvai silenios;
- autoturisme.

n2 vehicule cu L >80 dB (A)


b ) cu o relaie de calcul, n funcie de:
-

distana ntre fronturile dintre cldiri;

tipul de mbrcminte;

tipul de zon verde;

profilul faadelor i al fronturilor de cldiri;

numrul i tipul autovehiculelor.

a) pe artere de circulaie care sunt mrginite pe ambele pri de fronturi de cldiri:

1
d

d 0

k
10

LAI L1I 10 lg

cc
s zv

1
1

1
k'
10

d 'd

d0

d'
d
0

k
10

d0

(1 1 )(1 2 )

c s c zv

D d'

d0

k
10

d0

k'
10

D
d 0

k'
5

k'
5

(1 1 )(1 2 ) c s c zv

(dB)
b) pe artere de circulaie care sunt mrginite de un singur front de cldiri (2 = 1).



1
LA
I L I 10 lg

1
k


d 10
d0

k'
d ' d 10

d0

1 1
1

k csc zv

d ' 10

d0

(dB)

n care:

L1i

nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot i" ce trece prin dreptul punctului de msurare,

determinat la 1,00 m de limita sursei (dB);


d

distana de la limita sursei la punctul de msurare (m)

d'

distana de la limita sursei la frontul de cldire lng care se efectueaz msurarea (m)

distana ntre fronturile de cldire (m)

d0

1 m;

cs coeficient care ine seama de particularitile suprafeei terenului;


czv coeficient care ine seama de existena i particularitile zonei verzi;
k

coeficient de directivitate al sursei, considerat pe direcia normal pe frontul de cldiri; n relaie se


folosete: k = 10;

k' coeficient de directivitate al undelor reflectate ntre fronturile de cldiri;


1 coeficientul de absorbie acustic al faadelor cldirilor dispuse pe partea arterei de circulaie pe care se afl
punctul de msurare;
2 coeficientul de absorbie acustic al faadelor cldirilor dispuse pe partea arterei de circulaie, opus
punctului de msurare.

A punct de msurare (situat n mod curent la 2,00 m de frontul de cldire i la


E1 surs de zgomot

Harta acustic
Se realizeaz prin msurri efectuate n anumite condiii climatice ( de exemplu n absena precipitaiilor i a
vntului, la temperaturi ntre 10.....20oC ), n conformitate cu standardele de msurri n vigoare.

Un exemplu de harta acustica poate fi harta pentru surse fixe a municipiului Bucureti realizata la INCERC intre
anii 1980....1985.
Au fost efectuate msurri n circa 300 puncte, n:
-

uniti industriale;

piee i complexe industriale,

baze sportive;

parcaje colective supraterane;

licee, coli generale;

benzinrii.

Analiza s-a fcut sub dou aspecte:


I Amplasarea geografic;
II Tipurile de surse analizate.
I Dupa criteriul Amplasarea geografic, au reiesit urmatoarele concluzii:

a)

Majoritatea valorilor se inscriu intre 60....70 dB ( A ):


1 - grupri industriale care nu produc disconfort la locuine, datorit modului de amplasare ( distan fa de
cldiri )

Militari

Berceni

2 - grupri industriale care afecteaz zonele de locuine

- staii de hidrofor

- parcaje

Obor

Bucuretii Noi

b) Foarte puine zone cu Lexteq 60 dB ( A ) ( Bneasa, Vatra Luminoas, Cotroceni )


c) Multe valori 70 dB ( A ) ( industrii, baze sportive, complexe comerciale )
II Dupa criteriul Tipurile de surse analizate, au reiesit urmatoarele valori la limita incintelor:
a)

coli: valori intre 60....70 dB ( A )

b) Uniti industriale : valori intre 60.... 85 dB ( A )


c)

Baze sportive: 100 dB ( A )

Msuri de corectare la surs ( pentru sursele fixe )


n funcie de tipurile de surse:

La unitile industriale:
- sistematizarea surselor n incinta unitii;
- retehnologizare;
- ntrirea izolrii fonice a faadelor.

La parcaje:
- crearea parcajelor

--- subterane
--- in cladiri multietajate

La scoli:
- intrirea faadelor
- configuraia din punct de vedere acustic

BLO C

BLO C

AA DA

BLO C

B LO C

AA NU

CURS 6
ACUSTICA URBAN ( II )
Urbanism poate insemna integrarea diferitelor activitati in acelasi mediu.
Mediul urban este conditionat de managementul corect ( in timp si spatiu ) a diferitelor activitati, cum ar fi: locuirea,
deplasarea, munca, distractia.
Mediul urban trebuie sa fie suficient de bine organizat, incat sa permita convietuirea tuturor : a celor care seamana
zgomot, alaturi de adeptii linistii.
Urbanismul ar trebui sa organizeze orasul si sa permita, astfel, pe de o parte, reducerea surselor de zgomot si, pe de
alta parte, gasirea unui echilibru intre facilitati si neplacerile produse de acestea.
Strategia consta in a raspunde la intrebarea: cum sa reduci zgomotul actionand asupra urbanismului? Atat la
construirea corecta a noilor cartiere, cat si in cazul reamenajarii sau reabilitarii zonelor mai mult sau mai putin intinse.
A diminua propagarea zgomotului cu scopul de a proteja spatiile sensibile la zgomot, sau, dimpotriva, a permite
amplificarea sunetului in spatii nelocuite cu mentinerea unei varietati urbane astfel se poate tine seama de zgomot in
abordarea urbanistica.
Aspectele relevante ale conceptiei urbanistice sunt marcate de proiectarea spatiilor publice in diversitatea lor spatii
verzi, locuri de joaca, piete, strazi.
CARTOGRAFIEREA SONORA IN MEDIUL URBAN
Premergatoare etapei de actionare in materie de urbanism si de protectie impotriva zgomotului, cartografierea
sonora este de fapt o insumare a punctelor nevralgice , insuare ce trebuie sa permita, in consecinta, orientarea politicii
urbane catre actiuni concrete de reducere a zgomotului.
Acesta a fost si dezideratul Uniunii Europene, care, in cadrul Directivei 2002/49 a recomandat marilor orase ca,
mai intai sa stabilesca hartile de zgomot si apoi sa defineasca planurile de actiune, in vederea reducerii procentului
populatiei expuse la zgomot.
ECRANE ACUSTICE
Una dintre solutiile cele mai eficiente si perene pentru a proteja impotriva zgomotului , suprafete mari situate de o
parte si de alta a infrastructurilor terestre de transport este construirea de ecrane cat mai apropiate de sursele sonore care
deranjeaza.
Fie ca sunt ecrane drepte sau inclinate, reflectante sau acoperite cu material fonoabsorbant, mai mult sau mai putin
difuzante, acoperite sau nu cu vegetatie, acest ecrane acustice au doua caracteristici funamentale:
-

atenurea sonora;

absorbtia acustica.
Intercalarea unui ecran ntre sursa sonor i receptor modific propagarea undei.

Sosesc deci, la punctul de recepie, numai:

unda transmis;

unda difractat.

Eficacitatea ecranelor depinde de:

dimensiunile i forma ecranelor;

materialele utilizate.

nlimea unui ecran trebuie s se inscrie pn la linia umbrei acustice:

Forma ecranului trebuie astfel aleas nct extremitatea lui superioar s se nscrie n interiorul zonei de umbr acustic

ntreruperile trebuie s ndeplineasc urmtoarea condiie:


-

daca distanta intre cele doua ecrane este d, atunci zona cu ecrane suprapuse trebuie s fie
2d

2d

2d

Poziia
Alegerea poziiei i a formei optime poate duce, pentru aceeai lungime a ecranului, la eficaciti diferite:

Dac ecranele sunt aezate pe ambele pri ale strzii, nclinarea lor poate fi fcut astfel:

Corelarea nlimii ecranelor de pe ambele pri cu tratamentele fonoabsorbante i cu nclinarea ( l = limea strzii )

l
5

Este necesar utilizarea materialelor fonoabsorbante pe pereii ecranelor

1
l
h
5
10

Utilizarea materialelor fonoabsorbante nu este absolut necesar


( depinde de zon i de nclinare)
nclinarea poate fi necesar.

1
l
h
10
20
h

l
20

nclinarea este preferabil utilizrii materialelor fonoabsorbante.

nclinarea i materialele fonoabsorbante devin inutile.

nlimea calculat de acustician pe raiuni de eficacitate constituie


poate fi modulat pe raiuni estetice.

o valoare minim. Ea

f o r m a f in a l

h e c r a n a c u s tic
m in im

- Modulri se pot face i n plan.

f o r m a f in a l
f o r m a c u s tic

Trebuie menionat faptul c pentru a evita perturbarea unor vecinti de ctre unda reflectat - figura
1.2 a, aceasta trebuie ndreptat dincolo de zonele ce trebuie protejate - figura 1.2 b, de exemplu prin nclinarea
ecranului; pentru diminuarea undei reflectate se mai poate aciona prin aplicarea unor materiale fonoabsorbante pe
suprafaa ecranului ndreptat ctre sursa sonor - figura 1.2 c.

(a)

(b)

(c)

n cazul n care lungimea ecranului este foarte mare n raport cu dimensiunea receptorului, se pot rabate marginile
ecranului, cu unghiuri de pn la 900

II Atunci cnd nu pot fi realizate ecrane, din diverse motive ( urbanism, costuri suplimentare etc. ) o soluie o
poate constitui utilizarea ca ecran a cldirii propriu-zise.
( Cldirea n sine poate aduce o izolare acustic de pn la 30 dB( A )).
III O alt msur important pentru reducerea propagrii zgomotului urban n interiorul cldirilor este
orientarea acestora.

zon
c a lm

NU !

DA !

zon
c a lm

zon
c a lm

NU !

DA !

PANOURI FRACASSO

ZGOMOTUL PRODUS DE AVIOANE


CRISTIAN BRIAN

N I C O L E TA B R I A N

Ca urmare a mririi continue a numrului de zboruri dar i a capacitii i mrimii aeronavelor, traficul aerian
este ntr-o continu cretere. Din cauza nivelului ridicat de zgomot produs de aeronave n timpul decolrii i aterizrii,
aceast cretere compromite integrarea armonioas a activitii civile aeronautice cu mediul nconjurtor. Este motivul
pentru care, companii productoare de aparate de zbor (Airbus, Boeing .a.) sau de motoare (Snecma, Rolls-Royce .a.)
devin din ce n ce mai preocupate de reducerea emisiilor sonore ale viitoarelor lor componente.
Important de reinut este c s-au identificat i cuantificat principalele fenomene responsabile de nivelurile
ridicate de zgomot induse de decolrile i aterizrile aeronavelor. Acestea se leag pe de o parte de cadrul aeronavei, iar
pe de alt parte de motorul acesteia.
Exist insa cazuri n care oamenii se expun cu bun-tiin riscurilor i disconfortului creat de vecintatea unui
aeroport dei Regulamentul General de Urbanism recomand evitarea construciei de locuine n aceste zone. Acest
lucru reiese la nivelul rii noastre, din actul eliberat de Autoritatea Aeronautic Civil Romn (AACR), al crei aviz
este obligatoriu a fi obinut n cazul n care cineva i propune s construiasc n zona supus servituilor de aeronautic
civil. n actul su este specificat foarte clar AACR i Aeroportul () nu sunt rspunztoare pentru disconfortul
creat de traficul aeroportuar

Limitri sunt necesare n traiectele de zbor, orele de zbor i regimurile de funcionare ale motorului.
Implicaiile deosebite n domeniul protejrii mediului nconjurtor, urmrirea diminurii zgomotului la nivele
acceptabile i posibile de realizat, au dus att la stabilirea unor norme i msuri devenite obligatorii, ct i la
cunoaterea surselor de zgomote i a msurilor de combatere a lor.
Iat ce i-a propus guvernul francez ca msuri mpotriva zgomotului creat de avioanele care decoleaz sau aterizeaz pe
aeroporturile pariziene Roissy, Orly i Bourget. Respectarea acestora va aduce mai mult linite celor trei milioane de
riverani.

Planul de reducere a polurii sonore, care a fost pus n aplicare din 2008, presupune ridicarea altitudinii tuturor
avioanelor la sosire, precum i taxarea suplimentar a decolrilor din timpul serii.
Mai mult dect att, banii obinui din taxe vor fi alocai pentru realizarea izolrii fonice a cldirilor din
apropierea

aeroporturilor.

n acest moment, altitudinea la care avioanele ncep aterizarea, n Paris, se situeaz ntre 600 i 1.200 de metri, n
funcie de aeroport. O ridicare cu

300 m a acestei altitudini, ar reduce la jumtate zgomotul pe care populaiile

survolate sunt nevoite s-l suporte.


A doua msur inclus n plan prevede ca decolrile care au loc ntre orele 18 i 22 s fie taxate suplimentar. Pn
acum, taxa pentru poluarea sonor aerian depindea de talia avionului i varia n funcie de zborurile de zi i de
noapte. De exemplu, la momentul actual, taxa de plecare pe timp de zi, de pe aeroportul Orly, pentru un Airbus A340,
este de 83 de euro, iar pe timp de noapte, aceasta se ridic la 498 de euro. Pentru un Boeing de dimensiuni mari ns,
taxa decolrii de pe Orly este, pe timp de zi, 1.059 de euro, iar pe timp de noapte, 10.594 de euro. Suplimentarea taxelor
va crea un fond ce va fi alocat riveranilor pentru realizarea de izolri fonice.

MASURI GENERALE DE COMBATERE A ZGOMOTULUI URBAN


A. In cazul zgomotului de trafic
1) coordonarea sistemelor electrice de atentionare vizuala ( stopurilor ) prin crearea undei verzi, poate duce la o
diminuare a nivelului sonor cu pana la 5 dB(A), datorata unei mai bune fluidizari a traficului;
2) limitarea vitezei de circulatie permite scaderea nivelului sonor ;
3) restrictionarea mijloacelor grele de trafic si a motocicletelor, la anumite ore sau in anumite zone, poate fi o
masura foarte eficienta;

4) crearea pasajelor denivelate in intersectii poate reduce zgomotul produs de trafic, fara a micsora debitul
acestuia;
5) orientarea cladirilor pe arterele de trafic:

limitarea numarului de fatade expuse

6) organizarea apartamentelor ( cu dubla orientare, avand camerele care necesita mai putina protectie, amplasate
catre zona zgomotoasa )
DISPOZITIVE MIXTE O alta solutie de izolare fonica o pot constitui dispozitivele mixte, compuse din ecrane si
movile de pamant

Toate spatiile exterioare

Toate locuintele au cam aceeasi orientare fata de zgomot, dar

Principiul curtilor interioare permite cel mai

sunt expuse zgomotului

au si aceeasi insorire, aerisire, viata sociala

strazilor
Cazul cel mai defavorabil

EXEMPLE DE REALIZARE A ECRANELOR ACUSTICE

bine crearea unor spatii protejate fata de


zgomot

Figura 1.16 Ecrane tip FRACASSO

Figura 1.17 Ecrane tip HERAKLITH

Figura 1.18 Ecrane tip ACOUSTIBLOK

Figura 1.19 Ecrane tip ALUFON

CURS 7
ZGOMOT INDUSTRIAL
Reducerea zgomotului, cresterea confortului si a randamentului muncii sunt deziderate importante in mediul industrial.
Probleme :

A. izolarea n interiorul halei ( cnd sursa i receptorul sunt n acelai spaiu )

B. izolarea cldirilor nvecinate fa de zgomotul radiat. ( cnd sursa i receptorul sunt n spaii diferite )

A - In proiectarea spaiilor industriale trebuie s se in seama de urmtoarele aspecte:

orice cldire care nu conine tratament fonoabsorbant conduce la o sporire a nivelului presiunii acustice interioare cu 16 - 20 dB fa de situaia n care sursele ar fi fost
n cmp liber.

prin aplicarea tratamentului fonoabsorbant pe toate suprafeele delimitatoare posibile (mai puin pardoseala), se pot obine reduceri de 8....10 dB.

Principiul este extrem de simplu: prin acoperirea peretilor si a tavanului cu material fonoabsorbant, o parte importanta a energiei sonore produse in incapere se va disipa in acel
tratament; intensitatea sonora medie va fi astfel redusa. In plus, durata de reverberatie va scadea; toate zgomotele scurte vor disparea in felul acesta mai repede, ceea ce va da o
impresie de liniste - care se va adauga la reducerea intensitatii.
Reducerea nivelului de intensitate prin aplicarea unui tratament fonoabsorbant se poate calcula cu relatia:
R = 10 log A2 / A1 ,
in care: A2 - suprafata de absorbtie acustica dupa aplicarea tratamentului fonoabsorbant (mp U.A.)
A1 - suprafata de absorbtie acustica inainte de aplicarea tratamentului fonoabsorbant ( mp U.A.)
In timp ce intr-o incapere netratata acustic nivelul sonor scade cu

cca. 3 dB la fiecare dublare a distantei fata de sursa, intr-un spatiu in care exista un tavan fonoabsorbant

( cu

med

= 0,5 ) nivelul scade direct proportional cu distanta.

De exemplu, in primul caz ( incapere netratata acustic ) , daca la 3 m de o sursa exista un nivel de zgomot de 105 dB,
la 6 m vor fi 102 dB,
la 12 m vor fi 99 dB,
iar la 24 m vor fi 96 dB;
in al doilea caz (incapere tratata acustic cu tavan fonoabsorbant ), daca la
3 = 102 dB,
la 9 m ( deci la 6 m de pozitia initiala) vor fi 105 6 = 99 dB,
la 12 m ( deci la 9 m de pozitia initiala) vor fi 105 9 = 96 dB, iar

3 m de o sursa exista un nivel de zgomot de 105 dB, la 6 m ( deci la 3 m de pozitia initiala) vor fi 105

la 24 m ( deci la 21 m de pozitia initiala) vor fi 105 21 = 84 dB.

vitrarea pereilor i a acoperiului creaz suprafee care nu pot fi tratate

fonoabsorbant i care au n general,


m 0,10
n consecin msurile ce se pot lua pentru izolarea mpotriva zgomotului n interiorul halei :
a) Carcase (sisteme ce realizeaza izolarea prin acoperirea total a sursei).
Clasificarea carcaselor:
l. Dup modul de acces:

nevizitabile

vizitabile

ll. Dup sistemul de montare:

fixe

demontabile:
- cu tavan mobil
- clopot
- cu tavan i perei mobili
- cu pri glisante.

Reducerea de nivel obinut prin carcasare:


Lc(f) = L1(f) - L2(f)
in care:
L1(f) nivelul de zgomot al utilajului fr carcasa
L2(f ) nivelul de zgomot al utilajului cu carcasa
Pentru carcase executate cu pereti si tavan din panouri identice se poate folosi, in mod orientativ, relatia:

S
Ai ( f )
Lc(f) = R(f) - 10lg

[dB]

in care:
R(f) indicele de atenuare acustica al panourilor identice (dB);
S suprafata geometrica interioara a carcasei ( mp);
Ai(f) suprafata echivalenta de absorbtie a interiorului carcasei
(mp U. A.)
b) Ecrane ( pentru realizarea izolarii fara inchiderea totala a sursei sau a grupului de surse)
Ecranele pot fi realizate din:
- materiale opace

- plci metalice, zidrie, plci azbociment

- materiale transparente - foi de sticla, plexiglass, policarbonat.


Dimensiunea minim a unui ecran:

340
f0

[m]

f0 - frecvena cea mai joas de la care se dorete atenuarea.


c) Tratamente fonoabsorbante pe perei sau suspendate (baffles)

( exemple la sfarsitul cursului )

B - Pentru reducerea zgomotului radiat n exterior se recomanda:


- alegerea elementelor de nchidere ale halelor industriale cu indice de izolare la zgomot aerian in situ ( R'w ) corespunztor ( R'w 30 dB )
- nchiderea suplimentar a grupurilor de surse;
- ecrane izolatoare n cmp liber.

Dac se consider:

A B D
- diferena de drum ntre unda difractat i cea direct,
se poate calcula un parametru notat cu simbolul N:

N=

in care

este lungimea de unda a sunetului pentru care se doreste izolarea ( in practica se efectueaza calculul pentru f = 500 Hz, deci:

= c/f = 340 / 500 = 0,68.


Se alege apoi sporul de izolare din abaca urmtoare:

Lef

30
20
10
0
0 ,1 0 ,2 0 ,4

10

20 40

TIPURI DE CARCASE

ECRANE

BAFFLES

PANOURI SANDWICH
Isolpack

Solutii tehnice pentru reducerea nivelului de zgomot


propagat la functionarea unei spalatorii auto
1

Mariana Cristina STAN1, Mircea ALEXE2


Universitatea Spiru Haret

Bd. Ion Ghica nr. 13, sector 3, Bucuresti


E-mail: sonobel_ms3@yahoo.co.uk
2
Universitatea Spiru Haret
Bd. Ion Ghica nr. 13, sector 3, Bucuresti
E-mail: mirceaalexe@yahoo.com

Rezumat: Lucrarea prezinta solutii tehnice pentru reducerea nivelului de zgomot propagat
tehnice in vigoare privind confortul acustic in cladirile invecinate.

de la o spalatorie auto catre imobilul invecinat, in vederea respectarii legislatiei

Cuvinte cheie: nivel de zgomot, izolare fonica, zgomot de trafic, vata minerala, limite admisibile
Abstract: This publication describes technical solutions for noise level reduction, propagated from an auto wash house to the neighbouring house, to keep to the active technical
laws referring to acoustical confort in neighbouring buildings.
Key words: noise level, sound insulation, traffic noise, mineral wool, admissible limits
1.

2.

Introducere
Prezentul studiu are ca scop elaborarea unor propuneri de solutii tehnice de principiu pentru reducerea nivelului de zgomot propagat de la o spalatorie auto din Bucuresti, catre
imobilul invecinat; prin adoptarea solutiilor se urmareste desfasurarea activitatii in acest spatiu cu respectarea conditiilor de confort acustic precizate in legislatia tehnica in
vigoare pentru cladirile invecinate.
Spalatoria auto este compusa din patru boxe de spalare, aflate intr-o incinta cu dimensiuni de cca. 4,00 x 16,00 x 3,60 m.
Sursele de zgomot ce au fost luate in considerare in prezentul studiu, se pot grupa astfel:
2 aparate cu jet de apa;
2 aspiratoare;
2 aparate spumante;
1 compresor.
Aparatele care sunt folosite la jeturile de apa si compresorul sunt montate
intr-un garaj tip GRANITUL, amplasat langa cladirea spalatoriei.
Programul de functionare al spalatoriei auto este intre orele 08,00 si 20,00.
Limite admisibile ale nivelului de zgomot
2.1 Valoarea admisibil a nivelului de zgomot echivalent exterior unei cldiri de locuit (msurat la 3,00 m de faada cldirii) este de 50 dB(A), conform prevederilor STAS
10009 88 Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban/6/.
2.2 Valoarea admisibil a nivelului de zgomot echivalent exterior unei incinte industriale ( asa cum este spalatoria auto ) este de 65 dB(A), conform prevederilor standardului
mentionat anterior.

2.3 Conform prevederii art. 2.2 obs.2 din STAS 10009 88, in cazul a doua sau mai multe zone si dotari functionale cu valori diferite ale nivelului de zgomot, ca limita
admisibila pe linia de separatie intre aceste zone se ia valoarea cea mai mica ( in cazul de fata, 50 dB(A)).
3.

Calculul izolarii fonice necesare

Din analiza nivelurilor de zgomot masurate rezulta valorile prezentate sintetic in tabelul 1.
Tabel 1
Nr. crt.
1
2
3
4

Situatia de masurare
Zgomot de fond ( fara trafic si fara sursele de zgomot din
spalatorie )
Zgomot de trafic ( fara sursele de zgomot din spalatorie )
Instalatii ( fara spalarea cu jet de apa )
+ trafic
Instalatii ( cu spalarea cu jet de apa )
+ trafic

Nivel global, in dB (A)


49
57,2
60
62,2

Valorile de mai sus permit evidentierea nivelului real al surselor monitorizate, LA, in conditiile existentei unui zgomot de trafic mai mare de 50 dB (A), prin metoda
diferentei nivelurilor de presiune acustica.
Nivelul de zgomot total, LT, ( sursele monitorizate + trafic ) este prezentat in situatiile de la pct. 3 si 4.
Nivelului de zgomot fara functionarea sursei monitorizate, numit generic in continuare nivel de trafic, Ltr este prezentat in situatia de la pct. 2.
Pe baza diferentei LT Ltr, dintre nivelul total si nivelul de trafic se determina corectia L cu relatia:

L 10 lg

1 10 0,1 LT Ltr
(1)

Corectia se poate extrage , in functie de diferenta de nivel (LT-Ltr ), din tabelul 1:


Tabel 1
LT Ltr
[dB(A)]
L [dB(A)]

10

10

10

0.5

0.5

Nivelul real de presiune acustica al surselor monitorizate LA se determina cu relatia:


LA = LT - L
Pentru cele doua situatii, nivelul real este prezentat in tabelul 2.

(2)
Tabelul 2

Situatia
1 ( de la pct. 3 )

LT
60

Ltr
57,2

LT Ltr
2,8

L
3

LA = LT - L
57

2 ( de la pct. 4 )

62,2

57,2

5,0

60,2

NOTA:
Situatia cu nivelul zgomotului de fond mai mic de 50 dB(A) ( pct.1) nu se ia in calculul unui nivelul real, pentru ca la o diferenta LT Ltr mai mare de 10 dB(A) apare efectul de
mascare, conform caruia nivelul cel mai mic nu se sesizeaza, astfel incat nivelul cel mai mare ramane neschimbat.
Calculul necesarului de izolare fonica al partii opace
Pentru a se calcula necesarul de izolare fonica suplimentara, se porneste de la indicele de atenuare acustica al foii de tabla existente, care este la o grosime a tablei de 0,6 mm
RW = 22 dB(A).
Efectul dublajului fonoizolant depinde atat de alcatuirea lui, cat si de elementul despartitor pe care acesta se aplica. Mai exact, imbunatatirea indicelui de izolare datorita
dublajului, RW, depinde de frecventa de rezonanta a ansamblului element despartitor + dublaj, care este in relatie inversa cu masele pe unitatea de suprafata ale elementelor.
Pentru frecvente de rezonanta sub 200 Hz, imbunatatirea depinde si de indicele de izolare fonica RW al elementului de constructie dublat.
Frecventa de rezonanta f0 a ansamblului element despartitor + dublaj se determina cu relatia:

0,111 1
1

f 0 160
d m1' m2'
[Hz]
(3)
in care:
m1 - masa pe unitate de suprafata a elementului de baza, in kg/mp;
m2 - masa pe unitate de suprafata a dublajului, in kg/mp;
d - grosimea spatiului de aer, in m.
In situatia analizata, calculul se va face pentru un panou sandwich alcatuit din doua foi de tabla de 0,7 mm si o placa de vata minerala de 6 cm intre foile de tabla
m1 = 4,8 kg/mp ( element existent );
m2 = 15,6 kg/mp ( dublaj propus )
d = 0,05 m.
Inlocuind in relatia ( 3 ), rezulta
f0 = 123 Hz
Imbunatatirea indicelui de atenuare al elementului despartitor se determina in functie de frecventa de rezonanta a ansamblului element despartitor + dublaj.
Pentru aceasta frecventa, imbunatatirea RW se calculeaza cu relatia:

RW 31

RW
2
(4)

RW = 31 22/2 = 20 dB(A).

Rezulta ca indicele de izolare al ansamblului element despartitor + dublaj


RWTOTAL = 22 + 20 = 42 dB(A)

( deci al partii opace din peretele spalatoriei ) va fi:

Calculul necesarului de izolare fonica al partii vitrate


Se porneste de la ipoteza ca, prin introducerea unei parti vitrate ( cu o izolare fonica mai mica decat a partii opace ) izolarea fonica a intregii suprafete a peretilor va scadea de
la 42 dB ( A ) la cca 35 dB ( A ), pentru a se putea respecta limitele admisibile precizate in cap. 2.
Cu ajutorul abacei din figura 2.1.4 din C 125 2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri /3/
( reprodusa mai jos ) se determina indicele de izolare necesar pentru partea vitrata R 1

Daca se intra in abaca de mai sus cu diferenta R 0 R = 42 35 = 7, pentru un raport al suprafetelor S/S 1 = 3,5 se gaseste R0 R1 = 12, ceea ce inseamna ca, daca R 0 = 42 ,
rezulta:
R1 = 30 dB ( A )
Deci, pentru ca placarea partii opace sa fie eficienta, trebuie ca parte vitrata sa aiba un indice de izolare fonica de min. 30 dB ( A ).
Propunerea solutiilor tehnice de principiu

4.1 Pentru diminuarea zgomotului propagat de la spalatorie catre cladirea invecinata, prin fatada opaca metalica, se recomanda placarea acesteia, pe parte interioara, cu
panouri sandwich avand urmatoarea alcatuire:
foaie de tabla ( grosime - min. 0,7 mm );
placi din vata minerala cu densitate de 100 kg/mc ( grosime 6 cm );
foaie de tabla ( grosime - min. 0,7 mm ).
NOTA:
Structura prezentata mai sus trebuie realizata pe toata inaltimea peretelui existent.
4.2 Pentru diminuarea zgomotului propagat de la spalatorie catre cladirea invecinata, prin fatada principala (a carei inchidere se face , in prezent, cu folii transparente din
PVC) se recomanda inlocuirea acestor folii cu usi industriale sectionale vitrate avand indicele de izolare la zgomot aerian:
RW 30 dB (A).
4.3 Pentru diminuarea zgomotului propagat din garajul in care sunt amplasate unele utilaje, catre cladirea invecinata, se recomanda placarea peretilor si a usilor, pe parte
interioara, cu placi din vata minerala cu densitate de min. 100 kg/mc si grosime de min. 5 cm, acoperite cu impaslitura din fibre de sticla si tabla expandata sau plasa de sarma.
4.4 Asigurarea cerintelor de rezistenta ( la actiuni mecanice, la solicitari de vant, ploaie, zapada si /sau inghet-dezghet ) se va realiza prin respectarea solutiilor tehnice cuprinse
in proiectul realizat dupa efectuarea acestui studiu.*
*elaborat de dr. ing.Mircea Alexe.
Proiectul cuprinde, pe langa detalierea solutiilor tehnice de montare a panourilor fonoizolatoare, si solutii de crestere a sigurantei structurale a elementelor de rezistenta ale
spalatoriei auto (rezultate din expertiza tehnica efectuata).
Pentru exemplificare se prezinta mai jos un plan al situatiei existente la spalatorie, o schita a zonelor propuse pentru placare cu panouri fonoizolatoare si un detaliu de
prinderea panoului.
Situatie existenta

Elementele ce se placheaza cu panouri fonoizolatoare

Detaliu 1

4.

Concluzii

5.1 Lucrarea prezinta solutiile tehnice necesare pentru reducerea nivelului


de zgomot propagat de la o spalatorie auto catre cladirea invecinata, in vederea incadrarii
acestuia in limitele admisibile precizate de legislatia tehnica in vigoare, in ceea ce priveste nivelul de zgomot exterior cladirii de locuit.
5.2 Calculul necesarului de izolare acustica s-a efectuat tinandu-se seama
de caracteristicile geometrice si acustice ale partii opace, respectiv ale celei vitrate.
5.3 Pentru placarea partilor opace din fatada spalatoriei cu panouri sandwich
s-a avut in vedere asigurarea cerintelor de rezistenta ( la actiuni mecanice, la solicitari de vant,
ploaie, zapada si /sau inghet-dezghet ).
5. Bibliografie
1 LOIC HAMAYON Russir lacoustique dun btiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996
2 STAN MARIANA CRISTINA Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007
3 C 125 2005 Normativ privind proiectarea si executarea masurilor de izolare fonica si a tratamentelor acustice in cladiri;
4 P 122 89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale si tehnico-administrative
5 STAS 10009 88 Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban.
CURS 8
LIMITE ADMISIBILE
( NIVELURI DE PERFORMANTA )
SR ISO 6241 - 1998 Standarde de performan n cldiri. Principii de elaborare
Cerina de calitate:

i factori de luat n considerare

Exprimarea calitativ a caracteristicilor cldirii (n ansamblu, sau a prilor componente) pe care aceasta trebuie s le ndeplineasc pentru a satisface exigenele utilizatorilor, innd
seama de diverii ageni ce acioneaz asupra cldirii
Condiie tehnic:
Exprimarea i detalierea n termeni tehnici de performan a cerinei de calitate.
Criteriu de performan:
Caracteristic ce t rebuie luat n considerare la detalierea i cuantificarea condiiilor tehnice
n cantiti denumite "niveluri de performan"
Performanta:
Comportarea unui produs n raport cu utilizarea sa;
( Prin produs se poate nelege cldirea n ansamblu sau orice parte a acesteia ).
Nivel de performanta:
Valoare impus pentru un anumit criteriu de performan n funcie de condiiile tehnice

si de influena agenilor care acioneaz asupra construciilor.

Cerina de PROTECIE LA ZGOMOT poate fi ndeplinit prin respectarea a dou condiii tehnice:

izolare impotriva zgomotului ;

confort acustic.

Pentru fiecare din aceste condiii, se impun criterii de apreciere specifice:

pentru izolarea acustic:


- izolarea la zgomot aerian;
- izolarea la zgomot de impact;
- mbuntirea izolrii la zgomotul de impact.

pentru confortul acustic:


- reverberaia adecvata;
- inteligibilitatea;
- zgomotul perturbator.

Fiecarui criteriu ii corespunde un parametru:


- indicele de izolare la zgomot aerian;

- indicele de izolare la zgomot de impact;


- indicele de mbuntire a izolrii la zgomotul de impact
- durata de reverberaie;
- gradul de inteligibilitate;
- nivelul zgomotului perturbator.
Valorile pe care le iau acesti parametri pentru a rspunde cerinelor acustice se numesc niveluri de performan.
nainte de a detalia nivelurile de performan , trebuie s rspundem la dou ntrebri eseniale:
1. Cum exprimm parametrii acustici?
2. Unde exprimm acesti parametri?
1.a). Din punct de vedere al frecvenei, valorile nivelurilor de zgomot se pot exprima:
- spectral (n benzi de frecvene de o octav sau de 1/3 octav ) ;
- global ( printr-un singur numr ).
b). Din punct de vedere al duratei de msurare, zgomotul se poate exprima n:
- nivel de zgomot echivalent Leq ( durata de masurare depinde pe de o parte de natura zgomotului constant sau aleator iar pe de alta parte de durata actiunii perturbatoare
luate in considerare);
- nivel de zgomot instantaneu;
- nivel de zgomot statistic L1,L10, L50, L90 ( valoare ce poate fi atinsa in 1, 10, 50, 90% din perioada de masurare).
2. Parametrii acustici pot fi exprimai astfel:

III

II

B 01 M M R

I.

nivel de zgomot exterior pe strzi ( la bordura trotuarului ): valorile sunt precizate, in functie de categoriile de strazi, in STAS 10009 88 Acustica n construcii.
Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot .

Nivel de zgomot echivalent


Nr.

Tipul de strad (conform

Lech

Valoarea curbei de zgomot

crt.

STAS 10144/1-90)

n dB (A)

Cz, in dB

Strad de categorie tehnic


IV, de deservire local
Strad de categorie tehnic
III, de colectare
Strad de categorie tehnic
II, de legtur

60

55

65

60

70

65

Strad de categorie tehnic

II.

1, magistral

75...85

70

nivel de zgomot exterior cldirilor:

- a) la 2,00 m de faad : Limite admisibile ale nivelului de zgomot n exteriorul cldirilor protejate
Limita admisibil a
Nr.

Cldire protejat

crt.
1
2
3
4
5

Locuine, hoteluri, cmine, case de oaspei


Spitale, policlinici, dispensare
coli
Grdinie de copii, cree
Cldiri de birouri

Numrul de ordine al

nivelului de zgomot

curbei Cz

echivalent

corespunztoare

dB (A)
50
45
55
50
65

45
40
50
45
60

- b) Nivelul de zgomot echivalent msurat la limitele diverselor zone i dotri funcionale din mediul urban.
Nr.
crt.

Spaiul considerat
Parcuri, zone de recreere i

odihn, zone de tratament


balneo-climatic, zone
Incinte de coli, spaii de
joac pentru copii
Stadioane, cinematografe in
aer liber

Nivel de zgomot

Valoarea curbei de

echivalent Lech

zgomot Cz,

n dB(A)

n dB

45

40

75

70

90*

85

Piee,

spaii

comerciale,

restaurante n aer liber

65

60

Incint industrial

65

60

Parcaje auto

90*

85

90

85

Parcaje auto subterane cu


staii service

Zone feroviare**

70

65

Aeroporturi ***

90

85

*) n aceste cazuri timpul care se ia n consideraie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunztor duratei de serviciu. In cazul zgomotelor
provenite din alte surse dect cele din trafic, se limiteaz nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit i social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz 45.
**) Limita zonei feroviare este considerat la o distan de 25 m de axa liniei ferate, cea mai apropiat de punctul de msurare.
***) Limita aeroporturilor se stabilete cf. STAS 10183/3-75.
- c) Nivelul de zgomot echivalent, msurat n interiorul diverselor zone i dotri funcionale din mediul urban.
Nr.
crt.
1

Spaiul considerat
Parcuri

Nivelul de zgomot

Valoarea curbei de

echivalent Lech

zgomot Cz,

60

55

45

40

85

80

Zone de recreere i
odihn zone de
2

tratament balneoclimatic, zone


spitaliceti

Spaii de joac pentru


copii

Piee comerciale

70

65

Parcaje auto

90

85

Pentru locuinte, limita admisibila a nivelului exterior este precizata tot in STAS 10009 precum si in ghidul GP 0001
Nivelul de zgomot exterior cldirilor de locuit, msurat la 2.00 m de faada cldirii (conform SR 6161-1:2008 i SR 6161-1:2008/C91:2009):
L ech = 50 dB(A)
III. nivel de zgomot interior, care are valori admisibile:
E la emisie;
R la receptie.
De exemplu, in cladirile de locuit in care exista si spatii cu alte destinatii, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot interior, provenit din exteriorul unitatii functionale, sunt
precizate astfel:
Valoarea limitei admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitatii functionale este 35 dB(A) in cazul apartamentelor;
In cazurile in care zgomotul de fond ( in absenta surselor de zgomot exterioare ) este mai mic de 30 dB(A) , nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de
zgomot exterioare unitatii functionale, trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.

R = 35 dB ( A ) sau ( L

fo n d

+ 5 )

R e s ta u ra n t B iro u
E 85
E 70

M a g a z in
E 75

C e n t r a l
E 90
L im it e a d m is ib ile a le n iv e lu lu i d e z g o m o t
n c l d ir i d e lo c u it .

ara
Frana
Germania
Grecia
Portugalia
Norvegia
Suedia

Valori admisibile
dB (A)
Cz
35
30
35
30
35
30
40
35
30
25
30
25

IZOLARE LAZGOMOT AERIAN SI DE IMPACT


CLDIRI DE LOCUIT
Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din locuinele individuale sau colective
Nr.

Elemente despritoare de construcie ntre:

Nivelul de zgomot Valorile minime ale


perturbator estimat

crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

Unitatea funcional /
Nivel de zgomot
permis dB (A)
ncpere de locuit
dintr-un
apartament
[35 dB(A)]

baie
[35 dB(A)]

Spaiile alturate
celelalte ncperi din apartament
ncperi din apartamentele adiacente
coridoare, holuri comune, casa scrii, spaii
similare
spltorii, spaii depozitare
staii de hidrofor, centrale i puncte termice
situate sub apartament
celelalte ncperi din apartament
ncperi din apartamentele adiacente
coridoare, holuri comune, casa scrii, spaii
similare

(nivel de zgomot
indexat)
L10
dB(A)

80

indicelui

80

51

85

56

90

61

80

35 (rec.)
51

80

51

Rw
dB
35 (rec.)
51

IMPACT
Valorile

Elemente despritoare de construcie ntre:


Nr.
crt.
1
2

Unitatea funcional
orice ncpere
dintr-un apartament

Spaiile alturate aezate deasupra unitii


funcionale
ncperi din apartamente adiacente
coridoare, holuri comune, casa scrii i alte spaii
similare
usctorii, spltorii, spaii depozitare
sli de cinematograf, teatru i altele similare

3
4

maxime ale
indicelui
Ln,w, dB
62
58
62
nu se admit

HOTELURI
Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din hoteluri
Nr.
Crt.

Elemente despritoare de
construcii ntre:
Unitatea funcional / Nivel de
Spaiile alturate
zgomot permis dB (A)

Nivelul de zgomot

Valorile

perturbator estimat

minime ale

(nivel de zgomot

indicelui

indexat), L10

Rw

ncperi adiacente
coridoare, holuri comune, casa

dB(A)
80

dB
46

80

46

scrii i alte spaii similare


usctorii, spltorii, spaii de
Camere de cazare

depozitare, centrale de

> 90

spaii interm.

[35 dB(A)]

instalaii
garaje, spaii comerciale
restaurante i altele

> 90

spaii interm.

> 90

spaii interm.

4
5

similare
sli de ntruniri, conferine,

> 90
spaii interm.
cinematografe
*) n cazul cldirilor amplasate pe magistrale, indicele de izolare aerian, necesar, se determin n urma msurrii valorii reale a nivelului de zgomot corespunztor strzii.
IMPACT
Elemente despritoare de construcie ntre:
Nr. crt.

Unitatea funcional

1
2
3

camere de cazare

4
5
6

Valorile maxime ale indicelui

Spaiile alturate aezate deasupra unitii


funcionale
ncperi adiacente suprapuse
coridoare,holuri comune, casa scrii
i alte spaii similare
usctorii, spltorii, spaii de depozitare,
centrale de instalaii
garaje, spaii comerciale
restaurante i altele similare
sli de ntruniri, conferine, cinematografe

Ln,w
dB
59
55
nu se admit
nu se admit
nu se admit
nu se admit

CLDIRI SOCIAL CULTURALE


CLDIRI PENTRU NVMNT I EDUCAIE (de exemplu: coli, grdinie de copii, cree, cmine de copii, instituii de nvmnt superior)
Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din cldirile pentru nvmnt i educaie

Nr. Crt.
Elemente despritoare de
construcii ntre:
Nivelul de zgomot perturbator estimat (nivel de zgomot indexat), L10
dB(A)
Valorile minime ale indicelui
Rw
dB
Unitatea funcional / Nivel de zgomot permis dB (A)
Spaiile alturate

0
1
2
3
4
1
sli de clas, cancelarii [35 dB(A)]
sli de clas adiacente
85
56
2
sli de festiviti
90
61
3

sli de sport
100
65/sau spatii intermediare
4
sli de muzic
[35 dB(A)]
sli de muzic
90
61
5
sli de sport
100
65/sau spatii intermediare
6
biblioteci
[35 dB(A)]
sli de clas adiacente
85
56
7
sli de muzic
90
61
8
sli de sport

100
65 / sau spaii interm.
9
dormitoare
[30 dB(A)]
dormitoare adiacente
80
56
10
sli de grup
85
61
11
cabinete consultaii
80
56
12
sli de sport
100
65 / sau spaii interm.
13
sli de grup
[35 dB(A)]
sli de grup
85

61
IMPACT
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Elemente despritoare de construcie ntre:

Valorile maxime ale


indicelui Ln,w
dB

Spaiile alturate aezate deasupra unitii


funcionale
sli de clas, cancelarii
sli de clas
65
sli de festiviti
58
sli de sport
50
sli de muzic
sli de muzic
58
sli de sport
50
biblioteci
sli de clas
58
sli de muzic
58
sli de sport
50
dormitoare
dormitoare
65
sli de grup
58
sli de sport
50
sli de grup
sli de grup
58
CLDIRI PENTRU ACTIVITI SANITARE (de exemplu: spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale individuale)
Unitatea funcional

Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din cldirile pentru nvmnt i educaie
Nr. Crt.
Elemente despritoare de
construcii ntre:
Nivelul de zgomot perturbator estimat (nivel de zgomot indexat), L10
dB(A)
Valorile minime ale indicelui
Rw
dB
Unitatea funcional / Nivel de zgomot permis dB (A)
Spaiile alturate

0
1
2
3
4
1
Saloane cu 1-2 paturi
[30 dB(A)]
Saloane adiacente
80
56
2
Coridoare, birouri de administraie
75
51
3
Alte funciuni
spaii intermediare
4
Saloane cu peste 3 paturi i saloane de terapie intensiv
[35 dB(A)]
Saloane adiacente
80
51
5
Cabinete de consultaii

80
51
6
Sli de operaie i anexe ale acestora
85
56
7
Coridoare, birouri de administraie
75
46
8
Amfiteatre, sli de conferine
90
61
9
Alte funciuni
spaii intermediare
10
Sli de operaie i
anexe ale acestora
[35 dB(A)]
Saloane adiacente
80
51

11
Cabinete de consultaii
80
51
12
Coridoare, birouri de administraie
75
46
13
Amfiteatre, sli de conferine
90
61
14
Alte funciuni
spaii intermediare
15
Cabinete de consultaie
[35 dB(A)]
Saloane adiacente
80
51
16
Cabinete de stomatologie

85
56
17
Coridoare, birouri de administraie
75
46
18
Amfiteatre, sli de confer.
90
61
19
Alte funciuni
spaii intermediare
IMPACT
Nr. crt.
Elemente despritoare de construcie ntre:
Valorile maxime ale indicelui Ln,w
dB
Unitatea funcional
Spaiile alturate aezate deasupra unitii funcionale
1
Saloane cu 1-2 paturi

Saloane adiacente
65
2
Coridoare, birouri de administraie
58
3
Alte spaii
nu se admit
4
Saloane cu peste 3 paturi i saloane de terapie intensiv
Saloane adiacente
65
5
Cabinete de consultaii
62
6
Sli de operaie i anexe ale acestora
62
7
Coridoare, birouri de administraie
58
8
Amfiteatre, sli de conferine

58
9
Alte spaii
nu se admit
10
Sli de operaie i
anexe ale acestora
Saloane adiacente
65
11
Cabinete de consultaii
62
12
Coridoare, birouri de administraie
58
13
Amfiteatre, sli de conferine
58
14
Alte spaii
nu se admit
15
Cabinete de consultaie

Saloane adiacente
65
16
Cabinete de stomatologie
62
17
Coridoare, birouri de administraie
58
18
Amfiteatre, sli de conferine
58
19
Alte spaii
nu se admit
CLDIRI PENTRU ACTIVITI CULTURALE SI DE DIVERTISMENT (de exemplu: biblioteci, muzee, sli de expoziii, cluburi, discoteci, sli polivalente, teatre,
cinematografe, sli de spectacole)
Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din cldirile pentru activiti culturale i de divertisment
Nr. Crt.
Elemente despritoare de construcii ntre:
Nivelul de zgomot perturbator estimat (nivel de zgomot indexat), L10
dB(A)
Valorile minime ale indicelui
Rw

dB
Unitatea funcional / Nivel de zgomot permis dB (A)
Spaiile alturate

0
1
2
3
4
1
sli de lectur
[35 dB(A)]
similare
60
41
2
ncperi pentru eliberarea crilor, sala cataloagelor, expoziii
70
46
3
sal de conferine
90
61
4
birouri

80
51
5
foyere
80
51
6
depozite
100
spaii interm.
7
cabinete individuale de lucru
[30 dB(A)]
similare
60
41
8
sli de lectur
60
41
9
ncperi pentru eliberarea crilor, sala cataloagelor, expoziii
70
46

10
sal de conferine
90
65/ sau spaii interm.
11
birouri
80
56
12
foyere
80
56
13
depozite
100
spaii interm.
14
ncperi pt. eliberarea crilor, sala cataloagelor, expoziii [45 dB(A)]
similare
70
41
15
sli de lectur

60
41
16
sal de conferine
90
51
17
birouri
80
41
18
foyere
80
41
19
depozite
100
61
20
21
22
23
24
25

sala de
conferine
[40 dB(A)]
sal de spectacole
[30 dB(A)]

birouri
foyere

80
80

51
51

depozite

100

56

similare
sal de gimnastic
sal de repetiii

100
100
100

spaii interm.
spaii interm.
spaii interm.

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57

sal de gimnastic
[45 dB(A)]

sal de repetiii
[30 dB(A)]

sal de ah
[30 dB(A)]

birouri
[45 dB(A)]

discotec
[55 dB(A)]

sal de ah
birouri
foyere, holuri
depozite, ateliere
sal de spectacole
sal de repetiii
sal de ah
birouri
foyere, holuri
depozite, ateliere
sal de spectacole
sal de gimnastic
sal de ah
birouri
foyere, holuri
depozite, ateliere
sal de spectacole
sal de repetiii
sal de gimnastic
birouri
foyere, holuri
depozite, ateliere
sal de spectacole
sal de repetiii
sal de gimnastic
sal de ah
foyere, holuri
depozite, ateliere
bar, restaurant (fr orchestr)
restaurant (cu orchestr)
birouri
foyere

75
80
80
100
100
100
75
80
80
100
100
100
75
80
80
100
100
100
100
80
80
100
100
100
100
75
80
100
85
100
80
80

51
56
56
spaii interm.
61
61
41
41
41
61
spaii interm.
spaii interm.
51
56
56
spaii interm.
spaii interm.
spaii interm.
spaii interm.
56
56
spaii interm.
61
61
61
41
41
61
41
51
41
41
IMPACT

Elemente despritoare de construcie ntre:


Nr. crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32

Unitatea funcional
1
sli de lectur

Valorile maxime ale indicelui

Spaiile alturate aezate deasupra unitii

Ln,w

funcionale
2

dB

similare
cabinete individuale
ncperi pentru eliberarea crilor, sala

cataloagelor, expoziii
sal de conferine
birouri
foyere
depozite
cabinete individuale de lucru similare
sli de lectur
ncperi pentru eliberarea crilor, sala
cataloagelor, expoziii
sala de conferine
birouri
foyere
depozite
ncperi pentru eliberarea
similare
sli de lectur comune
crilor, sala cataloagelor,
sala de conferine
expoziii
birouri
foyere
depozite
sala de conferine
birouri
depozite
sal de spectacole
sal de gimnastic, sal de repetiii
birouri
depozite, ateliere
sal de gimnastic
sal de spectacole, sal de repetiii
sal de ah
birouri
foyere, holuri
depozite, ateliere
sal de repetiii
sal de spectacole,sal de gimnastic
sal de ah

3
62
62
62
nu se admit
58
58
nu se admit
62
60
60
nu se admit
58
58
nu se admit
65
65
58
65
65
65
58
nu se admit
nu se admit
58
nu se admit
nu se admit
65
65
65
65
nu se admit
62

Valorile maxime ale indicelui

Elemente despritoare de construcie ntre:


Nr. crt.
0
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48

Unitatea funcional
1

sal de ah

birouri

discotec

Spaiile alturate aezate deasupra unitii

Ln,w

funcionale
2

dB

birouri
foyere, holuri
depozite, ateliere
sal de spectacole,sal de gimnastic
sal de repetiii
birouri
foyere, holuri
depozite, ateliere
sal de spectacole
sal de gimnastic
sal de repetiii
sal de ah
foyere, holuri
sal jocuri
bar, restaurant (fr orchestr)
restaurant (cu orchestr)

3
58
58
nu se admit
nu se admit
nu se admit
62
58
nu se admit
62
58
58
58
65
65
62
58

CLDIRI PENTRU ACTIVITI SPORTIVE (de exemplu: complexe sportive, bazine de not acoperite)
Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din cldirile pentru activiti sportive
Nr. Crt.
Elemente despritoare de construcii ntre:
Nivel de zgomot perturbator estimat
Lech
dB(A)
Valorile minime ale indicelui
Rw,
dB
Unitatea funcional / Nivel de zgomot permis, dB(A)
Spaiile alturate

0
1
2
3
4
1
Birouri de adminis-traie
[40 dB(A)]
Similare
75
41
2
Cabinete pentru consultaii medicale
80
46
3
Sal de gimnastic sau sport (fr tribune pentru spectatori)
85
51
4
Sal de gimnastic sau sport (cu tribune pentru spectatori)
100
spaii interm.
5
Bazin de not i srituri (antrenament)
87

56
6
Bazin de not i srituri (manifestri cu public)
95
61
7
Sal de tragere aferent poligoanelor de tir
105 ... 125
spaii interm.
8
Cabinete pentru consultaii medicale
[35 dB(A)]
Sal de gimnastic sau sport (fr tribune pentru spectatori)
85
56
9
Sal de gimnastic sau sport (cu tribune pentru spectatori)
100
spaii interm.
10
Bazin de not i srituri (antrenament)
87
61
11

Bazin de not i srituri (manifestri cu public)


95
65/ sau spaii interm.
12
Sal de tragere aferent poligoanelor de tir
105 ... 125
spaii interm.
13
Sal de gimnastic sau sport
[50 dB(A)]
Sal de gimnastic sau sport (fr tribune pentru spectatori)
85
41
14
Sal de gimnastic sau sport (cu tribune pentru spectatori)
100
56
15
Bazin de not i srituri (antrenament)
87
46
16

Bazin de not i srituri (manifestri cu public)


95
51
17
Sal de tragere aferent poligoanelor de tir
105 ... 125
spaii interm.
18
Bazinele de not i srituri
[50 dB(A)]
Sal de gimnastic sau sport (fr tribune pentru spectatori)
85
41
19
Sal de gimnastic sau sport (cu tribune pentru spectatori)
100
56
20
Bazin de not i srituri (antrenament)
87
46
21
Bazin de not i srituri (manifestri cu public)

95
51
22
Sal de tragere aferent poligoanelor de tir
105 ... 125
spaii interm.
IMPACT

crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Valorile maxime ale

Elemente despritoare de construcie ntre:

Nr.

Unitatea funcional

Spaiile alturate aezate deasupra unitii

funcionale
Cabinete pentru consultaii medicale
Sal de gimnastic sau sport
Bazinele de not i srituri
consultaii Birouri de administraie
Sal de gimnastic sau sport
Bazinele de not i srituri

Birouri de administraie
Cabinete
medicale

pentru

Sal de gimnastic sau sport


Bazinele de not i srituri

Birouri de administraie
Cabinete pentru consultaii medicale
Bazinele de not i srituri
Birouri de administraie
Cabinete pentru consultaii medicale
Sal de gimnastic sau sport

indicelui Ln,w
dB
60
nu se admit
nu se admit
57
nu se admit
nu se admit
65
65
nu se admit
65
65
nu se admit

CLDIRI ADMINISTRATIVE
CLDIRI PENTRU BIROURI (de exemplu: birouri cu activitate intelectual, birouri de lucru cu publicul, bnci, tribunale, primrii, prefecturi)
Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din birouri
Nr.
crt.

Elemente despritoare de construcie ntre:

Nivelul de zgomot
perturbator estimat

Valorile
minime

1
2
3
4

Unitatea funcional /
Nivel de zgomot
Spaiile alturate
permis dB (A)
Birouri cu
ncperi similare
birouri cu activitate normal
concentrare mare
birouri de lucru cu publicul
a ateniei
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele
[35 dB(A)]

5
7
8
9
10
11
13
14
15
16
17
19
20
21
22
23

Birouri cu
activitate normal
[40 dB(A)]

Birouri de lucru cu
publicul
[45 dB(A)]

Sli de
conferine/edine
[40 dB(A)]

(nivel de zgomot
indexat), L10
dB(A)
70
75
80

ale
indicelui
Rw, dB
46
46
51

80

51

90
75
70
80

61
46
41
46

80

46

90
80
70
75

56
41
41
41

80

41

90
90
70
75
80

51
56
41
41
46

80

46

similare
sli de conferine/edine
ncperi similare
birouri cu concentrare mare a ateniei
birouri de lucru cu publicul
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele
similare
sli de conferine/edine
ncperi similare
birouri cu concentrare mare a ateniei
birouri cu activitate normal
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele
similare
sli de conferine/edine
ncperi similare
birouri cu concentrare mare a ateniei
birouri cu activitate normal
birouri de lucru cu publicul
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele
similare

IMPACT
Elemente despritoare de construcie ntre:

Nr.
crt.

Unitatea funcional

1
2
3
4

birouri cu concentrare mare a


ateniei

Valorile maxime ale

Spaiile alturate aezate deasupra unitii

indicelui

funcionale

Ln,w, dB

ncperi similare
birouri cu activitate normal
birouri de lucru cu publicul
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele
similare

65
62
58
62

crt.
5
6
7
8

Unitatea funcional
birouri cu activitate
normal

9
10
11
12
13

birouri de lucru cu publicul

14
15
16
17
18
19

Valorile maxime ale

Elemente despritoare de construcie ntre:

Nr.

sli de conferine/edine

20

Spaiile alturate aezate deasupra unitii


funcionale
sli de conferine/edine
ncperi similare
birouri cu concentrare mare a ateniei
birouri de lucru cu publicul
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele

indicelui
Ln,w, dB
58
62
65
62
62

similare
sli de conferine/edine
ncperi similare
birouri cu concentrare mare a ateniei
birouri cu activitate normal
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele
similare
sli de conferine/edine
ncperi similare
birouri cu concentrare mare a ateniei
birouri cu activitate normal
birouri de lucru cu publicul
coridoare, casa scrii, holuri comune i altele
similare

62
62
68
65
65
62
58
62
62
58
nu se admit

CLDIRI COMERCIALE I DE ALIMENTAIE PUBLIC


CLDIRI PENTRU ACTIVITI COMERCIALE (de exemplu: magazine, restaurante, cantine, cofetrii, baruri, uniti de desfacere cu amnuntul, uniti de alimentaie public,
uniti de prestri servicii)
Parametri de izolare acustic ntre unitile funcionale din cldirile pentru activiti comerciale
r. Crt.

Elemente despritoare de
construcii ntre:
Unitatea funcional / Nivel de
Spaiile alturate
zgomot permis dB (A)

Nivelul de zgomot

Valorile

perturbator estimat (nivel

minime

de zgomot indexat), L10

ale

dB(A)

indicelui

0
1

1
Uniti de desfacere cu

amnuntul
Spaii pentru activitate de
eviden operativ i anexe

sociale
[45 dB(A)]

2
Similare
Spaii de vnzare i anexe ale
acestora
Spaii pentru consumaie
(restaurante, cantine, fast-food,
braserii, baruri, cofe-trii,

80

41

85

46

85

46

100

61

80

41

85

41

85

41

patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri de

3
75

Rw
4
dB
41

avocai sau notariate, sedii firme


etc)
Spaii de producie (laboratoare
panificaie, laboratoare de
tehnic dentar, spltoriicurtorii chimice, PTT,

croitorii, cizmrii, reparaii TV


etc) i spaii de primire/
desfacere din unitile de
prestri servicii

Spaii de vnzare i anexe ale


acestora

[60 dB(A)]

Similare
Spaii pentru consumaie
(restaurante, cantine, fast-food,
braserii, baruri, cofe-trii,
patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri de

avocai sau notariate, sedii


firme etc)
Spaii de producie (laboratoare
panificaie, laboratoare de
tehnic dentar, spltoriicurtorii chimice, PTT,

croitorii, cizmrii, reparaii TV

100

46

85

41

85

41

100

56

85
100

46
61

etc) i spaii de primire/


desfacere din unitile de
10

Uniti de alimentaie public


Spaii pentru consumaie

11

(restaurante, cantine, fastfood, braserii, baruri, cofetrii,


patiserii etc)
[50 dB(A)]

prestri servicii
Similare
Spaii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri de
avocai sau notariate, sedii
firme etc)
Spaii de producie (laboratoare
panificaie, laboratoare de
tehnic dentar, spltoriicurtorii chimice, PTT,

12

croitorii, cizmrii, reparaii TV


etc) i spaii de primire/
desfacere din unitile de
prestri servicii

13
14

Uniti de prestri servicii


Spaii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri de
avocai sau notariate, sedii
firme etc)

Similare
Spaii de producie (laboratoare
panificaie, laboratoare de
tehnic dentar, spltoriicurtorii chimice, PTT,
croitorii, cizmrii, reparaii TV

etc) i spaii de primire/


desfacere din unitile de

[45 dB(A)]

prestri servicii
Spaii de producie (laboratoare
panificaie,laboratoare de
tehnic dentar, spltoriicurtorii chimice, PTT,
15

croitorii, cizmrii, reparaii TV

Similare

100

56

etc) i spaii de primire/


desfacere din unitile de
prestri servicii
[50 dB(A)]
IMPACT
Elemente despritoare de construcie ntre:

Nr.
crt.
0
1
2
3
4

Unitatea funcional
1
Uniti de desfacere cu
amnuntul
Spaii pentru activitate de
eviden operativ i anexe
sociale

Valorile maxime ale

Spaiile alturate aezate deasupra unitii

indicelui Ln,w

funcionale
2

dB
3
65
58

Similare
Spaii de vnzare i anexe ale acestora
Spaii pentru consumaie (restaurante,
cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetrii,

58

patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul (cabinete

65

medicale, birouri de avocai sau notariate,


sedii firme etc)

Elemente despritoare de construcie ntre:

Nr.
crt.

Unitatea funcional

Valorile maxime ale

Spaiile alturate aezate deasupra unitii

indicelui Ln,w

funcionale
2
Spaii de producie (laboratoare panificaie,

dB
3

laboratoare de tehnic dentar, spltorii5

curtorii chimice, PTT, croitorii, cizmrii,

nu se admit

reparaii TV etc) i spaii de primire/


6

Spaii de vnzare i anexe ale

acestora

desfacere din unitile de prestri servicii


Similare
Spaii pentru activitate de eviden
operativ i anexe sociale
Spaii pentru consumaie (restaurante,

cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetrii,

65
62

58

patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul (cabinete
9

medicale, birouri de avocai sau notariate,

65

sedii firme etc)


Spaii de producie (laboratoare panificaie, laboratoare de tehnic dentar,
spltorii-curtorii chimice, PTT,

10

croitorii, cizmrii, reparaii TV etc) i

nu se admit

spaii de primire/ desfacere din unitile de


11

Uniti de alimentaie public

12

Spaii pentru consumaie

13
14

prestri servicii
Similare
Spaii pentru activitate de eviden

braserii, baruri, cofetrii,

operativ i anexe sociale


Spaii de vnzare i anexe ale acestora
Spaii de lucru cu publicul (cabinete

patiserii etc)

medicale, birouri de avocai sau notariate,

(restaurante, cantine, fast-food,

sedii firme etc)

50
68
62
62

Elemente despritoare de construcie ntre:

Nr.
crt.

Unitatea funcional

Valorile maxime ale

Spaiile alturate aezate deasupra unitii

indicelui Ln,w

funcionale
2
Spaii de producie (laboratoare panificaie,

dB
3

laboratoare de tehnic dentar, spltorii15

curtorii chimice, PTT, croitorii, cizmrii,

58

reparaii TV etc) i spaii de primire/


desfacere din unitile de prestri servicii
Spaii pentru consumaie (restaurante,
24

cantine, fast-food, braserii, baruri, cofetrii,

58

patiserii etc)
Spaii de lucru cu publicul (cabinete
25

medicale, birouri de avocai sau notariate,

62

sedii firme etc)

Parametri pentru confortul acustic


- Pentru durata de reverberaie ( T ), n funcie de volum si de tipul produciei sonore, valorile se pot gsi n STAS 9783/0 Acustica n construcii.Parametri
pentru proiectarea i verificarea acustic a slilor de audiie public.

- Pentru gradul de inteligibilitate ( procentul de nelegere corect a sunetelor ) nivelurile sunt precizate de asemenea n STAS 9783/0 Acustica n construcii.Parametri pentru
proiectarea i verificarea acustic a slilor de audiie public i sunt cuprinse ntre 75 % i 90 %, n funcie de tipul produciei sonore ( 75 % pentru teatre de varietati si concerte i
90 % pentru teatre si sali de conferinte ).
DETERMINAREA PROCENTULUI DE ARTICULATIE
IN SALA MARE A TNB
Procentul de articulatie (gradul de inteligibilitate) este parametrul acustic al unei sali de auditie publica, ce defineste gradul de intelegere a sunetelor rostite pe scena.
Masurarea procentului de articulatie in Sala Mare a TNB s-a efectuat in vederea compararii valorilor obtinute, pe de o parte cu limitele admisibile precizate in standardul STAS
9783 / 0 84 Acustica in constructii.Parametri pentru proiectarea si verificarea acustica a salilor de auditie publica. Clasificare si limite admisibile , iar pe de alta parte, cu valorile
ce vor fi obtinute dupa executia lucrarilor de refacere a salii.
Principiul metodei subiective ce a fost utilizata in acest caz consta in aprecierea corectitudinii de receptive de catre auditoriul existent in sala, a listei de logatomi ( cuvinte
artificiale monosilabice, fare semnificatie) din standardul STAS 9783 / 1 94 Acustica in constructii. Procentul de articulatie ( grad de inteligibilitate ) in salile de auditie publica.
Metoda de determinare.
Logatomii se citesc in grupe de cate trei, fiind anuntati inainte, prin scurte propozitii de avertizare, cu o pauza de 3 secunde intre:
propozitia care anunta o grupa de logatomi si primul logatom;
rostirea logatomilor aceleiasi grupe;
-

ultimul logatom al unei grupe si propozitia de anuntare a grupei urmatoare.

Citirea listei de logatomi se face de catre doi dictori ( soprana si bariton ) actori profesionisti cu dictie buna. La solicitarea noastra, TNB a propus actorii: Erika Baiesu si
Dragos Ionescu .
Lista a fost citita din trei puncte diferite ale scenei, astfel:
Punctul 1 ( B )( in fundul scenei ): Dragos Ionescu
Punctul 2 ( F ) ( in centrul scenei ): Erika Baiesu
Punctul 2 ( B ) ( in centrul scenei ): Dragos Ionescu
Punctul 3 ( F ) ( in fata scenei, langa arlechin ): Erika Baiesu
Nota: In fiecare punct, grupele de logatomi au ordinea inversata (in pct. 1 s-a citit lista nr.1, in pct. 2 lista nr. 2, iar in pct. 3 lista nr. 3).
Cele trei liste de logatomi sunt prezentate in tabelele 1....3
Pentru masurari au fost alesi 59 tineri, otologic normali, cu auditie binaurala buna, avand varta maxima de 30 ani, deprinsi sa asculte si sa noteze un text care se citeste. Subiectii
au fost asezati in 59 puncte, ce acopera intreaga suprafata a salii ( fig. 1).

Inainte de inceperea masurarilor , in sala s-a facut un instructaj asupra modului de desfasurare a acestora , precum si a modului de completare a formularelor.
Valoarea procentului de articulatie PA se calculeaza, in functie de procentul de consoane c si cel de vocale v corect notate , cu ajutorul abacei din

Pe baza valorilor PA din fiecare loc, se determina:


PA mediu pentru zonele din sala ( parte, loji si balcon) si
PA mediu pentru intreaga sala .
Rezultatele masurarilor efectuate in Sala Mare a TNB sunt prezentate in tabelul 4.

fig. 2.

Fig. 1 Amplasarea punctelor pentru determinarea PA

Tabel 1

Tabel 3

Fig. 2 Abaca pentru determinarea procentului de articulatie PA


Tabel 4

1
2
3
4
5
6
7
8
9

PA mediu pe zone

PA (%), pentru pozitia dictorului:

Pozitia

din sala
1B

2F

72
48
78
65
75
80
76
76
72

93
90
89
84
95
98
90
94
89

2B
PARTER
90
82
87
70
87
85
85
85
85

3F
98
92
95
88
91
94
92
92
93

80,74

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
PA mediu

71
70
65
62
76
59
63
65
64
80
81
70
75
60
67
58
67
62
70
72
58
63
58
69
79
65
60
58
76
76
68,23

86
90
82
90
71
76
82
80
85
93
85
77
88
87
85
81
83
96
85
87
80
80
82
91
76
93
80
84
85
90
85,94

40
41
42
43
44
45
PA mediu

50
76
70
68
47
48
59,83

82
76
80
78
75
70
76,83

86
76
80
80
65
70
76
70
81
90
89
74
86
75
78
74
83
85
83
86
74
80
80
82
86
81
74
80
79
81
80,51
LOJI
76
70
81
76
75
71
74,83
BALCON

90
92
85
90
78
86
90
85
81
91
86
84
88
87
89
84
89
97
92
95
78
88
82
92
90
85
79
86
90
87
88,31
76
79
79
78
80
75
77,83

72,33

46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
PA mediu
PA mediu
pe sala

57
57
59
60
57
60
42
70
65
57
55
58
70
76
60,21
62,75

84
80
80
75
80
80
62
82
84
85
78
80
80
85
79,64
80,80

81
90
75
71
85
75
52
77
71
77
79
72
80
86
76,5
77,28

93
79
85
74
90
80
72
80
85
80
90
85
92
86
83,64
83,26

74,99

76,02

CONCLUZII
1.

Conform prevederilor STAS 9783 / 0 84 Acustica in constructii.Parametri pentru proiectarea si verificarea acustica a salilor de auditie publica. Clasificare si limite
admisibile , procentul mediu recomandat in salile de teatru este de cel putin 85%. Din analiza valorilor din tabelul de mai sus se constata ca aceasta cerinta nu este
indeplinita.

2.

PA obtinut pentru vocea feminina este, de cele mai multe ori, mai mare decat cel al vocii barbatesti; acest fapt poate fi explicat atat prin frecventele componente ale vocilor
(mai inalte la vocea feminina, deci mai bine receptionate de urechea umana) cat si a faptului ca , probabil, tratamentele acustice din sala sunt mai eficiente la frecventele
inalte.

3.

Desi in sala sunt multe locuri cu PA mai mare de 85%, ajungandu-se pana la 98%, procentul general este scazut pe de o parte, din cauza formei salii
prea mare in comparatie cu lungimea ), iar pe de alta parte, din cauza inaltimii foarte mari a turnului scenei.
ASPECTE DIN TIMPUL MASURARII PROCENTULUI DE ARTICULATIE

( cu latimea mult

Dictor Dragos Ionescu in punctul 1

Dictor Erika Baiesu in punctul 2

Dictor Dragos Ionescu in punctul 2

Aspect din sala

Aspecte din sala

CURS 9
LEGISLATIE IN DOMENIUL ACUSTICII

Pentru a putea raspunde cat mai corect cerintei de protectie impotriva zgomotului este necesar sa cunoastem legislatia tehnica in domeniu din Romania precum si modul in care
aceasta este armonizata cu cea europeana. De aceea vom prezenta in continuare principalele documente tehnice, in urmatoarea ordine:

Directive si standarde europene;

Standarde romanesti armonizate;

Alte standarde;

Normative.

DIRECTIVE SI STANDARDE EUROPENE


( Directiva Consiliului Comunitilor Europene 89/106/CEE din 21 decembrie 1988 modificata prin Directiva CEE 93/68/CEE din 22 iulie 1993 referitoare la
produsele
de construcii, cu privire la armonizarea dispoziiilor legislative ale statelor membre, reprezint concretizarea preocuprii statelor membre de a asigura calitatea n domeniul
construciilor.
Aceast directiv situeaz la baza conceptului de calitate ase cerine eseniale de care depinde calitatea construciilor:
- rezisten mecanic i stabilitate;
- siguran n exploatare;
- siguran la foc;
- igiena, sntatea i protecia mediului;
- protecia mpotriva zgomotului;
- economisirea energiei i protecia termic.
Protecia mpotriva zgomotului este definit astfel:
Construcia trebuie conceput i construit astfel nct zgomotul perceput de ocupani sau de persoane care se afl n apropierea acesteia s fie meninut la un nivel, care
s nu le amenine sntatea i care s le permit s doarm, s se odihneasc i s munceasc n condiii satifctoare. )
In cadrul Programului CE de imbunatatire si simplificare a legislatiei in domeniul liberei circulatii a marfurilor, a fost emis si publicat in aprilie 2011 Regulamentului
(UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor conditii armonizate pentru comercializarea produselor pentru
constructii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, denumit in cele ce urmeaza Regulamentul (UE) nr. 305/2011.
Regulamentul (UE) nr. 305/2011 a intrat in vigoare partial la 25 aprilie 2011, urmand sa se aplice in totalitatea sa de la 1 iulie 2013, data la care se abroga Directiva
89/106/CEE. La data abrogarii Directivei 89/106/CEE se va abroga si HG 622/2004.

Incepand cu 1 iulie 2013, produsele pentru constructii acoperite de specificatii tehnice armonizate se vor comercializa in conformitate cu prevederile Regulamentului
(UE) nr. 305/2011.

Aspectele ce se urmresc prin cerina esenial protecia mpotriva zgomotului sunt enumerate in continuare si sunt reprezentate schematic in figura de mai jos.
0) protecia mpotriva zgomotului aerian provenit din exteriorul construciei ( S0 R );
1) protecia mpotriva zgomotului aerian provenit dintr-un alt spaiu nchis ( S1 R );
2) protecia mpotriva zgomotului de impact ( S2 R );
3) protecia mpotriva zgomotului din instalaii ( S3 R );
4) protecia mpotriva zgomotului reverberat excesiv ( S1 R1 );
5) protecia mediului mpotriva zgomotului emis de surse interioare sau aflate n legtur cu construcia ( S1 R2 ).

S2
S 0

S3

R2
R
R1

in care:
S0

surs exterioar de zgomot aerian

S1

surs interioar de zgomot aerian

S2

surs interioar de zgomot de impact

S3

surs de zgomot structural

Legislaia comunitar n vigoare privind protecia mpotriva zgomotului mai cuprinde:

Directiva 2000/14/CE a Parlamentului European i a Consiliului CE din 8 mai 2000 privind armonizarea legislaiilor statelor membre referitoare la emisiile sonore n mediul
exterior al echipamentelor folosite n exteriorul construciilor.
Directiva vizeaz armonizarea n privina:

procedurilor de evaluare a conformitii;

limitelor de emisie sonor a echipamentelor;

marcajului CE;

Directiva are 10 anexe, dintre care:

Anexa I a Directivei cuprinde definiiile celor 57 tipuri de echipamente destinate a fi utilizate la exteriorul construciilor, echipamente ce vor fi supuse limitrii la zgomot.
Anexa II cuprinde declaraia de conformitate CE;
Anexa III descrie metodele de msurare a zgomotului aerian, utilizate pentru determinarea nivelului puterii acustice a echipamentelor;

Directiva 2002/49/CE A Parlamentului European i a Consiliului CE referitoare la evaluarea i gestionarea zgomotului n mediul nconjurtor, emis la 25 iunie 2002, are
urmtoarele obiective:
- Introducerea indicatorilor comuni de zgomot pentru evaluarea expunerii pe termen lung la zgomot n mediul nconjurtor;
- Obligativitatea statelor membre de a elabora pentru aglomerrile umane, pentru arterele rutiere i feroviare mari i pentru aeroporturile mari, hri de zgomot strategice;
- Obligativitatea statelor membre de a stabili, pe baza hrilor, planurile de aciune menite s previn i s reduc zgomotul:
- Difuzarea, n rndul populaiei, a informaiilor referitoare la expunerea la zgomot i la efectele acesteia, pentru a asigura participarea populaiei la stabilirea planurilor de
aciune;
- Furnizarea unei baze pentru continuarea lucrrilor comunitare privind normele referitoare la zgomotul emis de surse specifice i ntreprinderea unor aciuni comunitare ce
vizeaz reducerea zgomotului n mediul nconjurtor.
Directiva menioneaz posibilitatea statelor membre de a realiza o planificare acustic - adic de a diminua zgomotul prin intermediul amenajrii teritoriului, al planificrii
circulaiei, de a combate zgomotul la surs i de a efectua zonarea acustic.

Principalul indicator de zgomot definit n cadrul Directivei este L den:

Lden

1
10 lg
(12 10
24

Lday
10

4 10

Lev 5
10

8 10

Ln 10
10

n care:
- Lday - nivelul sonor mediu, ponderat A pe termen lung, determinat pe ansamblul perioadelor de zi dintr-un an;
- Levening - nivelul sonor mediu, ponderat A pe termen lung, determinat pe ansamblul perioadelor de sear dintr-un an;
- Lnight - nivelul sonor mediu, ponderat A, pe termen lung, determinat pe ansamblul perioadelor de noapte dintr-un an.
Perioadele propuse de ctre Comisie statelor membre pentru cei trei indicatori pariali sunt:
Lday - ziua:

7.00 19.00

Lev - seara:

19.00 23.00

Ln - noaptea:

23.00 7.00

Aceast Directiv a fost preluat n Romnia prin HG 321 / 2005 i parametrii au fost notai :
Lz,s,n, respectiv Lzi, Lsear, Lnoapte.
Transpunerea prevederilor Directivei Europene n norme europene (standarde) consacrate proprietilor acustice ale produselor de construcii i ale cldirilor se face de ctre
Comitetul Tehnic TC 126 din cadrul CEN.
Cele mai importante standarde EN pentru evaluarea performanelor acustice sunt:

EN ISO 717-1: Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii.

Partea 1: Izolarea de zgomot aerian.

EN ISO 717-2: Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcie

Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.


Aceste standarde definesc procedura de stabilire a unor valori unice de evaluare a izolrii, determinate pe baza rezultatelor obinute la msurrile n benzi de 1/3 sau 1/1
octav.
STANDARDE ROMANESTI ARMONIZATE
Standardele EN ISO 717-1 si EN ISO 717-2 au fost preluate i n Romnia, sub form SR EN ISO 717-1 i SR EN ISO 717-2.
***

n Romnia, cerinele eseniale sunt precizate n Legea privind calitatea n construcii ( Legea nr.10/1995, privind calitatea n construcii (modificat prin H.G. nr. 498/2001,
Legea nr.587/2002 i prin Legea nr. 123/2007).
A - Rezisten i stabilitate
B - Siguran n exploatare
C - Siguran la foc
D - Igien, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului
E - Izolaie termic, hidrofug i economie de energie
F - Protecie mpotriva zgomotului.
Pentru ndeplinirea acestor cerine, n Lege sunt stipulate diferite prevederi ce se refer la etapele realizrii unei construcii: concepie, execuie, exploatare i post-utilizare.
n vederea respectrii calitii n construcii, in Lege se menioneaz c toate produsele ce se utilizeaz ntr-o construcie trebuie s aib Agrement Tehnic.
Agrementul Tehnic nu ine loc de certificat de calitate, ci confirm parametrii msurai ai produsului, cuprinznd capitole referitoare la:
- descrierea produsului
- identificarea produsului;
- domeniile de utilizare acceptate;
- aprecieri asupra produsului(aptitudinea de exploatare, durabilitatea, fabricaia, punerea n oper);
- condiii de concepii, fabricare, livrare, punere n oper);
- perioada de valabilitate a agrementului tehnic: 3 ani.
Marcaj CE, certificat de conformitate
ALTE STANDARDE
STAS 6156 Acustica n construcii. Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile i social-culturale. Limite admisibile i parametri de izolare acustic ;
STAS 10009 Acustica n construcii.Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot .
STAS 9783 / 0

Acustica n construcii. Parametri pentru proiectarea i verificarea acustic a slilor de audiie public.

STAS 1957/1 Acustic. Acustic fizic. Terminologie

STAS 1957/3 Acustic. Acustic n construcii i transporturi. Terminologie


SR 6161-1 Acustica n construcii. Partea 1: Msurarea nivelului de zgomot n construcii civile. Metode de msurare
STAS 6161/3 Acustica n construcii. Determinarea nivelului de zgomot n localitile urbane. Metoda de determinare

NORMATIVE
C 125 Normativ privind proiectarea i execuia msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice n cldiri
P 121 Instruciuni tehnice de proiectare i executare a msurilor de protecie acustic i antivibratil la cldiri industriale
P 122 Instruciuni tehnice de proiectarea i executare a msurilor de izolare la zgomot, la cldirile civile, social-culturale i tehnico-administrative
P 123 Instruciuni tehnice de proiectare i executare a slilor de audiii publice.
GP 001 Protecia la zgomot. Ghid de proiectare i execuie a zonelor urbane din punct de vedere acustic
NP 002 "Normativ pentru proiectarea de ansamblu a slilor de audiie public n spiritul conceptului de performan".

ICS 91.120.20
SR EN ISO 717-1:2000/A1
2007

STANDARD ROMN

Acustic Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii


Partea 1: Izolarea la zgomot aerian
Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice i a cantitilor
exprimate printr-o valoare unic

Acoustics - Rating of sound insulation in buildings and of building elements - Part 1:


Airborne sound insulation
Amendment 1: Rounding rules related to single number ratings and single number
quantities
Acoustique - valuation de l'isolement acoustique des immeubles et des lments de
construction - Partie 1: Isolement aux bruits ariens - Amendement 1: Rgles
d'arrondissement associes aux valuations de numro simple et aux quantits de
numro simple
APROBARE

Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 noiembrie 2007


Standardul european EN ISO 717-1:1996/A1 are statutul unui standard romn

CORESPONDEN

Acest standard este identic cu standardul european


EN ISO 717-1:1996/AM 1:2006
This standard is identical with the European standard
EN ISO 717-1:1996/AM 1:2006
La prsente norme est identique la Norme europenne
EN ISO 717-1:1996/AM 1:2006

ASOCIAIA DE STANDARDIZARE DIN ROMNIA (ASRO)


Adresa potal: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucureti
Direcia general: Tel. +40 21 211 32 96, Fax +40 21 210 08 33
Direcia Standardizare: Tel. +40 21 310 43 08, +40 21 310 43 09 sau
+40 21 312 47 44,Fax +40 21 315 58 70
Direcia Publicaii - Serv. Vnzri/Abonamente: Tel. +40 21 212 77 25, +40 21 212 79 20,
+40 21 312 94 88, +40 21 31 294 89, Fa +40 21 210 25 14, +40 21 212 76 20
ASRO

Reproducerea sau utilizarea integral sau parial a prezentului standard n orice publicaii i prin orice
procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis dac nu exist acordul scris
al ASRO

Ref.: SR EN ISO 717-1:2000/A1:2007

Ediia 1

Preambul naional
Prezentul amendament reprezint versiunea romn a textului n limba englez a

EN ISO 717-1:1996/AM 1:2006.

Cuvintele standard european i standard internaional din prezentul standard trebuie citite standard romn.

STANDARD EUROPEAN
EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPENNE
EUROPISCHE NORM
ICS 91.120.20

EN ISO 717-1:1996/A1
August 2006

Versiunea romn

Acustic Evaluarea izolrii acustice a cldirilor i a elementelor de construcii


Partea 1: Izolarea la zgomot aerian
Amendament 1: Reguli de rotunjire pentru evaluarea valorilor unice i a cantitilor exprimate printr-o valoare
unic (ISO 717-1:1996/AM 1:2006)
Acoustics - Rating of sound
insulation in buildings and of
building elements - Part 1:
Airborne sound insulation
Amendment 1: Rounding rules
related to single number ratings
and single number quantities
(ISO 717-1:1996/AM 1:2006)

Acoustique - valuation de l'isolement


acoustique des immeubles et des
lments de construction - Partie 1:
Isolement aux bruits ariens Amendement 1: Rgles d'arrondissement
associes aux valuations de numro
simple et aux quantits de numro simple
(ISO 717-1:1996/AM 1:2006)

Akustik - Bewertung der


Schalldmmung in Gebuden
und von Bauteilen - Teil 1:
Luftschalldmmung nderung 1: Rundungsregeln
fr Einzahlbewertungen und
Einzahlangaben
(ISO 717-1:1996/AM 1:2006)

Acest amendament A1 reprezint versiunea romn a amendamentului A1 care modific standardul european EN ISO 717-1:1996.
Standardul a fost tradus de ASRO, are acelai statut ca i versiunile oficiale i a fost publicat cu permisiunea CEN.
Acest standard european a fost aprobat de CEN la 14 august 2006.
Membrii CEN sunt obligai s respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaz condiiile n care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard
naional, fr nici o modificare. Listele actualizate i referinele bibliografice referitoare la aceste standarde naionale pot fi obinute pe baz de cerere ctre Centrul de management
sau orice membru CEN.
Acest amendament exist n trei versiuni oficiale (englez, francez, german). O versiune n oricare alt limb, realizat prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, n
limba sa naional i notificat Centrului de management, are acelai statut ca i versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organismele naionale de standardizare din urmtoarele ri: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elveia, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceh, Romnia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia i
Ungaria.

CEN
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE
European Committee for Standardization
Comit Europen de Normalisation
Europisches Komitee fr Normung
Centrul de management: rue de Stassart 36, B-1050 Brussels

2006 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice form i n orice


mod sunt rezervate membrilor naionali CEN

Ref.: EN ISO 717-1:1996/A1:2006 RO

Preambul
Acest standard (EN ISO 717-1:1996/A1:2006) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CEN/TC 126 Proprietile acustice ale produselor de construcii i ale construciilor, al crui
secretariat este deinut de AFNOR, n colaborare cu Comitetul Tehnic ISO/TC 43 Acustic.
Acest amendament la standardul european EN ISO 717-1:1996 trebuie s primeasc statutul de standard naional prin publicarea unui text identic sau prin ratificare, pn cel trziu n
februarie 2007, iar standardele naionale n contradicie cu acesta trebuie anulate pn cel trziu n februarie 2007.
n conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELC, urmtoarele ri sunt obligate s aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elveia,
Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia,
Republica Ceh, Romnia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia i Ungaria.
Introducere
Textele existente privind rotunjirea datelor n ISO 717-1 i ISO 717-2 nu sunt foarte precise i conduc la diferite interpretri, mai ales in situatiile in care se face implementarea
numeric n programele de calculator.
Acest amendament la ISO 717-1:1996 ofer instruciuni mai precise privind urmtoarele:

modificarea primului paragraf din 4.4, Metod de comparaie, i adugarea notei de subsol 3;

modificarea ambelor paragrafe din 4.5, Calculul factorilor de corecie spectral, i renumerotarea notelor de subsol existente;

modificarea Tabelelor C.1 i C.2;

adugarea unei bibliografii.

Pagina 1, Articolul 2:
Se nlocuiete ISO 140-4: 1) cu ISO 140-4:1998. Se terge nota de subsol 1.

Se nlocuiete ISO 140-5: 2) cu ISO 140-5:1998. Se terge nota de subsol 2.


Pagina 7, 4.4, prima fraz:
Se nlocuiete prima fraz cu urmtoarele:
Pentru a evalua rezultatele unei msurri fcute n conformitate cu ISO 140-3, ISO 140-4, ISO 140-5, ISO 140-9 i ISO 140-10 n benzi de treime de octav (sau benzi de
octav), rezultatele msurrilor vor fi prezentate cu o singur zecimal 1). Se translateaz curba de referin relevant n pai de 1 dB ctre curba msurat pn cnd suma
abaterilor defavorabile este ct de mare posibil, dar nu mai mare de 32,0 dB (pentru msurarea n 16 benzi de treime de octav) sau 10,0 dB (pentru msurarea n 5 benzi de
octav).
Se insereaz o nou not de subsol 1, dup cum urmeaz:
1)

Diferitele pri ale ISO 140 stabilesc c rezultatele trebuie prezentate cu o singur zecimal. Cu toate acestea, dac valorile n octav sau n treime de octav au fost
prezentate cu mai mult de o zecimal, valorile trebuie reduse la o singur zecimal nainte de calcularea unei valori unice. Aceasta se face lund valoarea de zecime de dB
cea mai apropiat de valoarea raportat: XX,XYZZZ... este rotunjit la XX,X dac Y este mai mic dect 5 i la XX,X + 0,1 dac Y este mai mare sau egal cu 5. Programatorii de
calculatoare trebuie s se asigure c aceast reducere se aplic valorilor de intrare reale i nu doar preciziei de afiare (cum apar pe ecran sau tiprite pe hrtie). n general,
acest lucru se poate implementa prin urmtoarea secven de instruciuni: se nmulete numrul (pozitiv) XX,XYZZZ... cu 10 i se adaug 0,5, se ia partea ntreag i se
mparte rezultatul la 10. Pentru mai multe detalii, a se vedea ISO 31-0.
Pagina 7, 4.5, dup relaie:
Se nlocuiete definiia lui Xi cu urmtoarele:
Xi

indicele de atenuare acustic, Ri, sau indicele de atenuare acustic aparent, Ri, sau diferena de nivel normalizat, Dn,i sau diferena de nivel standardizat, DnT,i la
frecvena de msurare i, prezentat cu o singur zecimal.

Pagina 8, 4.5, al doilea paragraf:


Se nlocuiete n cel de-al doilea paragraf prima fraz i prima parte din cea de-a doua fraz cu urmtoarele:
Se calculeaz mrimea, XAj, cu suficient precizie i se rotunjete rezultatul la un ntreg 2). Factorul de corecie spectral rezultat este un ntreg prin definiie i trebuie s fie
identificat n conformitate cu spectrul utilizat, dup cum urmeaz:
n prima fraz a celui de-al doilea paragraf, se renumeroteaz nota de subsol 3) ca nota de subsol 2) i se nlocuiete textul notei originale 3) cu urmtoarele:
2)

XX,YZZZ... este rotunjit la XX dac Y este mai mare sau egal cu 5 i la XX + 1 dac Y este mai mare sau egal cu 5. Pentru mai multe detalii, a se vedea ISO 31-0.
Programatorii trebuie s tie c folosirea virgulei mobile la calculul factorilor de corecie spectral nu este un calcul exact i pot aprea erori de rotunjire. n unele cazuri rare
aceasta poate conduce la o diferen de + 1 dB sau de 1 dB la rezultatul final. Pentru a evita erorile de rotunjire, este imperativ recomandat s se utilizeze cea mai mare
precizie posibil a calculatorului disponibil pentru reprezentarea cu virgul mobil i operaii matematice.

Pagina 14, Anexa C:


Se nlocuiete tabelul C.1 cu urmtorul:
Tabelul C.1 Msurri n domeniul de frecven specificat, de la 100 Hz la 3150 Hz
Frecven
a

Ri

Hz
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150

dB
20,4
16,3
17,7
22,6
22,4
22,7
24,8
26,6
28,0
30,5
31,8
32,5
33,4
33,0
31,0
25,5

Valori de
referin
translatate
cu -22 dB
dB
11
14
17
20
23
26
29
30
31
32
33
34
34
34
34
34

Abatere
defavorabil
dB
0,6
3,3
4,2
3,4
3,0
1,5
1,2
1,5
0,6
1,0
3,0
8,5

sum = 31,8 < 32


RW =52 22 dB = 30 dB

Spectrul
Li1-Ri
nr.1

10(Li1-Ri)/10

dB
dB
x 10-5
-29
-49,4
1,148...
-26
-42,3
5,888...
-23
-40,7
8,511...
-21
-43,6
4,365...
-19
-41,4
7,244...
-17
-39,7
10,715...
-15
-39,8
10,471...
-13
-39,6
10,964...
-12
-40,0
10,000
-11
-41,5
7,079...
-10
-41,8
6,606...
-9
-41,5
7,079...
-9
-42,4
5,754...
-9
-42,0
6,309...
-9
-40,0
10,000
-9
-34,5
35,481
sum = 147,6199 x 10-5

Spectrul
Li2-Ri
nr.2

10(Li2-Ri)/10

dB
dB
dB
-20
-40,4
9,120...
-20
-36,3 23,442..
-18
-35,7 26,915...
-16
-38,6 13,803...
-15
-37,4 18,197...
-14
-36,7 21,379...
-13
-37,8 16,595...
-12
-38,6 13,803...
-11
-39,0 12,589...
-9
-39,5 11,220...
-8
-39,8 10,471...
-9
-41,5
7,079...
-10
-43,4
4,570...
-11
-44,0
3,981...
-13
-44,0
3,981...
-15
-40,5
8,912...
sum = 206,0636... x 10-5

-10 lg sum = 23,308...

-10 lg sum = 26,859...

C = 28-30 dB= - 2 dB

Ctr = 27-30 dB = - 3 dB

Pagina 15, Anexa C:


Se nlocuiete Tabelul C.2 cu urmtorul
Tabelul C.2 Msurri n domeniul de frecven lrgit de la 50 Hz pn la 5000 Hz
Valori de
Frecvena

Ri

Hz
50
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
4000
5000

dB
18,7
19,2
20,0
20,4
16,3
17,7
22,6
22,4
22,7
24,8
26,6
28,0
30,5
31,8
32,5
33,4
33,0
31,0
25,5
26,8
29,2

referin

Abaterea

translatate

defavorabil

cu 22 dB
dB

dB

11
14
17
20
23
26
29
30
31
32
33
34
34
34
34
34

0,6
3,3
4,2
3,4
3,0
1,5
1,2
1,5
0,6
1,0
3,0
8,5

sum = 31,8 < 32


RW =52 22 dB = 30 dB

Pagina 16, pe o nou pagin dup Anexa C:

Spectru
l nr. 1

Li1 - Ri

10(Li1

Spectru

Ri)/10

l nr. 2

dB
dB
x 10-5
-41
-59,7
0,107...
-37
-56,2
0,239...
-34
-54,0
0,398...
-30
-50,4
0,912...
-27
-43.3
4,677...
-24
-41,7
6,670...
-22
-44,6
3,467...
-20
-42,4
5,754...
-18
-40,7
8,511...
-16
-40,8
8,317...
-14
-40,6
8,709...
-13
-41,0
7,943...
-12
-42,5
5,623...
-11
-42,8
5,248...
-10
-42,5
5,623...
-10
-43,4
4,570...
-10
-43,0
5,011...
-10
-41,0
7,943...
-10
-35,5 28,183...
-10
-36,8 20,893...
-10
-39,2 12,022...
sum = 150,9194 x 10-5

Li2 - Ri

10(Li2 Ri)/10

dB
dB
x 10-5
-25
-43,7
4,265...
-23
-42,2
6.025...
-21
-41,0
7,943...
-20
-40,4
9,120...
-20
-36,3
23,442...
-18
-35,7
26,915...
-16
-38,6
13,803...
-15
-37,4
18,197...
-14
-36,7
21,379...
-13
-37,8
16,595...
-12
-38,6
13,803...
-11
-39,0
12,589...
-9
-39,5
11,220...
-8
-39,8
10,471...
-9
-414,5
7,079...
-10
-43,4
4,570...
-11
-44,0
3,981...
-13
-44,0
3,981...
-15
-40,5
8,912...
-16
-42,8
5,248...
-18
-47,2
1,905...
sum = 231,4518... x 10-5

-10 lg sum = 28,212...

-10 lg sum = 26,355...

C = 28-30 dB= - 2 dB

Ctr = 26-30 dB = - 4 dB

Se adaug o bibliografie i urmtoarele referine:


Bibliografie
[1] ISO 31-0, Mrimi i uniti Partea 0: Principii generale

Amendamentul 1 la standardul european EN ISO 717-1:1996 a fost acceptat ca standard romn de ctre comitetul tehnic CT 276 - Acustica n construcii.
Membrii comitetului de lectur (CDL) care au verificat acest amendament la standardul european

EN ISO 717-1:1996

Preedinte

Universitatea Spiru Haret

dna.

Mariana Stan

Secretar

INCERC

dna.

Ioana Alexe

Membri

I.N.C.D.P.M.

dna.

Michaela Ciodaru

Academia Romn Comisia de acustic

dna.

Delia Poenaru

INCERC

dna.

Marta Cristina Zaharia

U.T.C.B.

dna.

Viorica Demir

U.A.U. Ion Mincu

dl.

Radu Pan

ICECON S.A.

dl.

Vladimir Kolumban

AS-PO Construcii de Maini

dl.

Laureniu Comnescu

ASRO

dra.

Irina Mogan

Versiunea romn a amendamentului 1 la standardul european EN ISO 717-1:1996 a fost elaborat de doamna Marta Zaharia (INCERC Bucureti).

Un standard romn nu conine neaprat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii standardului sunt rspunztori de aplicarea corect a acestuia.
Este important ca utilizatorii standardelor romne s se asigure c sunt n posesia ultimei ediii i a tuturor modificrilor.
Informaiile referitoare la standardele romne sunt publicate n Catalogul Standardelor Romne i n Buletinul Standardizrii.

CURS 10
MATERIALE I STRUCTURI FONOABSORBANTE
O sursa sonora trimite o anumita cantitate de energie care ajunge

intr-un material oarecare; o parte din energie este reflectata, o alta parte este absorbita si o a treia

este transmisa. Raportul dintre energia absorbita si cea incidenta se numeste coeficient de absorbtie acustica, .

EA
EI

NOTA: Sunetul poate fi absorbit in intregime, fara nicio reflexie sau transmisie. Este situatia unei ferestre deschise; se spune in acest caz ca
Materialele fonoabsorbante se caracterizeaz prin coeficieni de absorbie acustic

este egal cu unitatea.

ridicai ( m 0,3 ).

Coeficienii de absorbie pot fi msurai:


- n camera de reverberaie ( cu simbolul S );
- n tubul interferometru Kundt ( cu simbolul o ).

In camera de reverberatie ( o incapere cu elementele delimitatoare dure, netede, neparalele si foarte reflectante) se masoara mai intai durata de reverberatie a camerei goale,
apoi dupa aplicarea materialului de incercat.

Din duratele masurate se calculeaza coeficienii de absorbie acustic , in benzi de frecvente, ai materialului.

Masurarea coeficientilor de absorbtie acustica cu ajutorul tubului interferometru Kundt se bazeaza pe principiul undelor stationare: reflexiile sunetelor pure pe peretele
posterior al tubului ( pe care este montata proba din materialul de incercat) duc la formarea undelor stationare in tub; in functie de coeficientul de absorbtie al materialului, undele
reflectate sunt mai mult sau mai putin diminuate. In urma masurarii presiunii acustice in nodurile si ventrele sistemului de unde, se calculeaza coeficientii de absorbtie acustica .

Valorile coeficientilor de absorbtie in benzi de frecventa pot fi transpuse intr-o singura valoare, prin compararea cu o curba de referinta; se obtine
acustic ponderat, conform SR ISO 11654
w - trebuie s fie urmat de un indicator de form :
L : 250-500
M : 500-2000
H : 2000-4000

indicaie artnd zona de frecvene ( n Hz ) n care p depeste curba de referina cu min. 0,25
Un alt indicator al absorbtiei acustice este NRC - media celor 4 0 de la frecventele: 250, 500, 1000, 2000 Hz.

Din punct de vedere fizico-mecanic, structurile fonoabsorbante se clasific n :

absorbani fonici poroi:


o

cu schelet rigid ( de ex: tencuieli poroase);

cu schelet flexibil ( de ex: vat de sticl, vat mineral,


poliuretan);

w - coeficient de absorbie

membrane vibrante;
rezonatori;
sisteme mixte.
I. Absorbanii fonici poroi
Sunt materiale ce au porii deschii la suprafaa expus contactului cu sunetul.
Undele acustice incidente provoac oscilaii ale aerului n pori, iar datorit frecrii, energia cinetic se transform n energie termic deci pe de o parte, materialul are
bune proprieti fonoabsorbante, ntruct undele nu se reflect, iar pe de alt parte are proprieti termoizolante (vat mineral, poliuretan).
Un material poros este eficient ntr-o band de frecven cu att mai ntins cu ct grosimea sa este mai mare .
Materialele poroase pot fi aplicate:
- direct;
- cu spaii de aer (pentru mai mari la frecvenele joase i medii)
Ele pot fi :
- caerate cu mpslituri sau esturi din fibre de sticl, stofe rare;
- necaerate.
Se pot acoperi cu ecrane perforate subiri. (cu un procent de perforare 50 % 65 % ).
Se pot proteja cu riflaje de lemn sau foi din metal expandate, cu romburi cu limea l de 1 cm i D = 0,8 mm.

m o n t a n t le m n
m a t e r ia l fo n o a b s o r b a n t
m p s lit u r
r if la j

Poliuretan

Vata de sticla sau minerala

II.Membrane vibrante
Sunt plci subiri din materiale dense placaje, PVC dur, PAL) la o distan de suportul rigid.

s is t e m o s c ila n t c u
u n g r a d d e lib e r t a t e

f0
n care: m (kg/m)

850
md

(cm)

La frecvena proprie fo se produc fenomene de rezonan, iar amplitudinea membanei este maxim - deci este maxim.
Membranele asigur mari la frecvene joase, mai ales cnd au vat mineral n interspaiu. In acest caz, diagrama anterioara devine:

Exemplu de membran acustic (tip Topakustik)


III. Rezonatori
Rezonatorii sunt sisteme mecanice alctuite dintr-un orificiu cu lungimea l i diametru d i o cavitate de volum V.

Absorbia se realizeaz ntr-o band ngust de frecven.


Rezonatorii cuplai sunt realizai din plci rigide perforate cu un spaiu de aer ntre plac i stratul suport ( situatia I ) .

II
V

Lrgirea benzii de frecvene absorbite se poate realiza prin introducerea unui material fonoabsorbant poros la intradosul plcii de baz - se creaz astfel un sistem absorbant
mixt ( II ).

Exemplu de rezonator (tip Topakustik)

Un alt tip de structuri fonoabsorbante sunt corpurile:

Exemple de corpuri fonoabsorbante (tip BARRISOL)


sau baffles:

Exemple de baffles (tip EUROCOUSTIC)


Coeficienii de absorbie acustic ponderai w pentru diferite produse acustice absorbante i reflectante sunt prezentati mai jos

Unclassified
Frequency, Hz

0,9 1.00

0,8 0,85

0,6 0,75

0,3 0,55

0 0,1

FIRMA

PEREI
Absorbante

Reflectante

BARRISOL

Produs
RIGITON
GYPTONE
OBERFLEX

URACO
CONECO

VIBRASTO
VIBRASTO
Eurocoustic

0,75

AMF
HISTRIA

Acoustiroc
Fibrafutura
Gustafs (perf)

0,5
0,5 0,8

Gustafs

INTERNATIONAL
M.TOPEAST

Topakustik

0,5 0,8

Topakustik

RIGIPS

w
0,5 0,8
0,4 0,7
0,65 0,75

Produs
RIGIPS pline
RIGIPS pline
OBERFLEX

w
0,03
0,03
0,15

(membr)

(perf)

0,08 0,1
0,15

(membr)
PRODUSE ABSORBANTE SI REFLECTANTE

FIRMA

TAVANE
Absorbante

RIGIPS
BARRISOL

Produs
RIGITON
GYPTONE
OBERFLEX

Reflectante
w
0,5 0,8
0,4 0,7
0,65 0,75

Produs
RIGIPS pline
RIGIPS pline
OBERFLEX
( membr)

VIBRASTO

w
0,03
0,03
0,15

URACO
CONECO

VIBRASTO
Eurocoustic

AMF

Tonga
Fibrafutura
Thermatex dB
Acoustic
Altele

0,55 0,9
0,5
0,85
0,35 0,95

Fibrafutura
Thermatex RL
Finestratos

0.05 0.25
0,08 0,1

HISTRIA

Gustafs (perf)

0,5 0,8

Kombimetall
Gustafs

INTERNATIONAL
M.TOPEAST

Topakustik

0,5 0,8

Topakustik

(perf)

0,05

0,15

(membr)

Sunt necesare cateva mentiuni speciale despre mobilier si public.


Mobilierul din lemn dur sau din metal este in mod evident foarte reflectant. Daca pe fata acestuia sunt aplicate stofe , el poate deveni mai absorbant.
Fotoliile din salile de auditii au absorbtii acustice diferite, in functie de tipul de finisaj al suprafetelor. Cei mai mari coeficienti de absorbtie acustica ii au fotoliile cu pernele
umplute cu poliuretan si acoperite cu stofe sau catifea.
Cat priveste fonoabsorbtia realizata de public, contributia persoanelor si a hainelor acestora este importanta la definirea parametrilor acustici ai unei sali de auditii.
Prin anii 930, artistii si spectatorii operei La Scala din Milano au constatat ca acustica salii se schimbaseSpecialistii au descoperit ca acest fapt se datora modificarii
modei feminine: trecerea de la rochiile lungi la cele scurte eliminase o cantitate insemnata de materiale fonoabsorbante
TIP GUSTAFS
SG 8

PANOURI PRODEMA

Exemple de punere n oper a materialelor i structurilor fonoabsorbante

Teatrul Institutului Canossiano Feltre, ITALIA

Sala de concerte Vara Vara, SUEDIA


STUDIOUL INATC BUCURESTI

STUDIO TEATRUL CONSTANTIN TANASE

CONSIDERATII PRIVIND ACUSTICA SI GEOMETRIA


SALILOR DE CLASA
O acustica deficitara in salile de clasa este un factor de stress si influenteaza negativ capacitatea de concentrare atat pentru elevi cat si pentru cei care predau.

Potrivit studiilor realizate in acest domeniu, o acustica deficitara poate cauza :

oboseala

dureri de cap

pierderi de memorie

absenteism

depresii

Un rol deosebit il are amplasarea materialului fonoabsorbant in sala de clasa


Inteligibilitatea cuvintelor este foarte importanta intr-o sala de invatamant, in care trebuie sa se auda bine pentru ca sa se inteleaga bine.
In functie de amplasarea materialului fonoabsorbant se pot determina zone cu inteligibilitate :

excelenta,

buna,

insuficienta,

pentru mai multe configuratii:


a) Sala netratata, mobilata normal si ocupata
Se constata ca inteligibilitatea este buna in vecinatatea profesorului si insuficienta in restul salii.
b) Sala tratata pentru ca durata de reverberatie medie sa fie de

0,9 secunde

b1) Dispunerea tratamentului fonoabsorbant pe 2/3 din tavanul salii


Se constata ca zona de buna inteligibilitate este aproape dublata, dar ramane o zona importanta de inteligibilitate insuficienta.

b2) Aceeasi cantitate de material fonoabsorbant ca in exemplul precedent, dar dispusa partial pe peretele din fundul salii, de la inaltimea de 1,2 m pana la tavan
In acest caz inteligibilitatea devine buna aproape peste tot, cu exceptia unei mici zone cu inteligibilitate
b3) Aceeasi cantitate de material fonoabsorbant ca in exemplele precedente, dar cu repartizarea materialului fonoabsorbant in partea superioara a peretilor.
Inteligibilitatea este excelenta in vecinatatea profesorului si buna in tot restul salii.

Amplasarea materialelor fonoabsorbante intr-o sala de clasa

Diminuarea duratei de reverberatie cu ajutorul materialelor fonoabsorbante este prezentata si in figura 25 de mai jos :
Sagetile negre reprezinta sunetul direct, de la profesor catre elevi.
Sagetile rosii reprezinta sunetele reflectate.
Se observa ca la fiecare elev ajung sageti rosii care vin prin reflexii succesive si sunt mult mai lungi decat cele negre.
Adaugarea materialelor fonoabsorbante reduce undele rosii reflectate, ducand la diminuarea duratei de reverberatie si crescand inteligibilitatea vorbei.

Diminuarea duratei de reverberatie cu ajutorul materialelor fonoabsorbante


EXEMPLE DE SALI DE INVATAMANT
1 Sali de clasa

TRATAMENT FONOABSORBANT PE TAVAN MIKADO SCHOOL


( OLANDA )

TRATAMENT FONOBSORBANT PE TAVAN

SCOALA DIN LUXEMBOURG

SALA DE CLASA L LES BREULEUX ( FRANTA )

SALA DE GIMNASTICA SI MUZICA LA THIERRENS


( FRANTA )

CORPURI FONOABSORBANTE PE TAVANUL UNEI GRADINITE DE COPII SAINT MICHEL SUR ORGE

CORPURI FONOABSORBANTE PE TAVANUL UNEI GRADINITE DE COPII


2 Amfiteatre
CAISSE D'EPARGNE DE MIDI-PYRENEES Toulouse

p
Frequen
B 0,8
cy, Hz

0,85

LICEUL DE ARTA DIMITRIE CUCLIN - GALATI

AULA SPITAL FUNDENI

n tabelul urmtor sunt prezentai coeficieni de absorbie acustic pentru diferite materiale i elemente constructive.
Coeficientul de absorbie acustic

Nr.

Materialul sau elementul constructiv

crt.

125

pentru frecvena, Hz
250
500
1000 2000

4000

A. Materiale fonoabsorbante poroase


1

PFL poros cu grosimea de 1,1 cm, = 200 ... 250

0 22

0,30

0,34

0,32

0,41

0,42

kg/m cu spaiu de aer n spate de 5 cm


PFL cu grosimea de 17 mm cu perforaie exterioar

0,05

0,13

0,43

0,73

0,82

0,67

3
4

sub form de fante pe suport rigid


Idem, cu spaiu de aer n spate de 5 cm
Saltele din fibre din sticl cu grosimea de 4 cm,

0,10
0,24

0,33
0,31

0,41
0,65

0,65
0,76

0,76
0,72

0,73
0,64

50 kgf/m3, pe suport rigid


Idem, cu ecran din PFL dur cu grosimea de 4 mm, cu

0,19

0,36

0,59

0,63

0,50

0,51

perforaii d = 3,5 cm, D = 7,5 mm


Idem, cu acelai ecran, n spatele absorbantului acustic

0,28

0,51

0,58

0,51

0,53

0,62

cu un spaiu de aer de 10 cm
B. Plci flexibile cu spaiu de aer n spate
7

Panou din lemn cu grosimea de 5 10 mm cu spaiu

0,25

0,15

0,06

0,05

0,04

0,04

de aer n spate (n medie)


PFL dur cu grosimea de 4 mm, = 1 000 kg/m3, n

0,50

0,16

0,08

0,05

0,04

0,08

spate un spaiu de aer de 10 cm


PFL dur cu grosimea de 4 mm, = 1 000 kg/m3, n

0,48

0,25

0,15

0,07

0,10

0,11

spate avnd un spaiu de aer de 5 cm umplut cu saltea


din vat de sticl
C. Elemente constructive i materiale
de construcii obinuite
10
11
12

Zidria de crmid fr umplerea rosturilor


Idem, cu umplerea rosturilor
Zidria de crmid cu rosturi parial neumplute,

0,15
0,03
0,02

0,19
0,03
0,02

0,21
0,04
0,02

0,28
0,05
0,03

0,38
0,06
0,04

0,46
0,06
0,04

13
14
15
16
17
18
19
20
21

tencuit
Idem, tencuit i zugrvit n ulei
Tencuial de var pe rabi
Strat de nisip uscat cu grosimea de 10 cm
Idem, umed cu coninut de ap de 200 kg/m3
Cercevele cu geamuri
Covor de ln cu grosimea de 9 mm pe beton
Idem, pe suport de psl cu grosimea de 3 mm
Cortin de bumbac cu = 0,5 kg/m2 (n falduri)
Cortin de plu cu = 0,65 kg/m3 (n falduri)

0,01
0,04
0,15
0,05
0,30
0,09
0,11
0,03
0,14

0,01
0,05
0,35
0,05
0,20
0,08
0,14
0,12
0,35

0,02
0,06
0,40
0,05
0,15
0,21
0,37
0,15
0,55

0,02
0,08
0,05
0,50
0,10
0,26
0,43
0,27
0,72

0,02
0,04
0,55
0,10
0,06
0,27
0,27
0,37
0,70

0,02
0,06
0,80
0,15
0,04
0,37
0,30
0,42
0,65

D. Oameni, fotolii i scaune (aria echivalent de absorbie acustic n m2)

22
23

Om - izolat
Fotoliu moale (tapisat) cu estur i umplerea cu

0,25
0,15

0,30
0,20

0,40
0,20

0,45
0,25

0,45
0,30

0,40
0,30

24
25

material poros a pernei i a sptarului)


Fotoliu semimoale
Scaun din placaj

0,08
0,02

0,10
0,02

0,15
0,03

0,15
0,04

0,20
0,04

0,20
0,05

CURS 11
MATERIALE I STRUCTURI FONOIZOLATOARE
Msurile de izolare fonic pot fi grupate, n funcie de natura zgomotului ce trebuie izolat, astfel :
I. Pentru izolarea la zgomot aerian:
izolarea mpotriva zgomotului aerian si mpiedicarea transmiterii zgomotului aerian dintr-un spaiu n altul - const n mpiedicarea propagrii undelor sonore prin
elemente de construcii omogene ( ntr-un strat ) iar n cazul elementelor duble, reducerea prin absorbie acustic a intensitii sunetului din spatiul dintre cele dou elemente.

II.Pentru izolarea la zgomot structural


izolarea la zgomotul de impact si mpiedicarea transmiterii zgomotului din instalaii - const n mpiedicarea propagrii undelor provenite din ocuri, prin elementele de
construcie si in eliminarea cilor prin care zgomotul din instalatii s-ar putea transmite n toat cldirea.
I. n ceea ce privete izolarea mpotriva zgomotului aerian, s-a demonstrat pe cale matematic faptul c, n cazul pereilor simpli omogeni, la frecvenele joase, cnd este
mult mai mare dect grosimea peretelui, particulele se deplaseaz aproape simultan, deci peretele se deplaseaz cu ntreaga lui mas, vibrnd ca un piston rigid, constituind astfel o
surs sonor pentru spaiul din partea opus sursei.

c
cT
f
Reguli de propagare

n cazul unui perete cu mas dat, sunetele nalte sunt transmise mai puin dect cele joase. Indicele de atenuare ( reducie ) sonor R crete cu cca. 6 dB/octav.

n cazul unei frecvene date, R crete proporional cu masa peretelui, acest mod de variaie numindu-se legea masei; R crete cu 6 dB pentru fiecare dublare a masei.

Legea masei ( pentru elemente omogene, masive ):

Pereti dubli
Problemele care se pun la modul de comportare al pereilor simpli sub aciunea undelor aeriene se repet i n cazul pereilor dubli.
Aici apar, ns i fenomene noi, legate de cuplajul ce se realizeaz ntre cele dou elemente componente, datorit stratului elastic ce le separ.
Micarea celor doi perei poate fi asimilat cu micarea pistonului rigid.
Astfel spus, schema celor doi pereti este:

m 1

m 2

Aerul dintre cei doi perei are efect de cuplaj elastic, putnd fi asimilat cu un resort cu rigiditatea k, legnd cei doi perei cu mase m1 i m2.
Se formeaz un sistem oscilant cu dou grade de libertate.
Datorit legturii pe contur ntre elemente va exista o frecven la care cele dou vor vibra n faz. Se va produce deci o rezonan (care va facilita transmisia sonor).

Pentru frecvenele situate sub frecvena de rezonan, sistemul se comport ca un tot, ca i cnd cei doi perei ar fi legai rigid.

Pentru frecvenele mai mari dect frecvenele de rezonan, indicele de atenuare crete.

n analizarea efectului de cuplaj de mai sus s-a considerat c propagarea sunetului prin stratul de aer intermediar se face instantaneu.
n realitate, undele care se propag n acest spaiu sufer o serie de reflexii, crendu-se chiar unde staionare, astfel c transmisia sunetului prin perete este favorizat.
Introducerea n acest spaiu a unui material fonoabsorbant duce la disiparea energiei sonore i reducerea / anularea efectului de rezonan.
Astfel materialul fonoabsorbant poate duce la creterea izolrii acustice la zgomotul aerian.
Exemple de perei dubli
(din catalog RIGIPS )

R w = 41
D n ,T ,w = 3 8

La toi aceti perei , pe contur intre profilul metalic si elementul suport trebuie aplicat band de etanare din polietilena permanent elastica cu grosime de 5 mm.
II. Cel mai caracteristic mod de solicitare al unui planeu din punct de vedere acustic este impactul.
Sub aciunea unui obiect n cdere planeul se deformeaz, suferind o ncovoiere local. Datorit rigiditii la ncovoiere, n poriunea de planeu ncovoiat iau natere fore
elastice care se opun deplasrii i care tind s aduc aceast poriune de planeu n poziia sa iniial, aa nct energia primit prin impact produce o micare oscilatorie dup
modelul mas - resort.

Micarea se propag n tot planeul sub form de unde de ncovoiere i astfel ntregul planeu intr n vibraie.
Particulele de aer din imediata apropiere a planeului sunt antrenate n micare care se propag n ncpere sub form de unde sonore aeriene.

ntruct un planeu din beton armat nu reuete aproape niciodat s asigure izolarea la zgomot de impact Ln necesar, se aplic o pardoseal destinat s realizeze
amortizarea ocurilor i deci mbuntirea izolrii fonice a planeului (Ln).
Cele mai eficiente sunt pardoselile flotante, care au un strat rigid ce reazem pe planeu prin intermediul unui strat elastic.
Pardoseli cu dal flotant

m 1
k
m 2

Pentru mpiedicarea transmiterii zgomotului de impact, in ultimii ani au fost introduse in piata materialelor de constructii membranele izolatoare la zgomot de impact.
Acestea pot avea o imbunatatire a indicelui de izolare la zgomot de impact:
L = 25...28 dB(A)

PROPUNERI MEMBRANE IZOLATOARE


LA ZGOMOT DE IMPACT
TIP ISOLGOMMA

TIP TROCELLEN

TIP ISOFON

IZOLARE FONICA LA ZGOMOT DE IMPACT

+ TRATAMENT FONOABSORBANT

ANALIZA IZOLARII FONICE PENTRU ELEMENTELE


DE CONSTRUCTIE SI SOLUTII DE PRINCIPIU
PRIVIND TRATAMENTE ACUSTICE IN HOTELUL SI RESTAURANTUL TELI - PITESTI

Conf. univ. dr. ing. Mariana Cristina STAN


aprilie 2008
ANALIZA IZOLARII FONICE PENTRU ELEMENTELE
DE CONSTRUCTIE SI SOLUTII DE PRINCIPIU
PRIVIND TRATAMENTE ACUSTICE IN HOTELUL SI RESTAURANTUL TELI - PITESTI
CUPRINS
I. IZOLARE FONICA
1.

Date generale...................................................................................4

2.

Limite admisibile...............................................................................4

3.

Parametri de izolare acustica...........................................................5

4.

Realizarea elementelor de constructii..............................................6

5.

Masuri speciale de izolare fonica.....................................................9

II. TRATAMENTE ACUSTICE


1.

Necesarul de tratamente acustice la restaurant .........................13

2.

Reglementari tehnice de referinta...............................................13

3.

Limite admisibile..........................................................................13

4.

Verificarea prin calcul a duratei de reverberatie..........................13

5.

Propuneri de materiale si structuri pentru tratamente acustice...14

BIBLIOGRAFIE..............................................................................16
ANEXE...........................................................................................17

I. IZOLARE FONICA
1. Date generale
Prezentul studiu se refera la masurile de izolare fonica si la tratamentele acustice, ce trebuie adoptate la proiectarea cladirii cu destinatia hotel + restaurant , a S. C.
COMPANIA TELI din Pitesti, pentru indeplinirea cerintei de PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI.
Directiva Europeana pentru produse de constructii ( 89/ 106/ CEE ) prevede:
O cladire trebuie conceputa si realizata in asa fel incat zgomotul perceput de ocupantii sai sa fie mentinut la un nivel care sa nu le puna in pericol sanatatea si sa le
permita sa doarma, sa se odihneasca si sa lucreze in conditii satisfacatoare.
Aspectele urmarite in realizarea studiului vizeaza:
- protectia impotriva zgomotului aerian provenit din spatii adiacente zgomotoase;
- protectia impotriva zgomotului aerian provenit din exteriorul cladirii;
- protectia impotriva zgomotului transmis pe cale structurala;
- protectia impotriva zgomotului produs de echipamente;
- realizarea confortului acustic in restaurantul de la parter.
2.

Limite admisibile
Limitele admisibile in diferitele spatii din cladire, sunt urmatoarele:

2.1 Valoarea admisibil a nivelului de zgomot echivalent exterior cldirii (msurat la 3,00 m de faada cldirii) este de 50 dB(A), conform

STAS 10009

Acustica n construcii.Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot .


2.2 Valoarea admisibil a nivelului de zgomot echivalent interior , provenit de la surse din exteriorul apartamentului, este de 35 dB(A), conform

STAS 6156 Acustica n

construcii. Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile i social-culturale. Limite admisibile i parametri de izolare acustic .

3. Parametri de izolare acustica


Izolarea acustica a unitatilor functionale din cladiri impotriva zgomotului aerian si de impact se asigura prin elementele despartitoare de constructii; pereti, plansee,
elemente de inchidere (usi, fereste) a caror alcatuire este astfel conceputa incat sa se indeplineasca atat cerinta de rezistenta si stabilitate, cat si conditiile de confort acustic.
Spatiile in care sunt necesare masuri speciale de izolare fonica si valorile necesare pentru indicii de izolare la zgomot aerian in situ ( Rw ) si pentru indicii de izolare la
zgomot de impact in situ ( Ln,w ) ai elementelor despartitoare sunt conform tabelelor 1 si 2.
Tabel 1
Izolari impotriva zgomotului aerian
Izolare intre:
Nr.crt.

Grosime

Indice de izolare la

perete

zgomot aerian Rw

Spatiul protejat

Spatiul perturbator

Camera

existent
PE ORIZONTALA
Camera din acelasi
3+11,5+3

Camera

apart.
Camera din apart.

3
4
5

Camera
Camera
Camera

Structura propusa

NECESAR
46

3+11,5+3

56

III

alaturat
Coridor
Baie din acelasi apart.
Baie din

3+11,5+3
3+11,5+3
3+11,5+3

51
51
56

II
II sau II
III sau III

Baie

apart. alaturat
Baie din

3+11,5+3

56

III sau III

Camera

apart. alaturat
Exterior

51

IV

Camera

3+23,5+3
PE VERTICALA
Camera din apart.
17

56

alaturat
Restaurant

Camera

17

70

VI sau VI
Tabel 2
Izolare la zgomot de impact

Izolare intre:
Grosime planseu

la zgomot de

existent

impact Ln,w

Camera din apart.

17

NECESAR
60

alaturat
Subsol /( Restul

17

50

Spatiul perturbator

Spatiul protejat

( superior )

( inferior )

Camera

Restaurant

Nr.crt.

Indice de izolare
Structura propusa

V
VII

cladirii) *)
*) Propagarea zgomotului de impact se face, pe cale structurala, ( prin structura de beton armat ) si la etajele superioare.
4.

Realizarea elementelor de constructii

a) Pentru izolarea la zgomot aerian au fost alese urmatoarele structuri:


I perete existent, din caramida, cu grosime de 11,5 cm, tencuit pe ambele fete ( cu Rw 46 dB )
II element sandwich ( cu Rw 51 dB ) constituit din:

1 placa gips-carton de 12,5 mm lipita sau prinsa cu conexpand;

perete existent, din caramida, cu grosime de11,5 cm, tencuit pe ambele fete

1 placa gips-carton de 12,5 mm lipita sau prinsa cu conexpand.

II element sandwich ( cu Rw 51 dB ) constituit din:

2 placi gips-carton de 12,5 mm prinse cu conexpand;

perete existent, din caramida, cu grosime de 11,5 cm, tencuit ;

( pe peretele din camera, in cazurile in care finisajele din baie sunt deja terminate )

III element sandwich ( cu Rw 56 dB ) constituit din:

1 placa gips-carton de 12,5 mm;

profil CW 50 avand in interior placi din vata minerala cu densitate

perete existent, din caramida, cu grosime de11,5 cm, tencuit pe ambele fete ;

profil CW 50 avand in interior placi din vata minerala cu densitate

1 placa gips-carton de 12,5 mm.

40 ...50 kg/mc;

40 ...50 kg/mc;

III element sandwich ( cu Rw 56 dB ) constituit din:

2 placi gips-carton de 12,5 mm;

profil CW 50 avand in interior placi din vata minerala cu densitate

perete existent, din caramida, cu grosime de11,5 cm, tencuit pe ambele fete ;

40 ...50 kg/mc;

( pe peretele din camera, in cazurile in care finisajele din baie sunt deja terminate )
IV element sandwich ( cu Rw 51 dB ) constituit din:

1 placa gips-carton de 12,5 mm lipita sau prinsa cu conexpand (catre interiorul camerei );

perete exterior existent;

V element sandwich ( cu Rw 56 dB ) constituit din:

mocheta cu suport termo-fono-izolator;

sapa slab armata;

placa beton armat 17 cm.

VI element sandwich ( cu Rw 70 dB ) constituit din:

mocheta cu suport termo-fono-izolator;

sapa slab armata;

planseu existent;

2 placi gips-carton de 15 mm, pe rigle de lemn 2 straturi conform Catalog RIGIPS( pozitia 39.08.01):

VI element sandwich ( cu Rw 70 dB ) constituit din:

parchet;

sapa slab armata;

membrana TROCELLEN APLOMB 22 grosime 7 mm;

planseu existent.

Situatia Camera Baie din acelasi apartament situate peste restaurant reprezinta o combinatie intre structurile II sau II ( la et. I) si partea de sub planseu a stucturii
VI sau VI ( la parter )
Situatia Camera Baie din apartamentul alaturat situate peste restaurant reprezinta o combinatie intre structurile III sau III ( la et. I) si partea de sub planseu a
stucturii VI sau VI ( la parter )
b) Pentru izolarea la zgomot de impact ( zgomotul produs de pasi, de dans sau de trantire de scaune in incinta restaurantului, care s-are putea propaga prin
structura de beton armat, atat catre camerele de la nivelurile superioare cat si catre subsol ) a fost aleasa urmatoarea structura:
VII - Peste planseul din beton armat ( cu grosime de min. 17 cm ) se aplica structura numita dala flotanta, care poate avea configuratia clasica:

cu stratul fonoizolator din placi de polistiren ecruisat ( nu extrudat ) sau din vata minerala cu densitate de min 100 kg/mc si grosime de 4 cm ; pentru reducerea substantiala a
grosimii acestui strat, in loc de polistiren sau vata minerala poate fi prevazuta o membrana izolatoare la zgomot de impact , de exemplu TROCELLEN AT 50 cu grosime de max.
10 mm.

c)

Elementele de inchidere:

In vederea asigurarii confortului acustic in unitatile functionale se propune adoptarea urmatoarelor masuri:

ferestre fonoizolatoare de tip termopan cu structura geamurilor :

usi fonoizolatoare, pline, din lemn, avand Rw 38 dB.

5.

4 15 6 ( 4 mm geam - 15 mm aer -6 mm geam ) cu Rw 34 dB ;

Masuri speciale de izolare fonica

Pentru evitarea propagarii zgomotelor aeriene si de impact pe cai colaterale, se propun urmatoarele masuri:
-

prinderea elastica a conductelor, prin intermediul unui material elastic ( de exemplu cauciuc ) in grosime de 58 mm;

trecerea conductelor prin elementele de constructii, prin intermediul unor mansoane de cauciuc cu grosime de cca. 5 mm;

realizarea inchiderii ghenelor de instalatii cu structuri duble din gips-carton;

evitarea montarii prizelor pe peretii alaturati, fata in fata ( decalarea lor cu cel putin 60 cm ).

De asemenea, pentru realizarea unei mai bune izolari fonice, se recomanda:


IN RESTAURANT:
-

aplicarea unor draperii din material textil la ferestre;

- asezarea incintelor sonore ( boxelor ) si a instrumentelor de percutie, pe placi din materiale elastice de ex. cauciuc, cu o duritate de 50...60 0 Shore.
IN CAMERE:
-

la tavane, in portiunea de sub rost , aplicarea unei placi de gips-carton de 12,5 mm, avand la intrados placi din vata minerala de 5 cm grosime;

la peretii cortina dinspre strada, aplicarea unei placi de gips-carton de 12,5 mm, cel putin pana la inaltimea de 1,10 m.
II. TRATAMENTE ACUSTICE

1. Necesarul de tratamente acustice la RESTAURANT


Calculul duratei de reverberatie se face pentru stabilirea proportiei corecte intre materialele fonoabsorbante si cele reflectante.
2. Reglementari tehnice de referinta
2.1. STAS 9783/0 Parametri pentru proiectarea si verificarea acustica a salilor de auditie publica ;
2.2. Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia salilor de auditie publica din punct de vedere acustic - indicativ P 123 89.
2.3.

NP 002 96 Cerinte esentiale. Normativ pentru proiectarea salilor de auditii.


3.

Limite admisibile
3.1. Duratele de reverberatie maxime si minime pentru acest tip de spatii , precizate in STAS 9783 / 0 Parametri pentru proiectarea acustica a salilor de auditie publica
- in functie de volumul salii, sunt prezentate in tabelul 1 de mai jos.
Tabel 1 valori ale duratei de reverberatie pentru restaurant ( Tm = 1,2 s)
T (s)
T max
Tmin

125
1,69
0,96

250
1,44
0,96

Frecventa (Hz)
500
1000
1,44
1,44
0,96
0,96

2000
1,44
0,96

4000
1,44
0,96

3.2. Nivelul maxim al zgomotului de fond ( provenit din spatiile adiacente salii ) este de 30 dB (A).
4. Verificarea prin calcul a duratei de reverberatie

Suprafata totala a salii este de cca 400 mp.


4.1. Calculul duratei de reverberatie in benzile de o octava din domeniul

125 ...4000 Hz se efectueaza cu relatia lui Sabine:

T 0,163

V
A( f )
[s]

(1)

in care:
V volumul salii [s] ;
A (f) aria de absorbtie acustica echivalenta la frecventa f [m2UA] ;

4.2. Aria de absorbtie acustica echivalenta A(f) se calculeaza cu relatia:


A(f) = i (f) Si

[ m2UA ]

(2)

in care:
i(f) coeficient de absorbtie acustica al materialului i , la frecventa f ( - ) ;
Si aria geometrica pe care este dispus materialul i

[m2] .

Valorile coeficientilor de absorbtie ai materialelor utilizate ( descrise in capitolul urmator cap. 5), suprafetele pe care acestea sunt dispuse, precum si duratele de
reverberatie obtinute sunt prezentate in ANEXA 1.
Valorile calculate se incadreaza in limitele admisibile
5. Propuneri de materiale si structuri pentru tratamentele acustice
5.1. La proiectarea acustica a unei sali trebuie respectate unele principii de baza, in ceea ce privete alcatuirea i distributia tratamentelor acustice:
-

alegerea unor materiale variate, astfel inct coeficientii de absorbtie ai acestora sa permita realizarea unor durate de reverberatie ct mai uniforme, in gama de
frecvente 125 ......4000 Hz;

coeficientii medii de absorbtie acustica ai materialelor alese pentru

tratamentele fonoabsorbante trebuie sa fie mai mari sau cel putin egali cu 0,3;

- se recomanda ca fotoliile sa aiba spatarul si sezutul umplute cu poliuretan , acoperite cu material textil.

5.2 Pentru asigurarea scopului propus ( incadrarea duratelor de reverberatie in valorile admisibile, precizate de legislatia tehnica in vigoare ) s-a optat pentru urmatoarele
solutii:
Varianta I
D1 : Suprafete absorbante Placi perforate din gips-carton

( de exemplu GYPTONE BIG QUATTRO ), avand la intrados, placi din vata minerala cu 50

kg/mc si grosime de 5 cm ;
-

pe toti stalpii din restaurant;

D2 : Tencuiala existenta:
- restul suprafetelor.
Varianta II

D1 : Suprafete absorbante Placi ECOPHONE WALL din vata minerala cu fata din stofa, cu grosime de 4 cm;
-

pe toti stalpii din restaurant;

NOTA: La partera inferioara a stalpilor pana la inaltimea de 1,80 m placile ECOPHONE trebuie protejate mecanic cu un riflaj din baghete de ex. cu latimi de 2 cm si
spatiu intre ele de 1 cm.
D2 : Tencuiala existenta:
-

restul suprafetelor.

Calculul tratamentelor acustice este prezentat in ANEXELE 1 si 2.

Bibliografie
1

LOIC HAMAYON Russir lacoustique dun btiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996

THIERRY MALET Acoustique des salles Le guide de rfrence du practicien, Publ. Georges Ventillard, Neuilly sur Marne, 2005

GUILLAUME PELLERIN Acoustique architecturale: Theories et pratiques, version lectronique, 2006

STAN MARIANA CRISTINA Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2007
Prof. univ. dr. ing. Mariana Cristina STAN
Aprilie 2008

ANEXA 1

Sala RESTAURANT ( VARIANTA 1 )


Material
absorbant

Coeficienti
de absorbtie
la frecventa :

Volum [m3]

Tip
Nume/Co
d
125
250
500
1000
2000
4000

1
Grani
t
0.02
0.03
0.03
0.03
0.03
0.03

2
Gypton
e
0.35
0.5
0.6
0.6
0.5
0.4

Ferestre

Usi

Tencuiala

Public

nimic

nimic

nimic

0.25
0.17
0.12
0.1
0.07
0.05

0.3
0.25
0.17
0.12
0.1
0.07

0.02
0.03
0.03
0.04
0.04
0.05

0.4
0.55
0.64
0.72
0.8
0.8

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

1200
Materiale absorbante utilizate

1
0

Suprafata
echivalenta de
absorbtie la
frecventa:

Tip
Nume/Co
d
Arie [m2]
125
250
500
1000
2000
4000

1
Grani
t
280
5.6
8.4
8.4
8.4
8.4
8.4

2
Gypton
e
116
40.6
58
69.6
69.6
58
46.4

Ferestre

Usi

Tencuiala

Public

nimic

nimic

nimic

65
16.25
11.05
7.8
6.5
4.55
2

10
3
2.5
1.7
1.2
1
0.7

500
10
15
15
20
20
25

120
48
66
76.8
86.4
96
96

0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0

1
0
A

0
123.45
160.95
179.3
192.1
187.95
178.5

1.584447
1.215284
1.090909
1.01822
1.040702
1.095798

ANEXA 2

Sala RESTAURANT ( VARIANTA 2 )


Material
absorbant

Coeficienti
de absorbtie
la frecventa :

Volum [m3]

Tip
Nume/Co
d
125
250
500
1000
2000
4000

1
Grani
t
0.02
0.03
0.03
0.03
0.03
0.03

2
Ecophon
e
0.3
0.6
0.6
0.7
0.6
0.6

Ferestre

Usi

Tencuiala

Public

nimic

nimic

nimic

0.25
0.17
0.12
0.1
0.07
0.05

0.3
0.25
0.17
0.12
0.1
0.07

0.02
0.03
0.03
0.04
0.04
0.05

0.4
0.55
0.64
0.72
0.8
0.8

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

1200
Materiale absorbante utilizate

1
0

Tip
Nume/Co
d
Arie [m2]
125
250
Suprafata
echivalenta de
absorbtie la
frecventa:

500
1000
2000
4000

1
Grani
t
280

2
Ecophon
e
116

Ferestre

Usi

Tencuiala

Public

nimic

nimic

nimic

65

10

500

120

5.6

34.8

16.25

10

48

8.4

69.6

11.05

2.5

15

66

8.4

69.6

7.8

1.7

15

76.8

8.4

81.2

6.5

1.2

20

86.4

8.4

69.6

4.55

20

96

8.4

69.6

0.7

25

96

1
0
A

0
117.65
172.55
179.3
203.7
199.55
201.7

1.66255
8
1.13358
4
1.09090
9
0.96023
6
0.98020
5
0.96975
7

CURS 12
URBANIZAREA
Definitia orasului / zonei urbane: exista numeroase definitii pentru oras/ zona urbana; toate au ca un
element principal comun faptul ca in acest areal, de obicei, au loc activitati de industrie si servicii, nelegate
de agricultura. De asemenea, orasul este asociat cu forme specifice administrative.
Orasele, mari sau mici, sunt astazi raspandite pana in cele mai indepartate sau aparent inaccesibile regiuni ale
globului. Ele se dezvolta, prospera, cuprinzand uneori regiuni vaste, in forme urbane diferite, sau regiuni aflate sub
influenta directa a mediului de viata urban.
Practica mondiala contemporana demonstreaza faptul ca imaginea clasica a orasului se afla intr-un proces
continuu de transformare.
Urbanizarea si rata de urbanizare:
Urbanizarea este un proces continuu, dinamic, care a aprut prin concen-trarea unei populaii ntr-un anumit spaiu i
s-a extins prin procese de migrare, prin sporul natural al populaiei i prin transformarea treptat a unor zone rurale n
orae. Astzi, zonele urbane sunt zone complexe: rezideniale, industriale, culturale, administrative, tiinifice, de
nvmnt, comer, avnd complexe ci de comunicaie interne i externe.
Urbanizarea prezint o tendin general de cretere n prezent, deoarece aduce o serie de faciliti pentru desfurarea
mai comod a vieii, printr-un acces mai larg i calitativ crescut al populaiei la serviciile publice (sisteme de alimentare
cu ap, canalizare, epurare a apelor uzate, sisteme de management al deeurilor etc.).
Oraul ns reprezint un ecosistem specific, un complex de factori naturali si artificiali, care asigur o serie de
faciliti pentru desfurarea mai comod a vieii, dar, n acelai timp, expun populaia la diverse riscuri i disconforturi,
n funcie de modul de organizare i folosire, mai mult sau mai puin echilibrat, al acestora. Adesea, n sistemele
urbane, factorii artificiali se extind din ce n ce mai mult, n detrimentul celor naturali.
Dezvoltarea unei aezri umane este determinat semnificativ de schimbrile care se produc n structura economiei
locale, n structura populaiei i n cultura comunitar. Ea este n mod substanial influenat de aplicarea unui
management administrativ adecvat, care trebuie s fie axat pe patru inte principale:
Dezvoltarea infrastructurii i asigurarea accesului populaiei la aceasta;
Asigurarea accesului la locuin;
Protecia mediului ambiant;
Diminuarea srciei.
Dezvoltarea unui sistem urban trebuie s in seama ns de caracterul limitat al resurselor (de capitalul uman, natural
i financiar disponibil la nivel local), urmrindu-se alocarea echilibrat i eficient a acestora de ctre autoritile
publice. Autoritile administraiei publice locale trebuie s ncurajeze responsabilitatea civic comunitar i
individual, parteneriatul n realizarea proiectelor de dezvoltare local, iniiativele private.
Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea si dezvoltarea. Notiunea se refera
la raportul procentual dintre numarul locuitorilor care locuiesc in orase si populatia unei tari. Tarile dezvoltate (din
America de Nord, Europa de Vest) sunt mai urbanizate decat tarile in curs de dezvoltare.
In cadrul notiunii de urbanizare este cuprinsa si populatia care se deplaseaza din zonele rurale spre orase in
cautarea locurilor de munca, a unor forme mai bune de asistenta (cum ar fi tratamentul medical si educatia) si a unui
nivel de trai mai ridicat. Ea este posibila atunci cand agricultura devine destul de eficienta, necesitand mai putine brate

de munca. De exemplu, in 1990, in Marea Britanie, agricultura, silvicultura si pescuitul au reusit sa ocupe doar 1,3%
din totalul fortei de munca. Acum, 9 din 10 britanici traiesc in orase.

Urbanismul: este un mod de viata asociat cu zonele urbane.


Sociologii sustin ca oamenii care locuiesc in zone urbane sufera schimbari in codul lor de valori, obiceiuri si
comportament (de exemplu sunt mult mai independenti, anonimi, superficiali si competitivi decat cei de la
tara).
Ce-i atrage insa pe oameni spre viata oraselor? O parte a raspunsului trebuie cautata in activitatile ce le
ofera orasele.
Orasele nu ofera doar locuri de munca mai variate decat zonele rurale, ci si salarii mai mari. Serviciile
oferite populatiei sunt mult mai variate decat cele oferite de orice sat; exista mult mai multe magazine si
locuri de distractie. Orasele detin mai multe spatii de locuit ce pot fi inchiriate sau cumparate. Gama
serviciilor de educatie sau a celor de sanatate este mai larga.
De asemenea, exista oameni care prefera zonele urbane, pur si simplu din cauza ca le place viata
trepidanta a acestora, in comparatie cu viata patriarhala de la tara
Sau, cum zicea George Toparceanu:
Mie dati-mi strazi pavate,
Mturate, Dati-mi cinematograf!

Surse de crestere demografica la orase:


a. Migratia: migratia rural-urbana este o sursa majora de crestere a populatiei oraselor, mai ales in statele
din lumea a III-a.
b. Sporul natural: populatia oraselor creste nu numai din pricina migratiei, dar si din cauza sporului
natural. Rolul sporului natural este la fel de important ca si cel al migratiei.
c.

Naveta: populatia urbana mai poate creste (pe timpul zilei) din cauza muncitorilor care fac naveta zilnic
de la periferia orasului si de la satelitii acestuia la oras pentru a merge la munca.

Implicatiile cresterii populatiei urbane


a. Presiune asupra sectoarelor urbane (locuinte, infrastructura, economie, mediul inconjurator, educatie,
sanatate). Aceasta presiune exista din cauza nevoii extinderii infrastructurii si serviciilor, pentru a putea
servi intreaga populatie a orasului.
b. Crestere economica: spre deosebire de prima implicatie a cresterii oraselor, unii vad orasele ca
motoare ale cresterii si sustin ca urbanizarea este benefica pentru cresterea economica.
Controlarea cresterii urbane
a. perspectiva de interventie: cei ce vad in cresterea urbana un lucru negativ (deoarece duce la presiune
asupra sectoarelor urbane si la formarea megaoraselor) cred ca aceasta ar trebui controlata prin
canalizarea populatiei si a locurilor de munca departe de marile orase.

b. perspectiva de acomodare: cei ce vad in dezvoltarea urbana un lucru inevitabil si pozitiv (deoarece
duce la crestere economica) cred ca urbanizarea nu ar trebui controlata ci incurajata prin atragerea
populatiei rurale.
Urbanizarea de la trecut la viitor
Din anii 50 numarul locuitorilor la oras s-a dublat o data la 20 de ani iar procentul lor din populatia
lumii a crescut in medie cu 7%. Astazi populatia lumii care locuieste la orase depaseste 2,8 miliarde adica
47,7 % din intreaga populatie a Terrei. In 2010 numarul locuitorilor de la oras a depasit pe cel al locuitorilor
de la tara: 3,586 versus 3,304.
Distributia locuitorilor din orase este insa inegala: jumatate din ei se gasesc in numai 6 tari: China,
India, SUA, Rusia, Brazilia si Japonia.
Imaginea urbanizarii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte, in 2/5 din tarile lumii populatia
rurala inca este majoritara (tari din Africa si Asia), iar pe de alta parte, in 52 de tari numarul orasenilor
depaseste 75% (tari din Europa, America de Nord, America Latina). Astazi insa cresterea foarte mare a
populatiei oraselor se afla in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona Asiei (mai mult de 55%) care in
mare masura determina caracterul contemporan al urbanizarii lumii.
Sub aspect geografic vectorul urbanizarii se indreapta de la vest spre est. De fapt, mai precis ar fi
termenul de intoarcere inspre est, deoarece estul a fost considerat mai urban decat vestul inca din vremea
antichitatii, pana in mijlocul secolului al XIX-lea. La inceputul anilor 60, Asia si-a recapatat hegemonia in
privinta numarului total de oraseni, depasind Europa. Probabil ca Africa va fi pe locul 2 in vreo doua decenii.
In ultima jumatate a secolului XX, lista primelor 30 de orase ale lumii

s-a schimbat. In 1950, doua

treimi din lista erau ocupate de orase din Europa si America de Nord, dar in 1990 acestea nu mai totalizau
decat o treime. In aceasta perioada orase ca: Milano, Berlin, Philadelphia, Sain-Petersburg, Detroit, Napoli,
Manchester, Frankfurt, Boston si Hamburg au disparut de pe lista oraselor fruntase. In acelasi timp Seul,
Djakarta, Delhi, Karachi, Lagos, Istambul, Lima,Teheran, Bangkok au reimprospatat-o. In 2010 numai 6
orase din tarile dezvoltate au ramas in lista: Tokyo, New York, Los Angeles, Paris, Moscova, Osaka, iar alte
20 au fost inlocuite de catre megaorasele din Asia, in special India si China.
Evolutia si dominarea stilului de viata urban este departe de a fi un simplu accident. Orasele ofera
posibilitati exclusive pentru afaceri, activitati creative si bogatie. Un factor care a influentat dezvoltarea
oraselor a fost acela ca aici educatia, sanatatea si serviciile sociale se gasesc la un standard mai inalt decat
in zonele rurale.
Crearea noilor forme teritoriale urbane
Din orasele delimitate mai mult sau mai putin de mediul inconjurator se formeaza aglomeratii imense; in unele
regiuni sau in unele parti, aceste aglomeratii se leaga intre ele si formeaza uriase labirinte de orase, in final veritabile
zone urbanizate.
Din aceasta multitudine de forme distingem o serie de forme caracteristice:
a) Orasul propriu-zis. Este forma initiala a orasului, caracterizata prin limite administrative bine conturate. In
aceasta formatiune urbana, inca foarte raspandita, intra indeosebi orasele mici si foarte mici, ca formatiuni socialeconomice bine definite.

b) Aglomeratia urbana. Este forma cea mai dezvoltata si dinamica a orasului modern, efect al dinamismului
economiei tarii si expansiunii in teritoriu a procesului de urbanizare. Aglomeratia urbana reprezinta o arie urbanizata
formata de un oras (de cel putin 50000 de locuitori) si zona sa suburbana (comune suburbane, orase mici) dependenta
de el, desfasurata pe o suprafata relativ restransa (cu o raza de pana la 50-60 km in jurul centrului principal).
c) Microregiunea urbana. Reprezinta un stadiu avansat de urbanizare a unui teritoriu cu anumite caracteristici
ale cadrului natural si ale economiei. Este o forma mai cuprinzatoare in spatiu, constand dintr-o imbinare, in anumite
grade de dependenta economica, sociala si urbana, a unei grupari (concentrata si distincta in teritoriu) de asezari umane
mari si mici si de asezari rurale, care dau ansamblului un anumit profil specific social-economic si urban.
Delimitarea actuala precisa a unei microregiuni urbane, ca si a oricarei aglomeratii urbane, este dificila deoarece
in practica limitele nu sunt totdeauna destul de evidente. Ele sunt foarte mobile, in functie de evolutia dezvoltarii socialeconomice a regiunii respective, care se prezinta ca o arie continua sau discontinua de urbanizare.
In cadrul acestei forme de urbanizare a unui teritoriu putem deosebi microregiuni cu profil economic specializat,
predominant industrial (valea Jiului, Hunedoara, valea Trotusului etc.) sau cu profil economic complex (valea Prahovei,
Galati, Braila etc.).
Spre deosebire de orasul propriu-zis si de aglomeratia urbana, in majoritatea cazurilor microregiunea urbana
rezuma in sine, repartizate pe o suprafata mai mare, aproape toate functiile esentiale ale vietii, de la productie la
consumul modern, manifestandu-se ca un organism urban unitar, modern, distinct in teritoriu.
d) Conurbatia. Termenul a fost introdus de urbanistul englez P. Geddes in anul 1912, provine din cuvintele
latine con = cu si urbis = oras. Conurbatia presupune o grupa apropiata de orase unite prin legaturi stranse de productie.
Adeseori orasele dintr-o conurbatie se contopesc si formeaza arii continue urbanizate, desi din punct de vedere juridic
ele pot exista autonom. De regula, in centrul unei conurbatii se afla un nucleu mai important in jurul caruia se situeaza
orase mai mici, orase satelit sau comune suburbane. Criteriile de recunoastere a conurbatiilor sunt urmatoarele:
- trasaturi comune ale vietii economice;
- legaturi comune de transport;
De regula, toate capitalele lumii formeaza cate o conurbatie. Nu exista, deci, criterii precise pentru delimitarea
administrativ teritoriala a conurbatiilor.
e) Metropola. Termen pastrat de la vechea denumire greceasca data oraselor state (mater = mama, polis =
oras ), metropola semnifica pozitia marilor orase multimilionare, puternic extinse in teritoriu. Printre metropolele
actuale se remarca orasele : New-York, Shanghai, Tokyo, Paris, Londra, Ciudad de Mexico, Moscova, Los Angeles,
Calcutta.
Exista o evidenta concentrare a populatiei intr-o serie de orase ale globului, care capata, intr-un ritm
impresionant, proportii gigantice.
Tot mai multe orase trec in categoria metropolelor. Dealtfel, in ultimele trei decenii populatia acestora
inregistreaza un ritm de crestere mult mai accentuat decat in perioadele anterioare. Asemenea mari centre urbane capata
caracteristici din ce in ce mai distincte. In afara de gradul de concentrare a populatiei si bunurilor materiale, ele se
transforma in puteri politice inegalabile, nationale sau chiar internationale (uniuni, banci, agentii financiare si de
asigurare etc.).
De regula, marile metropole mentin in continuare monopolul asupra industriei si comertului. Odata cu cresterea
populatiei metropolelor are loc si o extindere teritoriala a acestora, care depaseste ca ritm de aproape doua ori cresterea
orasului respectiv. O mare parte a populatiei se deplaseaza din centru in imprejurimile metropolei. Ca urmare, scade

densitatea urbana dar apar alte fenomene care sufoca viata marilor metropole : intensitatea poluarii, dificultatile
transportului interurban, indeosebi a celui in comun, problema locuintei.
Studiile privind conditiile de viata din cadrul metropolelor sunt numeroase; este cunoscuta si o clasificare, dupa
conditiile de viata din metropole :
- metropole cu cele mai bune conditii de viata urbana (in special locuinta si transport in comun) : Londra,
Stockholm, Paris, Toronto, Viena, Melbourne;
- metropole cu conditii generale mediocre : New-York, Tokyo, Detroit, Atena;
- metropole cu conditii generale submediocre, cu zone centrale aglomerate, retele de transport in comun
nesatisfacatoare: Karachi, Rio de Janeiro, Bangkok, Delhi.
f) Megalopolis sau polimegalopolis. Provine de la grecescul mega = mare si polis = oras. Este un termen vechi
cu intelesuri destul de variate. Savantii antichitatii foloseau acest termen pentru a distinge asa-numita lume a ideilor.
Megalopolis este centrul uniunii oraselor arcade, cunoscut in anul 370 d.Hr. ca rezultat al contopirii a circa 35 de
asezari arcadiene.
Astazi, termenul este folosit in S.U.A. pentru a desemna marile formatiuni urbane aglomerarile de orase de
pe coasta de est , la Oceanul Atlantic (zona dintre Boston si Washington si a celor asemanatoare , in formare).
Numeroase nuclee urbane din jurul oraselor-metropola tind sa se alipeasca acestora ( aflate la randul lor in plina
dezvoltare teritoriala) prin extinderea continua a periferiilor, ajungandu-se astfel, in timp, la unirea mai multor
asemenea aglomerari urbane. Ca urmare se formeaza arii urbanizate uriase, ce se intind pe mii, zeci de mii si chiar sute
de mii de kmp si concentreaza populatii de ordinul zecilor de milioane.
Exemplul tipic, devenit deja clasic, il constituie megalopolisul Boswash de pe coasta nord-est atlantica a
S.U.A; amintim, tot pe teritoriul S.U.A., pe cele in curs de definitivare, din sudul Marilor Lacuri (pe axa Chicago
Detroit Cleveland Pittsburg ) si de pe litoralul pacific ( San Francisco Los Angeles San Diego).
Japonia ofera de asemenea un vast ansamblu de centre urbane caruia i-au dat numele de Tokaydo. Aceasta
regiune urbana concentreaza o populatie de aproximativ 45 milioane de locuitori, mai mare decat megalopolisul de est
al S.U.A. si se poate spune ca reprezinta cea mai mare concentrare din lume de acest gen, adapostind 2/5 din populatia
Japoniei. Cele trei nuclee de baza sunt inca bine distincte: Keihin, la rasarit, dominat de Tokyo, si Yokohama, la 40
km.
Pe marginile lacului Biwa se afla o alta mare concentratie urbana : Keihanshin sau trio de orase celebre. Cel mai
important este Osaka vechi oras, construit odinioara pe o delta, ceea ce a facut sa fie numit Venetia japoneza.
Activitatea portuara este limitata de cea a orasului Kobe, care serveste simultan regiunea Nagoya si Osaka. Trio-ul este
completat de orasul Kyoto, care nu este numai port ci si capitala milenara.
Astfel, ca si in estul S.U.A., un ansamblu de functiuni leaga aceste grupuri urbane exceptionale.
In unele cazuri tinand seama de nivelul atins de urbanizare in anumite zone geografice aglomerarea
populatiei in mari orase si chiar gigantismul isi justifica, in anumite limite, existenta.
Potrivit expertilor O.N.U., populatia urbana a Japoniei, daca ar fi avut aceeasi densitate ca in S.U.A., ar fi
inghitit deja jumatate din terenurile agricole ale tarii. In acest sens este fireasca accentuarea tendintei de crestere pe
verticala a ansamblurilor de locuinte in Japonia; nu mai putem considera aberanta ideea de a construi un bloc (in zona
golfului Tokyo), ce urmeaza a gazdui o populatie de 1,5 milioane de locuitori.

Orasele satelit
In cazul marilor orase, in vederea descongestionarii lor, a ameliorarii calitatii vietii si a mediului inconjurator se
practica formula oraselor satelit. Acestea sunt centre urbane nou construite sau dezvoltate din asezari existente,
aflate in apropiere, care preiau o parte din functiile metropolei, indeosebi pe cele rezidentiale, culturale si de odihna, dar
nu rareori si pe cele industriale, comerciale etc. Unele din aceste centre ajung sa fie inglobate , mai devreme sau mai
tarziu, de catre metropole, altele devin ele insele mari orase, contrar ratiunii infiintarii lor. In fapt, problema principala
este aceea daca aceste centre reprezinta intr-adevar una din solutiile de prim rang ale urbanizarii accelerate si ale
gigantismului.
In loc de concluzii
Urbanizarea a atins pentru prima data in istorie un asemenea stadiu de dezvoltare, de unde nu se mai poate intoarce.
Urbanizarea a cuprins teritorii vaste, a devenit o parte indisolubila a civilizatiei actuale. Incercand sa ne imaginam
caracterul si consecintele urbanizarii viitoare trebuie sa consideram de la sine inteles ca orasele nu-si vor pastra aspectul
lor actual. Tendinta de formare a aglomeratiilor urbane gigantice, cu intensificarea descentralizarii lor, se va pastra fara
indoiala.
Este posibil ca pe masura cresterii orasului si a cuprinderii de catre el a teritoriilor rurale, acesta - si localitatile
care-l inconjoara si care au fost rurale - sa se deosebeasca tot mai putin intre ele ; in ultima instanta, granitele
conurbatiilor raspandite se vor sterge, asa ca intre ele nu vor ramane teritorii pur rurale.
Niciodata omenirea nu a cunoscut asemenea ritmuri de concentrare a populatiei si a cladirilor in aglomerari care
inghit suprafete uriase de terenuri, candva mari producatoare agricole. In general, fondul funciar cunoaste o reducere
cantitativa, partea ce revine fiecarui locuitor al acestei planete se micsoreaza an de an. Dupa unele statistici , anual se
pierd in lume

5 7 milioane hectare de teren agricol, mai ales datorita extinderii asezarilor umane,

industriei, minelor, extractiilor petroliere, cailor de comunicatie, ca si eroziunii si salinizarii.


Asistam intr-adevar la o situatie care demonstreaza ca omenirea de astazi simte din ce in ce mai puternic
presiunea marilor orase, care cresc in ritmuri impresionante, atrag populatii care spera intr-o viata mai buna. Intervin
insa unele aspecte care nu pot sa nu genereze ingrijorari. Este vorba indeosebi de raportul dintre gradul de ocupare a
suprafetelor urbane si cresterea populatiei.
Consumul de spatiu se impune ca o problema prioritara, indiferent ca este vorba de orase mari sau mici. Atrag
atentia unele situatii din tarile in curs de dezvoltare; de exemplu, in Brazilia, orasul Porto-Alegre cu cei aproximativ
1,5 milioane de locuitori (inclusiv din aria metropolitana) detine o suprafata mai mare decat cea a orasului Sao-Paulo
( 5800 km patrati fata de 5674 ), care are in schimb o populatie de aproape 7 ori mai mare.
Populatia globului creste continuu; pe masura ce omul obtine surse tot mai noi de energie, tendintele centrifuge in
cresterea aglomeratiilor urbane vor creste de asemenea. Daca pana la locul de munca se va putea ajunge cu o viteza
maxima si cu un pret mic, oamenii nu vor avea nimic impotriva faptului sa traiasca si la 150 km departare de oras.
Parerile specialistilor asupra categoriilor de orase optime vremurilor viitoare sunt diferite. Ele oscileaza de la
necesitatea reorganizarii ( dar mentinerii) oraselor gigant, pana la problematica dezvoltarii de noi orase. Un lucru
apare cert si de imediata actualitate: necesitatea controlului asupra organizarii teritoriului urban, in sensul folosirii lui
eficiente in stransa corelatie cu dezvoltarea de ansamblu a tarilor sau regiunilor vizate, a diverselor domenii de activitate
agricultur, industrie etc. in care sunt implicate orasele.
In ultima instanta, apare necesitatea unor conceptii clare in directia crearii de noi sisteme de asezari, conceptii ce
solicita o buna cunoastere a mediului inconjurator si cautari eficiente in vederea ridicarii calitatii vietii oamenilor.

ANEXA: URBANIZAREA IN CHINA ( Romania libera 7 aprilie 2010 )


Aproximativ 350 de milioane de chinezi se vor muta la ora n urmtorii 15 ani. Pentru a putea adposti aceti
oameni, se construiete foarte mult, n condiiile n care constructorii se gndesc prea puin la consecine, scrie ziarul
austriac Der Standard.
"Un bloc pe zi, un bulevard la trei zile", era n anii '90 motto-ul constructorilor din oraul Shenzen., potrivit
Agerpres. Azi, nici asta nu mai este suficient. n 1979, atunci cnd Shenzen a devenit prima zon comercial liber a
Chinei, oraul avea 94.000 de locuitori. n 2008, numrul acestora a atins nou milioane iar pe zi ce trece ei sunt tot mai
muli. Shenzen se afl la nord de Hong Kong, ntr-o zon denumit de geografi delta Rului Perlei. ntreprinztorii
numesc regiunea "zona industrial a lumii", de aici articolele electronice, de la jucrii de plastic la chip-uri pentru
computer, curgnd ctre Europa i America de Nord. n aceast zon, 23 de orae se contopesc pentru a forma o singur
aglomeraie urban, n care i duc viaa actualmente 60 de milioane de oameni, urmnd ca numrul lor s ajung pn
n 2025 la 100 de milioane. Toi aceti oameni au desigur nevoie de locuine.
Arhitectul Rainer Pirker, de la biroul de arhitectur rpaX din Viena, este i el implicat n construcia de locuine n
China. Motivul invocat de el: acolo (n China) se pot face lucruri pe care n Austria nu le mai poi face de mult, acolo
exist nc entuziasm iar arhitectul are libertatea de a decide. La Shenzen, Pirker a proiectat pri din universitate, ns
el nu proiecteaz doar case ci i orae. La Guangming, la nord-vest de Shenzen, arhitectul intenioneaz s construiasc
ntr-una din cele trei zone de dezvoltare ale oraului. Chinezilor le lipsesc noi concepte urbanistice, recurgnd la reete
folosite n America n anii '60, '70 i '80, lucru care aduce cu sine probleme ecologice, sociale i economice, este de
prere Pirker.
Oraele sunt construite pentru maini: strzi cu opt benzi i parcri ct un stadion de fotbal. n general, regula urmat n
China este aceea a zonelor urbane separate pe funcii: zone de locuit, zone de cumprturi i zona unde se desfoar
munca. Urmarea este o emisie enorm de CO2 i segregarea social. Oraele devin uriae, iar metroul i autobuzele,
aproape imposibil de folosit. Strzile largi mpart oraul ca nite ziduri iar aceste probleme nu sunt de subestimat, n
opinia arhitectului.
"Construcia urban din China nu duce lips de idei i creativitate ci de timp", spune Roger Chan, profesor de urbanism
la universitatea din Hong Kong. Totul trebuie s mearg rapid, de multe ori fr o reflecie asupra consecinelor.
Companiile i arhitecii occidentali pot ns ajuta cu know-how, crede Chan. Dat fiind c administraiile locale
finaneaz ele nsele construcia oraelor, ele trebuie s ncerce s scoat ct mai mult profit pe terenul de construcie.
Mai problematic este dezvoltarea transportului public. Promovarea industriei
auto este parte a planului cincinal al guvernului, care are astfel interesul s construiasc drumuri multe i late. Din 2009,
n China se vnd cele mai multe automobile din lume, circa 730.000 pe lun. Cu toate acestea, piaa nu este nc
saturat. Dac n SUA, n 2009, la 1.000 de locuitori existau 800 de automobile, n China la 1.000 de locuitori exist
doar 20 de automobile. Pirker a elaborat, n colaborare cu biroul de proiectare a traficului Axis din Viena, un sistem
special de transport pentru zona sa de ora, urmnd ca strzile principale s fie plasate la periferie iar casele s nu fie la
distan mai mare de 300 de metri de strad. Pirker sper ca proiectul su pilot s fie acceptat.
Pirker nu este singurul arhitect austriac care construiete n China, arhitecii Baumschlager i Eberle, care dein singurul
birou austriac de arhitectur din China, construind, de pild, turnurile de locuit Moma din Beijing, n 2005.

Acest caleidoscop nebunesc al minunilor arhitecturale este propunerea arhitectului John Beckmann si a biroului
acestuia, Axis Mundi pentru viziunea alternativa a extinderii Muzeului de Arta Contemporana in New York. De neuitat
datorita design-ului ciudat, cladirea suprapusa este un omagiu la adresa comorilor tehnicolore care vor fi expuse intre
peretii acesteia. Pentru a face lucrurile si mai interesante, Axis Mundi explica cum conceptul lor este un mod
revolutionar de a se exprima si de a organiza cladirile inalte asemeni unor Vecinatati Verticale (imaginati-va cum luati
un sir de blocuri de locuinte si le asezati pe orizontala).
Spre deosebire de cladirile cu functiuni precise cu care ne-am obisnuit, versiunea MoMA Vecinatati Verticale a celor
de la Axis Mundi, amesteca si relationeaza spatii de expozitie, birouri, zone de locuinte, hoteluri si restaurante,
magazine, cluburi si spatii verzi. Asta ar insemna ca o persoana ar putea locui la etajul al 7-lea, ar munci la al 20-lea, ar
putea servi cina la etajul al 3-lea, si-ar face cumparaturile la etajul al 8-lea, fara sa trebuiasca sa paraseasca cladirea.
Acest tip de cladiri ultra-multi-functionale nu sunt noi, fiind chiar des intalnite in Japonia si in Manhattan, dar interesul
vizual pe care cei de la Axis Mundi l-au propus este o abatere de la arhitectura curenta, care prezinta coerenta si
uniformitate. Pe de alta parte nu ar fi interesant ca macar o cladire din mijlocul Manhattan-ului sa reflecte atmosfera si
energia

acestuia?

Design-ul propus de Axis Mundi lasa loc si pentru decrosuri volumetrice pe verticala, care se misca neregulat pe fatada
turnului. Aceste decrosuri permit luminii naturale sa patrunda in interiorul structurilor, de asemenea ajuta la o ventilare
naturala a spatiilor oferindu-le locuitorilor imagini deosebite ale orasului. Vecinii se pot intalni in lungul podurilor ce
leaga diferite etaje ale structurii sau al balcoanelor, decat in culoare inguste si intunecoase ca pana acum.

Georg Pendl, preedintele camerei arhitecilor din Austria, privete cu ochi critici la modul de a construi din China. n
opinia lui, nu este un lucru bun atunci cnd o singur persoan decide cu o trstur de creion soarta a 5.000 de oameni.
Arhitecii ar trebui, n opinia sa, s se mai gndeasc i la cadrul politic i social n care iau natere cldirile.
ECO-ORASELE, O ANTICAMERA PENTRU ORASELE VIITORULUI

Eco-orasele trebuie sa multumeasca trei parti implicate, locuitorii, investitorii si administratia. Cu o politica de
mediu eficienta si o populatie sensibila la problemele de mediu, ultimul bastion pare a fi cazut: investitorii sunt din ce in
ce mai convinsi de transformarea verdelui ecologic in cel al bancnotelor americane.
Amplasat pe o insula situata la gura de varsare a raului Yangtze, Dongtan va fi unul dintre cele mai mare eco-orase ale
planetei. Cu o investitie initiala de circa 1,3 miliarde de dolari, orasul verde va putea sustine in prima faza o populatie
de circa 50.000 de oameni.

Motivele pentru o astfel de investitie tin atat de calitatea ridicata a nivelului de trai pe care o poate oferi, cat si de
independenta energetica pe care o poate garanta. Cea mai importanta caracteristica a acestui oras va fi faptul ca va fi
neutru

din

punctul

de

vedere

al

gazelor

de

bioxid

de

carbon

emanate

in

aer.

Energia necesara va fi obtinuta prin arderea cojilor boabelor de orez, in timp ce intregul sistem de utilitati este desenat
sub forma unui circuit inchis care permite reciclarea integrala a deseurilor colectate.
Proiectele de eco-orase au doua mari calitati, cel putin in China. Prima este ca ofera o alternativa verde la aglomeratiile
urbane, un varf al tehnologiei si al urbanismului. A doua este ca aceste orase reprezinta un adevarat magnet pentru
investitorii locali si straini, care le percep ca pe niste prototipuri pentru adevaratele orase ale viitorului si implicit ca pe
o posibilitate de a-si testa sau pentru a-si face reclama tehnologiilor de ultima pe ora pe care le detin.
Desi nu a fost finalizat, iar studiile de fezabilitate, a constructiei dar si financiara, nu pot garanta un succes absolut,
autoritatile chineze au anuntat deja ca modelul urban propus prin proiectul Dongtan urmeaza sa fie folosit in alte patru
locatii. Dincolo de importanta unui mediu curat, a unor aglomerari urbane care sa aiba un impact redus asupra mediului,
eco-orasele, denumite "self-sustainable", ofera raspunsul la una dintre cele mai mari probleme ale strategiei de
dezvoltare urbana, respectiv dependenta excesiva de combustibilii fosili
Expertii sunt de parere ca adevarata provocare in cazul oraselor de acest tip va fi amplasarea lor, mai ales in cazul
Chinei, amplasarea lor in zona centrala a statului, unde nivelul de poluare a mediului este foarte inalt ca urmare a
procesului exploziv de industrializare.

Din perspectiva sociala si urbanistica, aceste orase autonome, din punct de vedere energetic si al serviciilor de utilitate

publica, ar putea inversa trendul demografic de migrare a populatiei chineze din zonele puternic afectate de poluare,
care

preferat

sa

se

mute

in

zona

de

coasta

de

langa

Oceanul

Pacific.

Dongtan este un proiect aparte nu numai datorita tintelor de ecologie pe care vrea sa le atinga, ci mai ales pentru
amploarea sa. Scopul dezvoltatorilor este de a forma un oras autonom, inclusiv din punctul de vedere al produselor
alimentare.

parte

insemnata

din

suprafata

totala

va

fi

folosita

pentru

culturi

agricole.

Un alt proiect de anvergura este cel propus de Masdar Initiative, proiectat de firma de proiectare Foster+Parteners, in
mijlocul desertului Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Suprafata totala va fi de circa 6 milioane de metri
patrati, dezvoltarea fiind incurajata de catre familia regala din Abu Dhabi. Populatia estimata este de circa 50.000 de
oameni, sistemul de infrastructura rutiera fiind bazat pe strazi pietonale. Transportul prin oras va fi asigurat exclusiv cu
Personal Movers vehicule destinate deplasarii individuale, precum si un sistem de transport in comun cu autobuze
electrice.
Proiectul va fi finalizat in 2016.Orasul va include pana la 1.500 de afaceri cu produse si servicii ecologice, precum si
un campus universitar.

Acoperisurile caselor vor fi din panouri foto-voltaice, care vor genera o parte din energia electrica necesara activitatilor
de zi cu zi. Orasul va fi conectat de celelalte asezari urbane din regiune prin intermediul unor trenuri usoare, de mare
viteza.

"Nu este un exercitiu experimental", a declarat la inaugurarea proiectului Norman Foster, presedintele firmei de
proiectare. "Intregul scop al acestei dezvoltari este de a dovedi ca aceasta abordare in designul oraselor este viabila, ca
functioneaza

din

punct

de

vedere

financiar",

adaugat

el.

Dincolo de interesul in crestere fata de tehnologiile verzi de contructie, mediul oamenilor de afaceri de pretutindeni

incepe sa sesizeze si oportunitatea unui business care poate aduce profituri consistente. "O dezvoltare de acest tip, cu
zero emisii de carbon, va fi privita mult mai bine de autoritatile centrale sau de catre agentiile guvernamentale, dar si de
catre potentialii clienti", considera James Moody, angajat in cadrul Crest Nicholson, firma specializata pe proiecte
"verzi".
Eco-orasele nu sunt insa o "moda" asiatica, proiectele de acest tip fiind incurajate si la nivel european. In Marea
Britanie, guvernul sprijina crearea a cinci orase ecologice, cu zero emisii de dioxid de carbon. Fiecare astfel de oras va
cuprinde intre 10.000 si 20.000 de gospodarii.
Proiecte verzi, desi la scara mai mica, sunt deja in curs de executie in Marea Britanie. Crest Nicholson, de exemplu,
dezvolta un imobil rezidential cu 260 de apartamente in East London, un cartier select al capitalei Marii Britanii.
Cladirea va avea incorporata o centrala energetica pe baza de biomasa, turbine eoliene si panouri solare pentru
generarea curentului electric. In loc de acoperis, imobilul va avea sere pentru cultivarea plantelor.
Suprafata apartamentelor variaza intre 45 si 75 de metri patrati. In mod evident faptul ca imobilul este verde se va
resimti si in pret. Persoanele interesate insa vor cumpara, pentru ca vor sa locuiasca intr-o casa care sa nu afecteze cu
nimic natura, asa este firea omului. Pentru a convinge insa oamenii sa plateasca un pret vizibil mai mare pentru o
proprietate verde este insa nevoie ca ea sa fie "usor de accesat, ieftina si sexi", dupa cum spune Paul Jeanrenaud,
directorul departmentului de business al World Wildlife Fond International, Elvetia.
Tinand cont ca circa 80% din populatia globului traieste in marile asezari urbane, tendinta fiind in continuare de
urbanizare, este nevoie nu numai de noi orase care sa promoveze tehnologiile ecologice, ci si de ecologizarea
dezvoltarilor urbane prezente. Unele proiecte de orase verzi au trecut deja de termenul in care trebuiau sa-si arate
eficienta. Un astfel de exemplu este orasul german Freiburg, renumit de altfel pentru abordarea ecologista pe care a
adoptat-o

in

strategia

de

dezvoltare

urbana

in

ultimii

zeci

de

ani.

Unul dintre putinele orase europene unde partidul ecologist are un succes considerabil, Freiburg si-a inceput
ascensiunea catre tinta de oras ecologic acum mai bine de 30 de ani. Intre 1970 si 1973 a fost dezvoltata o retea
complexa de piste pentru biciclisti, a fost renovata infrastructura de transport cu tramvaiul, iar intreaga zona de centru
din oras a fost data in primire exclusiv pietonilor, accesul masinilor fiind strict interzis.
Din 1973 pana azi lungimea pistelor pentru biciclisti a crescut de la 29 de km pana la peste 500 de km. Locuitorii
orasului german si-au luat ca titlu de glorie faptul ca, dupa ultimele date, la fiecare doua persoane din oras exista trei
biciclete.
Pentru a incuraja evitarea folosirii masinilor personale, autoritatile locale din Freiburg au dezvoltat un sistem de
transport in comun foarte rapid si confortabil, oferind in acelasi timp, din belsug, locuri de parcare pentru biciclete.
Transportul nu este singurul lucru pentru care orasul german este foarte cunoscut. Freiburg este supranumit "Orasul
Solar" al Germaniei. Circa 5% din totalul de energie consumata provine din surse regenerabile, ca urmare a unui
program de lunga durata promovat de primarie. Autoritatile locale subventioneaza amplasarea panourilor foto-voltaice
pe acoperisuri, mai ales in cazul scolilor sau al centrelor de afaceri.

La ora actuala, Freiburg are 6.500 de apartamente eficiente energetic, cu pierderi minime de caldura si alimentarea de la
surse alternative de energie. Lectia importanta pe care o ofera aceste orase este ca fara implicarea autoritatilor nu se
poate face aproape nimic. Pentru a reduce traficul auto din oras trebuie sa oferi in contrapartida un sistem de transport
in comun eficient si accesibil. Pentru a convinge populatia sa apeleze la metode alternative de producere a energiei este
necesar, macar pentru o anumita perioada de timp, sa acorzi subventii. Problemele legate de infrastructura, in special de
infrastructura de canal si electrica, tin tot de disponibilitatea autoritatilor de a gandi pe termen lung si de a investi in
randamente

ridicate

si

metode

eficiente

de

reducere

poluarii.

Secretul in acest sens este, dupa cum au declarat recent oficiali ai administratiei orasului Freiburg, sa atragi de partea ta
populatia, sa ii convingi pe oameni ca aceasta este cea mai buna directie.
FREIBURG SOLAR FABRIK

TUBINGEN CASE SOLARE