Sunteți pe pagina 1din 38

Comert international si politici comerciale

TRUE/FALSE

1. Este adevarat ca in comertul international produsele manufacturate reprezentau in anul 2000 o pondere
de 20%?

ANS: F REF: Manual, p.20

2. Ponderea tarilor dezvoltate in comertul international cu bunuri in ultimul sfert al sec. XX a fost intre 70-
80%

ANS: T REF: Manual, p.28

3. In perioada 1975-1985 tarile in curs de dezvoltare s-au aflat pe primul loc in exportul mondial de
produse de baza.

ANS: T REF: Sinteza, p. 229; Manual p.22

4. La importul de produse manufacturate tarile capitaliste dezvoltate s-au situat permanent pe locul II in
perioada 1975-1998

ANS: F REF: Sinteze, p. 229; Manual p. 22

5. In anii de la sfarsitul secolului XX, in exportul si importul mondial de servicii pe primul loc, ca tara, s-au
aflat Statele Unite ale Americii.

ANS: T REF: Sinteza, p.237; Manual p. 45

6. Un fenomen negativ in comertul exterior al unui stat apare atunci cand structura fizica a bunurilor livrate
in strainatate abunda in marfuri cu valoare adaugata scazuta.

ANS: T REF: Sinteza, p.249; Manual p. 54-55

7. Soldul balantei comerciale de bunuri a Romaniei in perioada 2001-2005 a fost pozitiv.

ANS: F REF: Sinteza, p.251;Manual p. 136

8. Produsele romanesti de confectii ,tricotaje, materiale textile destinate pietelor straine sunt in mare parte
exportate prin efectuarea de operatiuni in lohn.

ANS: T REF: Sinteza, p.254; Manual p. 138

9. In primii ani ai sec. XXI Romania este net importatoare la produsele industriei usoare si ale industriei
metalurgice

ANS: F REF: Sinteza, p.254; Manual p. 138

10. Schimburile internationale de servicii comerciale constituie a doua componenta principala a contului
curent al balantei de plati a Romaniei.

ANS: T REF: Sinteza, p.256; Manual p. 141

11. Ponderea exporturilor romanesti de bunuri in totalul exporturilor mondiale este mai mica decat ponderea
exporturilor romanesti de servicii.

ANS: F REF: Sinteza, p.256; Manual p. 141


12. La jumatatea anilor '80 ai sec. XX, comertul transpacific devine superior comertului transatlantic

ANS: T REF: Sinteza, p.233; Manual p. 33

13. In perioada 1972-1998 mutatiile cele mai spectaculoase privind exporturile au avut loc la grupa tarilor in
curs de dezvoltare si la grupa tarilor socialiste sau in tranzitie la economia de piata.

ANS: T REF: Manual, p.32

14. In anii '80 importul de bunuri al Romaniei a devansat sensibil exportul consecinta a scaderii drastice a
productiei , indeosebi industriale.

ANS: F REF: manual, p. 86

15. In perioada 1980-1990 gradul de acoperire a importului cu exportul Romaniei a atins cote peste 100%.

ANS: T REF: manual, p.91

16. Activitatea de comert exterior reprezinta o componenta esentiala a complexului economic national,
exercitand o influenta determinanta asupra dezvoltarii si modernizarii productiei de bunuri si serviciilor,
precum si cresterii eficientei economice generale.

ANS: T REF: manual, p.92

17. Uniunea Europeana, ca grupare economica, este primul exportator mondial de bunuri.

ANS: T REF: manual, p.92

18. Inainte de al doilea razboi mondial produsele de baza reprezentau 1/3 din exportul mondial

ANS: F

19. In perioada 2001-2005, de cativa ani, Germania a devenit principalul exportator mondial de bunuri,
depasind SUA.

ANS: T

20. La sfarsitul secolului XX pe primul loc atat la export, cat si la importul mondial de servicii s-a aflat
Japonia.

ANS: F
21. Media ponderii exporturilor de servicii in totalul cumulat al exporturilor de bunuri si servicii ale Uniunii
Europene depaseste 25%.

ANS: T
22. Ponderea exporturilor romanesti de servicii in totalul exporturilor romanesti prezinta o ramanere in urma
fata de media mondiala.

ANS: T

23. Pe locul trei la importul romanesc de bunuri in perioada 2001-2003 se afla Federatia Rusa.

ANS: T
24. In perioada 2001-2005, ponderea exporturilor romanesti de bunuri in UE si SUA reprezenta peste 70%
din totalul exporturilor romanesti de bunuri.
ANS: T
25. In anii 1990-2000 s-a inregistrat o diminuare continua a ponderii exportului romanesc la grupa
produselor agroalimentare.

ANS: T

26. In a doua jumatate a sec. XX se evidentiaza o crestere a ponderii produselor industriei constructiilor de
masini in volumul valoric al exportului Romaniei.

ANS: T

27. Aproximativ 40% din exporturile Romaniei s-au desfasoara cu Italia si Germania, in primii ani ai
secolului al XXI-lea

ANS: T
28. In perioada 1997-2001 se remarca o scadere continua a volumului valoric al exportului Romaniei in
tarile membre ale Uniunii Europene.

ANS: F
29. Liberalizarea comertului, respectiv eliminarea unor bariere tarifare si netarifare, in special, in relatiile cu
tarile dezvoltate a determinat cresterea exportului Romaniei.

ANS: T

30. Reducerea exportului romanesc la grupa produselor minerale poate fi apreciata ca un fenomen pozitiv.

ANS: T
31. In perioada 1996-2000, pe principalele pozitii la exportul Romaniei se aflau bunuri cu prelucrare
industriala superioara.

ANS: F

32. In perioada 1996-2000, Romania a avut un grad mai mare de concentrare la exportul principalelor 10
marfuri, ca urmare a unei mai reduse diversificari a productiti industriale

ANS: T
33. La inceputul si la sfarsitul sec.XX Germania s-a aflat printre cele dintai tari cumparatoare de marfuri
romanesti

ANS: T
34. Ritmul decenal al exporturilor mondiale de servicii in ultimile doua decenii ale sec. al XX-lea a fost
inferior ritmului exportului mondial de bunuri.

ANS: F

35. Discrepantele dintre milioanele de tone livrate la export si sutele de mii de tone cumparate la import
demonstreaza stadiul redus de dezvoltare a economiei Romaniei din prima jumatate a secolului al XX-
lea.

ANS: T
36. In anii 1981-1989 balanta comerciala de bunuri a Romaniei a fost deficitara, iar in anii 1990-1999
balanta comerciala a fost excedentara.

ANS: F
37. In perioada anilor 2001-2005 balanta comerciala de bunuri a Romaniei a fost excedentara.

ANS: F

38. In perioada anilor 2001-2005 Uniunea Europeana 25 – export intra si extra – nu a fost cel mai mare
exportator mondial de bunuri.

ANS: F

39. In anul 1938 petrolul, cerealele, lemnul si vitele reprezentau circa 90% din totalul exportului romanesc.

ANS: T

40. Soldul balantei comerciale de bunuri a Romaniei in perioada anilor 1990-2000 in relatia cu Uniunea
Europeana a fost excedentar.

ANS: F

41. Clauza natiunii celei mai favorizate nu este prevederea dintr-un tratat international prin care o tara se
obliga sa acorde celeilalte parti tratamentul cel mai favorabil acordat sau care va fi acordat unui stat tert.

ANS: F

42. Exceptia de la clauza natiunii celei mai favorizate sub forma de tratamente prefereniale nu se mai aplica
atunci cand tarile dezvoltate acorda tarilor in curs de dezvoltare astfel de preferinte.

ANS: F

43. In cadrul barierelor netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor si exporturilor nu
sunt si contingentele de import si de export

ANS: F

44. Favorizarea firmelor nationale de catre stat in dauna firmelor straine la achizitiile guvernamentale nu este
o bariera netarifara care deriva din participarea statului la acivitatile comerciale.

ANS: F

45. Cand exportatorii preschimba valuta obtinuta din vanzarile in starinatate in moneda nationala la un curs
de schimb mai avantajos decat cursul oficial, masura de stimulare a exportului este de natura bugetara.

ANS: F

46. Una din cele patru reguli principale ale GATT-1994 este aceea ca, taxele vamale trebuie reduse si
consolidate impotriva unor majorari viitoare.

ANS: T

47. Aplicarea principiului clauzei natiunii celei mai favorizate si aplicarea tratamentului national nu fac parte
din cele patru reguli principale ale GATT-1994.

ANS: F

48. In cadrul atributiilor si competentelor specifice ale consilierilor economici trimisi de Ministerul
Economiei si Comertului in strainatate pentru a constitui reteaua de reprezentare externa a Romaniei nu
intra si atributii in domeniul atragerii investitiilor straine.

ANS: F
49. Incepand cu 1 ianuarie 2007, Romania a aderat la Uniunea Europeana, eliminandu-se astfel ultimele
restrictii din comertul reciproc de marfuri cu statele membre ale UE.

ANS: T

50. De cand Romania a aderat la UE, competentele nationale in elaborarea si aplicarea politicii comerciale
externe a Romaniei nu s-au transferat la nivelul UE, in cadrul unei politici comerciale comune in relatiile
cu terte tari extracomunitare.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Care din grupele principale prezentate ocupã primul loc in exportul mondial in ultimele 3 decenii ale sec.
al XX-lea
a. produse alimentare c. masini, utilaje, mijloace de transport
b. combustibili
ANS: C REF: Manual, p. 24

2. In cadrul comertului mondial cu marfuri pe continente in ultimele doua decenii ale sec.XX liderul
mondial a fost:
a. America de Nord c. Asia
b. Europa
ANS: B REF: Manual, p.29

3. Precizati care din fluxurile comerciale internationale de bunuri in anii '90 ai sec. XX s-a aflat pe primul
loc, utilizand punctele cardinale ale curentelor de schimb:
a. Nord-Sud c. Nord-Nord
b. Sud-Sud
ANS: C REF: Manual, p.30

4. Alegeti tara sau gruparea economica ce s-a situat pe primul loc in lume in anul 2000 in cadrul
schimburilor comerciale cu bunuri:
a. SUA c. Japonia
b. UE d. Germania

ANS: A REF: Manual, p.39

5. In perioada 1975-1998 pe primul loc in importul mondial de produse de baza s-au aflat:
a. tarile capitaliste dezvoltate c. tarile in tranzitie la economia de piata

b. tarile in curs de dezvoltare


ANS: A REF: Sinteza, p.229; Manual p. 22

6. Pe primul loc in totalul exporturilor de servicii mondiale in ultimul deceniu al secolului XX s-a aflat
grupa:
a. transporturi c. alte servicii si venituri
b. turism
ANS: C REF: Sinteza, p.236; Manual p.44-45

7. In perioada 1990-2000 balanta comerciala a Romaniei a fost:


a. excedentara c. deficitara
b. echilibrata
ANS: C REF: Sinteza, p.239; Manual p.95

8. Grupa de produse ce nu a depasit o pondere de 5,5% in importul Romaniei de bunuri in perioada 1951-
1990 a fost:
a. grupa masini, utilaje si mijloace de c. grupa produselor alimentare
transport
b. grupa de marfuri industriale de larg d. grupa de produse chimice, ingrasaminte,
consum cauciuc

ANS: B REF: Sinteza, p.240; Manual p.104

9. In perioada 1990-2000 exportul Romaniei era orientat in special spre:


a. CEFTA c. America

b. Asia si Oceania d. Uniunea Europeana

ANS: D REF: Sinteza, p. 246; Manual p.120

10. Cate tari membre ale Uniunii Europene se aflau intre primele 10 tari partenere in exportul romanesc de
bunuri in perioada 1990-2000:
a. 4 c. 8

b. 6 d. 3

ANS: B REF: Sinteza, p.248; Manual p.120

11. Pe primul loc in exportul de bunuri al Romaniei in perioada 2001-2005 se afla:


a. produse electronice c. produse metalurgice

b. produse ale industriei usoare


ANS: B REF: Sinteza, p.251; Manual p.137

12. In perioada 1993-2000 pe primul loc in totalul schimburilor comerciale de servicii ale Romaniei se afla
grupa:
a. alte servicii c. transporturi
b. turism
ANS: A REF: Sinteza, p.257; Manual p.143

13. In perioada 1950-1998 pozitia de lider permanent in comertul international cu bunuri a fost detinuta de:
a. tari in curs de dezvoltare c. tari socialiste (foste socialiste)
b. tari capitaliste dezvoltate
ANS: B REF: Sinteza, p.231; Manual p.28

14. Curentul de schimburi comerciale Nord-Nord, cel mai important in comertul mondial cu bunuri, se
desfasoara intre:
a. tari capitaliste dezvoltate c. tari capitaliste dezvoltate si tari in curs de
dezvoltare
b. tari in curs de dezvoltare d. tari in tranzitie la economia de piata

ANS: A REF: Manual, p.30

15. La exportul categoriei “transport international” ponderea cea mai mare o detinea in 1999 si 2004:
a. SUA c. Germania

b. Franta d. Japonia
ANS: D REF: Manual, p. 47

16. Soldul balantei comerciale se calculeaza ca:


a. suma intre exportul si importul unei tari c. raport intre exportul si importul unei tari

b. diferenta intre exportul si importul unei


tari
ANS: B REF: Manual, p. 149

17. Activitatea de comert exterior a Romaniei, in ultimul deceniu al sec. al XX-lea, a fost influentata in
evolutia sa puternic descrescatoare de:
a. factori interni c. factori interni si factori externi
b. factori externi
ANS: C REF: manual, p.93

18. In anul 2000, grupa de marfuri cu ponderea cea mai mare in exportul Romaniei a fost:
a. masini, utilaje si mijloace de transport c. combustibili
b. produse agroalimentare d. marfuri industriale de larg consum

ANS: D REF: manual, p. 99

19. La importul mondial de produse manufacturate, in a doua jumatate a sec. XX tarile in curs de dezvoltare
s-au situat permanent pe:
a. primul loc c. al treilea loc

b. al doilea loc
ANS: B

20. Clasificarea tip standard elaborata de ONU-CTCI privind structura fizica a comertului international
permite o analiza a mutatiilor la nivelul a:
a. 4 grupe de produse c. 6 grupe de produse
b. 2 grupe de produse d. 8 grupe de produse

ANS: C

21. Pe locul II in importul mondial de produse de baza , la sfarsitul sec. XX s-au aflat:
a. tarile capitaliste dezvoltate c. tarile in curs de dezvoltare

b. tarile in tranzitie la economia de piata


ANS: C

22. In anii ‘90 gradul de acoperire al importului cu exportul romanesc s-a situat in jurul ponderii de:
a. 20 c. 70
b. 30 d. 100

ANS: C

23. La sfarsitul sec. XX pe primul loc in exportul romanesc s-a aflat grupa:
a. combustibili c. masini, utilaje si mijloace de transport

b. produse agroalimentare d. marfuri industriale de larg consum

ANS: D
24. Curentul de schimburi comerciale Nord-Sud, aflat pe locul secund in comertul mondial cu bunuri, se
desfasoara intre:
a. tari in curs de dezvoltare c. tari capitaliste dezvoltate si tari in curs de
dezvoltare

b. tari capitaliste dezvoltate d. tari in tranzitie la economia de piata

ANS: C

25. Sectiunea de bunuri cu valoare adaugata ridicata cea mai dinamica la exportul romanesc in Uniunea
Europeana, in anii 1997-2001a fost cea a produselor:
a. industriei constructoare de masini c. industriei textile si pielariei

b. agricole d. industriei tutunului

ANS: A

26. In anul 2000, ponderea cea mai mica la importul Romaniei a detinut-o grupa de produse:
a. agroalimentare c. marfuri industriale de larg consum

b. alte materii prime si produse prelucrate, d. produse chimice


materiale de constructii si accesorii
ANS: B

27. In perioada 1990-2000 balanta comerciala a Romaniei la grupa produselor industriei chimice a fost:
a. deficitara c. excedentara

b. echilibrata
ANS: A

28. In perioada 1996-2000, locul I la importul Romaniei l-au detinut cumpararile de:
a. produse ale industriei usoare c. produse petroliere (titei)
b. produse laminate plate din fier sau otel d. medicamente, produse farmaceutice

ANS: C

29. In primii 50 de ani ai sec. XX importul romanesc de materii prime nu a depasit, cu mici exceptii,
ponderea de:
a. 30 c. 10

b. 80
ANS: C

30. La sfarsitul sec. XX principalul partener comercial la exportul si importul Romaniei a fost
a. SUA c. Italia
b. Germania
ANS: C

31. Gradul de acoperire a importului cu exportul unei tari se calculeaza folosind formula:
a. c. E-I
x100
b.
x100
ANS: A
32. Dintre factorii externi care au avut un efect nociv asupra dezvoltarii comertului exterior al Romaniei in
perioada 1990-2000 fac parte:
a. pierederea unor importante piete externe c. lichidarea monopolului de stat
b. reducerea productiei industriei alimentare
ANS: A

33. Care tara a reusit incepand cu anul 2004 si 2005, in afara de Germania si SUA, sa ocupe locul trei in
exportul mondial de bunuri?
a. Japonia c. R.P. Chineza
b. Franta
ANS: C

34. In ultimii ani ai sec. XX al doilea principal partener la importul Romaniei a fost:
a. Germania c. Italia
b. Franta d. Federatia Rusa

ANS: A

35. Intre 1950-1970 tarile care detineau impreuna in importul Romaniei cea mai mare pondere au fost:
a. tari capitaliste dezvoltate c. tari socialiste

b. tari in curs de dezvoltare


ANS: C

36. Pretul CIF reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare si cuprinde elementele componente urmatoare:
a. pretul FOB si costurile de asigurare c. pretul FOB, costurile de asigurare si
transport international
b. pretul FOB si costurile de transport
international
ANS: C

37. Exportul si importul de servicii comerciale, adica de bunuri intangibile se mai numeste si:
a. comert electronic c. comert mut
b. comert international invizibil
ANS: B

38. Totalitatea schimburilor comerciale externe realizate de o “societate fiica” se mai numeste:
a. comert captiv c. comert in lohn
b. comert invizibil
ANS: A

39. Totalitatea schimburilor intre doua sau mai multe state se numeste:
a. comert exterior c. comert international
b. comert transfrontalier
ANS: C

40. Pretul la frontiera tarii exportatoare se numeste pretul:


a. CIF c. CIF-FOB
b. FOB
ANS: B

41. Care este tara partenera aflata pe primul loc la importul Romaniei, la inceputul secolului al XXI-lea?
a. Federatia Rusa
b. Italia

c. SUA

ANS: B

42. Care este grupa de produse situata pe primul locu la exportul Romaniei la inceputul secolului al XXI-
lea?

a. confectii tricotaje

b. masini mecanice, aparate electrice

c. produse metalurgice

ANS: A

43. Care etse grupa de produse situata pe primul loc la importul Romaniei la inceputul secolului al XXI-lea?

a. masini mecanice, aparate electrice

b. produse minerale

c. produse ale industriei chimice

ANS: A

44. Care a fost tara aflata pe primul loc in exportul de bunuri din Europa, in anul 2000?

a. Italia
b. Germania

c. Marea Britanie

ANS: B

45.
Care a fost tara aflata pe primul loc in cadrul exportului de bunuri din Asia si Oceania, in anul 2000?

a. Japonia

b. India

c. Hong Komg, China

ANS: A

46.
Care a fost tara aflata pe primul loc in cadrul exportului de bunuri din America de Nord si de Sud, in
anul 2000?

a. Mexic
b. Brazilia

c. SUA

ANS: C

47.
Care a fost principalul flux comercial de bunuri in comertul mondial in anii ´90 ai secolului al XX-lea?

a. Est-Est

b. Nord-Nord

c. Sud-Sud

ANS: B

48. Care a fost principalul exportator de servicii comerciale din lume la sfarsitul secolului al XX-lea?

a. Germania

b. Japonia

c. SUA

ANS: C

49. Care a fost principalul continent in exporturile mondiale de servicii comerciale la sfarsitul secolului al
XX-lea?

a. America de Sud

b. Europa

c. Asia si Oceania

ANS: B

50. Selectati tarila cu cea mai mare pondere a exportului de servicii comerciale in totalul exportului ei de
bunuri si servicii la sfarsitul secolului al XX.lea

a. Grecia

b. Austria

c. Turcia

ANS: A

51. Selectati tara vecina Romaniei unde am efectuat cele mai mari exporturi de bunuri in anii 1997-2001

a. Ucraina
b. R. Moldova

c. Ungaria

ANS: C

52. Selectati tara vecina Romaniei din care s-au efectuat cele mai mari importuri de bunuri in anii 1997-
2001

a. Ungaria

b. Ucraina

c. Fosta Iugoslavie

ANS: A

53. Selectati o zona geografica care a ocupat ponderea cea mai mare in exporturile Romaniei de bunuri in
anul 2000

a. Africa si Orientul Mijlociu

b. Europa

c. Asia si Oceania

ANS: B

54. Care este tara partenera aflata pe primul loc la exportul Romaniei, la inceputul secolului al XXI-lea?

a. Franta

b. Marea Britanie

c. Italia

ANS: C

55. Care este bariera netarifara cu efectul cel mai mare in limitarea cantitativa a importurilor sau
exporturilor?
a. licentele de import sau de export c. interdictiile la import sau la export
b. contingentele de export sau de import d. acordurile privind comercializarea
ordonata a produselor

ANS: C

56. Selectati doua tipuri de norme care fac parte din barierele netarifare care decurg din standardele aplicate
produselor importate
1. norme de asigurare
2. norme de scuritate tehnica si de calitate
3. norme de securitate publica
4. norme valutare
a. 1+2 c. 2+3

b. 1+3 d. 3+4

ANS: C
57. Selectati doua tipuri de subventii bugetare indirecte de export care stimuleaza indeosebi IMM-urile
1. creditele de export
2. informatiile comerciale gratuite
3. scutirea de taxe fiscale
4. primele valutare
5. studiile de piata gratuite sau partial platite
a. 1+2 c. 4+5

b. 2+3 d. 2+5

ANS: D

58. Din ce categorie de masuri de stimulare a exportului face parte scutirea conditionata de la plata taxelor
vamale (drawback)?
a. bugetara c. financiar-bancara

b. valutara d. fiscala

ANS: D

59. Comisia Europeana utilizeaza, in principal, trei metode de administrare a cotelor cantitative
(contingenteleor). Selectati metodele corecte.
1. metoda bazata pe fluxurile traditionale
2. metoda studierii utilizarii contingentelor
3. metoda de administrare a licentelor de import aprobate
4. metoda bazata pe ordinea in care cererile de licenta sunt inaintate
5. metoda de alocare a cotelor proportional cu cantitatile solicitate
a. 1+2+3 c. 1+4+5

b. 2+3+5 d. 3+4+5

ANS: C

60. SGP al UE cuprinde trei acorduri pentru care preferintele vamale difera in functie de regimul aplicat tarii
beneficiare. Selectati regimurile corecte:
1. regimul Sistemului Global de Preferinte Comerciale
2. regimul general, acordat pentru 113 tari
3. regimul SGP+, acordat pentru 15 tari
4. regimul rezultat din Protocolul celor 16 tari in curs de dezvoltare
5. regimul special pentru tarile mai putin dezvoltate, in numar de 50
a. 1+2+3 c. 3+4+5

b. 2+3+4 d. 1+3+5

ANS: D

61. Selectati obiectivele UE in domeniul agriculturii in cadrul Agendei de Dezvoltare Doha:


1. eliminarea practicilor de export care distorsioneaza comertul
2. protejarea producatorilor din UE
3. reducerea sprijinului intern care distorsioneaza comertul
4. asigurarea comertului loial
5. crearea de oportunitati pentru noi piete
a. 1+2+3 c. 2+3+5

b. 1+3+4 d. 1+4+5

ANS: B
62. Selectati masurile corecte de politica comerciala a UE in domeniul comertului cu produse textile:
1. sisteme de dubla supraveghere
2. sisteme de unica supraveghere
3. sistemul comercial mondial
4. limite cantitative la importul din R.P. Chineza, Uzbekistan, Coreea de Nord si Muntenegru
5. Sistemul Generalizat de Preferinte
a. 1+2+5 c. 1+2+4

b. 2+3+4 d. 3+4+5

ANS: C

63. Selectati ce se aplica in domeniul produselor siderurgice la nivelul UE:


1. acordurile bilaterale
2. autorizatiile de export
3. acordurile cu dubla supraveghere fara limite cantitative
4. sistemul de supraveghere
5. Tariful Vamal Comun
a. 1+2+4 c. 2+4+5

b. 1+3+4 d. 3+4+5

ANS: B

64. Selectati ce stimulente se pot acorda conform reglementarilor comunitare in materie de credite pentru
export reprezentand, la nivelul UE, sprijinul direct al guvernului sau in numele guvernului pentru
exportul de marfuri si servicii:
1. linii de credite
2. primele valutare
3. garantarea si asigurarea creditelor de export
4. finantarea directa, indirecta si refinantarea sau prin intermediul ratei dobanzii
5. o combinatie a celor doua categorii de instrumente mentionate
a. 1+2+3 c. 3+4+5

b. 2+3+4 d. 1+3+5

ANS: C

Comert international si politici comerciale

TRUE/FALSE

1. Pentru lansarea unei noi runde de negocieri comerciale multilaterale este nevoie de acordul (consensul)
tuturor tãrilor membre ale OMC

ANS: T REF: curs p.123

2. OMC va fi cadrul unic pentru elaborarea de reguli comerciale si de liberalizare a schimburilor la nivel
mondial.

ANS: T REF: cursp.124

3. Atunci cand teritoriul vamal al unei tari este mai mic decat teritoriul national se formeaza uniunile
vamale.

ANS: F REF: curs p.124


4. In anul 1997 urmare a negocierilor in cadrul OMC s-a ajuns la adoptarea unui Acord in sectorul
tehnologiei informatiei(IT).

ANS: T REF: curs p. 122

5. R.P.Chineza nu este membru a OMC.

ANS: F REF: curs. p.124

6. In Programul de lucru al OMC pentru a IX-a runda de negocieri DOHA (2002-2005) nu sunt incluse
problemele privind: comertul cu servicii, comertul electronic, precum si comertul si mediul inconjurator.

ANS: F REF: curs p.125

7. La primele runde de negocieri comerciale multilaterale ale GATT au fost negociate îndeosebi concesii
din domeniul tarifar.

ANS: T REF: curs p.125

8. Republica Moldova nu este membru al OMC

ANS: F REF: curs p.124

9. Conform sistemului OMC guvernele nu pot sa initieze actiuni de salvgardare si sa perceapa taxe
antidumping sau taxe compensatorii

ANS: F REF: curs p.126

10. La sesiunea UNCTAD VIII de la Cartagena (Columbia) (1992) s-a acceptat, in mod general, doctrina
liberala, bazata pe economia de piata si recunoasterea rolului motor al sectorului privat.

ANS: T REF: curs p.134

11. Adoptarea Acordului privind SGPC, a deschis o noua etapa in cadrul cooperarii “Sud-Sud”, evidentiind
solidaritatea tarilor in curs de dezvoltare.

ANS: T REF: curs p.143

12. Odata aderata la UE, Romania nu va avea posibilitatea sa-si promoveze mai eficient interesele in
negocierile comerciale internationale.

ANS: F REF: curs p.145

13. Regionalizarea comertului international a avut ca principala motivatie dinamizarea schimburilor de


marfuri interzonale, prin diminuarea puternica a nivelului taxelor vamale.

ANS: T REF: curs p.145

14. Tariful vamal de import a devenit, dupa 1990, principalul instrument de politica comerciala a Romaniei.

ANS: T

15. Eliminarea progresiva a obstacolelor din calea comertului prin negocieri multilaterale reprezinta una din
principalele functii ale OMC.

ANS: T

16. Comertul cu textile a fost integrat in cadrul GATT la Runda Uruguay.


ANS: T

17. La a XI-a Sesiune a UNCTAD (2004) s-a adoptat documentul “SAO-PAOLO CONSENSUS”.

ANS: T

18. Pentru a aplica o masura (taxa) antidumping conform Acordului convenit la Runda Uruguay tara
importatoare are obligatia de a stabili o legatura de cauzalitate clara intre importurile cu pret de dumping
si prejudiciul cauzat ramurei de productie nationale

ANS: T

19. Subventiile, pentru o perioadã limitatã de timp, ce incurajeaza privatizarea sunt tratate ca subventii
neactionabile in plan multilateral in cadrul Acordului privind subventiile si taxele compensatorii.

ANS: T

20. Achizitiile guvernamentale (publice) sunt cumpararile prin licitatie de bunuri si servicii de catre si pentru
uzul diferitelor institutii si agentii publice nationale.

ANS: T

21. Acordul privind aeronavele civile, anexa la Acordul privind crearea OMC, vizeaza liberalizarea
schimburilor comerciale la toate produsele din domeniu, prin eliminarea partiala a taxelor vamale de
import, precum si a eventualelor obstacole netarifare.

ANS: F

22. Acordul pentru produse lactate si Acordul pentru carne de vita, ulterior Rundei Uruguay, nu au fost
desfiintate si scoase din grupul acordurilor comerciale plurilaterale, aplicandu-se in domeniile vizate de
aceste acorduri, în continuare, prevederile generale ale OMC.

ANS: F

23. Conferinta Ministeriala este organul suprem al OMC.

ANS: T

24. OMC urmareste ca Sistemul Comercial Mondial (SCM) sa contribuie cat mai mult la cresterea
economica , la dezvoltare si utilizarea fortei de munca.

ANS: T

25. OMC nu reafirma principiile si obiectivele din Acordul de la Marrakesh (Maroc) si incurajeaza
recurgerea la protectionism.

ANS: F

26. Federatia Rusa este membra a OMC din anul 2006.

ANS: F

27. Guvernele tarilor membre ale OMC pot sa initieze actiuni de salvgardare, in circumstante exceptionale.

ANS: T

28. Guvernele tarilor membre ale OMC nu pot sa perceapa taxe antidumping sau taxe compensatorii
(antisubventie).
ANS: F

29. Politica comerciala externa a Romaniei a fost un subsistem de baza al politicii externe a Romaniei in
perioada de preaderare la UE.

ANS: T

30. A exista o relatie din ce in ce mai stransa intre politica comerciala externa a Romaniei si strategiile
marketingului international.

ANS: T

31. Nu a existat o functie de aparare comerciala, prin masuri si instrumente specifice in politica comerciala
externa a Romaniei in perioada de preaderare la UE.

ANS: F

32. Tariful vamal de import al Romaniei a avut din punct de vedere al nomenclatorului de marfuri 15
sectiuni si 100 de capitole.

ANS: F

33. Romania nu practica reduceri sau exceptari cu caracter temporar de la plata taxelor vamale de import in
perioada de preaderare la UE..

ANS: F

34. Firmele importatoare din Romania pot formula plangeri si contestatii impotriva autoritatilor vamale,
solicitand diminuarea sau anularea taxei vamale.

ANS: T

35. Incepand cu 1.1.2004 si pana la 31.12.2006, exportul si importul Romaniei din si in teritoiul vamal al
Romaniei s-a desfasurat liber, cu unele exceptii unde s-au aplicat licente de export si import.

ANS: T

36. Legislatia Romaniei in materie de masuri de aparare comerciala nu este compatibila cu prevederile OMC
si nici armonizata cu legislatia UE in domeniu.

ANS: F

37. Romania nu a aderat la Acordul OMC privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate
intelectuala (Acordul TRIPS).

ANS: F

38. Legislatia Romaniei privind achizitiile publice (guvernamentale) nu a eliminat preferinta pentru
castigarea proiectelor la licitatii de catre firmele romanesti, spre a se beneficia din plin de competitia
dintre furnizori, indiferent ca sunt autohtoni sau straini.

ANS: F

39. Politica comerciala externa cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de un stat in scopul promovarii
sau restrangerii schimburilor comerciale externe si al protejarii economiei nationale de concurenta
straina.

ANS: T
40. Principalele obiective ale polticii comerciale externe a statelor constau in incurajaraea exportului si
luarea de masuri de aparare pe linie de import fata de concurenta bunurilor si serviciilor comerciale
provenite din strainatate.

ANS: T

41. In Acordul cu privire la agricultura, convenit la Runda Uruguay, au fost stabilite obligatii referitoare la
masurile de sprijinire a producatorilor nationali si la masurile de subventionare a exportului.

ANS: T

42. Promovarea si stimularea exporturilor, continuarea liberalizarii importurilor si echilibrarea balantei


comerciale nu s-au aflat printre obiectivele principale ale politicii comerciale externe a Romaniei, în
perioada de preaderare la UE.

ANS: F

43. Printre directiile prioritare in politica comerciala externa a Romaniei in perioada de preaderare la UE au
fost: participarea la targuri si expozitii internationale, promovarea exportului prin Centrul Roman de
Promovare a Comertului si convenirea unor noi acorduri de comert liber.

ANS: T

44. Regimul taxelor vamale de import la tranzactia comerciala leasing este avantajos pentru persoanele fizice
si juridice romane.

ANS: T

45. Solicitantul unei licente de export sau import in Romania nu poarta intreaga raspundere pentru utilizarea
ei in conditiile stabilite de eliberarea acesteia.

ANS: F

46. In Romania nu s-au eliminat restrictiile cantitative la import si la export incepand cu anii ‘90 ai secolului
al XX-lea.

ANS: F

47. In Romania nu sunt interzise la export si import arme, munitii, produse explozibile si toxice, echipament
militar.

ANS: F

48. Romania a luat masuri de aparare comerciala fata de produsele altor tari.

ANS: T

49. Nu au fost luate masuri de salvgardare si de antidumping de catre alte tari impotriva produelor originare
exportate de Romania.

ANS: F

50. In vederea cresterii exportului Romaniei sunt folosite ca instrumente promotionale: extinderea continua a
cadrului juridic extern, participarea la targuri si expozitii internationale in strainatate in parteneriat
public-privat si cresterea rolului Camerei de Comert si Industrie a Romaniei.

ANS: T
51. In noul sistem de sustinere si promovare a exportului Romaniei, cu finantare de la bugetul de stat, sunt
stabilite programe distincte aflate in administrarea ministerelor de resort.

ANS: T

52. Consiliul de Export in Romania nu a fost creat pe baza unui parteneriat public-privat.

ANS: F

53. O principala caracteristica a Acordurilor de comert liber incheiate de Romania a fost in perioada de
preaderare la UE stabilirea graduala de perioade de tranzitie de cativa ani pentru realizarea unei zone de
comert liber.

ANS: T

54. Romania, ca urmare a aderarii la GATT si a participarii la negocierile comerciale din cadrul Rundei
Tokyo si Uruguay a obtinut ca avnataje imediate clauza natiunii celei mai favorizate, inclusiv de la SUA,
pe baza de concesii tarifare negociate si eliminarea urgenta a restrictiilor cantitative discriminatorii.

ANS: F

55. Printre prioritatile urmarite de Romania in negocierile comerciale multilaterale declansate la Conferinta
Ministeriala a OMC de la Doha (Qatar) nu au fost obtinerea unor deschideri de piete pentru servicii si
producatorii romani de servicii si continuarea programelor nationale de sprijinire a producatorilor
agricoli si promovarea exportului de produse agricole.

ANS: F

56. GATT in relatiile comerciale dintre statele membre a avut printre principiile de baza: principiul
discriminarii, admiterea restrictiilor cantitative si admiterea utilizarii subventiilor.

ANS: F

57. Taxele vamale ad-valorem se percep la pretul CIF al marfii de import la frontiera, iar taxele vamale
specifice se percep la greutatea, cantitatea sau volumul marfii de import la frontiera.

ANS: T

58. Exista doua mari componente ale politicii comerciale externe a statelor, respectiv componenta
(dimensiunea) interna, grupand politicile tarifara, netarifara si promotionala si de stimulare a exportului,
precum si componenta (dimensiunea) externa, care se constituie din acordurile si aranjamentele
comerciale cu alte tari, grupe de tari, acorduri multilaterale.

ANS: T

59. Politica comerciala comuna a UE nu este de competenta exclusiva a Uniunii Europene.

ANS: F

60. Uniunea Europeana nu aplica o politica comerciala comuna care vizeaza liberalizarea graduala a
importurilor sale si imbunatatirea conditiilor de acces pe pietele tarilor terte ale produselor si serviciilor
originare din comunitate.

ANS: F

61. Dupa aderarea Romaniei la UE s-au eliminat ultimele restrictii din comertul reciproc de marfuri cu
Statele Membre ale UE.

ANS: T
62. Piata Unica a Uniunii Europene nu consta in libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalului si
populatiei intre tarile membre.

ANS: F

63. Exista limite ale pietei unice a UE in sectorul serviciilor, al pastrarii unor bariere tehnice si
administrative, al aplicarii Acordului de la Schengen de catre toate Statele Membre ale UE.

ANS: T

64. In domeniul circulatiei libere a serviciilor in cadrul pietei unice a UE s-a extins nivelul performantelor
liberei circulatii a bunurilor.

ANS: F

65. Tratatul de aderare a Romaniei la UE stipuleaza la capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor, o perioada
de tranzitie de cinci ani pentru transpunerea Directivei Comisiei Europene privind schemele de
compensare a investitorilor.

ANS: T

66. Achizitiile publice fac obiectul reglementarilor UE si a regulilor internationale, dar nu toate achizitiile
publice sunt subiectul acestor reglementari (spre exemplu, achizitiile de echipamente militare pentru
aparare).

ANS: T

67. In anul 2006 nu s-a multiplicat gradul de liberalizare a importului Romaniei prin exceptarea si reducerea
temporara a taxelor vamale pentru unele categorii de marfuri.

ANS: F

68. In Romania pana in anul 2006, nivelul taxelor vamale la import a fost aproximativ acelasi atat la produse
agricole, cat si la produse industriale.

ANS: F

69. In planul de masuri al Strategiei Nationale de Export a Romaniei pentru perioada 2007 - 2009, Consiliul
de Export nu a aprobat extinderea activitatii acestuia la nivel judetean si preluarea de initiative de
competitivitate la export de la judete.

ANS: F

70. De la 1 ianuarie 2002, Romania a eliminat taxele vamale la produsele industriale originare din Uniunea
Europeana.

ANS: T

71. Pana la data aderarii din 1 ianuarie 2007, Romania a depus eforturile necesare pentru a compatibiliza
toate acordurile sale bilaterale comerciale cu dreptul comunitar.

ANS: T

72. Dupa semnarea Tratatului de Aderare la UE nu s-au mai intensificat consultarile cu expertii Comisiei
Europene pentru armonizarea pozitiilor de negociere comerciala multilaterala ale Rundei Doha din
cadrul OMC.

ANS: F
73. Dupa semnarea Tratatului de Aderare la UE, Romania nu a participat la lucrarile Comitetelor care
sprijina Comisia Europeana in implementarea programelor de asistenta externa destinate tarilor in curs
de dezvoltare.

ANS: F

74. Comisia Europeana asigura reprezentarea uniforma a intereselor Comunitatii, precum si exercitarea
politicii comerciale comune atat la nivel bilateral, cat si multilateral.

ANS: T

75. Principiul libertatii de a exporta interzice Statelor Membre ale UE mentinerea sau introducerea de
restrictii cantitative, inclusiv oprirea justificata a unor exporturi, pe motive legale de moralitate publica,
ordine publica, securitate publica, etc.

ANS: F

76. Masurile de protectie luate de UE pot limita exportul, din cauza lipsei unor produse esentiale pe piata
comunitara - catre anumite tari sau exporturile din anumite regiuni ale Comunitatii.

ANS: T

77. Exportul de bunuri culturale nu este supus prezentarii unei licente de export care este valabila in toata
Comunitatea.

ANS: F

78. Produsele si tehnologiile cu dubla utilizare (civila si militara) nu sunt supuse controlului in toate Statele
Membre ale UE.

ANS: F

79. Scopul principal al suspendarilor de taxe vamale la import, din tari terte, este de a permite operatorilor
din UE sa utilizeze materii prime , semifabricate sau componente , care nu sunt disponibile in interiorul
comunitatii, fara a mai plati taxele vamale prevazute in Tariful Vamal Comun.

ANS: T

80. Marja de dumping reprezinta suma cu care valoarea normala a marfii depaseste pretul de export.

ANS: T

81. Apararea impotriva barierelor comerciale impuse de tari terte este o atributie a Comisiei Europene pentru
sprijinirea exportului Statelor Membre ale UE.

ANS: T

82. Elvetia face parte din AELS, precum si din Spatiul Economic European.

ANS: F

83. Republica Moldova a devenit beneficiara a SGP+ al UE si continua dialogul in vederea includerii pe
lista tarilor beneficiare ale SPCA, acordat de UE statelor din Balcanii de Vest.

ANS: T

84. Comertul cu produse agricole nu este unul din dosarele cele mai sensibile pentru UE in negocierile
comerciale multilaterale ale Agendei de Dezvoltare Doha.
ANS: F

85. Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, competentele nationale in domeniul politicii comerciale
externe ale Romaniei s-au transferat la nivelul Uniunii Europene.

ANS: T

86. Politica comerciala comuna a Uniunii Europene nu se aplica in relatiile cu terte tari extracomunitare.

ANS: F

87. Reglementarile UE nu permit unui stat membru, cum este si Romania, sa mentina si sa introduca
restrictii cantitative sau chiar interziceri pentru unele importuri.

ANS: F

88. De la 1 ianuarie 2007, Romania este parte la SGP al UE in calitate de donator de preferinte vamale.

ANS: T

89. Aplicarea de catre Romania, ca stat membru al UE a shemei de preferinte vamale a acesteia pe perioada
2006-2008, inseamna utilizarea SGP, SGP+ si a regimului special pentru tarile mai putin dezvoltate.

ANS: T

90. Statele membre comunitare, care includ si Romania de la 1 ianuarie 2007, formeaza o piata unica, iar in
interiorul Uniunii Europene nu sunt posibile luarea de masuri de aparare comerciala intre aceste state
membre.

ANS: T

91. Romania, din momentul aderarii la UE, nu s-a retras din toate acordurile de comert liber pe care le
incheiase anterior in plan bilateral si regional (CEFTA si AELS).

ANS: F

92. De la 1 ianuarie 2007, Romania ca membru UE, nu aplica toate prevederile din acordurile comerciale
preferentiale incheiate de UE cu tari terte.

ANS: F

93. La capitolul 26 - Relatii economice externe de negociere a Romaniei la UE, obiectivul stabilit pentru
EXIMBANK S.A. a fost ,, Armonizarea legislatiei (romane) cu aquis-ul comunitar aferent creditelor de
export pe termen mediu si lung ”.

ANS: T

94. In cadrul Acordurilor OMC nu sunt prevederi privind tratamentul special si diferentiat acordat tarilor in
curs de dezvoltare de catre tarile dezvoltate.

ANS: F

95. Conferinta Ministeriala a OMC de la Doha (Qatar) - 2001 si-a propus sa incheie negocierile comerciale
multilaterale la sfarsitul anului 2007.

ANS: F
96. Acordul European de Asociere a Romaniei la UE, incheiat in 1993, a prevazut realizarea unei zone de
comert liber prin eliminarea graduala, in cadrul unei perioade de tranzitie de 5 ani a tuturor obstacolelor
tarifare si netarifare din calea comertului reciproc.

ANS: F

97. Tipologia politicii comerciale externe a statelor dupa gradul de protectie a productiei nationale se
manifesta prin formele: politica comerciala autarhica, protectionista si a liberului schimb.

ANS: T

98. Sistemul de Preferinte Comerciale Autonome (SPCA) nu a fost acordat de UE pentru tarile din Balcanii
de Vest.

ANS: F

99. In cadrul “Parteneriatului UE cu tarile mediteraneene”, UE nu a incheiat inca cu aceste state Acorduri de
asociere Euro-Mediteraneene.

ANS: F

100. UE a incheiat cu tarile din America de Nord (SUA si Canada) acorduri nepreferentiale.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. OMC va colabora pentru o mai mare coerenta in elaborarea politicilor economice la nivel mondial cu
organizatiile internationale:
a. FMI si Organizatia Mondiala a Muncii
b. FMI si Banca Mondiala

c. Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Vamilor

ANS: B

2. Care dintre Rundele de negocieri comerciale multilaterale din cadrul GATT a avut cele mai importante
rezultate?
a. Runda Kennedy c. Runda Tokio
b. Runda Uruguay
ANS: B

3. La primele 6 runde de negocieri comerciale multilaterale in cadrul GATT rezultatele au fost in marea lor
majoritate din domeniile:
a. concesii netarifare c. concesii tarifare la produse agricole
b. concesii tarifare la produse industriale
ANS: B

4. Care este unul din Acordurile comerciale plurilaterale anexat la Acordul privind crearea OMC
a. Acordul privind agricultura c. Acordul cu privire la textile si
imbracaminte
b. Acordul cu privire la aeronave civile
ANS: B

5. In cadrul politicii comerciale externe a UE se are in vedere si instaurarea unei zone de comert liber euro-
mediteraneean pana in anul 2010 prin incheierea de acorduri de asociere cu:
a. 8 state c. 12 state
b. 10 state
ANS: C

6. O directie importanta a politicii comerciale externe a Uniunii Europene este cooperarea si integrarea
comercial economica cu tarile din Africa, Caraibe si Pacific (ACP) - total 71 de tari - prin realizarea unei
zone de comert liber cel mai devreme in anul
a. 2013 c. 2020
b. 2015
ANS: B

7. In cadrul politicii de liberalizare a comertului Uniunii Europene cu statele lumii, UE aplica tratamentul
pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate exclusiv cu
a. SUA, Canada, Japonia c. SUA, Canada, Japonia, Australia, Noua
Zeelanda, R.P.Chineza, Hong Kong
(China), R. Coreea si Singapore
b. SUA, Canada, Japonia, Australia si Noua
Zeelanda
ANS: C

8. Care din tarile mentionate au avut initiativa de organizare a Rundei Tokio in cadrul GATT?
a. tarile in curs de dezvoltare c. SUA, CEE, Japonia
b. tarile foste socialiste
ANS: C

9. Masurile de salvgardare provizorie, in cazul unui prejudiciu grav, pe ce durata pot fi luate conform
Acordului cu privire la salvgardare convenit in cadrul Rundei Uruguay?
a. 6 luni c. 12 luni
b. 200 zile
ANS: B

10. Care este timpul maxim necesar pentru rezolvarea unui diferend comercial in cadrul OMC, de catre
Organul unic de reglementare a diferendelor (ORD)?
a. 6 luni
b. 10 luni

c. 14 luni

ANS: C

11. Conform Acordului pentru crearea OMC reunirea Conferintei Ministeriale are loc cel putin la:
a. 1 an c. 4 ani
b. 2 ani
ANS: B

12. A IX a runda de negocieri adoptata de Conferinta Ministeriala de la Doha (Qatar,2001) s-a stabilit sa aiba
loc in perioada:
a. 2002-2003 c. 2002-2005
b. 2002-2004
ANS: C

13. Care a fost principalul instrument de import in politica comerciala externa a Romaniei in perioada de
preaderare la UE:
a. contingentul tarifar c. regimul licentelor (autorizatiilor)
b. tariful vamal
ANS: B

14. Tariful vamal de import al Romaniei pana in anul 2006 avea nomenclatorul de marfuri divizat in:
a. 15 sectiuni si 100 capitole c. 21 sectiuni si 97 capitole
b. 12 sectiuni si 80 capitole
ANS: C

15. Regimurile vamale definitive prevad:


a. suspendarea temporara a platii taxei c. proceduri simplificate de vamuire
vamale
b. vamuirea exportului sau importului de
marfuri prin perceperea taxei vamale
ANS: B

16. Perioada de examinare a cererilor pentru licente neautmate la importul in Romania corect completate,
atunci cand cererile se analizeaza simultan, nu va depasi termenul limita de la data inregistrarii de:
a. 5 zile lucratoare c. 15 zile lucratoare
b. 10 zile lucratoare
ANS: C

17. In cazul in care, din diferite motive licenta de import neautomata nu a fost utilizata in termenul stabilit
acesta va fi returnata la Ministerul Economiei si Comertului in urmatorul termen de la data expirarii
valabilitatii acesteia:
a. 5 zile lucratoare c. 15 zile lucratoare
b. 10 zile lucratoare
ANS: B

18. Bazata pe acordurile convenite in cadrul OMC Romania a adoptat in ultimul deceniu masuri de aparare
comerciala
a. antidumping c. de salvgardare
b. compensatorii(antisubventie)
ANS: C

19. In ce scop se efectueaza atent evaluarea marfii de import in vamile Romaniei


a. ca pretul marfii sa nu fie putin mai mic c. ca preturile sa fie mult mai mici decat
decat preturile normale preturile normale si sa diminueze cu sume
importante, urmare a aplicarii de taxe
vamale, TVA, accize, sursele bugetului de
stat.
b. ca preturile sa fie putin mai mari fata de
preturile normale
ANS: C

20. Standardele si reglementarile tehnice, masurile sanitare si fitosanitare sunt:


a. instrumente de politica tarifara (vamala) c. instrumente de politica promotionala
b. instrumente de politica netarifara
ANS: B

21. Care este tara cu care Romania nu a incheiat un Acord de comert liber, inainte de 1 ianuarie 2007?
a. R. Moldova d. Israel
b. Albania e. Turcia

c. Fed. Rusa
ANS: C

22. Romania acorda prime de export din fonduri de la bugetul de stat pentru urmatoarele produse:
a. masini si utilaje
b. mijloace de transport

c. agroalimentare

ANS: C

23. Mecanismul de negociere a concesiilor tarifare in cadrul rundelor GATT a cuprins:


a. 2 etape c. 5 etape
b. 4 etape d. 3 etape

ANS: D

24. Care grup de tari in curs de dezvoltare s-a opus categoric modalitatilor de negociere propuse de UE si
SUA in domeniul agriculturii la Conferinta Ministeriala a OMC de la Cancún (Mexic) 2003?
a. Argentina, Nigeria, Indonezia
b. Mexic, Egipt, Pakistan

c. Brazilia, India, R.P. Chineza

ANS: C

25. In cadrul politicii comerciale externe a UE pana in ce an se are in vedere si instaurarea unei zone de
comert liber euro-mediteraneean prin incheierea de acorduri de asociere?
a. 2010

b. 2013

c. 2015

ANS: A

26. Politica comerciala autarhica face parte din clasificarea politicilor comerciale dupa:
a. instrumentele de politica comerciala c. gradul de protectie a productiei nationale
utilizate
b. criteriul domeniului de aplicabilitate d. numarul partenerilor si felul acordurilor
incheiate

ANS: C

27. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare s-a infiintat in anul:
a. 1960 c. 1972

b. 1964 d. 1974

ANS: B

28. A X-a Sesiune UNCTAD, care a stabilit activitatile prioritare pe urmatorii 4 ani, a avut loc la:
a. Geneva (Elvetia) c. Sao-Paolo (Brazilia)

b. Bangkok(Thailanda) d. Santiago de Chile (Chile)

ANS: B
29. Prin Acordul de comert liber dintre Romania si statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS)
si Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA) au fost complet eliminate taxele vamale in
comertul cu produse industriale in mod reciproc de la data de:
a. 1.01.2002
b. 1.01.2003

c. 1.01.2004

ANS: A

30. Aderarea Romaniei la GATT in 1971 s-a efectuat pe baza de:


a. tarif vamal de import

b. concesii tarifare

c. cresterea importurilor din tarile membre GATT in acelasi ritm cu importurile totale ale
Romaniei

ANS: C

31. Cu reprezentantii caror tari, Romania a conlucrat activ la Conferinta Ministeriala a OMC de la Cancún
(Mexic)-2003 si Hong Kong, China-2005?
a. tarilor in curs de dezvoltare

b. Comisiei Europene

c. SUA si Japonia

ANS: B

32. Unul din principalele obiective ale politicii comerciale externe a statelor consta in:
a. cresterea nelimitata a importurilor

b. incurajarea selectiva a exportului

c. descurajarea exporturilor

ANS: B

33. Politica comerciala externa a unui stat reprezinta o parte importanta a politicii:
a. economice interne

b. economice externe

c. economice generale si a politicii externe

ANS: C

34. Participarea României la o serie de acorduri, a reprezentat o masura de stimulare a exporturilor romanesti
in cazul in care:
a. se incurajeaza importurile

b. se faciliteaza imprumuturile externe

c. se obtine un cat mai mare acces al produselor romanesti pe pietele straine

ANS: C
35. Taxa asupra valorii adaugate face parte din:
a. bariere netarifare care implica indirect o c. bariere care deriva din participarea statului
limitare a importurilor prin mecanismul la activitatile comerciale
preturilor
b. formalitati vamale si administrative la d. obstacole tehnice
import
ANS: A

36. Scutirile de taxe la export fac parte din categoria de stimulare a exporturilor de natura:
a. bugetara c. financiar-bancara

b. valutara d. fiscala

ANS: D

37. Restituirea contravalorii taxei vamale de import a reprezentat o masura de stimulare a exporturilor
romanesti, sub forma aplicarii:
a. regimului de perfectionare pasiva
b. regimului de admitere temporara

c. regimului de drawback

ANS: C

38. Aplicarea cotei 0 la impozitarea prin TVA la export in perioada de preaderare la UE facea parte din:
a. masuri promotionale aplicate de Romania

b. masuri de stimulare a exportului aplicate de Romania

c. masuri de politica comerciala netarifara aplicate de Romania

ANS: B

39. Necesitatea participarii Romaniei la ajutorul financiar pentru dezvoltare a UE reprezinta:


a. un avantaj al adoptarii de catre Romania a politicii comerciale comune din punct de vedere
comercial

b. un cost al adoptarii de catre Romania a politicii comerciale comune din punct de vedere
financiar

c. un avantaj al adoptarii de catre Romania a politicii comerciale comune din punct de vedere
financiar

ANS: B

40. Selectati raspunsurile corecte privind elementele principale ale Sistemului Generalizat de Preferinte
vamale:
1. gama de marfuri care intra sub incidenta SGP
2. contingente tarifare
3. amplitudinea reducerii taxelor vamale
4. taxele antidumping
a. 1+4 c. 2+3
b. 1+3 d. 2+4

ANS: B
41. Selectati care sunt taxele de retorsiune aplicate de state pentru limitarea importului prin influentarea
pretului rezultat din practici neloiale ale firmelor straine:
1. taxe portuare
2. taxe antidumping
3. taxe consulare
4. taxe compensatorii (antisubventii)
a. 1+4 c. 2+4

b. 2+3 d. 3+4

ANS: C

42. Mentionati care acorduri in domeniul netarifar convenite la Runda Uruguay prezinta caracteristicile de
noutate in negocieri?
1. Acordul privind achizitiile guvernamentale
2. Codul antidumping
3. Acordul cu privire la masurile care vizeaza investitiile legate de comert
4. Acordul cu privire la inspectia inainte de expediere
a. 2+4 c. 2+3

b. 1+3 d. 3+4

ANS: D

43. Care sunt masurile ce sunt interzise sa fie aplicate de catre tarile membre OMC prevazute in Acordul cu
privire la masurile ce vizeaza investitiile legate de comert (TRIMs)?
1. taxele de salvgardare
2. obligatia cumpararii de produse de origine nationala
3. TVA
4. limitarea importului de produse la valoarea produselor exportate
a. 2+4 c. 1+2

b. 1+3 d. 3+4

ANS: A

44. Selectati acordurile in domeniul netarifar convenite la Runda Uruguay:


1. Mecanismul de examinare a politicilor comerciale ale statelor
2. Acordul in domeniul regulilor de origine
3. Acordul in domeniul obstacolelor tehnice
4. Acordul cu privire la textile si imbracaminte.
a. 1+2 c. 2+4

b. 2+3 d. 1+4

ANS: B

45. Care acorduri si coduri in domeniul netarifar convenite la Runda Tokio au caracteristica intaririi acestor
reguli anterioare urmare a negocierilor purtate in cadrul Rundei Urugauy?
1. Acordul privind obstacolele tehnice
2. Acordul cu privire la procedurile in materie de licente la import
3. Acordul cu privire la inspectia inainte de expediere
4. Acordul cu privire la agricultura
a. 2+4 c. 1+2

b. 3+4 d. 1+3
ANS: C

46. Selectati drepturile de proprietate intelectuala prevazute in Acordul privind aspecte comerciale ale
drepturilor de proprietate, inclusiv comertul cu marfuri contrafacute (TRIPs).
1. dreptul de autor
2. indicatii geografice
3. marci de fabrica, de comert si marci de servicii
4. programe de concert
a. 1+3+4 c. 2+3+4

b. 1+2+4 d. 1+2+3

ANS: D

47. Selectati obligatiile tarilor membre ale OMC in cadrul Acordului privind agricultura, convenit la Runda
Uruguay.
1. Obligatii referitoare la masurile de politica comerciala aplicate la frontiera
2. Angajamente de crestere a nivelului consolidat al taxelor vamale
3. Angajamente de crestere a subventiilor in cadrul listelor nationale
4. Obligatii referitoare la masurile de sprijinire a producatorilor nationali si la masurile de subventionare
a exportului
a. 1+4 c. 1+3

b. 2+3 d. 3+4

ANS: A

48. Care sunt subventiile permise neactionabile stabilite la Runda Uruguay in cadrul Acordului pentru
subventii si taxe compensatorii?
1. ajutor pentru cercetare-dezvoltare
2. exceptarea de la plata impozitelor directe
3. subventii directe in favoarea firmelor exportatoare
4. ajutor pentru ajustare structurala in cazul reducerii capacitatii de productie a unui producator
a. 1+3 c. 2+4

b. 1+4 d. 2+3

ANS: B

49. Selectati care din cele 4 reguli principale ale GATT-1994, convenite la Runda Uruguay sunt corecte?
1. protejarea industriei interne numai prin tariful vamal, respectiv prin taxe vamale
2. taxele vamale trebuie reduse si consolidate impotriva unor viitoare majorari
3. comertul se desfasoara in conformitate cu clauza natiunii celei mai favorizate
4. aplicarea de restrictii cantitative
a. 2+3+4 c. 1+2+3

b. 2+3+4 d. 1+3+4

ANS: C

50. Precizati unele din principiile fundamentale ale sistemului comercial mondial adoptate de OMC
1. realizarea folosirii integrale a fortei de munca
2. eliminarea progresiva a obstacolelor din calea comertului prin negocieri multilaterale
3. reciprocitatea in asumarea de angajamente
4. folosirea taxelor vamale, ca principal instrument de politica comerciala si interzicerea, in principiu a
restrictiilor cantitative
a. 1+3+4 c. 2+3+4
b. 1+2+4 d. 1+3

ANS: C

51. Acorduri comerciale multilaterale cu bunuri facand parte din Anexa 1A a Acordului OMC:
1. Acordul privind aeronavele civile
2. Acordul cu privire la agricultura
3. Acordul cu privire la textile si imbracaminte
4. Acordul international privind produsele lactate
a. 2+4 c. 1+2

b. 3+4 d. 2+3

ANS: D

52. Selectati acordurile in domeniul netarifar convenite la Runda Uruguay:


1. Acordul privind evaluarea in vama
2. Acordul privind subventiile si taxele compensatorii
3. Acordul cu privire la salvgardare
4. Acordul privind achizitiile guvernamentale (publice)
a. 1+2+3 c. 2+3+4

b. 1+3+4 d. 1+3

ANS: A

53. Selectati unele din principalele functii ale OMC:


1. transparenta masurilor de politica comerciala prin publicarea si notificarea lor la OMC
2. administarrea Organului de reglementare a diferendelor
3. administrarea Mecanismului de examinare a politicilor comerciale nationale
4. cooperarea cu FMI si BM in vederea asigurarii unei mai mari coerente a politicilor economice globale
a. 1+3+4 c. 1+2+3

b. 2+3+4 d. 2+3

ANS: B

54. Selectati unele din obiectivele Acordului de la Marrakech (Maroc) privind constituirea OMC:
1. partile la Acord recunosc ca raporturile lor in domeniul comercial si economic trebuie sa fie orientate
spre ridicarea nivelului de trai
2. utilizarea nediscriminarii pe baza aplicarii clauzei natiunii celei mai favorizate si a tratamentului
national
3. contracararea concurentei neloiale prin masuri antidumping, taxe antisubventie, precum si prin
limitarea si eliminarea subventiilor
4. partile recunosc ca este necesar sa se depuna eforturi pentru ca tarile in curs de dezvoltare, si in special
cele mai putin dezvoltate dintre ele, pentru reducerea substantiala a taxelor vamale si a altor obstacole
in calea schimburilor comerciale
a. 1+3 c. 1+4

b. 2+4 d. 2+3

ANS: C

55. Identificati bilantul realizarilor negocierilor comerciale din cadrul Rundei Uruguay:
1. liberalizari sporite in comertul international
2. marirea gradului de cuprindere sectoriala a liberalizarii comertului cu servicii
3. cresterea insuficenta a accesului pe piete in unele sectoare de marfuri pentru tarile in curs de
dezvoltare (agricultura, textile, imbracaminte)
4. recunoasterea problemelor specifice ale tarilor in curs de dezvoltare si ale tarilor in tranzitie la
economia de piata
a. 2+3+4 c. 2+3

b. 1+3+4 d. 1+2+3

ANS: B

56. Selectati caracteristicile integrarii comertului cu textile in cadrul GATT, care a avut loc in contextul
negocierilor din Runda Uruguay:
1. toate statele membre GATT care mentin restrictii le vor elimina intr-o perioada de 10 ani
2. procesul de integrare s-a prevazut sa se desfasoare in 4 etape din 1.1.1995 pana la 1.1.2005
3. statele membre nu vor fi constranse sa includa in reducerea de restrictii produse, respectiv fire si fibre
textile, tesaturi, produse textile fine, imbracaminte
4. programul de eliminare treptata va fi prezentat Organului de Monitorizare a Textilelor
a. 1+2+4 c. 2+3+4

b. 1+3+4 d. 1+2+3

ANS: A

57. Selectati cele 3 grupe de instrumente de stimulare a exportului Romaniei, aflate in atentia Consiliului de
Export:
1. primele de export pentru produse industriale
2. instrumente in administrarea EXIMBANK
3. instrumente in administrarea ministerelor de resort
4. prime de export pentru produse agroalimentare
a. 1+3+4 c. 1+2+3

b. 2+3+4 d. 1+2+4

ANS: B

58. Avantajele in plan comercial si financiar obtinute prin adoptarea de catre Romania a politicii comerciale
a UE sunt:
1. ameliorarea accesului produselor si serviciilor romanesti pe piata unica a UE
2. beneficierea de SGP al UE si de contingente tarifare
3. accesul ameliorat pe pietele tarilor terte cu care UE are sau va incheia acorduri comerciale
preferentiale
4. primirea de subventii de la bugetul comunitar, inclusiv la exportul de produse agroalimentare
a. 2+4 c. 1+3+4

b. 2+3+4 d. 1+3

ANS: C

59. Costurile pe plan comercial si financiar care decurg din adoptarea de catre Romania a politicii
comerciale a UE sunt:
1. cresterea considerabila a gradului de liberalizare a importului va diminua protectia productiei nationale
fata de concurenta straina
2. diminuarea subventiilor dupa aderare fata de faza de preaderare
3. reducerea incasarilor la buget urmare a eliminarii sau diminuarii taxelor vamale perecpute la import
4. participarea Romaniei la finantarea bugetului UE si la ajutoarele financiare ale UE acordate tarilor in
curs de dezvoltare
a. 2+3+4 c. 1+2+3
b. 1+2+4 d. 1+3+4

ANS: D

60. Libera circulatie a marfurilor in cadrul pietei unice a UE are la baza principiile:
1. principiul recunoasterii reciproce a pietei unice
2. principiul tratamentului national
3. principiul regulii de origine
4. principiul tratamentului clauzei natiunii celei mai favorizate.

a. 1+2 c. 3+4

b. 2+3 d. 1+3

ANS: D

61. Tratatul de aderare a Romaniei la UE prevede la capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor pentru
achizitionarea de teren agricol, paduri si teren forestier de catre cetatenii UE si din Spatiul Economic
European, o perioada de tranzitie de:

a. 3 ani c. 7 ani

b. 5 ani d. 9 ani

ANS: C

62. Tratatul de aderare a Romaniei la UE prevede la capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor pentru
dreptul de achizitie asupra terenului pentru resedinta secundara o perioada de tranzitie de:

a. 2 ani c. 4 ani

b. 3 ani d. 5 ani

ANS: D

63. Directiva comunitara privind dreptul de proprietate intelectuala si industriala ce a fost adoptata in anul
2004, a permis armonizarea reglementarilor nationale ale Statelor Membre ale UE intr-o perioada de:

a. 1 an c. 3 ani

b. 2 ani d. 4 ani

ANS: B

64. Tratatul de aderare a Romaniei la UE stipuleaza la capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor o perioada
de tranzitie pentru libera circulatie a lucratorilor romani, de la data aderarii, respectiv de:

a. 1+2+3 ani c. 2+3+2 ani

b. 2+2+2 ani d. 2+3+3 ani

ANS: C

65. Programul de promovare a exportului din Romania, administrat de catre Ministerul Economiei si
Comertului, dispune de fonduri de la bugetul de stat pentru:
1. participarea la targuri si expozitii internationale
2 acordarea de credite pentru export
3 realizarea de studii de piata si pe produse
4 suportarea a 50% din cheltuielile de organizare si functionare a reprezentantelor comerciale in
strainatate

a. 1+2+3 c. 1+3+4

b. 2+3+4 d. 1+2+4

ANS: C

66. Care Programe de crestere a competitivitatii produselor romanesti sunt finantate de la bugetul de stat?
1. produse agroalimentare
2. produse minerale
3. produse semifinite
4. produse industriale

a. 1+2 c. 1+4

b. 2+3 d. 3+4

ANS: C

67. Care sunt solutiile de finantare a exporturilor complexe romanesti:


1. Facilitati acordate de stat pentru stimularea si promovarea exporturilor complexe
2. Programul de promovare a exportului, administrat de Ministerul Economiei si Comertului
3. Finantarea de catre bancile comerciale a exporturilor cu asigurare din partea Eximbank.
4. Programul de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii pentru dezvoltarea exporturilor.
5. Analiza creditelor si procesul emiterii serviciilor de garantie bancara (SGB).

a. 1+2+3 c. 1+3+5

b. 3+4+5 d. 2+4+5

ANS: C

68. Atributiile reprezentantilor economici externi ai Romaniei pentru sprijinirea mediului de afaceri sunt cu
prioritate indreptate spre:
1. promovarea si dezvoltarea schimburilor comerciale, in principal, a exportului si cooperarii economice
2. intensificarea importului de pe piata spre Romania
3. atragerea investitiilor straine catre Romania
4. dezvoltarea relatiilor consulare cu tara partenera

a. 1+2 c. 3+4

b. 2+3 d. 1+3

ANS: D

69. Selectati ce categorii de informatii cuprinde ”Indrumarul de afaceri pe tari” elaborat de consilierii
economici din cadrul ambasadelor, consulatelor si birourilor economice proprii din strainatate.
1. marimea pietei (import, export)
2. politica externa
3. politica comerciala
4. taxe vamale si bariere netarifare la import

a. 1+2+3 c. 1+3+4

b. 2+3+4
ANS: C

70. Care a fost tara terta careia UE i-a aplicat cele mai multe masuri antidumping la sfarsitul primului
trimestru al anului 2006?

a. Federatia Rusa d. Thailanda


b. India e. Ucraina

c. R.P. Chineza
ANS: C

71. Care a fost tara terta care a aplicat pana la sfarsitul primei jumatati a anului 2006 la importurile din UE
cele mai multe masuri antidumping?

a. R.P. Chineza d. Egipt


b. India e. Malayesia

c. Thailanda
ANS: B

72. Tariful Vamal Comun cuprinde taxele vamale aplicate importurilor din tari terte in ansamblul Statelor
Membre ale UE, in regimul:

a. tratamentului national c. preferential


b. clauzei natiunii celei mai favorizate d. tratament special si diferentiat

ANS: B

73. Tipurile de taxe vamale de import folosite in Comunitatea Europeana sunt:


1. taxe ad-valorem
2. taxe statistice
3. taxe consulare
4 taxe specifice
5 taxe compuse

a. 1+2+3 c. 1+4+5

b. 1+3+5 d. 3+4+5

ANS: C

74. Sistemul Generalizat de Preferinte al UE in favoarea a 178 de tari in curs de dezvoltare, pentru o
perioada de 10 ani (2006-2015), are in prezent o Schema de etapa pentru anii:

a. 2006 - 2010 c. 2007 - 2009

b. 2006 - 2008 d. 2007 - 2010

ANS: B

75. Care dintre masurile de aparare comerciala aplicate la importul din tari terte de catre UE este cel mai
mult utilizata?

a. masurile antidumping c. masurile de salvgardare

b. masurile antisubventie
ANS: A

76. Care este tara terta, care pana in luna mai 2006, UE i-a aplicat cele mai multe masuri antisubventie?

a. Brazilia d. Israel
b. Indonezia e. Rep. Coreea

c. India
ANS: C

77. Care este tara terta, care la importurile din UE a adoptat cele mai multe masuri antisubventie?

a. Argentina d. Mexic
b. Australia e. SUA

c. Canada
ANS: E

78. Care au fost cele doua tari terte care au alicat cele mai multe masuri de salvardare la importul din UE in
anul 2006?
1. Brazilia
2. Indonezia
3. Federatia Rusa
4. Filipine
5. Turcia
6. Ucraina

a. 1+3 c. 4+6
b. 2+3 d. 3+6

ANS: C

79. Oferta UE pentru agricultura in cadrul Agendei de Dezvoltare Doha a prevazut eliminarea totala a
subventiilor la export pana in anul:

a. 2009 c. 2013

b. 2011 d. 2015

ANS: C

80. Selectati doua tari din America Latina cu care UE a incheiat Acorduri preferentiale care prevad
liberalizarea progresiva a schimbului de marfuri.
1. Venezuela
2. Mexic
3. Peru
4. Chile

a. 1+2 c. 1+3

b. 2+3 d. 2+4

ANS: D

81. Care din instrumentele de politica comerciala comuna a UE aplica taxe vamale pe baza clauzei natiunii
celei mai favorizate?
a. SGP al UE c. Tariful Vamal Comun

b. SGP+ al UE
ANS: C

82. Prin aplicarea tarifului vamal comun al UE, dupa aderarea la UE la 1 ianuarie 2007, cum este nivelul
taxelor vamale la importul din terte piete pentru operatorii economici din Romania?

a. neschimbat c. mai ridicat


b. mai redus
ANS: B

83. Pentru stabilirea de catre operatorii economici din Romania a planurilor de afaceri, care este cea mai
complexa baza de date ce poate fi accesata direct pe site-ul web al UE?

a. Tariful Vamal Comun c. Alte elemente ale regimului de import


b. Tariful Integrat al Comunitatii Europene
( TARIC)
ANS: B

84. Dupa aderarea Romaniei la UE si trecerea la aplicarea politicii comerciale comune a UE fata de tari terte,
care sunt acordurile, aranjamentele sau sistemele de referinta care si-au pierdut valabilitatea pentru
Romania.
1. Acordul cu Albania
2. SGPC
3. SGP
4. Acordul cu R.P.Chineza
5. Acordul cu India

a. 1+2+3 c. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5
ANS: C

85. Care sunt politicile sectoriale in materie de bunuri ale Uniunii Europene, care de la aderarea Romaniei la
UE urmeaza sa fie aplicate de tara noastra?
1. Comertul cu produse agricole
2. Comertul cu produse chimice
3. Comertul cu produse textile
4. Comertul cu produse siderurgice
5. Comertul cu produse farmaceutice

a. 1+3+5 c. 1+2+5
b. 1+3+4
ANS: B

86. Selectati care sunt tipurile de sprijin acordate de UE, dupa aderarea tarii noastre la UE, pentru accesul
exportatorilor romani pe pietele din afara zonei UE?
1. Date statistice ale UE
2. Acces la Tariful Vamal de Import a tarilor terte
3. Prime de export la produsele industriale
4. Rezolvarea plangerilor pentru eliminarea barierelor netarifare din terte tari
5. Crearea de reprezentante comerciale

a. 1+3+4 c. 1+2+4
b. 2+3+5
ANS: C