1.

IDEOLOGII DEMOCRATICE I TOTALITARE N EUROPA

n secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele

totalitare. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut
de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai
mult, dupa incheierea acestuia statul cauta s mentina controlul pentru solutionarea
maarilor probleme cu caracter economic sau social.
n cele mai importante state democratice - Marea Britanie, Franta, S.U.A. pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntau dup razboi, electoratul
a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator in Anglia, Blocul National
in Franta, Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat o politica economica de
redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus la nmultirea actiunilor
revendicative. Mai mult, in S.U.A. republicanii promoveaza o politica izolaionist in
plan extern, protectionist (pe plan economic) si puritan cu accente xenofobe pe
plan intern). Aceste partide au dominat scena politic pn la marea criz
economic din 1929-1933.
n Europa central si rasariteana prbuirea marilor imperii: german, austroungar si rus a fost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal
democratice. Consolidarea sistemului democratic depindea in aceste state de
rezolvarea a dou probleme cheie: cea agrara si cea constitutional. Noile state
introduc, intre 1919-1921, legi care, cu mici diferente, prevd desfiintarea marii
proprieti in schimbul despagubirilor si redistribuirea pmantului catre trani. In
acelasi timp guvernele elaboreaz constitutii democratice. Gravitatea problemelor
ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conductorilor si lipsa de
experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale i la
concentrarea puterii in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei
este tot mai mult legat de personalitatea sefului statului: daca acesta respect
regulile constitutionale, regimul respectiv evolueaz in sens democratic, cum a fost
in Cehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu Polonia, solutia a fost spre
autoritarism.
Marea criz din 1929-1933 pune in dificultate democratiile liberale, care se
confrunt cu grave probleme economice si sociale. In timp ce in state precum Marea
Britanie, Franta, Olanda, Belgia, Elvetia, Danemarca, Norvegia, Suedia sau in
Cehoslovacia, unde regimurile democratice supravietuiesc, n altele- Germania,
Italia, Spania, Portugalia, Grecia - se instaleaz regimuri autoritare.
Idei si regimuri totalitare

Scderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice,

reaciile fa de modul cum s-au pus bazele pcii au condus la apariia unor micri
extremiste i la instaurarea, n multe state euopene a unor regimuri dictatoriale. In
context i fac apariia ideologiile extremiste: fascist, nazist i comunist.

Fascismul a aparut n Italia i a mbrcat forma corporatist. Acesta preconiza o

societate organizat n grupuri profesionale, numite corporaii. Pe plan politic
corporatismul urmrea nlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegaiilor
corporaiilor, noua organizare urmnd, n concepia iniiatorilor ei, s asigure
prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Fascitii au pus mare accent pe
naionalism si pe promisiunile de restaurare a "onoarei naionale". Ei considerau ca
statul naiune avea viaa sa proprie, diferit de vieile fiinelor umane care-1
compuneau. Regimul fascist a fost instaurat n Italia de Benito Mussolini.
Deceptionat n privina ambiiilor sale teritoriale, zguduit de ample micri
sociale, provocate si susinute de stnga socialist, care amenina cu instaurarea
dictaturii proletariatului, democraia liberal italian a devenit incapabil s rezolve
problemele rii. In faa acestor primejdii fascismul a aprut ca singurul capabil s
apare ordinea n stat.
Fascitii organizeaz marul asupra Romei, determinndu-1 pe regele Victor
Emanuel al III-lea, care se temea de tulburri sociale, s demita guvernul si sa
accepte numirea lui Mussolini ca prim-ministru la 29 octombrie 1922. O lun mai
trziu Parlamentul i acord puteri depline, iar n urma alegerilor din 6 aprilie 1924
Camera Deputatilor devine majoritar fascist, asigurndu-i lui Mussolini toate
prghiile puterii.
Mussolini a organizat statul dup principiile corporatismului. Activitatea
sindicatelor a fost redusa la tcere, libertarea presei a fost suprimat, activitatea
partidelor politice a fost interzis. Adversarii politici ai regimului au avut de nfruntat
represiunea miliiilor fasciste "Ovra" si rigorile Tribunalului special nfiinat n 1925,
care stabilea ani grei de nchisoare mpotriva adversarilor politici.
Propaganda fascist susinea c a luat natere "statul corporatist" care asigura
prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Pentru atragerea maselor Il Duce a
impus adoptarea unor masuri si programe care s-au bucurat de sustinere popular:
a ncercat sa controleze marele capital, sa stavileasc abuzurile si corupia, a luat
masuri mpotriva Mafiei. Printr-o propagand abila fascistii au urmarit sa redetepte
n sufletul italienilor mndria de a fi demni urmai ai Romei.
Antrenarea Italiei in agresiuni externe si in al doilea razboi mondial a
determinat scaderea popularitii lui Mussolini si retragerea sprijinului popular. A
fost nlaturat de la putere in iulie 1943.

Nazismul ca ideologie a fost fundament de Adolf Hitler in lucrarea Mein Kampf. La

baza acestei ideologii au stat naionalismul exacerbat, rasismul si antisemitismul.
Nazismul a aparut intr-o perioada dificila pentru natiunea germana. Germania
care fusese nvins in primul razboi mondial s-a considerat umilit prin prevederile
Tratatului de Pace de la Versailles. Germanii considerau ca li s-a impus un "dictat".
Nazistii au pus un mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a
onoarei naionale. Hitler considera vinovat pentru problemele economice si sociale
ale Germaniei, sistemul democraiei parlamentare. Singura soluie pe care o
sustinea Hitler era dictatura unui singur partid condus de un lider providential care
s supun naiunea n numele binelui general. El urmrea crearea unui imperiu
(reich) care sa-i cuprinda pe toi germanii. Justifica expansiunea germana prin
nevoia de "spaiu vital" pentru rasa arian, considerat superioar. Spre deosebire
de Mussolini, Hitler a fcut din rasism si in special din antisemitism, o component
esenial a programului su. Evreii erau gsii vinovai de toate relele societii
germane si de aceea nazitii susineau eliminarea lor prin exterminare.
Preluarea puterii de catre naziti are loc in ianuarie 1933 cnd, pe baza
rezultatelor alegerilor din 1932, presedintele Hindenburg 1-a numit cancelar al
Germaniei pe Adolf Hitler, conductorul Partidului National Socialist al Muncitorilor
din Germania. Avnd majoritatea in Parlament, Hitler a obinut puteri dictatoriale, in
martie 1933. Acest fapt semnifica sfritul republicii de la Weimar si instaurarea
dictaturii naziste in Germania. Primele msuri luate de Hitler i-a vizat pe adversarii
politici: toate partidele au fost scoase in afara legii cu exceptia Partidului National
Socialist, micarea sindical a fost distrus, au fost eliminai advesrarii din propriul
partid. In anul 1934, dup moartea preedintelui Hindenburg, a preluat si atribuiile
acestuia proclamndu-se "Fuhrer ".
De la inceput evreii au fost inta predilect a persecuiilor naziste. Pn la
sfrsitul anului 1934 cei mai multi avocati, medici, profesori si functionari evrei si-au
pierdut slujbele sau dreptul de a-si practica meseriile. Prin Legile de la Nurenberg,
din 1935 evreilor le-au fost retrase toate drepturile civile in cadrul statului
german.Cultura a fost subordonata scopurilor regimului. Tineretul era educat in
spiritul unui devotament fanatic fa de regim si nregimentat n organizaii precum
"tineretul hitlerist".
Controlul regimului a fost instituit si asupra bisericii. Aceasta a fost supus
persecuiilor din cauza valorilor promovate de cretinism - iubire i respect fa de
aproapele tau - care constituiau contrariul valorilor promovate de naional-socialiti.
Comunismul i are originea n operele lui Marx care a fundamental teoria "luptei de
clas". El susinea c societatea comunist se va edifica mai nti n rile
dezvoltate n care proletariatul va prelua pe cale revoluionar puterea de la
burghezie. Lenin a dezvoltat teoria marxist, susinnd c revoluia proletar poate
s ias victorioas i tr-un stat mai puin dezvoltat cum era Rusia.

In concepia lui Lenin comunitii reprezentau "avangarda" proletariatului.

Ideologia comunista promitea oamenilor o schimbare totala a modului de viata prin
realizarea unei societati fara clase, in care sa fie instaurate egalitatea si dreptatea.
Teoria marxista sustinea ca in prima etapa, cea a construirii socialismului, era
necesara mentinerea statului, ca instrument al dictaturi proletariatului, necesar
reprimarii oricarei forme de rezistenta a dusmanilor clasei muncitoare.Primul regim
comunist s-a instalat in Rusia, in octombrie 1917, sub conducerea lui Lenin.
Reformele adoptate de bolevici au fost: naionalizarea fabricilor si bancilor,
naionalizarea pmntului, proclamarea dreptului la autodeterminare a naiunilor.
Intre anii 1918-1921 s-a desfurat un rzboi civil ntre partizanii vechiului regim
(albii) si susintorii bolevicilor (roii). Mai multe state europene au intervenit
militar impotriva Rusiei Sovietice. Bolevicii au dezlnuit teroarea: au nfiinat
poliia secret (CEKA) cu misiunea de a-i lichida pe toti cei care se opuneau noului
regim, a fost suprimata libertatea presei, ranilor le-a fost rechiziionat recolta, a
fost decretat munca obligatorie, a fost nfiinat Armata Roie. Cu ajutorul acesteia
s-a asigurat ordinea interna si a fost respinsa interventia straina. In 1922 s-a format
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS).